Bazin misterios, descoperit în parcul de la Parfumul Teilor

[dcp100168]

Bazin misterios, descoperit în parcul de la Parfumul Teilor

Un imens bazin reprezintă o neaşteptată şi misterioasă descoperire făcută de arheologii Muzeului de Istorie "Paul Păltănea" din Galaţi în părculeţul de la Parfumul Teilor. Aici se desfăşoară cercetări arheologice în cadrul obiectivul de investiţii "Modernizare parc strada Domnească - aferent «Viaţa liberă»".

De la începutul acestei săptămâni, părculeţul de la Parfumul Teilor, care urmează a fi modernizat, s-a transformat în şantier arheologic. Aşa cum aţi putut afla din ziarul "Viaţa liberă", prin avizul eliberat de către Direcția de Cultură Galați s-a solicitat ca, pe parcursul lucrărilor, să se realizeze și cercetarea arheologică a acestui loc, în vederea descoperirii vechilor fundații ale locuinței familiei Apostolide și, eventual, a hrubei. Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi crede că oamenii ar merita să se bucure nu numai de răcoarea parcului, ci şi de memoria acestui loc.

Pe locul parcului de astăzi - potrivit lui Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi - se afla proprietatea Vasilicăi Apostolide, al cărei nume poate avea o legătură cu M. Apostolide, cel care, la 1897, deschidea prima fabrică de textile din Galaţi: "Locuinţa Apostolide avea pe faţade pilaştri canelaţi, iar acoperişul avea învelitoarea din olane. Probabil că, după cutremurul din 1940, clădirea a fost serios afectată şi a fost desfiinţată, pe locul ei fiind amenajat scuarul pe care îl vedem astăzi". De altfel, un fragment al faţadei imobilului de odinioară poate fi observat în partea dreaptă a unei cărţi poştale ilustrate din primul deceniu al secolului XX, provenind din colecţia Valeri Elefterescu, şi care reprezintă casa lui Costache Plesnilă (actualul sediu al "Vieţii libere").

Ce s-a descoperit până acum

Decopertarea şi săpăturile arheologice s-au executat în aşa fel încât arborii din parc să nu fie afectaţi. Îndepărtând stratul gros de gunoaie şi material de umplutură, pe latura de nord-est a parcului s-au găsit urme ale imobilului de odinioară. Este vorba de o podea, o parte din zidul interior şi un puţ. De asemenea, a mai fost găsită o cărămidă de Livorno (cărămidă de o calitate superioară), rămasă tot din construcţia de odinioară.

Arheologii au descoperit, cu surprindere, că sub o mare parte din parc se află un imens bazin, în formă de pâlnie. Pentru a vă imagina dimensiunile lui, aflaţi că săpăturile au ajuns la patru metri adâncime, dar nu au dat de fundul bazinului!

"Este o descoperire care intrigă şi sporeşte misterele Galaţilor. Vorbim despre o construcţie impresionantă care uimeşte prin dimensiune, prin materialul din care e realizată - beton şi ciment sclivisit - şi prin gradul de finisaj. Un asemenea material era folosit până prin anii ’70. Pe atunci încă mai erau meşteri care ştiau să sclivisească cimentul în aşa fel încât să acopere porii şi să impermeabilizeze structura, folosind şi smoală. Descoperirea necesită cercetări. Dacă e să ne legăm de legendele Galaţilor, să nu uităm că la Parfumul Teilor era un teren de tenis, iar până prin anii ’70 i se spunea «Parisul pe gheaţă», deci putem lansa diverse ipoteze", ne-a declarat Marius Mitrof.

Fireşte, o asemenea construcţie nu ar fi putut trece neobservată, prin urmare vor fi căutate în arhivele Galaţiului documentele care au permis realizarea ei în această zonă a oraşului şi perioada în care s-a făcut.

După încheierea cercetărilor arheologice se va realiza un raport, pe baza căruia proiectantul împreună cu Primăria pot decide dacă şi cum ar putea fi integrate aceste descoperiri în proiectul de modernizare a parcului. 

Ce cuprinde proiectul de modernizare

Asociaţia Perfecta Impex SRL - Rovis Lider SRL - Arhideskvision SRL a câştigat contractul în valoare de 530.234 de lei cu TVA pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor menite să "reinventeze" părculeţul de la Parfumul Teilor, ajuns într-o stare avansată de degradare. Proiectul de modernizare prevede: alei pietonale reconfigurate şi pavate cu dale de granit, amenajarea peisagistică a spaţiilor verzi prin montarea de rulouri de gazon ce vor beneficia de reţea automată de irigaţii, iluminat ambiental, înlocuirea mobilierului urban, dar şi recondiţionarea şi punerea în valoare a Monumentului comemorativ al Răscoalei din 1907.

Conform datelor oficiale, spaţiile verzi ale parcului măsoară 902,80 mp, iar aleile - 326,73 mp. După modernizare, spaţiul verde va avea 689 mp (619 mp rulou de gazon şi 70 mp ronduri cu flori), iar suprafaţa de alei din dale de granit va fi de 548 mp.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Misterul bazinului descoperit în parcul de la Parfumul Teilor

În locul hrubei şi al vechilor fundaţii rămase din locuinţa familiei Apostolide, arheologii Muzeului de Istorie "Paul Păltănea" din Galaţi au descoperit, în timpul cercetărilor desfăşurate în părculeţul de la Parfumul Teilor, un misterios bazin de mari dimensiuni. Este primul dintre cele cinci bazine de apă pentru stingerea incendiilor provocate de bombardamente, bazine care ar fi trebuit să fie construite în Galaţi în 1944. Povestea am aflat-o de la directorul Muzeului de Istorie, Cristian Căldăraru.

Aşa cum aţi putut afla din „Viaţa liberă”, începerea modernizării parcului de la Parfumul Teilor, contractată de Primăria Galaţi, a fost condiţionată de efectuarea unor săpături arheologice preventive. Conform Primăriei Galaţi, "prin avizul eliberat de către Direcția de Cultură Galați s-a solicitat ca pe parcursul lucrărilor să se realizeze și cercetarea arheologică în zonă, în vederea descoperirii vechilor fundații ale locuinței familiei Apostolide și, eventual, a hrubei". Ei bine, arheologii au găsit un imens bazin, după cum vă informam în ediţia din 1 august 2020 a ziarului „Viaţa liberă”.
„Nu se ştia ce caută un astfel de bazin cu dimensiuni destul de mari, o latură de 18 metri cu 14 metri lăţime, adânc de aproximativ 3 - 3,5 metri poate. Am parcurs o etapă de cercetări şi documentare în arhive şi între colegi - mi-au fost alături Adrian Pohrib, directorul de la Arhivele Statului şi colegii Viorica Pisică, fost muzeograf la Muzeul de Istorie, şi Nelu Caşu, care a lucrat, o perioadă, în Arhivele din Galaţi - şi am reuşit să aflu”, ne-a explicat Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie.

Proiect tip pentru cinci bazine

Bazinul îşi datorează existenţa Apărării Pasive (astăzi, Apărarea Civilă), care luase fiinţă şi în România în perioada interbelică, având ca misiune apărarea cetăţenilor în caz de conflict armat.

„În 1944, încă din februarie, Apărarea Pasivă de la nivel central a transmis în teritoriu un proiect de construire a unor bazine de apă pentru stingerea incendiilor în cazul bombardamentelor cu bombe incendiare. Proiectul era tip, supervizat de către un gălăţean ajuns în Ministerul Lucrărilor Publice la Bucureşti - Constantin Iosipescu, despre care am aflat de la nepotul lui, Sergiu Iosipescu, arheolog şi cercetător ştiinţific din Bucureşti. În felul acesta, a ajuns la Galaţi acest proiect şi a fost pus în aplicare în toate cele cinci circumscripţii ale oraşului, după cum era împărţit atunci.

Cele cinci amplasamente erau: pe terenul Şcolii Primare Nr. 12 de Băieţi din Cartierul Demobilizaţilor, pe terenul Şcolii Normale, pe terenul Şcolii Armene de pe strada Sfântul Spiridon, în curtea Liceului Industrial de pe strada Traian, iar cel de-al cincilea, pe terenul Asigurărilor Sociale din Galaţi, de pe strada Domnească, care erau deja în fosta proprietate Plesnilă (astăzi, sediul ziarului «Viaţa liberă»)", ne-a declarat directorul Căldăraru.

Primul bazin

„În zona centrală, în circumscripţia 1, s-a ales acest loc pentru că, la cutremurul din 1940, proprietatea familiei Apostolide - vecină cu avocatul Plesnilă - a suferit daune importante. În 1941, la recensământ nu mai apare aici casa Apostolide, ci teren viran. Se pare că, fiind zona centrală a oraşului, primul bazin a fost construit aici. În documentele pe care le-am găsit în Arhive, se precizează faptul că pe 28 mai 1944 era terminat bazinul din Domnească, urmând ca al doilea să intre în lucru. Nu este indicat locul celuilalt bazin. Posibil să fie cel din zona Demobilizaţilor sau poate din zona Pieţei. Gropile fuseseră săpate din martie - aprilie, până la sfârşitul lunii mai în toate cele cinci circumscripţii, s-au scos aproximativ 2.000 de metri cubi de pământ, urmând ca ele să fie amenajate şi racordate la reţeaua de apă a oraşului. Bazinul de pe Domnească era terminat, racordat la reţeaua de apă, fiind funcţional. Au venit, însă, în valuri, bombardamentele din iunie, din august, dinamitarea oraşului şi cu siguranţă nu mai stătea nimeni sub ploaia de bombe să construiască bazine”, spune directorul Muzeului de Istorie.

Prin urmare, este greu de spus dacă şi unde mai există vreun asemenea bazin.

„După 1944, evident, nu mai era nevoie să se mai construiască bazinele de apă pentru stingerea incendiilor şi atunci cel de pe Domnească a fost acoperit cu molozul rezultat din demolarea locuinţei lui Apostolide. După anii ’50, s-a amenajat părculeţul pe care Primăria vrea să îl modernizeze”, ne-a explicat directorul Căldăraru.

Între timp, muncitorii au acoperit din nou cu pământ bazinul, ai cărui pereţi au fost deterioraţi la momentul primei acoperiri şi a compactării terenului. Însă Muzeul de Istorie a propus Primăriei amplasarea în parc a unor panouri care să spună povestea bazinului şi să ofere şi schiţa lui din 1944, împreună cu explicaţiile, oferind astfel o pagină de istorie a Galaţiului.

viata-libera.ro