dcp100168 Posted March 1, 2020 Share Posted March 1, 2020 Cine trage sforile în PSD Galaţi. Preşedinţi de cursă (foarte) lungă "Oameni noi" ne dorim la fiecare alegeri locale sau naţionale. Listele de candidaţi sunt stabilite, însă, de liderii politici locali. De ani şi ani, aceiaşi! Tocmai de aceea, credem că este important să ştiţi cine sunt cei care, de 30 de ani, conduc destinele politicii gălăţene: când şi cum au ajuns preşedinţi de organizaţii, ce adversari puternici au încercat să le ia locul de-a lungul timpului, dar şi care au fost cele mai importante momente din viaţa lor politică. Începem cu PSD Galaţi şi vom continua cu toate formaţiunile politice importante. Desprins în 1992 din Frontul Salvării Naţionale (FSN), Frontul Democrat al Salvării Naţionale (FDSN) şi-a schimbat numele în Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR), apoi în Partidul Social Democrat (PSD). În cei 28 ani de existenţă la Galaţi a avut doar doi lideri judeţeni: Ilie Plătică-Vidovici şi Dan Nica. "A venit cu tancul la Prefectură…" "Plătică s-a remarcat datorită faptului că a venit cu tancul la Prefectură în 1989 şi a uitat să mai plece. A început să comande stânga-mprejur, chiar şi dreapta-mprejur - care nici nu există în regulamentele militare - şi când oamenii au încercat să-i atragă atenţia i-a arestat pe toţi. Plătică, om politic? Să fim serioşi!", declara Eugen Durbacă, pe atunci primar al Galaţiului, proaspăt demisionar din PDSR. Dar să începem cu începutul… "Pe mine, împrejurările şi apoi oamenii m-au pus într-un post de comandă. Revoluţia n-a fost făcută de partide. Dincolo de partide, există oamenii", afirma într-un interviu acordat ziarului "Viaţa liberă", la începutul lui 1990, maiorul Ilie Plătică-Vidovici, preşedintele Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) al judeţului Galaţi. "Pe data de 25 decembrie 1989, către prânz, la reunirea cu ceilalţi 19 membri din Consiliul FSN, aceştia m-au desemnat preşedinte. De la această dată, am rămas preşedintele CPUN Galaţi până în iunie 1990. În aprilie 1990, am cerut să fiu trecut în rezervă, pentru a putea candida la alegerile generale din 20 mai 1990", mărturisea Plătică-Vidovici în "Povestirile teroriştilor - amintiri preluate şi prelucrate de Cezar-Vladimir Rogoz". Pe lista candidaţilor FSN Galaţi pentru Senatul României, în dreptul lui Ilie Plătică-Vidovici scria: "preşedinte CPUN Galaţi, ofiţer în rezervă". Şi totuşi, dintr-o scrisoare deschisă, semnată de liderul judeţean al FSN Galaţi la acea vreme, Alexandru Buruiană, aveam să aflăm că, de fapt, Plătică-Vidovici - ales senator în mai 1990 -fusese "candidat independent pe lista FSN"! Însă Buruiană nu ajunsese întâmplător la cârma FSN Galaţi! Potrivit ziarului "Viaţa liberă", în februarie 1990, la momentul la care FSN s-a desprins ca partid politic, Plătică-Vidovici a fost cel care l-a delegat pe Buruiană să meargă la Bucureşti, la întâlnirea cu Ion Iliescu, unde avea să fie împuternicit cu crearea FSN Galaţi. FDSN, partid "al celor mulţi şi necăjiţi" Pe 11 mai 1992, "Viaţa liberă" publica la rubrica "Tribuna politică" "Apelul Frontului Democrat al Salvării Naţionale", desprins din FSN. Din componenţa comitetului judeţean de iniţiativă al FDSN, filiala Galaţi, făcea parte şi senatorul Ilie Plătică-Vidovici. Pe 31 mai 1992, la şedinţa de constituire a organizaţiei judeţene FDSN Galaţi - autoproclamat partid "al celor mulţi şi necăjiţi" - senatorul Ilie Plătică-Vidovici era ales preşedinte. "Nu că FSN ar fi partidul ideal, dar în bătălie drapelul nu se schimbă. E grav să dezertezi de sub drapel şi să mergi acasă liniştit, dar e şi mai grav să treci sub alt steag! (chiar dacă ţi l-ai confecţionat singur)", comenta, la "Tribuna politică", Costel Gheorghiu, liderul judeţean al FSN Galaţi, convins că "dezertorii" îşi doresc un loc cât mai bun pe viitoarele liste parlamentare. Pe 27 septembrie 1992, Ilie Plătică Vidovici obţinea un mandat de senator FDSN. "Lupii îşi împart prada între ei sau când cel mai slab nu se poate apăra o cedează celui mai puternic", erau cuvintele cu care senatorul Plătică-Vidovici îşi începea, ca preşedinte, darea de seamă la Conferinţa Judeţeană a FDSN, din martie 1993. În iulie acelaşi an, FDSN devenea Partidul Democraţiei Sociale din România - PDSR. În septembrie 1993, preşedintele organizaţiei municipale a PDSR era Ilie Bărănescu. Lui Dan Nica i-a îngheţat apa în pahar S-a întâmplat în noiembrie 1995, la Conferinţa Naţională a PDSR, după cum consemna "Viaţa liberă". Dan Nica, director al Direcţiei Judeţene de Telecomunicaţii, făcea parte din delegaţia gălăţeană, deoarece pe 22 octombrie 1995, proaspăt intrat în PDSR, fusese ales în Biroul Judeţean al partidului, printre vicepreşedinţi, iar Plătică-Vidovici, reales preşedinte. Delegaţia gălăţeană la Conferinţa Naţională trebuia cazată la Hotel "Ambasador", numai că recepţionerii au cerut şpagă 100 de dolari pentru a le permite accesul. În aceste condiţii, gălăţenii au ajuns cazaţi la ultimele etaje ale Hotelului "Parc", unde, peste noapte, din cauza frigului din cameră, lui Nica i-a îngheţat apa în pahar. Cu excepţia prefectului Nicolae Beuran, care a avut loc la prezidiu, în spatele miniştrilor PDSR, gălăţenii au privit Conferinţa de sus la propriu, pentru că au avut locuri în colţul din dreapta (foarte) sus al Sălii Palatului. Acolo unde senatorul Plătică "a stat înconjurat de tinerii din noul eşalon, cel de mâine, în formaţia Dan Lilion Gogoncea (preşedintele organizaţiei municipale PDSR Galaţi) - Marius Necula - Ştefan Viorel - Dan Nica", după cum consemna "Viaţa liberă". Supranumit "Saddam Hussein" "Se poate spune, în acelaşi timp, că Dan Lilion Gogoncea este şi nu este preşedintele organizaţiei municipale a PDSR. Sâmbătă, problema va fi lămurită", declara senatorul Plătică-Vidovici, în preziua alegerilor programate pe 17 mai 1997. A fost ziua în care deputatul Dan Nica a fost ales preşedintele organizaţiei municipale a PDSR Galaţi. Social-democraţii au aflat asta din presă, pentru că, pe fondul interesului scăzut, părăsiseră sala înainte de a fi anunţat numele noului lider. La numai 37 de ani, "tânărul lider al PDSR Galaţi, deputatul Dan Nica, este un adept al reformei în partid", titra "Viaţa liberă": "Dacă ne cântăriţi pe toţi cei de la această masă (Dan Nica, Ilie Plătică-Vidovici - n.r.), veţi constata că niciunul dintre noi nu este adeptul jumătăţilor de măsură. Dacă ne apucăm să facem o treabă, o facem ca lumea!", declara Nica. Pe 31 mai 1997, Ilie Plătică-Vidovici era reales preşedinte al organizaţiei judeţene, iar Nica - vicepreşedinte judeţean. "Dan Nica, liderul organizaţiei municipale PDSR Galaţi, a avut un aer foarte sever pe toată durata Conferinţei. De altfel, domnia sa este supranumit printre colegii de partid şi «Saddam Hussein», datorită unei oarecare asemănări fizice - brunet şi cu mustaţa identică cu a liderului irakian - dar mai ales din cauza mâinii de fier cu care, se zice, ţine frâiele partidului", scria Claudiu Brânzan, viitorul purtător de cuvânt al partidului, pe 3 iunie 1997, în "Viaţa liberă". "Am fost cel care a iniţiat la Galaţi formarea grupului de iniţiativă pentru constituirea FDSN. De atunci şi până în prezent, am fost ales preşedinte al PDSR Galaţi. Aşa au dorit oamenii. Cu toate acestea, nu cred că preşedinţia acestui for de conducere se cuvine să-mi fie atribuită pe viaţă, că Plătică este de neînlocuit. Plecat la drum cu un grup de şapte, am ajuns astăzi la peste 5.000 de membri, PDSR-ul gălăţean este nu doar apt, dar şi în drept să-şi aleagă singur pe cei care să-l conducă", mărturisea, în 1997, senatorul Plătică Vidovici. Avea să mai rămână la cârma judeţenei până în august 2003. A căzut "un mit" Era o zi de luni, 18 august 2003, după-amiază, când o ştire-şoc a bulversat politica gălăţeană: senatorul Ilie Plătică-Vidovici nu mai e preşedintele judeţenei PSD Galaţi, în locul lui fiind desemnat preşedinte interimar deputatul Dan Nica, ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi liderul municipalei PSD Galaţi. Anunţul fusese făcut de liderul naţional al PSD, Adrian Năstase, într-o conferinţă de presă, imediat după şedinţa Delegaţiei Permanente. Plătică-Vidovici se afla între cinci preşedinţi înlăturaţi din funcţie, "pentru a dinamiza activitatea organizaţiilor respective". "Nu cunosc nimic oficial, am aflat din mass-media că nu mai sunt preşedinte. Dacă e aşa, mă supun. Un text biblic spune «Numai tu, Doamne, eşti fără de păcat». Probabil că am şi eu păcatele mele. Nu ştiu ce motive au fost invocate", declara senatorul, în presa locală. Cât despre cel care-l înlocuia, Dan Nica, spusese: "E apt pentru aşa ceva, are tinereţea de partea lui, are putere de muncă, are inclusiv prestigiu internaţional". "Perceput de mulţi ca un veritabil baron local, iar de alţii ca un politician abil şi om de mare valoare, Ilie Plătică-Vidovici părea intangibil. De la Revoluţie încoace a fost, fără întrerupere, şeful politic al PDSR, devenit PSD, şi senator. A fost protagonistul multor scandaluri de presă, care nu i-au afectat poziţia. Oarecum, putem spune că a căzut un mit, mitul celui care ştie să reziste indiferent de vreme şi de vremuri", comenta, la acel moment, "Viaţa liberă". Colegii lui din PSD Galaţi se minunau, iar unii spuneau cu juma’ de gură că senatorul ar fi trebuit chemat, totuşi, în faţa Biroului Executiv al partidului. Pe 29 august 2003, Plătică-Vidovici primea din partea ministrului Transporturilor, Miron Mitrea, venit special la Galaţi, "mulţumiri pentru activitatea depusă în cadrul organizaţiei, pentru faptul că a înţeles să lase locul unui coleg mai tânăr, care va conduce partidul într-un moment important: pregătirea alegerilor locale, parlamentare şi prezidenţiale de anul viitor". Numirea lui Dan Nica în fruntea PSD Galaţi era văzută ca "un schimb de conducere foarte eficient". Responsabil politic pentru zona Galaţi, Mitrea a susţinut că senatorul fusese înştiinţat că i se pregăteşte suspendarea din funcţie de către Octav Cozmâncă, preşedintele executiv al PSD, care l-ar fi contactat telefonic în două rânduri, pentru a-l anunţa de iminenta schimbare. Pe 10 septembrie 2003, Nica era reales, însă, preşedinte al organizaţiei municipale a PSD Galaţi. Salutând prezenţa la prezidiu a senatorului Plătică-Vidovici, Nica îl numise "personalitatea noastră marcantă". La conferinţa de presă care urmase realegerii, Nica a anunţat că îşi va depune candidatura pentru funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene, iar dacă va fi ales, alegerile de la municipală urmau să se repete. Capăt de drum pentru Plătică, prima unanimitate pentru Nica Pe 22 octombrie 2003, Dan Nica, unic candidat înscris în competiţie, era ales, în unanimitate, cu 412 voturi, preşedintele organizaţiei judeţene a PSD Galaţi. Miron Mitrea, care prezidase întrunirea, declara că nu i-a fost dat să vadă până atunci "un preşedinte care n-a avut nici măcar un vot împotrivă". După anunţarea rezultatului, Dan Nica avea să spună că încrederea pe care i-au acordat-o colegii săi trebuie materializată "în anii grei care vin, în care va trebui să continuăm munca. Funcţionăm ca o echipă: nu suntem un partid în care conduce o persoană, ci un partid care este condus astăzi de cei 412 oameni delegaţi la Conferinţa Judeţeană". Ilie Plătică-Vidovici, ales între vicepreşedinţii organizaţiei judeţene, a primit un rând de mulţumiri din partea lui Mitrea: "Ai fost un preşedinte bun şi sper ca Dan [Nica] să-ţi calce pe urme. Sper să fii alături de noi, cum şi noi vom fi alături de tine". Vizibil emoţionat, Plătică-Vidovici l-a felicitat pe Nica şi a ţinut, la rându-i, să le mulţumească celor care "până acum, când am ajuns la un capăt de drum", l-au ajutat în activitatea politică. Un an mai târziu, în 2004, avea să-şi încheie cariera de senator, intrând într-un con de umbră. Dumitru Nicolae: interimar, apoi preşedinte plin la municipiu Pe 14 noiembrie 2003, primarul Galaţiului, Dumitru Nicolae, era numit preşedinte interimar al municipalei PSD Galaţi, decizie luată de către Delegaţia Permanentă locală a partidului. Pe 31 martie 2005, Dumitru Nicolae a avut un adversar puternic la cârma municipalei, pe fostul prefect Marius Necula. Şapte ore şi jumătate a durat şedinţa de alegeri, decizia fiind luată de câţiva delegaţi selectaţi din rândul participanţilor, dintre care unii nici nu au mai rezistat până la final ca să voteze. Scor final: 36 de voturi pentru Dumitru Nicolae, 20 pentru Marius Necula. Doi ani mai târziu, Necula a părăsit PSD. Dumitru Nicolae a rămas liderul municipalei PSD Galaţi până în iunie 2012, când şi-a încheiat cel de-al treilea mandat de primar. Se pare că aceasta a fost condiţia impusă: cât timp e primar, deţine şi preşedinţia filialei municipale. Florin Popa, interimar, apoi (re)ales şef la municipiu În 2012, la finele lunii iunie, Florin Popa, pe atunci viceprimar al oraşului, era numit preşedinte interimar al municipalei PSD Galaţi. Interimatul a luat sfârşit pe 8 martie 2013, când, fără a avea adversar, era ales în unanimitate preşedinte. Contracandidaţi la şefia municipalei avea să aibă abia pe 10 iulie 2015 - pe Ionel Petrea şi pe Dorin Butunoiu - care au primit doar 18, respectiv, 23 de voturi din partea membrilor de partid, în vreme ce Popa a fost reales cu 350 de voturi. Un an mai târziu, în 2016, Petrea a demisionat din PSD, iar Butunoiu a fost exclus din partid. Lovitura de teatru Pe 28 august 2015, social-democraţii gălăţeni ar fi trebuit să-şi aleagă un nou lider judeţean dintre senatorul Gheorghe Saghian şi deputatul Viorel Ştefan. Surpriză! Chiar în cadrul Conferinţei partidului, Nica a anunţat că s-a răzgândit şi va candida pentru un nou mandat de preşedinte. Ştefan şi Saghian s-au retras din cursă, iar Nica a fost reales preşedinte de toţi cei 429 de delegaţi, prin ridicarea mâinii. Temerea ar fi fost că partidul s-ar fi scindat între taberele celor doi, dacă Nica nu ar fi rămas la conducere. Cert este că în februarie 2016 Saghian a demisionat din PSD. Pe 2 august 2019, în aceeaşi zi, Dan Nica şi Florin Popa au fost realeşi la şefia municipalei, respectiv judeţenei PSD. În vreme ce Popa nu a avut contracandidat, Nica s-a "luptat" pentru funcţia supremă cu senatorul Marin Nicolae, care a primit doar 49 de voturi. La scurt timp, a şi demisionat din PSD. Conform statutului, Dan Nica şi Florin Popa sunt preşedinţi până în 2021. Greu de spus dacă până atunci sau atunci se va schimba ceva. viata-libera.ro Link to comment Share on other sites More sharing options...
dcp100168 Posted March 15, 2020 Author Share Posted March 15, 2020 Ce-a fost şi ce-a ajuns PNL Galaţi. Preşedinţi de cursă (foarte) lungă "Aceştia sunt liberali? Unii sunt doar PNL-işti, iar alţii sunt PSD-işti vopsiţi, nicidecum liberali!". Tendenţioasă ori nu, declaraţia, consemnată în ziarul "Viaţa liberă", a fost făcută acum 18 ani, de unul dintre delegaţii la o conferinţă de alegeri a PNL Galaţi. La acea vreme ar fi părut greu de crezut că foşti social-democraţi precum Nicuşor Ciumacenco sau Cristian Gîscă vor ajunge la cârma liberalismului gălăţean. Cert este că, în 30 de ani de existenţă, organizaţia municipală a PNL Galaţi a numărat 11 lideri, în vreme ce organizaţia judeţeană, doar trei. "Oameni noi" ne dorim la fiecare alegeri locale sau naţionale. Listele de candidaţi sunt stabilite, însă, de liderii politici locali. De ani şi ani, aceiaşi! De aceea credem că este important să ştiţi cine sunt cei care, de 30 de ani, conduc destinele politicii gălăţene: când şi cum au ajuns preşedinţi, ce adversari au încercat să le ia locul, dar şi care au fost cele mai importante momente din viaţa lor politică. După ce aţi putut afla "Cine trage sforile în PSD Galaţi", continuăm serialul cu PNL. "Nu suntem partizanii ideii că trăim într-un judeţ roşu” "Argumentul istoriei - Partidul Naţional Liberal", semnat de Paul Păcuraru, era publicat pe 17 februarie 1990, la "Tribuna Politică" a ziarului "Viaţa liberă". Articolul sublinia că: "Actul de naştere al Partidului Naţional Liberal datează din 24 mai 1875, fiind semnat de 25 de fondatori, printre care Ioan C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, C.A. Rosetti ş.a., fiind primul partid din istoria României". Mândrindu-se că este descendent al familiei liberale gălăţene Gamulea, Paul Păcuraru a fost primul lider postdecembrist al filialei judeţene a PNL Galaţi, constituită pe 14 ianuarie 1990. "Nu suntem partizanii ideii că trăim într-un judeţ «roşu»", care votează automat cu FSN", declara Păcuraru, înaintea primelor alegeri din 1990, anticipând vremurile care aveau să vină. Doi ani mai târziu, în ianuarie 1992, Paul Păcuraru anunţa retragerea candidatului PNL la funcţia de primar al Galaţiului, Spiridon Belciug, pentru "creşterea şanselor opoziţiei la alegerile locale" şi "susţinerea candidatului Convenţiei Democratice, Octavian Bologa". Totodată, îi ruga pe membrii şi simpatizanţii PNL să-i acorde "cu toată convingerea" votul. Bologa avea să fie învins, însă, de Eugen Durbacă. "Cum aţi ajuns liberal, domnule Dobre?" În mai 1993, a avut loc prima conferinţă de presă a municipalei PNL, după ce conducerea naţională a partidului decisese o mai mare autonomie a filialelor locale. Conform "Vieţii libere", la acel moment, "numărul 1 al organizaţiei era Alexandru Ritivoiu", iar Victor Paul Dobre făcea parte din Biroul Executiv. Pentru participarea în condiţii nestatutare la Congresul Extraordinar PNL - aripa Câmpeanu, din februarie 1994, Ritivoiu a fost suspendat din funcţia de preşedinte, lider interimar fiind numit Paul Florea. În noiembrie 1994, Ritivoiu era destituit din funcţie şi exclus din partid. Alegerile organizate pentru şefia municipalei au fost câştigate de Victor Paul Dobre, care i-a învins pe Paul Florea şi Vasile Pârlog, după cum afirmă atât presa vremii, cât şi liberalii cu state vechi. "Cum aţi ajuns liberal, domnule Dobre?", era întrebarea la care noul preşedinte municipal răspundea într-un interviu acordat "Vieţii libere": "Participam la acţiuni din 1990, dar membru PNL cu acte sunt din 1991. Mi s-a părut o opţiune firească. Majoritatea prietenilor mei gândesc într-o manieră liberală. Cu domnul Păcuraru sunt prieten de peste 20 de ani… M-a influenţat şi marea istorie a acestui partid. Au fost mai mulţi factori, dar poate unul dintre cei mai importanţi este maniera în care funcţionăm noi în PNL. Comunicăm, deciziile se iau într-o manieră civilizată, ca să spun aşa, ne simţim bine împreună"… Schimb de ştafetă În mai 1997, Paul Păcuraru îşi începea ascensiunea la nivel naţional: vicepreşedinte al partidului, apoi lider al grupului PNL din Senatul României, iar ulterior purtător de cuvânt al formaţiunii politice. Mărturisind că a avut o "colaborare de excepţie" cu Paul Păcuraru, Dobre povesteşte că a preluat şefia organizaţiei judeţene PNL Galaţi "de facto - de la sfârşitul lui 1996, de jure - din 1998". S-a întâmplat într-o zi de sâmbătă, pe 4 aprilie 1998, la Conferinţa Judeţeană a PNL, la care au fost prezenţi liderul naţional Mircea Ionescu-Quintus şi vicepreşedintele Viorel Cataramă. Avându-l contracandidat pe Marian Debu, care a primit doar 50 de voturi, Victor Paul Dobre a fost ales, cu 175 de voturi, preşedintele organizaţiei judeţene. "Emoţionat, domnul senator Păcuraru i-a predat ştafeta, el rămânând cu importantele funcţii dobândite în conducerea partidului", consemna "Viaţa liberă". Bătălii pentru municipală La doar 32 de ani, Mircea Răzvan Cristea era ales, pe 21 martie 1998, preşedintele municipalei PNL, în locul lui Victor Paul Dobre. A fost nevoie de două tururi de scrutin, Cristea reuşind să obţină, în final, cu 24 de voturi mai mult decât Vasile Pârlog. Pe 14 aprilie 2002, Mircea Cristea pierdea şefia municipalei PNL, la mustaţă. A fost învins cu doar trei voturi (scor 109-106) de Alexandros Galiaţatos. Cristea avea să revină la conducerea filialei pe 26 iunie 2005. Învingător cu 174 de voturi, Cristea a criticat folosirea de către adversarii săi a unor sloganuri ca "Votaţi adevăraţii liberali"... În iunie 2009, Mircea Cristea şi-a depus mandatul de preşedinte, pentru a permite reorganizarea filialei municipale, care obţinuse un rezultat de doar 12 la sută la alegerile europarlamentare. Şefia filialei a fost preluată de Victor Paul Dobre, ajuns, astfel, lider peste ambele organizaţii. O demisie de onoare şi trei reconfirmări La acel moment (iulie 2009), Dobre era deja preşedinte cu state vechi. Fusese reales lider judeţean în aprilie 2002, apoi în iulie 2005. În decembrie 2007, trecuse printr-o cumpănă: şi-a depus demisia de onoare, pentru că rezultatul obţinut de PNL Galaţi la alegerile europarlamentare fusese mai mic cu 0,41 la sută decât "pragul" stabilit de conducerea partidului. În 2008, însă, apele s-au liniştit, Dobre rămânând preşedinte. În iunie 2010, avea să fie reales pentru a patra oară la şefia judeţenei PNL. Prezent la eveniment, preşedintele Crin Antonescu îl cataloga drept "unul dintre liderii foarte puternici de organizaţie". Lideri "de import" pentru PNL Tot în 2010, a fost "infuzie" de cadre de import la şefia municipalei PNL, disputată de un fost PD-ist, un fost democrat-liberal, un ex-conservator şi doi liberali cvasinecunoscuţi. A câştigat, cu 231 de voturi, Mihai Manoliu, ajuns în partid în 2005, după ce demisionase din PD. Acesta a anunţat că-şi dedică victoria unui singur ţel: câştigării Primăriei de către Marius Stan. Marius Stan n-a fost "masochist" În 2013, primarul Marius Stan şi-a dorit şefia PNL, dar a reuşit să provoace doar scandal. Pe 12 mai, la alegerile pentru preşedinţia municipalei, invitat să-şi susţină pledoaria de candidat Marius Stan şi-a anunţat retragerea din cursă: "Voi candida pentru preşedinţia organizaţiei judeţene!". Stan a lansat atunci critici la adresa conducerii judeţene, acuzând "nu se poate să te duci la negocieri politice fără primarul oraşului". Ulterior, avea să declare că i s-a părut "o jignire atunci când primarul îşi anunţă candidatura, să se mai înscrie cineva" şi că nu vrea să fie motivul pentru care partidul s-ar rupe "în două, în trei, în patru". Retras din cursă, Stan a primit, totuşi, 52 de voturi, lider al organizaţiei fiind ales, cu 283 de voturi, dr. Paul Ichim. Pe 2 iunie, Victor Paul Dobre era reales preşedintele organizaţiei judeţene, cu 387 de voturi "pentru". Declarându-se "soldat credincios al PNL", Dobre n-a mai avut adversar la funcţia supremă. Marius Stan renunţase la bătălie, mărturisind: "Eu nu am fost niciodată masochist. Atâta timp cât în judeţ s-au făcut alegeri în câte cinci comune în aceeaşi zi, şi cel puţin trei la aceeaşi oră, e ca şi cum aş da cu capul în zid". Fuziunea Pe 26 iulie 2014, la Congresul comun prin care PNL şi PDL au spus "DA" protocolului de fuziune într-un singur partid - noul PNL - au fost prezenţi 40 de gălăţeni, în frunte cu Victor Paul Dobre, preşedintele liberal, şi Doruleţ Resmeriţă, liderul democrat-liberal. "Evenimentul a fost de mare succes. Au fost şi adaptări diferite la situaţie, nu le pot numi tensiuni: imnul, care a aparţinut PDL, a fost cântat mai mult de democrat-liberali, când s-a vorbit despre noul PNL au aplaudat mai mult liberalii", mărturisea Resmeriţă. După câştigarea alegerilor prezidenţiale de către Klaus Iohannis, PNL şi PDL au fuzionat, copreşedinţi ai noului PNL devenind, la Galaţi, Victor Paul Dobre şi Doruleţ Resmeriţă - la judeţ, respectiv, Paul Ichim şi Nicuşor Ciumacenco - la municipiu. Pe 11 decembrie 2015, Consiliul Naţional al PNL a hotărât ca toţi cei care candidează pentru fotoliul de primar să devină preşedinţii organizaţiilor locale, excepţie făcând liderii filialelor judeţene. Aşa a ajuns Nicuşor Ciumacenco, candidatul PNL la Primărie, liderul municipalei PNL, după un trecut glorios la PSD (2003-2012) şi o experienţă la PDL (2012-2014). Pe 9 martie 2016, Victor Paul Dobre era numit preşedinte unic al judeţenei PNL, decizie luată la Bucureşti, la propunerea secretarului general al partidului şi a Comitetului de Unificare. Bărbăţia lui Ciumacenco În decembrie 2016, după ce a ratat şi mandatul de deputat PNL, nu numai fotoliul de primar, Nicuşor Ciumacenco şi-a anunţat demisia pe Facebook: "Îmi asum bărbăteşte rezultatul prost din urmă cu câteva zile şi-mi prezint demisia din funcţia de preşedinte al organizaţiei municipale a PNL Galaţi. Consider că, dacă iubesc acest partid, la fel ar trebui să procedeze toţi cei care au condus aceste alegeri, în frunte cu Victor Paul Dobre". Politicianul era convins că pentru eşecul său în alegeri este vinovat preşedintele Dobre: "alături de Victor Paul Dobre, o persoană care nu a fost niciodată în graţiile electoratului, am pierdut jumătate din voturile pe care le-am obţinut în urmă cu câteva luni, când candidam la primărie". În februarie 2017, George Stângă, a fost desemnat preşedinte interimar al municipalei PNL, în locul lui Ciumacenco, iar pe 22 aprilie avea să fie ales în această funcţie cu 262 de voturi "pentru" şi zece nule. Visul său era însă altul şi avea să şi-l împlinească o săptămână mai târziu… Visul lui Stângă Pe 29 aprilie 2017 - într-o zi de sâmbătă, la fel ca aceea în care, cu 17 ani în urmă, era ales pentru prima dată preşedinte - Victor Paul Dobre şi-a încheiat cariera de lider judeţean al PNL Galaţi. Politicianul s-a retras din competiţia pentru funcţia supremă, iar bătălia s-a purtat între George Stângă, George Scarlat şi Cătălin Paraschiv. Cu 298 de voturi, Stângă şi-a spulberat adversarii. "Întotdeauna, visul meu a fost să preiau şefia organizaţiei judeţene. A fost un moment de cumpănă, în care am analizat foarte bine, dar factorul determinant au fost colegii mei din judeţ: preşedinţii de organizaţii locale şi o parte dintre primari", avea să declare noul lider ales. "Născut" politic lângă Eugen Durbacă, Stângă a crescut la umbra lui Dobre, căruia îi datorează întreaga carieră. La şefia municipalei PNL, ca în gară În mai 2017, Cristian Gîscă, un fost social-democrat, a devenit preşedintele interimar al organizaţiei municipale a PNL Galaţi, în locul lui Stângă. În octombrie 2017, cu 133 de voturi favorabile era ales preşedinte, din postura de unic candidat. N-a apucat cei patru ani de mandat pentru că pe 18 iulie 2018 şi-a anunţat demisia. Motivul? În cadrul Biroului Politic Judeţean PNL avusese loc o analiză în urma căreia fuseseră exprimate o serie de nemulţumiri faţă de rezultatele organizaţiei sub conducerea lui. În urma demisiei lui Gîscă, a fost numit preşedinte interimar Ştefan Baltă, proaspăt intrat în PNL, în februarie 2018. Pe 11 decembrie 2018, Baltă a demisionat din funcţie, din cauza relaţiei încordate cu liderul judeţenei, George Stângă. Deşi acesta l-a îndemnat să candideze la alegerile pentru conducerea municipalei, programate pe 20 decembrie, Ştefan Baltă a refuzat categoric: "Nu voi candida la alegerile din 20 decembrie, deoarece consider că sunt făcute cu dedicaţie". Pe 20 decembrie 2018, Alexandru Şerban a fost ales liderul municipalei, cu 187 de voturi, în vreme ce contracandidatul său, Stănică Ambrinoc, a primit nouă voturi. În acest moment, George Stângă şi Alexandru Şerban conduc destinele liberalismului gălăţean. Rămâne de văzut pentru cât timp. viata-libera.ro Link to comment Share on other sites More sharing options...
dcp100168 Posted March 29, 2020 Author Share Posted March 29, 2020 Eugen Durbacă, omul-partid. Preşedinţi de cursă (foarte) lungă "La Galaţi, Durbacă e puterea!", declara, în urmă cu 15 ani, unul dintre politicienii pe care Eugen Durbacă i-a susţinut, vremelnic, într-o importantă funcţie publică. De două ori primar al Galaţiului, apoi consilier local, pe urmă preşedinte al Consiliului Judeţului (CJ) Galaţi, ulterior vicepreşedinte al CJ, mai apoi senator, iar în prezent deputat! Sunt funcţiile deţinute, în ultimii 28 de ani, de Eugen Durbacă. Mandate de câte patru ani fiecare, pe care Durbacă le-a câştigat nu doar cu voturile gălăţenilor, ci mai ales la masa negocierilor politice cu PNL şi PD, ori cu PSD şi PNL. Înţelegeri pe care, la scurt timp, avea să le trădeze, după cum îl acuzau foştii parteneri politici. Iniţiator al PSM, membru marcat PDAR, vicepreşedinte PDSR, preşedinte ApR, preşedinte PD, lider al PUR, devenit PC, copreşedinte şi mai apoi preşedinte ALDE, în prezent lider PRO România, Eugen Durbacă a înfiinţat şi desfiinţat partide. A creat o veritabilă "şcoală politică", printre cei mai cunoscuţi "absolvenţi" fiind: Picu Apostol Roman, George Stângă, Cătălin Cristache, Nicolae Marin… Chiar dacă suntem în carantină din cauza pandemiei, n-ar trebui să uităm că tot ceea ce avem, ce am fi putut avea ori ceea ce ne lipseşte acut reprezintă rezultatul ultimilor 30 de ani de guvernare locală şi/sau naţională. Reprezintă deciziile, acţiunile sau inacţiunile celor care, de 30 de ani, conduc destinele politicii gălăţene! După ce aţi putut afla "Cine trage sforile în PSD Galaţi", apoi "Ce-a fost şi ce-a ajuns PNL", continuăm serialul nostru politic cu omul-partid Eugen Durbacă. "Ieşeam primar şi de pe lista crescătorilor de albine" Născut pe 16 mai 1943, Eugen Durbacă a fost, potrivit presei vremii, membru în Comitetul Judeţean al PCR, începând din 1984. Mai mult, pe 17 martie 1985, a fost ales deputat în Consiliul Popular Judeţean Galaţi, în cadrul circumscripţiei 71 Fârţăneşti. Pe 23 februarie 1992, Eugen Durbacă era ales primar al Galaţiului. Candidase din partea Uniunii Stângii Democrate (USD), formată din Partidul Socialist al Muncii (PSM) şi alte formaţiuni politice. Conform ziarului "Viaţa liberă", Durbacă a fost unul dintre iniţiatorii PSM local, dar pe lista USD figura ca membru al Partidului Socialist Democratic. Pe 22 mai 1992, Eugen Durbacă recunoştea în "Viaţa liberă": "De câteva zile sunt membru al Partidului Democrat Agrar din România (PDAR). Şi dacă aş fi candidat la postul de primar de pe lista crescătorilor de albine, tot aş fi reuşit. Mi-ar fi făcut plăcere să candidez de la început pe lista PDAR, dar nu mi-au propus. Eu, fiind mai orgolios din fire, nu m-am dus să le solicit acest lucru. Şi pentru că, din ambâţ, cum spunea Nenea Iancu, doream să candidez la funcţia de primar, nu m-a interesat culoarul pe care veneam. Consider că abia acum sunt în apele mele. Convingerile mele şi mai ales gândirea mea coincid cu modul de abordare a problemelor în acest partid", afirma Durbacă. În septembrie 1992, Durbacă primarul candida fără succes la Senat, din partea PDAR. "Eu am propria mea concepţie despre politică" Aşa susţinea Durbacă, pe 2 august 1994, în "Viaţa liberă", dezvăluind că a demisionat din PDAR: "Când cetăţenii acestui oraş m-au ales primar, nu m-au ales pentru că eram la Stânga Democrată. L-au ales pe omul de acţiune Durbacă. Concepţia mea politică nu a coincis nicio clipă cu cea a PSM. Eu am o concepţie personală despre ceea ce înseamnă politică. Am avut o discuţie cu preşedintele filialei locale şi i-am explicat motivele mele", declara Durbacă. Întrebat dacă va migra spre o altă formaţiune politică, replica ferm: "Nici gând! Rămân independent". "Eugen Durbacă a trecut la PDSR" Era ştirea din 25 martie 1995, confirmată de şeful biroului senatorial al lui Ilie Plătică-Vidovici. Înainte de a face acest pas, Durbacă mărturisese că PDSR îl curtează foarte mult timp. Pe 17 septembrie 1995, Durbacă era la prezidiul PDSR, alături de Ilie Plătică-Vidovici, la conferinţa în care Dan Lilion Gogoncea era ales preşedintele organizaţiei municipale. Pe 2 iunie 1996, candidat al PDSR, Durbacă era reales primar al Galaţiului din primul tur. Pe 3 noiembrie 1996, primarul Durbacă era ales senator PDSR, mandat la care a renunţat pe 9 decembrie, în favoarea lui Viorel Ştefan. "Piatră de moară", dar şi "aspirator de voturi" Pe 17 mai 1997, în fruntea organizaţiei municipale a PDSR Galaţi era ales Dan Nica, "secondat de Eugen Durbacă", după cum descria ziarul "Viaţa liberă" funcţia de vicepreşedinte ocupată de primarul Galaţiului. Nu pentru multă vreme, însă! La finele lunii iunie 1997, Teodor Meleşcanu, împreună cu alţi demisionari din PDSR, anunţa iniţierea unei noi formaţiuni politice - Alianţa pentru România (ApR). Pe 2 iulie 1997, Eugen Durbacă era mandatat ca preşedinte, de către Teodor Meleşcanu, să constituie şi să coordoneze comitetul local de iniţiativă pentru fondarea ApR la Galaţi. O zi mai târziu, pe 3 iulie 1997, demisiona din PSDR invocând "motive personale". Reacţia? Ilie Plătică-Vidovici striga că "Durbacă a fost o piatră de moară pe care PDSR şi-a legat-o de gât", dar nu-i nega rolul de "aspirator de voturi" pentru partid, adăugând că poziţia lui de vicepreşedinte a fost mai mult onorifică. "Nu eu am trădat!", se apăra Durbacă, explicând că-şi regăseşte principiile în ideile enunţate de grupul lui Meleşcanu. "Pasămite, dacă am candidat în 1992 pe listele unui partid pe care ulterior l-am părăsit, dacă apoi am trecut al agrarieni, pentru a trece apoi la PDSR, asta ar descoperi profunda mea instabilitate. Eu sunt vinovat că aceste partide, într-un fel sau altul, n-au fost atât de puternice încât să-şi permită un vector politic ferm, limpede, o politică de cadre inteligentă? Sunt un bărbat ajuns la o vârstă la care nu îmi mai permit să mai fiu tras de urechi sau să mi se bage pe gât idei necomestibile. Mă mir că mai rămân în PDSR oameni de o reală valoare precum Dan Nica", declara Durbacă. La sfârşitul lunii noiembrie 1997, era ales preşedintele organizaţiei municipale ApR. În iunie 2000, Durbacă pierdea Primăria în faţa lui Dumitru Nicolae şi era nevoit să se mulţumească doar cu poziţia de consilier local. "PD corespunde ideologic şi conceptual cu ideile mele politice" Pe 8 octombrie 2001, o delegaţie condusă de Eugen Durbacă a fost la Bucureşti pentru a confirma trecerea ApR Galaţi la PD Galaţi. Traian Băsescu, liderul democraţilor, era convins că Durbacă reprezintă o achiziţie extrem de importantă pentru partid, motiv pentru care, în aceeaşi zi, politicianul era desemnat în Biroul Politic Naţional al PD. Teodor Meleşcanu, care la acel moment negocia fuziunea ApR cu PNL, şi-a manifestat părerea de rău faţă de această decizie a lui Durbacă, mai ales că acesta era şi vicepreşedinte naţional. Durbacă s-a mărginit să comenteze că "PD corespunde ideologic şi conceptual cu ideile mele politice". Pe 17 noiembrie 2001, Eugen Durbacă era ales preşedintele organizaţiei municipale PD Galaţi, cu 215 voturi "pentru" şi 34 de împotriviri. Demisii cu scandal Pe 11 octombrie 2002, Eugen Durbacă demisiona din PD, pe motiv că "nu poate rămâne într-un partid în care una se spunea şi alta se făcea". Liderul judeţenei PD, Mircea Toader, afla despre acest fapt de la ziarişti. Cu numai cu o zi în urmă, Durbacă îl salutase jovial şi se învoise de la şedinţa de partid, pe motiv că "îşi culege via". În realitate, s-a dus la Bucureşti, la sediul central al PD, să-şi anunţe demisia. Pe 12 octombrie, adepţii lui Durbacă au făcut coadă ca să-şi dea demisia din PD: 28 din cei 40 de membri ai Biroului Judeţean, 30 din cei 35 de componenţi al Biroului Municipal şi încă 300 de simpli membri din organizaţia municipală. Durbacă nu a pus tunurile pe foştii colegi din PD, mărginindu-se să spună că Traian Băsescu l-a dezamăgit. PD l-a acuzat, însă, de dispariţia unor documente, a ştampilei de partid, dar şi de ridicarea din sediu a unui dulap, a unui birou şi a 13 scaune, care, într-adevăr, fuseseră aduse de ApR-işti, dar preluarea lor ar fi trebuit făcută cu acte. Durbacă devine PUR Pe 14 octombrie 2002, demisionarii din PD, în frunte cu Eugen Durbacă, se înscriau în Partidul Umanist Român - Social-Liberal. În aceeaşi zi, vicepreşedintele naţional al PUR, Florea Voinea, venit special de la Bucureşti, anunţa că Eugen Durbacă este noul preşedinte interimar al organizaţiei judeţene PUR Galaţi, înlocuindu-l pe un alt lider interimar, Cicerone Lupu. Acesta declara că îi cedează cu plăcere funcţia de preşedinte lui Durbacă, conform înţelegerii cu stafful PUR: "Am acceptat să fiu preşedinte interimar până când o să apară un om de talia lui Durbacă". "La Galaţi, Durbacă e puterea" În iunie 2004, Eugen Durbacă a pierdut din nou Primăria în faţa lui Dumitru Nicolae, dar a primit, cu sprijinul Alianţei D.A. PNL-PD, un trofeu de consolare: fotoliul de preşedinte al Consiliului Judeţului Galaţi. În premieră, voturile pentru alegerea preşedintelui CJ au fost controlate! Un an mai târziu, Durbacă n-a ezitat să întoarcă spatele Alianţei D.A. şi să-l impună pe social-democratul Eugen Chebac vicepreşedinte CJ. Acesta mărturisea convins: "La Galaţi, Durbacă e puterea". Tot în 2005, pe 7 mai, PUR a devenit Partidul Conservator - PC, trecând de la doctrina social-liberală la cea conservatoare şi, înlocuind celebrul "Să fii om, copilul meu", adopta sloganul "Afirmă-te, române!". Durbacă se afirma neclintit la cârma filialei gălăţene, alături de Bogdan Ciucă, preşedintele organizaţiei municipale. După alegerile locale din iunie 2008, Durbacă ajungea, tot pe calea negocierii politice, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, condus de Eugen Chebac. În 9 decembrie 2012, pe lista Uniunii Social Liberale (USL), formată din PSD, PNL şi PC, Durbacă era ales senator. Durbacă, liberal Pe 19 iunie 2015, din fuziunea Partidului Liberal Reformator (PLR) cu Partidul Conservator (PC) s-a născut Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), copreşedinţi ai organizaţiei de la Galaţi fiind Cristian Dima şi Eugen Durbacă. Un an mai târziu, pe 15 august 2016, preşedintele executiv ALDE Galaţi, Cristian Dima, ne declara: "Eu m-am bazat pe cuvântul domniei sale, că are o vârstă şi vrea să-şi lase numele pe o poziţie frumoasă legată de liberalism. Că va încerca să transfere din experienţa pe care o are urmaşilor din zona liberală. În prima zi de după alegeri, se pare că a avut o amnezie bruscă şi a uitat tot ce a promis liberalilor". În mod nestatutar, mai multor membri provenind din fostul PLR le fusese retras sprijinul politic, pierzându-şi mandatele de aleşi locali, pentru ca oamenii lui Durbacă să acceadă în funcţii în locul lor. Pe 11 decembrie 2016, Durbacă era ales deputat din partea ALDE. "M-au exclus din partid, nu din Parlament" Pe 27 aprilie 2017, politicianul pierdea nu doar şefia organizaţiei judeţene ALDE Galaţi, ci şi funcţiile de la nivel naţional. Biroul Executiv Naţional al ALDE România decisese ca filiala Galaţi să fie condusă de un preşedinte unic, Cristian Dima, şi de un birou teritorial. Părea că Durbacă ajunsese pe tuşa politicii… Pe 4 mai 2017, Durbacă era exclus din ALDE. Dar nu-şi făcea griji: "Era de aşteptat. Sunt printre semnatarii acţiunii în instanţă prin care am contestat congresul ALDE ca fiind nestatutar şi am cerut să se revină la situaţia iniţială, la cele două partide Partidul Conservator şi Partidul Liberal Reformator. Pe mine dl. Tăriceanu, om la 70 de ani, m-a decepţionat! Minte aşa cum respiră! Dar nu se termină lumea pentru că am fost exclus! Nu mă exclud şi din Parlament! Construim un nou partid", ne declara Eugen Durbacă. Fondator şi lider PRO România Pe 29 mai 2017, Durbacă se număra printre membrii fondatori ai noului partid PRO România. În prezent, deputatul este preşedintele organizaţiei judeţene PRO România din Galaţi. Indiferent ce-i va rezerva viitorul (politic) lui Eugen Durbacă, rămân în urma lui politicieni care au trecut prin partidele pe care acestea le-a condus şi care s-au format la şcoala lui politică. Şi nu sunt deloc puţini: viceprimarul Picu Apostol Roman - lider UNPR, senatorul George Stângă - preşedinte PNL, deputatul Cătălin Cristache - preşedinte PMP, senatorul Nicolae Marin, ca să-i nominalizăm doar pe cei mai cunoscuţi… Iar unii dintre ei, precum Picu Roman, recunosc deschis cine le-a fost mentor: "Îi port un respect deosebit domnului Eugen Durbacă. Datorită dumnealui eu sunt ceea ce sunt şi asta nu se uită. A-i renega pe oamenii care te-au ajutat în viaţă este ca şi cum ţi-ai renega părinţii". viata-libera.ro Link to comment Share on other sites More sharing options...
dcp100168 Posted April 23, 2020 Author Share Posted April 23, 2020 Cine sunt urmaşii lui Traian Băsescu la Galaţi. Preşedinţi de cursă (foarte) lungă "Aşa este. Noi suntem urmaşii lui Traian, ai lui Traian Băsescu", declara Elena Udrea pe 25 octombrie 2009, în comuna gălăţeană Cavadineşti, unde participa, alături de liderul PDL Galaţi, Mircea Toader, de senatorul Marius Necula şi de stafful partidului, la un spectacol electoral. Gheorghe Turda tocmai terminase de cântat "Noi suntem români", iar ultima rimă, "Noi suntem romani/ Noi suntem urmaşi ai lui Traian", i-a inspirat Elenei Udrea celebra concluzie. Cu sau fără declaraţii cu iz patetic-electoral, Traian Băsescu şi Elena Udrea şi-au pus amprenta asupra a două partide care au avut şi au, încă, un cuvânt de spus în Galaţi: Partidul Democrat (PD), devenit Partidul Democrat Liberal (PDL), şi Partidul Mişcarea Populară (PMP). Chiar dacă suntem în carantină prelungită din cauza pandemiei, n-ar trebui să uităm că tot ce avem, ce am fi putut avea ori ceea ce ne lipseşte acut reprezintă rezultatul ultimilor 30 de ani de guvernare locală şi/sau naţională. Deciziile, acţiunile sau inacţiunile celor care, de 30 de ani, conduc destinele politicii gălăţene! După ce aţi putut afla "Cine trage sforile în PSD Galaţi", "Ce-a fost şi ce-a ajuns PNL" şi "Ce ne lasă moştenire Eugen Durbacă, omul-partid", continuăm serialul nostru "Preşedinţi de cursă (foarte) lungă" cu partidele (urmaşilor) lui Traian Băsescu. Născut la malul mării Partidul Democrat (PD) s-a născut la malul mării, în Constanţa, prin fuziunea Frontului Salvării Naţionale (FSN) - rămas după desprinderea aripii iliesciene a FDSN - cu o mişcare politică mai mică, numită Partidul Democrat, condusă la acea vreme de Constantin Vişinescu. "FSN a murit! Trăiască Partidul Democrat! Vineri, 27 mai 1993, este ziua în care a murit primul partid al Revoluţiei din Decembrie 1989. De la această dată, se va vorbi despre Partidul Democrat", titra, la acel moment, "Viaţa liberă". La eveniment, Galaţiul fusese reprezentat de senatorul Costel Gheorghiu, preşedintele organizaţiei judeţene, şi de Teodor Dobriţoiu, şeful filialei municipale. În primăvara anului 1998, ambii aveau să predea ştafeta. Pe 21 martie, Florin Melinte devenea capul organizaţiei municipale, la un vot diferenţă de contracandidatul său, Victor Florea. Pe 11 aprilie, Ioan Alexandru Nicolau era ales preşedintele organizaţiei judeţene, învingându-l pe Teodor Dobriţoiu. "Fostul lider al organizaţiei judeţene, senatorul Costel Gheorghiu, a abandonat fără luptă, nemaicandidând decât pentru un post de vice", puncta "Viaţa liberă". Demitere prin fax, numire de la centru Pe 13 iulie 2000, conducerea judeţeană a PD Galaţi era demisă pentru rezultatele slabe obţinute în alegerile locale, decizia Biroului Permanent Naţional (BPN) fiindu-i comunicată prin fax. "Este surprinzător şi pentru mine, pentru că nu eram printre ultimele judeţe din ţară, ci undeva în a treia parte a clasamentului", mărturisea fostul preşedinte, Alexandru Nicolau. Pe 25 iulie 2000, tot prin decizia BPN, era numit un comitet interimar pentru coordonarea organizaţiei judeţene Galaţi a PD şi pentru pregătirea alegerilor parlamentare şi prezidenţiale. În fruntea comitetului era numit Mircea Toader, urmat de Eugen Chebac. "Gurile rele spun că Mircea Toader a fost numit coordonatorul Comitetului Interimar de însuşi vicepreşedintele PD Traian Băsescu", consemna "Viaţa liberă". "Am fost adus, nu ales" Noua conducere interimară era contestată vehement de fostul senator Costel Gheorghiu, membru fondator al PD, motivând că persoanele care ocupă funcţii în partid trebuie să fie alese, nu numite, iar nimeni nu poate deţine o funcţie de conducere în PD dacă are mai puţin de şase luni vechime în partid. Conform documentelor, Mircea Toader îşi depusese adeziunea la PD pe 15 iulie şi i se eliberase carnetul de partid pe 25 iulie 2000. "Am fost adus, nu ales, s-a procedat ca acum 50 de ani, când PCR te lua şi te punea director", mărturisea chiar Mircea Toader, admiţând că decizia de numire a lui în funcţia de coordonator "este nedemocratică, dar a fost impusă de situaţie". Întrebat de ce a intrat în PD la doar două zile după ce conducerea judeţeană a partidului fusese demisă, Toader recunoştea că i s-a făcut "o propunere de la centru", pe care a acceptat-o, semnând adeziunea. Promisiune încălcată "Nu voi candida pe nicio listă a PD la alegerile parlamentare, nici chiar pe ultimul loc", declara public Mircea Toader, pe 28 iulie 2000. Pe 22 octombrie 2000, Mircea Toader intra în cursa pentru deputăţie, iar Eugen Chebac în cursa pentru Senat, lansarea electorală avându-l invitat pe Traian Băsescu. Acesta avea să-i mulţumească public lui Costel Gheorghiu pentru activitatea sa în forurile internaţionale şi a mărturisit despre candidaţii PD Galaţi: "Am colaborat excelent atât cu Eugen Chebac, cât şi cu Mircea Toader, în perioada în care am deţinut funcţia de ministru al Transporturilor. Dau girul meu şi încrederea mea pentru aceşti oameni, care pot schimba radical imagina Parlamentului României. Vă recomand cu toată căldura să-i votaţi!". Ascensiunea lui Mircea Toader Pe 11 decembrie 2000, Mircea Toader depunea jurământul în Camera Deputaţilor şi îşi începea ascensiunea politică. "Rezultatele în alegerile din 2000 au fost foarte proaste, pentru că este prima dată când PD nu a obţinut un post de senator în judeţul Galaţi. Partidul are şi acum o conducere interimară. Mircea Toader a ajuns în Parlament printr-un şir de acţiuni extrem de puţin onorabile: a fost numit coordonator împotriva statutului, a promis că nu candidează şi a candidat… acţiuni şi fapte de genul acesta nu rămân nepedepsite, mai devreme sau mai târziu", declara Costel Gheorghiu, fost lider local al PD, partid din care avea să demisioneze pe 3 ianuarie 2001. Pe 27 martie 2001, cu 230 de voturi "pentru" şi 11 "împotrivă", Comitetul Judeţean al PD a fost validat, Mircea Toader rămânând preşedinte, iar Eugen Chebac, vicepreşedinte. Cei doi aveau să se lupte pentru funcţia supremă pe 25 noiembrie 2001. Mircea Toader a ieşit învingător 231 de voturi, în vreme ce Eugen Chebac a primit doar 67 de opţiuni. "Votul de parlamentar nu l-am primit datorită valorii mele, ci datorită partidului la care m-am dus. Acum, prin ceea ce mi-aţi dat, mi-aţi transmis că pot să fiu politician", declara preşedintele Toader, exprimându-şi speranţa ca Eugen Chebac, adversarul său, să rămână în continuare membru PD. Pe 12 ianuarie 2002, Chebac s-a înscris în PSD. 12 ani la cârma PD(L) Mircea Toader a reuşit să rămână 12 ani la cârma judeţenei PD Galaţi, devenită PDL, în urma absorbţiei prin comasare a Partidului Democrat Liberal. A avut, însă, şi momente dificile, când, prin decizii de la centru, a fost trecut, temporar, în linia a doua. S-a întâmplat după alegerile locale din iunie 2008, când, din cauza rezultatelor slabe, conducerea judeţeană a fost dizolvată, organizaţia fiind plasată sub coordonarea primarului din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan „Pinalti”, ajutat de către doi prim-vicepreşedinţi: Mircea Toader şi Mihai Capră. În iulie 2008, noul preşedinte interimar al PDL Galaţi era desemnat Eduard Finkelstain, primarul Tecuciului, secondat de aceiaşi Toader şi Capră. În ianuarie 2009, Toader redevenea preşedinte, cu acordul Biroul Permanent Naţional, după ce Finkelstain îşi ceruse retragerea din fruntea filialei judeţene. Tot în 2009, Toader a scăpat ca prin urechile acului de la „decapitare”, pentru cele mai proaste rezultate obţinute la alegerile europarlamentare. A intrat, cu filială cu tot, sub supravegherea ministrului Adriean Videanu. Bătălia pentru organizaţia municipală Sub oblăduirea lui Mircea Toader, la filiala municipală, preşedinţii - mai mult numiţi decât aleşi - s-au schimbat cu o viteză uluitoare, iar scandalurile şi disputele au fost omniprezente. Iată cele mai răsunătoare nume care s-au perindat la conducerea municipalei democrate, după ce, în iulie 2000, Florin Melinte a fost demis. În locul lui, a fost numit un comitet interimar, coordonat de Liviu Grădinaru. Pe 17 noiembrie 2001, Eugen Durbacă era ales preşedintele municipalei PD Galaţi, iar pe 9 noiembrie 2002 - Florin Uzumtoma. După un interimat asigurat de Mihai Manoliu, de la alegerile locale din iunie 2004 şi până pe 13 februarie 2005, liderul municipalei PD a fost ales Mihai Turcu. În noiembrie 2005, venea la cârmă Cosmin Păun, care, în iunie 2008, avea să-şi depună mandatul. Din iunie până în august 2008, filiala a schimbat nu mai puţin de trei preşedinţi interimari: Doruleţ Resmeriţă, Marius Necula, Constantin Dumitriu. Cel din urmă a reuşit să se menţină până în aprilie 2010, când a demisionat. Conducerea interimară a fost preluată de Marius Necula, care pe 15 ianuarie 2011 avea să fie ales preşedintele organizaţiei municipale PDL Galaţi. "Dacă echipajul nu este unit, vaporul se scufundă" Pe 23 ianuarie 2011, în ziua în care împlinea 63 de ani, Mircea Toader a fost reales, pentru ultima, dată preşedintele judeţenei PDL Galaţi. Cu piciorul în ghips din cauza unui accident, Toader a lansat apeluri la unitate: „Profesia mea de bază este de marinar. Chiar dacă are un comandant foarte bun, dacă echipajul nu este unit, vaporul se scufundă. Dacă toţi din această armată a PDL vom fi unii lângă alţii, orice furtună, orice stâncă ar fi în drumul nostru, fiţi convinşi că le vom depăşi”. În opinia lui Toader, singurul său punct vulnerabil a fost bunătatea de care a dat dovadă, liderul promiţând că schimbă foaia şi că va fi foarte ferm. Începutul sfârşitului După un penibil scor de 6,9 la sută, obţinut la alegerile pentru Primărie, pe 22 iunie 2012, Marius Necula a considerat că este „o datorie morală” să demisioneze de la cârma municipalei PDL Galaţi, aceasta fiind preluată de un lider interimar, Victor Dobrea. Mircea Toader a preferat să aştepte senin să fie înlocuit de însuşi liderul naţional, Vasile Blaga, cu Mihai Capră. „Mi-a cerut acest lucru singurul om din lume pe care nu aş fi putut să îl refuz, domnul Blaga. În plus, îmi place să cred că am şi o datorie de întors PDL-ului”, declara noul preşedinte interimar. Toader susţinea că „măsura nu este o sancţiune pentru rezultatele alegerilor, ci este motivată de faptul că trebuie să mă concentrez mai mult pe activitatea de la Bucureşti”. Degeaba şi-a dorit Mihai Capră să transforme PDL în „principalul partid de opoziţie constructivă”! Pe 20 august 2012, la nici măcar o lună de la numire, şi-a depus mandatul de preşedinte interimar pe masa lui Vasile Blaga. Ultimii preşedinţi ai PDL Galaţi Pe 18 septembrie 2012, şefia PDL Galaţi a fost decisă de Biroului Permanent Naţional: Doruleţ Resmeriţă a fost numit preşedinte interimar al organizaţiei judeţene, cu Mihai Capră şi Mircea Toader - prim-vicepreşedinţi, iar Nicuşor Ciumacenco a fost desemnat şef interimar al organizaţiei municipale. Confirmaţi, ulterior, prin vot, Resmeriţă şi Ciumancenco aveau să fie ultimii preşedinţi ai PDL Galaţi, înainte ca partidul să dispară de pe scena politică. Mandatele lor n-au fost lipsit de momente tensionate. În februarie 2013, l-au exclus din partid pe consilierul local Cătălin Cristache, pe motiv că ar fi avut o ieşire extrem de neprotocolară la adresa liderilor PDL veniţi de la Bucureşti - Cezar Preda şi Gheorghe Flutur. Aceştia veniseră la Galaţi pentru a analiza activitatea filialei, iar discuţia a fost una cu scântei. Cristache a susţinut că decizia de excludere, nestatutară, a fost luată la comanda lui Cezar Preda: „Nu am cerut decât să se organizeze alegeri corecte în partid, fără să se mai vină cu candidaţi în plic de la Bucureşti”. Susţinere pentru Elena Udrea Pe 5 martie 2013, aproape o sută de susţinători ai Elenei Udrea la preşedinţia naţională a PDL au protestat în faţa sediului filialei gălăţene, cerând demisia liderilor Ciumacenco şi Resmeriţă. Adepţii lui Udrea veniseră, chemaţi de Cătălin Cristache, la o şedinţă, însă le-au fost închise uşile. „Ăsta este PDL, nu este SRL-ul lui Ciumacenco şi Resmeriţă. Singura problemă este că o susţinem pe doamna Udrea, de aici a început lupta. Noi am venit să ne întâlnim, să ne spunem punctul de vedere, dumnealor au fugit ca nesimţiţii”, declara Cătălin Cristache. "Adio PD, adio PDL!” Elena Udrea se bucura şi de susţinerea lui Traian Băsescu, numai că, pe 23 martie, Vasile Blaga avea să fie ales preşedinte PDL, la Convenţia Naţională a partidului. În seara aceea, acuzând fraudarea rezultatului votului de către echipa lui Vasile Blaga, Traian Băsescu anunţa: „Adio PD, adio PDL! Noi azi ne-am despărţit definitiv. Luaţi-vă drumul vostru, iar eu îl am pe al meu. Mă voi dedica construcţiei unei alte soluţii de dreapta, cu oameni cinstiţi, cu oameni care nu fug cu urnele, cu oameni care acceptă dreptul democratic al contestaţiei. PDL a demonstrat că a putut fi ţinut pe o direcţie democratică atât timp cât a ştiut de un lider autoritar”. Pe 26 martie 2013, a fost lansată Fundația Mișcarea Populară, care avea să devină, mai apoi, Partidul Mişcarea Populară (PMP). Cristache, în fruntea Mişcării Populare Lansată la Galaţi pe 15 mai 2013, Fundaţia Mişcarea Populară l-a avut drept coordonator pe Laurenţiu Pricope. Pe 27 iulie 2013, Comitetul Naţional de Iniţiativă al Partidului Mişcarea Populară l-a desemnat pe Cătălin Cristache coordonator al filialei judeţene. „Noi avem un partid de oameni noi, căci, în afară de mine şi de alţi câţiva, toţi membrii sunt tineri care nu au mai făcut politică. Mişcarea Populară nu are nevoie de oameni care au plimbat geanta de la un partid la altul doar pentru a obţine o funcţie”, declara Cristache, fost membru PSD, PC şi PDL. Un partid dispare, altul răsare Pe 26 iulie 2014, la congresul prin care PNL şi PDL au spus "DA" protocolului de fuziune într-un singur partid - noul PNL - a fost prezent şi Doruleţ Resmeriţă. În vreme ce PDL se pregătea să dispară de pe scena politică, o zi mai târziu, 27 iulie 2014, Cătălin Cristache era reconfirmat în funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene a PMP Galaţi, cu 328 de voturi „pentru”, 11 voturi nule şi niciun vot „împotrivă”. În octombrie 2015, Cristache devenea unul dintre cei zece vicepreşedinţi naţionali ai partidului condus de Traian Băsescu. În august 2016, Oana Iurescu era desemnată preşedinte al municipalei PMP Galaţi, fiind împuternicită să formeze echipa de conducere. Trebuie precizat că politiciana deţinuse această funcţie şi înainte de absorbţia (ratată) a UNPR de către PMP! Pe 17 iunie 2017, Oana Iurescu a fost aleasă prin vot la cârma municipalei PMP, iar pe 14 octombrie 2017, Cristache a fost reales preşedinte al judeţenei PMP Galaţi, funcţii pe care le ocupă şi în prezent. Rămâne de văzut ce le va rezerva viitorul politic urmaşilor lui Traian Băsescu de la Galaţi. viata-libera.ro Link to comment Share on other sites More sharing options...
dcp100168 Posted May 6, 2020 Author Share Posted May 6, 2020 Traseiştii ”progresişti” ai politicii gălăţene. Preşedinţi de cursă lungă Dan Dobrea - fost vicepreşedinte PSD, Viorel Mînzu - fost membru ApR, apoi PSD, Vergiliu Vals - fost şi actual membru PSD, Marius Stan - fost vicepreşedinte PNL, Eugen Chebac - fost vicepreşedinte PD, fost vicepreşedinte PSD, fost preşedinte PP-DD - sunt doar câţiva dintre cei care au condus la Galaţi destinele Uniunii Naţionale pentru Progresul României (UNPR). La ora actuală, cel mai vocal şi vizibil reprezentant al "progresismului" gălăţean este viceprimarul Picu Apostol Roman. După 15 ani petrecuţi alături de Eugen Durbacă, un stagiu de preşedinte al filialei locale a PP-DD şi multe trădări, a ajuns la cârma organizaţiei municipale a UNPR Galaţi, deşi se manifestă ca un activist PSD. Chiar dacă suntem în carantină prelungită din cauza pandemiei, n-ar trebui să uităm că tot ce avem, ce am fi putut avea ori ceea ce ne lipseşte acut reprezintă rezultatul ultimilor 30 de ani de guvernare locală şi/sau naţională. Reprezintă deciziile, acţiunile sau inacţiunile celor care, de 30 de ani, conduc destinele politicii gălăţene! După ce aţi putut afla "Cine trage sforile în PSD Galaţi", "Ce-a fost şi ce-a ajuns PNL", "Ce ne lasă moştenire Eugen Durbacă, omul-partid" şi „Cine sunt urmaşii lui Traian Băsescu la Galaţi”, continuăm serialul nostru "Preşedinţi de cursă (foarte) lungă" cu UNPR, partid care, în această lună, sărbătoreşte zece ani de existenţă. "Nu suntem un partid de oportunişti" "Este un partid al nemulţumiţilor, dar nu neapărat al nemulţumiţilor din PSD sau din PNL. Este un partid al celor care îşi doresc ceva mai mult", declara, pe 17 mai 2010, în ziarul "Viaţa liberă", preşedintele organizaţiei judeţene UNPR Galaţi, Dan Dobrea. Pe 1 mai 2010, UNPR se lansase oficial pe scena politică românească, alegându-şi conducerea: Marian Sârbu - preşedinte naţional, Gabriel Oprea - preşedinte executiv, printre cei 15 vicepreşedinţi fiind şi tecuceanul Laurenţiu Chirvăsuţă, ajuns senator datorită PSD. Un trecut în PSD avea şi Dan Dobrea: "Am fost vicepreşedinte al organizaţiei judeţene a PSD până în 2004. Din 2005, nu am mai activat pe scena politică, din motive personale. Am fost director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Galaţi - parte a Direcţiei de Ape Prut, timp de patru ani şi jumătate", ne declara liderul UNPR, care, în septembrie 2003, fusese naşul de cununie al uneia dintre fiicele senatorului PSD Ilie Plătică-Vidovici. "Din cauză că mediul politic în ultimii 20 de ani nu a făcut mare lucru să schimbe faţa acestei ţări, încercăm să dovedim că putem să facem politică şi altfel, mai mult în slujba cetăţeanului, şi mai puţin în slujba sau folosul nostru. Dorim să schimbăm faţa acestui oraş, care, din păcate, a stagnat în ultimii 20 de ani din punct de vedere economic, social şi are foarte multe probleme. Nu suntem un partid de oportunişti. Dacă am fi fost oportunişti, probabil că ne-am fi regăsit în alte partide", mai spunea preşedintele Dan Dobrea, în urmă cu zece ani. Primul abandon Tot în mai 2010, Viorel Mînzu, la acel moment rectorul Universităţii "Dunărea de Jos", era prezentat drept liderul organizaţiei municipale a UNPR Galaţi. Acesta avea, la fel ca Dobrea, o experienţă în PSD (în perioada 2000-2009), partid în care intrase pe vremea când era deja consilier judeţean ApR. În noiembrie 2010, Viorel Mînzu demisiona din UNPR, din cauza "slabei legături dintre conducerea centrală a partidului şi cea locală". Potrivit lui Dan Dobrea, şefia municipalei a fost preluată de Florin Spătaru, iar apoi de Vergiliu Vals, şi acesta tot fost membru PSD. Partidul preşedinţilor impuşi de Gabriel Oprea Pe 25 noiembrie 2011, Eugen Chebac era prezentat de însuşi liderul naţional al UNPR, Gabriel Oprea, drept candidatul acestei formaţiuni la preşedinţia Consiliului Judeţului Galaţi, la alegerile locale din 2012. La acel moment, Chebac încă mai era membru PSD şi preşedinte al CJ Galaţi… Pe 12 decembrie 2013, Gabriel Oprea venea din nou la Galaţi, de această dată pentru a-l numi pe Eugen Chebac - ajuns între timp deputat PP-DD şi preşedinte al organizaţiei judeţene a acestui partid - la cârma filialei judeţene UNPR Galaţi, în locul lui Dan Dobrea. Acesta urma să devină, din ianuarie 2014, consilierul personal al vicepremierului Gabriel Oprea: "Asta mi-am şi dorit. Încă de acum şase luni, am discutat cu domnul preşedinte (n.r. - Gabriel Oprea) despre acest lucru. Aceasta a fost motivaţia pentru care domnul Chebac a fost desemnat preşedinte al organizaţiei judeţene a partidului", explica Dan Dobrea. Filiala municipală era condusă tot de Vergiliu Vals, la acel moment singurul consilier local UNPR al municipiului Galaţi. Pe 26 septembrie 2015, şi Vergiliu Vals avea să fie înlocuit la conducerea municipalei UNPR, cu primarul Marius Stan. Numirea lui Stan a fost anunţată tot de Oprea, prezent la Galaţi: "A primit această sarcină de la mine - nu aş vrea să îi spun ordin, chiar dacă suntem un partid militarizat - fiindcă este un om foarte serios, un foarte bun primar. Are o echipă foarte bună, foarte puternică cu domnul Chebac". Cum a ajuns Marius Stan UNPR-ist S-a întâmplat pe 9 septembrie 2014, zi în care liberalul Marius Stan a semnat adeziunea la UNPR. Profitând de prevederile OUG 55/2014, care le-a permis aleşilor locali să-şi schimbe partidul fără a-şi pierde mandatul, Marius Stan a devenit primul primar care a spart gheaţa, întorcând spatele PNL, partid în care a fost, la un moment dat, vicepreşedinte naţional. "Am ales UNPR pentru că mi s-a părut oferta cea mai bună. Aşa cum am mai spus, mă leagă o prietenie mai veche de vicepremierul Gabriel Oprea, iar proiectele Galaţiului, pe care vrem să le promovăm, trebuie să fie sprijinite de Guvern. Acestea sunt argumente solide pentru alegerea pe care am făcut-o. Or să zică unii: un partid atât de mic? Într-adevăr, putea fi unul şi mai mare, am avut discuţii - e normal, când e mercato, să discuţi cu toată lumea, iar de comun acord cu liderii mai multor formaţiuni politice am convenit că e varianta cea mai bună", declara Marius Stan. Odată cu Stan, trecea la UNPR şi grupul consilierilor Partidului Poporului - Dan Diaconescu (PP-DD): Marian Alexandru, Marian Avramescu, Monica Dascălu, Ilie Gheţu şi Victor Malinovici. Lovitura lui Vergiliu Vals Pe 22 martie 2016, Marius Stan, candidat UNPR la Primărie şi liderul organizaţiei municipale, avea să primească prima dintre loviturile care aveau să-l trimită, la finele anului, pe tuşa politicii şi a puterii: o plecare în masă de la UNPR la PSD. Vergiliu Vals şi 12 membri ai biroului permanent municipal al UNPR şi-au anunţat trecerea la PSD, în cadrul unei conferinţe de presă, susţinute alături de candidatul la Primărie, Ionuţ Pucheanu, şi de Florin Popa, liderul municipalei social-democrate. "Este un act de voinţă al unei echipe care a pornit la drum, în 2010, cu principiul că vrem să facem o altfel de politică, cu altfel de oameni. Pas cu pas, am construit o organizaţie bazată pe respect reciproc. Din nefericire, în ultimul an şi jumătate, a avut loc un derapaj brutal. Au apărut oameni mai dubioşi, a căror «notorietate» e generată de faptul că îşi schimbă stăpânii la perioade regulate de timp, probabil pentru a-şi prezerva funcţiile pe care le au. Tot acest derapaj a fost acceptat şi încurajat de preşedintele impus al organizaţiei, domnul Marius Stan. Opţiunea noastră a fost PSD, pentru că din toamna lui 2012 cele două organizaţii au lucrat împreună. A fost o decizie unanimă a acestei echipe, care reprezintă nucleul biroului permanent al organizaţiei municipale UNPR Galaţi de un an şi jumătate. Noi venim la PSD cu tot ce a însemnat UNPR până la OUG 55, contăm pe 300 de membri", a declarat Vergiliu Vals. Candidatul PSD la Primărie, Ionuţ Pucheanu, a ţinut să le ureze bun venit noilor colegi: "Ne-am întărit echipa!". Întrebat de presă dacă a contat, în opţiunea pentru PSD, faptul că este foarte bun prieten cu Dan Dobrea, fost preşedinte al UNPR şi naşul lui Ionuţ Pucheanu, Vergiliu Vals a negat. A refuzat să spună cine sunt "persoanele dubioase", dar indiciile duceau către Picu Apostol Roman. Vergiliu Vals a ţinut să spună, însă, că a fost membru fondator UNPR - având carnetul de partid cu numărul 4 - dar că primul partid în care a intrat a fost PSD, în 2003. "Nu e o dramă" Aşa a catalogat preşedintele municipalei UNPR, Marius Stan, plecarea lui Vals şi a colegilor lui la PSD: "Nu mă simt afectat, era ceva anticipat. Eram doar curios în privinţa momentului pe care îl vor alege ca să plece. Era mai deranjant pentru noi dacă plecau mai târziu, după ce ne organizam pentru campanie, când se putea crede că au vândut meciul. Într-o democraţie continuă, e opţiunea fiecăruia să meargă la un partid sau la altul. Îmi pare rău de domnul Vergiliu Vals. Normal ar fi fost să aibă o discuţie cu mine înainte, restul ţine de alegerea fiecăruia. Ne bazăm pe oameni care cred în noi, fără datorii, fără obligaţii la nimeni, oameni care au fost şi vor rămâne în UNPR, trup şi suflet". Trădat şi executat de foştii colegi După ce a pierdut alegerile pentru Primărie, Marius Stan a avut parte de o "execuţie politică". Atât la şedinţa de constituire a Consiliului Judeţean, cât şi la cea de constituire a Consiliului Local, consilierii UNPR s-au abţinut la vot, alături de aleşii PSD - ALDE (şi PMP), în momentul în care a fost supusă la vot validarea mandatului lui Marius Stan. Trădat şi umilit, Stan a încercat să-şi ia revanşa. Iar tentativa de fuziune a UNPR cu PMP i-a dat speranţe. Scandalurile penibile ale unei fuziuni ratate Pe 29 iulie 2016, Marius Stan anunţa pe Facebook că, prin împuternicirea Biroului Politic Permanent Naţional, a fost numit preşedinte interimar al organizaţiei judeţene UNPR Galaţi, cumulând şi şefia municipalei. Şi anunţa sancţiuni pentru trădători. "Dl Chebac este preşedintele organizaţiei judeţene, iar dl Stan poate face ce vrea cu ştampila partidului la dânsul în sufragerie", îi răspundea Picu Apostol Roman, prim-vicepreşedintele organizaţiei judeţene UNPR Galaţi. Şedinţa în care Stan ar fi trebuit să-i pedepsească pe trădători nu a putut avea loc, deoarece sediul partidului era încuiat, iar cheia era la Picu Apostol Roman. Reacţia lui Stan: "Am sigilat sediul partidului, iar o firmă de pază îl păzeşte zi şi noapte". "În timpul campaniei electorale, domnul Marius Stan nu a dat o apă minerală la partid, dar acum are bani să plătească o firmă de pază şi să ia partidul cu japca. Este de un egocentrism fără margini, la fel ca faraonii, care, când mureau, se îngropau cu întreaga curte", răspundea Picu Roman. Sub comanda lui Picu Apostol Roman şi a lui Eugen Chebac, UNPR Galaţi devenea, în octombrie 2016, una dintre primele organizaţii din ţară care, printr-o rezoluţie, denunţa fuziunea cu PMP şi îşi exprima sprijinul necondiţionat pentru PSD. Dar războiul dintre Stan şi foştii colegi UNPR nu se încheiase, chiar dacă instanţa i-a obligat să-l valideze în funcţia de consilier local. Candidatura lui Stan pe listele PMP pentru Senat, în condiţiile în care fuziunea UNPR-PMP era sub semnul întrebării l-a trimis pe tuşa politicii. I s-au aplicat prevederile legale potrivit cărora mandatul de ales încetează odată cu pierderea calităţii de membru al partidului politic pe lista căruia a câştigat mandatul. Un partid cu prea mulţi preşedinţi Pe 26 ianuarie 2017, fuziunea eşuată UNPR-PMP a mai generat un scandal. Aleşii locali au ajuns în situaţia de a decide pe cine validează pentru a deveni consilier local UNPR în locul lui Marius Stan. Pe mesele lor ajunseseră două adrese, ambele cu antetul şi cu ştampila UNPR, dar semnate de preşedinţi diferiţi. Un document era semnat de Victor Malinovici, care îşi cerea validarea, adăugând o adresă prin care liderul naţional Valeriu Steriu îl numea preşedinte interimar al UNPR Galaţi. O altă adresă, semnată de Eugen Chebac - reconfirmat în funcţia de preşedinte al UNPR Galaţi de liderul naţional Marian Vasiliev - îl nominaliza spre validare pe Ilie Gheţu, precizând că Victor Malinovici a fost exclus din UNPR. Comisia de Validare a Consiliului Local l-a votat pe Ilie Gheţu. Victor Malinovici a dat în judecată Consiliul Local şi a câştigat. Pe 24 noiembrie 2018, aleşii locali au fost nevoiţi să-l valideze. Malinovici a depus jurământul, iar la finalul şedinţei şi-a anunţat, verbal, demisia, explicând presiunile şi umilinţele pe care le-a îndurat: "Cum pot să fiu eu partener cu cel care m-a agresat şi m-a înjurat de «morţii mamei mele», când au am crescut singur de la vârsta de 15 ani, şi nici ştiu unde este mormântul mamei". Picu, "progresistu'" "Felicitări preşedintelui organizaţiei municipale UNPR Galaţi, Roman Picu, dar şi vicepreşedintelui", era postarea pe care unul dintre apropiaţii viceprimarului, Romeo Marin, o făcea pe Facebook, pe 1 septembrie 2017. Picu Apostol Roman este, în prezent, cel mai vocal şi mai vizibil dintre activiştii UNPR, deşi susţinerea lui este, trup şi suflet, pentru PSD şi primarul Ionuţ Pucheanu. Rămâne de văzut până când... viata-libera.ro Link to comment Share on other sites More sharing options...
dcp100168 Posted June 18, 2020 Author Share Posted June 18, 2020 Partidele dispar, politicienii rămân. Între principii, doctrine şi oportunism, la Galaţi Pe eşichierul politic, partidele răsar, dispar şi uneori reapar, îşi mai schimbă numele, se lasă înghiţite de formaţiuni mai puternice, intră definitiv într-un con de umbră şi acolo rămân uitate. Politicienii, însă, rezistă! Migrează de la un partid la altul, pot fi excluşi de o formaţiune şi atraşi în alta, trec de la stânga la dreapta, uneori revin de unde au plecat, dar susţin că nu e vorba de oportunism, ci despre binele nostru! Al celor care ar trebui să-i votăm. Fie că partidele din care au făcut parte au fost la putere sau în opoziţie, fie că au existat doar în campaniile electorale, pentru a smulge sute ori mii de voturi, n-ar trebui să uităm ce au lăsat în urmă politicienii. Indiferent de eşalonul din care au făcut parte, deciziile, acţiunile sau inacţiunile lor au dus la rezultatul dezamăgitor al ultimilor 30 de ani de guvernare locală şi/sau naţională. După ce aţi putut afla "Cine trage sforile în PSD Galaţi", "Ce-a fost şi ce-a ajuns PNL Galaţi", "Ce ne lasă moştenire Eugen Durbacă, omul-partid", „Cine sunt urmaşii lui Traian Băsescu la Galaţi” şi „Traseiştii «progresişti» ai politicii gălăţene”, e timpul să vi-i arătăm şi pe cei care, de-a lungul anilor, au tot schimbat partidele. Fără tăgadă, sunt foarte mulţi, dar noi i-am ales pe câţiva, reprezentativi, care, în prezent, se află din nou în lumina reflectoarelor politice. Marius Necula: de la social-democraţie la ecologie PSD, PLD, PDL şi PP-DD sunt partidele pe care, potrivit datelor noastre, Marius Necula le-a bifat până în prezent, când se regăseşte în conducerea centrală a PER. Înrolat din 1993 în PDSR, care avea să devină PSD, Marius Necula şi-a început ascensiunea în 2000. A fost consilier local, apoi subprefect (2001-2004), ulterior prefect al judeţului Galaţi (2004-2005). În partid, cea mai înaltă funcţie politică a fost cea de vicepreşedinte. În martie 2005, şi-a dorit cu ardoare preşedinţia organizaţiei municipale PSD Galaţi, dar a pierdut în faţa primarului Dumitru Nicolae. Intrat într-un con de umbră şi dizgraţie, Necula, devenit preşedintele Fundaţiei „Mişcarea Independentă”, a demisionat din partid în februarie 2007: "Nu mă simt confortabil să-mi dau demisia din PSD, pentru că acolo sunt oameni de la care am învăţat foarte multe lucruri, oameni de caracter, oameni respectabili, dar, din păcate, sunt şi oameni care influenţează acest proiect social prin deciziile politice în care eu nu mă regăsesc”, mărturisea Necula, arătând cu degetul către Dumitru Nicolae. În septembrie 2007, prin „Mişcarea Independentă”, se implica deja în colectarea de ajutoare pentru sinistraţii afectaţi de inundaţii, alături de filiala gălăţeană a Partidului Liberal Democrat (PLD). La cârma noii formaţiuni avea să fie numit în noiembrie 2007, înaintea alegerilor europarlamentare: „Sunt unii politicieni care schimbă partidele din oportunism, pentru a-şi menţine poziţii sau avantaje. Despre acest tip de politicieni am o părere foarte proastă. Eu am fost 15 ani membru PSD, plecând de la lipit afişe până la funcţia de prefect de judeţ. Când am plecat din PSD, în urma refuzului liderilor social-democraţi de la acea dată de a se reforma, am devenit un simplu cetăţean. După trei ani de activitate în societatea civilă, mi-a fost greu să refuz insistenţele «avansurilor politice» ale lui Theodor Stolojan (liderul naţional al PLD - n.r.). Astfel, am devenit preşedintele PLD Galaţi şi cel mai de «stânga» politician de «dreapta»”, mărturisea Marius Necula, în „Viaţa liberă”. Politicianul îşi anunţase intenţia de a candida la Primăria Galaţi, dar a trebuit să-şi amâne planurile. În decembrie 2007, a aflat de la televizor că PD şi PLD vor fuziona într-o nouă formaţiune politică PDL: „A fost o surpriză pentru mine, nu mă aşteptam ca acest anunţ să se facă fără o minimă consultare cu şefii filialelor. S-a pus carul înaintea boilor”, comenta Necula. PLD Galaţi a dispărut, iar în loc avea să fie înfiinţată prima filială PD-L din ţară, cu Mircea Toader - preşedinte, iar Marius Necula - unul dintre prim-vicepreşedinţi. În iunie 2008, Marius Necula devenea consilier judeţean PDL. La finele aceluiaşi an, cu 15.869 de voturi (36,53 la sută) ajungea senator PDL în Colegiul nr. 4 din Galaţi, graţie redistribuirii. În primăvara anului 2010, a preluat şefia interimară a municipalei PDL Galaţi, în fruntea căreia avea să fie confirmat în ianuarie 2011. În iunie 2012, senatorul Necula şi-a împlinit visul de a candida Primăria Galaţi. Sub sloganul „Om bun”, a fost candidatul Alianţei Pentru Progres, formată din PDL şi UNPR, dar a obţinut un rezultat lamentabil - 8.446 de voturi - 6,9 la sută. A considerat că este „o datorie morală” să demisioneze de la conducerea PDL. La finele lunii octombrie 2012, a demisionat şi din PDL, pentru a candida pentru un nou mandat de senator din partea Partidului Poporului - Dan Diaconescu (PP-DD), în Colegiul nr. 1 din Brăila. A obţinut 12.291 voturi - 17,8 la sută - dar a ratat mandatul şi la redistribuire. Nu ştim ce-a făcut Necula după experienţa politică în PP-DD, partid dispărut de pe scena politică. Din februarie 2020, a devenit vocal la nivel naţional, din partea Partidului Ecologist Român (PER). Conform datelor oficiale, Necula face parte din conducerea centrală a partidului, fiind vicepreşedinte regional pe zona Moldova. Nicolae Marin: de la Durbacă, înapoi la Durbacă PC, PP-DD şi PSD sunt partidele care i-au adus lui Nicolae Marin un mandat de consilier local, un scaun de primar şi două mandate de senator. Rămâne de văzut ce-i va rezerva noul partid pe care îl reprezintă, Pro România. „Lupte libere între doi consilieri din Pechea”, este cel mai vechi articol pe care l-am găsit în arhiva ziarului „Viaţa liberă” despre Nicolae Marin. În septembrie 2009, doi aleşi ai comunei Pechea, conservatorul Nicolae Marin şi democrat-liberalul Iordache Negoiţă, s-au încăierat în faţa Direcţiei Judeţene de Sport din Galaţi. „El şi-a permis să mă înjure de mamă. Eu i-am băgat oleacă mâna-n gât, el oleacă mâna-n gât, l-am împins mai tare şi s-a dus jos. Ne-am oprit singuri şi am vorbit că nu e frumos ce facem”, ne povestea Nicolae Marin, membru PC, condus la acea vreme de Eugen Durbacă. În iunie 2012, Nicolae Marin era ales primar al comunei Pechea, din partea PP-DD, fiind şi secretarul executiv al filialei judeţene a partidului. În decembrie 2012, Nicolae Marin câştiga, la redistribuire, mandatul de senator din partea PP-DD şi renunţa la mandatul de primar. În septembrie 2013, senatorul părăsea PP-DD pentru PSD: „Am constatat că nu pot pune în aplicare proiectele promise oamenilor. În PP-DD nu aveam suportul necesar, nu aveam pe ce să mă bazez. Nu am spaţiul necesar pentru a mă desfăşura. Vreau să îmi onorez promisiunile făcute locuitorilor din mediul rural”, declara Nicolae Marin. PSD se grăbea să-i ofere funcţia de secretar executiv al organizaţiei judeţene, apoi îl propulsa, după numai o lună, în funcţia de membru al Consiliului Naţional al PSD. Marin nici nu voia să audă de documentul pe care îl semnase la PP-DD, prin care se obliga să plătească despăgubiri de două milioane de euro pentru părăsirea partidului, deşi recunoştea că îl semnase. Oricum, PP-DD urma să dispară de pe scena politică, odată cu Dan Diaconescu. În decembrie 2016, Nicolae Marin obţinea un nou mandat parlamentar şi devenea chestor al Senatului şi vicepreşedinte al judeţenei PSD Galaţi. În mai 2019, după înfrângerea usturătoare suferită de PSD la alegerile europarlamentare, Nicolae Marin a susţinut, în faţa grupurilor parlamentare reunite, prezidate de premierul Viorica Dăncilă, o "resetare" a conducerii la toate nivelurile: „Să vină oameni noi, cu altfel de viziune şi cu altfel de mesaj”. Pe 2 august 2019, obţinea doar 49 de voturi candidând la preşedinţia organizaţiei judeţene a PSD Galaţi, împotriva lui Dan Nica. Pe 23 august, îşi anunţa demisia din PSD şi din funcţia de chestor al Senatului. Pe 27 august se înrola în Pro România, partid condus la Galaţi de Eugen Durbacă, sub oblăduirea căruia Nicolae Marin s-a lansat politic: „Îmi doresc un alt stil de a face politică, un sistem de valori nou şi neviciat!”, susţinea senatorul care se află acum într-o nouă cursă electorală. Dorin Butunoiu: independenţă compromisă politic PSD, PMP, o vremelnică independenţă politică, apoi PRU şi, mai nou, Re:Start - un nou proiect politic - marchează traiectoria lui Dorin Butunoiu, consilier judeţean de trei mandate. Potrivit declaraţiilor sale, a devenit membru PSD la vârsta de 18 ani. Preşedinte al TSD Galaţi din 2007, Butunoiu era ales consilier judeţean în 2008, iar în octombrie 2010 devenea vicepreşedinte al organizaţiei naţionale de tineret a PSD. „Voi lupta pentru schimbarea clasei politice”, declara el, la acel moment, în „Viaţa liberă”. Lider al juniorilor PSD „în prelungiri”, până la 40 de ani, şi-a încheiat mandatul în 2015, când a candidat, fără succes, la preşedinţia organizaţiei municipale a PSD, împotriva deputatului Florin Popa, şi a primit doar 23 de voturi. În noiembrie acelaşi an, printr-o postare pe Facebook, îi cerea lui Nicolae Bacalbaşa demisia din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţului (CJ) Galaţi. După ce a atacat în repetate rânduri conducerea PSD Galaţi, acuzând liderii că practică politica „pumnului în gură”, la finele lunii ianuarie 2016, Butunoiu se înscria în PMP. O zi mai târziu era exclus din PSD. Pe 18 aprilie 2016, îşi anunţa demisia din PMP şi candidatura independentă la Primăria Galaţi şi la Consiliul Judeţului. A reuşit să devină consilier judeţean independent, însă pe 7 septembrie 2016, liderul naţional al Partidului România Unită (PRU), Bogdan Diaconu, îi ura bun venit în partidul condus la Galaţi de Gheorghe Saghian, fost senator PSD. De altfel, nu puţini sunt cei care susţin că, fără sprijinul lui Saghian, Dorin Butunoiu n-ar fi ajuns consilier judeţean. Deşi, conform portalului CJ Galaţi, Dorin Butunoiu este consilier judeţean PRU, pe 16 februarie 2020, într-o postare pe Facebook, acesta şi-a anunţat implicarea într-un nou proiect politic: Partidul Re:Start România. „Odată cu acest proiect îmi voi restarta activitatea politică pentru judeţul Galaţi şi voi construi de la zero o echipă frumoasă, încercând să aduc alături de mine pe cei ce vor să se implice şi îşi doresc să facă o altfel de politică”, susţine preşedintele filialei Galaţi a noii formaţiuni politice. Eugen Stamate: un candidat mereu „verde” PER, PNŢCD, PDL, PNL şi din nou PER sunt partidele din conducerea cărora a făcut parte Eugen Stamate, actualmente membru ALDE. „Am avut o adeziune, pe vremuri, în PDSD, prin ’97-’98, dar nu am activat. Am intrat în PER în urmă cu două luni, după care am fost numit preşedinte interimar”, declara, în septembrie 2011, Eugen Stamate. În 2012, a candidat din partea PER la Primăria Galaţi, apoi la Camera Deputaţilor, iar în ianuarie 2013 era ales vicepreşedinte naţional al ecologiştilor. În martie 2014, devenea liderul PNŢCD Galaţi şi îşi anunţa candidatura la dublul scrutin din 25 mai: alegeri europarlamentare şi alegeri parlamentare parţiale, pentru mandatul de deputat în Colegiul 9. „Singurul partid care nu a făcut niciodată compromisuri politice doar de dragul puterii este PNŢCD. Mă regăsesc în doctrina partidului, cred în principiile creştin-democraţiei şi vreau să le duc mai departe”, susţinea la acel moment. După nici două luni printre ţărănişti, pe 12 iunie 2014, Eugen Stamate îşi anunţa demisia din partid, iar pe 17 iunie intra în PDL graţie Iniţiativei România Liberală (fundaţia lui Andrei Chiliman, pe care o coordona la nivel local): „Am intrat în această construcţie politică cu PDL, va veni şi PNL şi va fi o construcţie solidă, sănătoasă”. În august 2016, se reîntorcea la cârma PER Galaţi, declarându-se „dornic de a ridica steagul partidului acolo unde a fost odinioară”. Întrebat prin ce partide a mai fost, replica sec că nu le ţine evidenţa. „Am plecat de la PNL (care fuzionase cu PDL - n.r.) din funcţia de vicepreşedinte, pentru că mă regăsesc mult mai bine la PER”. La finele anului 2016, candida fără succes pentru Senat, din partea PER. În iunie 2019, Stamate s-a alăturat ALDE Galaţi, iar în februarie 2020, pe canalul de YouTube al partidului, se declara convins că „politica mare se poate face într-un partid serios, cu o echipă de oameni competenţi”… Ion Ştefan sau psihologia politică După 11 ani în echipa lui Eugen Durbacă şi toate partidele prin care acesta s-a perindat (ApR, PD, PUR, PC), apoi la Partidul Verde, Partidul Alternativa Ecologistă, şi de acolo la PDL devenit PNL, "psihologul" Ion Ştefan e un politician cum altul nu-i în Galaţi. Şi-a început ascensiunea în iunie 2004, când a devenit consilier şi preşedinte al Comisiei de Buget-Finanţe, într-un Consiliu Judeţean prezidat de Durbacă. A fost numit director şi preşedinte al Consiliului de Administraţie la SC Apă Canal (2004-2007), după care a căzut în dizgraţie şi a părăsit PC. În 2007, Ion Ştefan a devenit liderul judeţean al Partidului Verde, apoi al Partidului Alternativa Ecologistă (PAE), lansându-l pe Marius Stan în cursa pentru Primărie. Pe 30 octombrie 2008, după numai o oră de negociere, anunţa fuziunea filialei judeţene a PAE cu PDL Galaţi şi declara: „Îi cunosc pe marea majoritate a membrilor din filiala PD-L, am activat în această organizaţie în perioada 2001-2002, ca vicepreşedinte”. A condus apoi Direcţia Regională de Poştă Galaţi, a fost consilier judeţean PDL, iar în prezent este consilier judeţean PNL şi prim-vicepreşedinte al partidului. Rămâne de văzut ce-i va rezerva viitorul. Nume de pomină pentru partide pe măsură De-a lungul vremii, românii au dat dovadă de umor şi de inventivitate atunci când au botezat partidele politice sau când le-au ales siglele. Cine-şi mai aduce aminte de celebrul Partid Liber-Schimbist? Dar de Partidul Naţional al Automobiliştilor din România? Sau poate de Partidul Gospodarilor Creştini din România! Nu râdeţi, ultimele două chiar au avut candidaţi la Galaţi, la alegerile pentru Primăria oraşului! Ar mai trebui pomenite Partidul Democrat de Centru, zecile de partide muncitoreşti, socialiste sau nu, şi, de ce nu, Partidul Laburist Român şi Partidul Republican! Despre Partidul Pensionarilor din România ar fi multe de povestit. La fel şi despre Alianţa pentru România, Partidul Democrat Agrar din România, nu mai vorbim despre Partidul România Mare, Partidul Noua Generaţie - Creştin Democrat, Partidul Monarhist sau Partidul Poporului - Dan Diaconescu. Iar lista poate continua cu Partidul Dacismului Autonom şi Conservator din România, despre care puteţi afla inclusiv din Monitorul Oficial al României. Partide să fie, că politicieni se găsesc! viata-libera.ro Link to comment Share on other sites More sharing options...
dcp100168 Posted October 11, 2020 Author Share Posted October 11, 2020 Recordurile PSD şi PNL din ultimii 24 de ani, la Galaţi Cu 15 mandate în Consiliul Local al municipiului Galaţi, PSD a reuşit un veritabil record - cel mai mare număr de consilieri din ultimii 24 de ani, iar primarul Ionuţ Pucheanu şi-a asigurat o majoritate confortabilă de 55 la sută din voturile celor 27 de aleşi locali. La Consiliul Judeţean Galaţi, cu 17 mandate, PSD a bifat un record propriu - cel mai mare număr de aleşi din 1996 încoace, iar preşedintele Costel Fotea are asigurată majoritatea absolută a voturilor. Cu doar şase mandate în Consiliul Local Galaţi, PNL poate privi nostalgic la vremurile în care avea şapte, dar se poate lăuda cu cel mai mare număr de aleşi judeţeni din ultimii 24 de ani. "Nimeni nu a pierdut alegerile, toţi se declară învingători", aşa s-ar putea spune, citind sau ascultând mesajele partidelor politice după alegerile locale, în perspectiva apropiată a parlamentarelor. Pentru a arăta ce au câştigat ori pierdut cu adevărat social-democraţii şi liberalii la alegerile locale din 27 septembrie, vă propunem astăzi o analiză a numărului de voturi şi de mandate de consilieri locali şi judeţeni obţinute la alegerile locale din 1996 încoace. Alegerile locale din 1996 La alegerile locale din 1996, Partidul Democraţiei Sociale din Romania (PDSR), precursorul PSD de azi, a obţinut 42.085 de voturi - cu 7.400 mai multe decât luna trecută - şi 11 mandate din cele 31, în Consiliul Local Galaţi. Convenţia Democratică din România (cu o listă comună de candidaţi ţărănişti şi liberali) numărase 27.144 de voturi şi se bucura de şapte mandate, din care cel puţin patru aparţineau unor liberali. Acestora li se adăugau mandatele obţinute de PNL Câmpeanu şi de PL’93 - câte unul de fiecare. Aritmetic, liberalii aveau tot atâtea mandate câte au şi astăzi. La Consiliul Judeţean, CDR şi PDSR aveau un număr egal de mandate - câte nouă, din 41. În ceea ce priveşte sufragiile, CDR era cu peste 500 de voturi peste PDSR. Scor: 48.601 la 48.076! În ceea ce priveşte reprezentarea liberală din Consiliul Judeţean, între cei nouă consilieri CDR erau patru liberali, cărora li se adăugau mandatele obţinute de: PL’ 93, PNL Câmpeanu şi Uniunea Liberală Brătianu - câte un consilier de fiecare. În total, şapte. Alegerile locale din 2000 La alegerile locale din 2000, PDSR a numărat 33.495 de voturi - cu peste o mie mai puţine decât în 27 septembrie 2020 - şi şi-a adjudecat 12 din cele 31 de mandate în Consiliul Local Galaţi. PNL a fost votat de doar 9.773 de gălăţeni, ceea ce i-a adus doar patru mandate în forul local. Din cei 41 de consilieri judeţeni, PDSR avea 14 mandate, cucerite cu 68.785 de voturi, iar PNL doar şase, graţie celor 23.452 de voturi. Alegerile locale din 2004 Cu voturile a 40.283 de gălăţeni, la alegerile locale din 2004, PSD şi-a adjudecat din nou potul cel mare în Consiliul Local Galaţi: zece mandate din cele 27. PNL a numărat 17.923 de voturi care i-au adus cinci mandate de consilier local. La Consiliul Judeţean, PSD a avut din nou un scor zdrobitor - 86.530 de voturi, care i-a asigurat 14 mandate din 35! La jumătate, PNL a contabilizat 40.888 de voturi şi şapte mandate! Alegerile locale din 2008 La alegerile locale din 2008, situaţia a fost ceva mai delicată pentru PSD: doar opt mandate în Consiliul Local Galaţi, cucerite cu 23.868 de voturi. Iar PNL a reuşit un scor mai bun decât azi - 15.560 de voturi, şi tot atâtea mandate câte are acum - şase. La Consiliul Judeţean, 59.876 de cetăţeni şi-au dat votul PSD, asigurându-i, astfel, 11 mandate. În acelaşi for, liberalii au obţinut opt mandate, datorită celor 42.777 de voturi. Alegerile locale din 2012 În iunie 2012, PSD şi PNL nu au mai fost adversari politici, ci aliaţi. Împreună cu PC, PSD şi PNL au format Uniunea Social Liberală (USL) şi au candidat pe aceeaşi listă. Cu 65.309 de voturi, USL a obţinut 19 din cele 27 de locuri de consilier local în Galaţi. Politic, PSD a obţinut opt mandate, PNL - şase, iar PC - cinci. Cele 147.065 de voturi obţinute de USL la Consiliul Judeţean s-au transformat în 22 de mandate din 34, la care se adăuga votul preşedintelui CJ, Nicolae Bacalbaşa! Politic, însă, PSD avea 11 mandate (12 cu Bacalbaşa), PNL - şapte, iar PC - patru. Alegerile locale din 2016 În iunie 2016, cu 25.401 voturi (mai puţin cu peste 9.000 de voturi faţă de rezultatul din 27 septembrie 202), PSD a obţinut nouă mandate în Consiliul Local. PNL şi-a atins, însă, recordul de voturi pe municipiul Galaţi - 19.213 - şi cel mai mare număr de mandate din ultimii 26 de ani - şapte aleşi locali! La Consiliul Judeţean, PSD bifase 84.659 de voturi (cu 6.700 mai multe decât la scrutinul din 27 septembrie) şi 15 mandate. PNL a avut cu o mie de voturi mai mult decât acum - 54.302 - şi doar nouă mandate de consilier judeţean. Alegerile locale din 2020 Pe 27 septembrie 2020, PSD a obţinut 34.674 de voturi - al treilea scor politic din ultimii 24 de ani, dar cel mai mare număr de mandate în Consiliul Local Galaţi: 15. PNL va avea şase aleşi locali, pentru că a primit doar 14.086 de voturi. La Consiliul Judeţean, recordul de 17 mandate al PSD se datorează celor 77.882 de voturi. Şi pentru PNL este un record în ceea ce priveşte numărul de aleşi judeţeni - 12 mandate, dar numărul de voturi este inferior celui de acum patru ani - 53.093 de voturi. Concluzii În concluzie, recordurile social-democraţilor la alegerile locale au fost 42.085 de voturi în 1996 la Consiliul Local şi 84.659 de voturi la Consiliul Judeţean în 2016. Pentru liberali, recordurile au însemnat: 19.213 de voturi la Consiliul Local şi 54.302 de voturi la Consiliul Judeţean, ambele în 2016. Pe mandate, ascensiunea social-democrată s-a tradus în: 11 mandate (1996), 12 mandate (2000), 10 mandate (2004), 8 mandate (2008 şi 2012), 9 mandate (2016) şi 15 mandate (2020) la Consiliul Local. Pentru liberali, situaţia locurilor în Consiliul Local a fost următoarea: 6 mandate (1996), 4 mandate (2000), 5 mandate (2004), 6 mandate (2008 şi 2012), 7 mandate (2016) şi 6 mandate (2020). La Consiliul Judeţean, graficul arată pentru PSD astfel: 9 mandate (1996), 14 mandate (2000 şi 2004), 11 mandate (2008 şi 2012), 15 mandate (2016) şi 17 mandate (2020). În cazul PNL, evoluţia este următoarea: 7 mandate (1996), 6 mandate (2000), 7 mandate (2004), 8 mandate (2008), 7 mandate (2012), 9 mandate (2016) şi 12 mandate (2020). viata-libera.ro Link to comment Share on other sites More sharing options...
Recommended Posts
Create an account or sign in to comment
You need to be a member in order to leave a comment
Create an account
Sign up for a new account in our community. It's easy!
Register a new accountSign in
Already have an account? Sign in here.
Sign In Now