Jurnalul gandurilor mele

[Rami]

Rami a ajuns, in sfarsit aici. Dupa o lunga cochetarie cu forumul, a ajuns.

Acesta este primul topik dintr-o serie foarte lunga. Si primul topic atinge sufletul. Al meu, al vostru.

Acesta este locul unde gandurile pot hoinari nestingherite, libere, fara a fi judecate aspru de semenii nostri. Acesta este locul unde eu incep sa imi astern gandurile. Si unde va invit pe voi sa aduceti un gand ascuns,un sentiment trait...

[Rami]

Revolta. Asta simt acum.

Revolta fata de o decizie care a fost luata in ceea ce ma priveste. Vorbesc din punct de vedere profesional. Strict. Decizie care nu ma afecteaza, doar ca nu imi face placere. Si din nou imi amintesc de compromisuri pe care trebuie sa le fac. Pentru binele suprem.

De luni,pentru doua saptamani, voi fi in delegatie la Craiova. Mi-ar fi placut sa merg, dar in vizita. Doua saptamani voi lipsi din mediul on line. Nu se va prabusi lumea, decat a mea, putin. Urasc sa fiu rupta de sentimentul de acasa.

Ma voi intoarce, mereu ma intorc. Aduc cu mine amintiri, atatea cate pot lua in suflet.

[ultramarine]

Priveste-o ca pe o experienta, locuri noi, oameni noi, socializare.

[Rami]

socializarea cand prestezi minim 15 ore de scarbici nu o vad posibila. Am mai facut asta si stiu ce inseamna. Dar e bine ca schimb aerul.Locuri noi,oameni noi, suna tentant. Urmeaza sa vad cat voi avea timp sa le savurez.

[Rami]

Jurnalul gandurilor mele ...

Caci ma intorc mereu aici, ca si cum aici ar fi inceputul si sfarsitul unui gand...Si mereu ma intorc. Mi-a mai spus asta cineva in seara aceasta . Oare asa sa fie?

Indoieli? In suflet am indoieli? Am nevoie de certitudini?

Prea multe intrebari fara raspunsuri. Poate ca raspunsurile se afla in mine.

Aberez, stiu. Dar am aflat ca sunt copilul preferat. Si copilul preferat are permisiunea de abera frumos, cum o face de obicei.

Si doar gandurile mele aici. In jurnalul gandurilor mele...

[copoi10]

nu-i asa ca e bine sa mai schimbi aerul "time to time"?

[Rami]

despre ce aer vorbim,de fapt?

da, e bine

[copoi10]

ma bucur sa te revad si aici.

[Rami]

si eu ma bucur sa fiu citita si aici de oameni care stiu sa citeasca cu adevarat

[Rami]

A curs o lacrima. S-a prelins pe obrazul meu fara sa imi dau seama. De ce? Nu stiu. Cineva mi-a spus mai devreme ca sunt trista. Si tot pe acel cineva l-am rugat sa mai stea putin cu mine. Nu stiu de ce, asta simteam.

A mai curs o lacrima. Am simtit-o cum imi brazdeaza obrazul.

Nu pot sa dorm. Si nu cred ca voi reusi. Oricum ma trezesc la 4.

Mai stai putin cu mine, te rog?

[Rami]

Buna dimineata , Galati

Este luni 04.08.2008, ora 4.00. Rami iti ureza o spatamana minunatata

[Rami]

Rami e din nou acasa. Ce am trait in tot acest timp..e mult de povestit... Acum vreau doar pentru cateva momente sa fiu acasa si atat. Revin

[Laurentziu]

bine ai revenit

[Rami]

bine v-am regasit. Am o multime de trairi sa va impartasesc. Poate mai tarziu, in noaptea asta...

[Rami]

In cei aproape 3 ani de Kaufland, delegatiile m-au purtat prin diferite locatii, diferite orase, unde de voie, de nevoie si cu mare placere am plecat.

Anul trecut am fost trimisa in Brasov, la deschiderea magazinului Kaufland din oras. Impresionant este centru Brasovului. Vazut de ochii mei obositi dupa turele interminabile de noapte, Brasovul arata asa:

[Rami]

Am trait sentimentul de acasa cat am putut sa fur din el. Pentru ca dupa doua saptamani haotice am revenit acasa, intrand in haosul local.

In Craiova nu am simtit nimic din aerul orasului ... si cat mi-as fi dorit sa ma pot plimba in voie pe aleile vechi, pietruite, pe care le descoperisem undeva, in apropiere de centru... Imi amintea de centrul Brasovului, cu aerul sau pitoresc, vechi...

Am stat pentru cateva momente langa statuia lui Mihai Viteazul, incercatnd sa simt istoria. M-am plimbat prin centrul cu terase de vacanta, neavand timp sa ma asez la o masa sa savurez o bautura rece fara a avea nici un gand... Poate cu alta ocazie, nu?

Oamenii au fost minunati, asa cum nu credeam ca vor fi. Asa am supravietuit dorului de casa...

Ultima noapte nu am putut sa stau singura. La 5 dimineata aveam tren si stiam ca nu voi putea dormi. Si nu am dormit. In acea noapte, jumatate din colectivul Kaufland Craiova se afla la mine , la hotel. Nu m-au lasat singura. Nu puteam fi singura.

Multumesc, Ramona mea. Multumesc pentru ca m-ai salvat de mine pana in ultimul moment cat am stat acolo.

Si am lasat in urma prieteni...

Si sufletul meu e din nou acasa...

[Rami]

Timp de doua saptamani, luna asta, Kaufland-ul m-a trimis la Craiova. Oltenii, oameni mai draguti decat se spune ca ar fi. Sau i-am intalnit eu pe cei mai buni. Orasul , frumos, atat cat am reusit eu sa il vad. Mai mult noaptea, ce-i drept. Mai linistit decat mi-am imaginat. Luminat frumos, cel putin zonele centrale.

Si totusi,eu am vrut tot timpul acasa...

[Rami]

si intr-o fuga, o vizita scurta in apuseni Manastirea Remetea

[Relu]

Povesteşte-ne, din fiecare oraş câte ceva.

[Rami]

Nu asta am facut pana acum? Daca as fi fost in scop turistic,probabil as fi avut multe de spus. Cum nu a fost acest caz, putine impresii, putine de spus, putine am vazut.

[Rami]

Am reusit sa castig, din nou. Mi-am adus inapoi , in viata un prieten. Un om foarte important pentru mine,pentru eu-l meu,pentru conservarea si pastrarea standardelor mele. Un om care ,pentru o clipa m-a considerat un pericol. La acea vreme,scriam pe blog ( http://www.delfinul.com/2008/0727/rami-e-un-pericol/ ) despre asta si despre impactul pe care l-a avut asupra mea. Cat de mare sa fi fost pericolul pentru un om atat de asemanator cu mine? Cat de mare pericol puteam fi eu pentru singura persoana care reusise sa comunice din ochi cu mine? Adevaruri paralele. Dar nu puteam fi un pericol, atat timp cat am simtit, macar pentru o clipa ca e cel putin la fel de bun ca si mine. Singurul pericol putea fi amenintarea linistii din viata lui. Dar un echilibru putem avea. Sau nu? Echilibrul, in furtuna din mine nu exista.

Ma simt din nou in siguranta.

[Rami]

Vreau , pentru un copil,sa fac lumea mai buna. Vreau sa aduc soarele in viata unui copil. In viata caruia e umbra.

Vreau sa pot schimba un destin. Vreau sa opresc lumea si timpul pentru un copil.

[Laurentziu]

cu rabdare si forta necesara ai sa reusesti.. doar timpul sa treaca.

[Relu]

În viaţa fiecăruia, vine o vreme când nu mai trăim pentru propria persoană ... ne-am trăit traiul... începem să ne gândim la ceea ce va fi după noi, la ceea ce lăsăm în urmă...

[Rami]

nu mai traiesc de mult timp doar pentru mine... am invatat sa daruiesc din mine celor din jur