Anul agricol 2021, în județul Galați

[dcp100168]

Agricultura, condamnată din cauza promisiunilor politice încălcate

Bugetul Ministerului Agriculturii pentru acest an, aflat în dezbatere publică, are o valoare de 25,9 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de doar zece la sută față de anul 2020. Mai mult decât atât, acest plus din dreptul creditelor bugetare ar urma, după toate probabilitățile, să fie destinat acoperirii cofinanțării proiectelor cu fonduri europene la nivelul ministerului condus de Adrian Oros.

Însă, cea mai proastă veste pentru fermieri este că în buget nu se regăsesc sume pentru despăgubiri la culturile de primăvară calamitate anul trecut de seceta pedologică. Dacă, în 2020, conform cifrelor analizate, pentru culturile înființate în toamna anului 2019 au existat despăgubiri ce au totalizat, la nivel național, 930 milioane lei, în noul buget de stat suma prevăzută la acest subcapitol este de doar... un milion de lei, cel mai probabil resturi de plată pentru aceleași culturi de toamnă calamitate.

În acest context, cel mai probabil nici în luna aprilie nu va ajunge vreun leu în conturile fermierilor afectați, acesta fiind ultimul termen avansat de ministrul Adrian Oros și considerat necorespunzător și tardiv de către reprezentații asociațiilor de profil din sectorul agricol.

Premierul spune că nu sunt bani în buget pentru despăgubiri

De altfel, într-o recentă conferință de presă, premierul Florin Cîțu a declarat că "în 2020, pentru combaterea efectelor generate de pandemia Covid-19, au fost cheltuiți 16,13 miliarde de lei. O parte dintre acești bani, aceste măsuri se prelungesc și în 2021. Au mai fost măsuri de trei miliarde de lei anul trecut în buget, pe care nu le vom mai regăsi și anul acesta - organizarea alegerilor locale, generale și despăgubiri secetă. Nu le avem în buget anul acesta".

În tot acest timp, ministrul Agriculturii transmite platitudini despre faptul că "Pactul Ecologic European urmărește practicarea unei agriculturi mai responsabile față de cele două resurse naturale vitale, solul și apa, dar și față de consumator. Avem șansa să valorificăm nevoile și particularitățile agriculturii românești, transformând provocările legate de mediu și climă în oportunități." Altfel, Adrian Oros, a specificat, într-o intervenție în cadrul unei dezbateri online, că are așteptări ca banii alocați perioadei 2021-2027, care se ridică la 21,5 miliarde de euro, să fie absorbiți integral. Totodată, ministrul a menționat că șase miliarde de euro sunt destinate perioadei de tranziție 2021-2022 și a subliniat că banii din bugetul MADR trebuie "drămuiți" cât mai eficient.

Fermierilor le-a ajuns cuțitul la os

Ei vor picheta, în semn de protest, timp de două zile, sediul Ministerului Agriculturii, iar președintele LAPAR (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România) a solicitat întâlniri atât cu ministrul Agriculturii, cât și cu membrii Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților. "Situația este dramatică. Sunt oameni care au arat, dar nu au bani pentru inputuri, deoarece furnizorii impun condiții draconice, ce să mai vorbim de salarii sau de asigurarea motorinei pentru lucrările agricole", ne-a declarat Petre Grigore, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Galaţi şi reprezentant al LAPAR pe plan local. Fermierul din Bădălan readuce în discuție faptul că promisiuni referitoare la despăgubirile pentru culturile de primăvară au fost făcute de mai multe ori, inclusiv de fostul secretar de stat gălățean în MADR, George Scarlat. "Îmi amintesc foarte bine și de anul 2007, când situația nu a fost nici pe departe atât de grea în sectorul vegetal, dar fostul ministru de atunci, Decebal Traian Remeș, a găsit soluții pentru fermieri", ne-a mai precizat Petre Grigore.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Aproape 18.000 de cereri unice de plată, depuse de fermierii gălățeni

Campania de depunere fără penalități a cererilor unice de plată s-a încheiat luni, informează Agenția de Plăți si Intervenție pentru Agricultură (APIA) - Centrul județean Galați.

Între 1 martie și 17 mai 2021, în județul Galați au fost depuse 17.811 cereri unice de plată, pentru o suprafață de 291.597 hectare.

Conform APIA, cele mai multe cereri au fost depuse la centrele locale Tecuci 1 (4.767 cereri, pentru 20.175 de hectare) și Cudalbi (3.654 de cereri, pentru 17.748 ha).

Cererile unice de plată pot fi depuse şi după data de 17 mai 2021, în termen de 25 de zile calendaristice, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul, dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă în termen.

regionalpress.ro

[dcp100168]

Aproape 3.000 de hectare de culturi, afectate de ploile torențiale

Ploile torențiale căzute în primul semestru al acestui an, însoțite de vijelii și căderi de grindină, au afectat puternic terenurile agricole din mai multe localități din județ: Galați, Valea Mărului, Munteni, lndependența, Schela, Măstăcani, Foltești, informează un raport al Direcției pentru Agricultură Județene Galați, prezentat în cadrul ultimei Comisii de dialog social din cadrul Prefecturii. Însă nu toate UAT-urile au respectat termenele legale pentru constatarea și evaluarea pagubelor, se afirmă în raport. Există legislație specifică doar pentru secetă, nu și grindină, înghețuri sau furtuni.

„Dintre UAT-urile afectate de fenomenele hidrometeorologice nefavorabile doar Galați, Munteni, Valea Mărului și Schela au respectat termenele stabilite prin Ordinul 459/78/2019, și anume 24 ore de la producerea fenomenului și 12 ore de la încetarea acestuia. SGA Galați a înaintat situațiile pe UAT-uri Instituției Prefectului Județului Galați pentru care a fost emis Ordinul Nr.240/28.06.2021, prin care erau numite comisiile de constatare și evaluare a pagubelor produse de fenomene hidrometeorologice, formate din reprezentanți ai DAJ Galați, IJSU și UAT-uri.
Pentru UAT Valea Mărului, raportul operativ s-a întocmit de SGA în baza procesului verbal din data de 14.05.2021 încheiat de comisia numită prin dispoziția primarului nr. 204/15.05.2021. Au fost anunțați producătorii agricoli sa depună înștiințări pentru suprafața de 5 ha teren agricol afectat. Prin neprezentarea acestora la sediul primăriei, constatarea pagubelor de către comisie a fost practic imposibilă.
În comuna Schela, comisia a constatat că suprafețele de teren agricol au fost afectate de grindină, fenomen care nu face obiectul ordinului comun Nr. 459/78 din 2019. În urma deplasărilor în teren, a verificărilor și centralizării proceselor verbale la UAT Munteni și Galați, din totalul suprafeței declarate de 6.184,09 ha, a rezultat o suprafață afectată de teren agricol de 2.829,24 ha, într-un procent de 45,75 la sută, totalizând o valoare a cheltuielilor de 12,74 milioane lei”, se afirmă în raportul citat.

Direcția pentru Agricultură Județeană precizează că legislația specifică în cazul producerii unor fenomene hidrometeorologice periculoase care pot produce efecte negative culturilor agricole este aplicabilă, în momentul de față, numai secetei pedologice. „Concret, pentru restul fenomenelor, cum ar fi înghețul timpuriu de primăvară sau de toamnă, înghețul de iarnă (temperaturi minime sub pragul critic al culturilor de toamnă), furtună puternică însoțită sau nu de precipitații abundente, grindină, incendiile produse de fulger etc., nu s-au elaborat legislații specifice, Direcțiile pentru Agricultură Județene aflându-se în imposibilitatea de a aplica proceduri specifice în vederea întocmirii de procese verbale de constatare și evaluare a pagubelor produse de aceste fenomene.

În context, instituția gălățeană amintește de facilitățile oferite de submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor”, care îi încurajează pe fermieri să participe la schemele de asigurare private, prin care lista riscurilor eligibile care pot face obiectului contractului de asigurare este mult mai extinsă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

O sută de hectare de vie, distruse de grindină la Staţiunea de Cercetare Viticolă Târgu Bujor

Vremea capricioasă dă bătăi de cap uriaşe cercetătorilor în viticultură. 100 de hectare de viţă de vie au fost afectate de căderile de grindină, iar producţia va fi diminuată cu cel puţin 30 la sută, spun specialiştii. Pierderile vor fi, însă, înregistrate la toamnă.

O ploaie torenţială însoţită de grindină a pus la pământ 100 de hectare de viţă de vie, aflate în administrarea Staţiunii de Cercetare Viticolă Târgu Bujor. Bobiţele strugurilor au crăpat din cauza loviturilor produse de grindină, iar unii dintre ei s-au rupt de araci. Specialiştii spun că gradul de afectare este de 30 la sută deocamdată, însă pagubele ar putea creşte în perioada următoare. Mai ales că plantele lovite de grindină sunt mult mai sensibile la boli şi dăunători. În cazul în care grindina afectează epiderma boabelor, există riscul ca pe rănile produse să se instaleze rapid putregaiul cenuşiu al viţei de vie 

„Avem afectată de grindină o suprafaţă de 100 de hectare de viţă de vie. În acele ferme avem struguri de vin şi de masă. Pe 2 august, am avut în zonă ploaie şi grindină, a fost ca un şuvoi care a venit de pe dealuri. Strugurii sunt afectaţi în proporţie de 30 la sută. Suntem, deocamdată, în evaluare. Staţie de antigrindină avem în zonă, dar din câte ştiu nu este funcţională. Grindina a afectat şi 50 de hectare de porumb şi două hectare de portaltoi, aflate în administrarea staţiunii”, ne-a declarat ing. Gabriel Tăbăranu, directorul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Victicultură şi Vinificaţie Târgu Bujor.  

Viticultorii se aşteaptă la o producţie medie, având în vedere condiţiile climatice din 2020, atunci când a fost secetă. „Anul trecut a fost foarte secetos, nu a plouat aproape deloc. În iarna nu am avut zăpadă. Ne aşteptăm la o producţie medie de struguri”, spune ing. Tăbăranu. 

Staţiunea de Cercetare Viti-Vinicolă Tg.Bujor este cel mai important producător de vinuri din judeţ şi deţine o suprafaţă de 353 de hectare de viţă de vie pe rod.

Istoricul viticulturii din podgoria „Dealu Bujorului”

Învăluită în legendă, podgoria şi-ar trage numele de la haiducul Bujor, de la "Lupu lui Bujor", de la un cioban pe nume Bujor sau de la un oarecare cârciumar cu acelaşi nume.  Se pare că Dealu Bujorului, ca şi Pârâul Bujoru şi Târgu Bujor, îşi trag numele de la frumoasa floare roşie, bujorul românesc, o podoabă a pădurilor xerotermofile de pe colinele din împrejurimi. „Documente datând din secolul al XV-lea, urmate de altele, din timpul domniei lui Petru Rareş, Irimia Movilă, Grigore Alexandru Ghica Voievod, menţionează, printre altele, şi existenţa unor mici suprafeţe cu viţă-de-vie în zonă”, se precizează pe site-ul Staţiunii de Cercetare Viticolă Bujoru.

adevarul.ro

   

[dcp100168]

Recolte net superioare la culturile de toamnă

După seceta pedologică extremă ce s-a suprapus debutului pandemiei de COVID-19, la începutul anului trecut, cifrele arată o paradigmă schimbată în agricultura gălățeană, cel puțin în ceea ce privește recoltele obținute la culturile de toamnă.

Astfel, conform datelor centralizate de Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ), creșterile la hectar față de anul 2020 sunt absolut spectaculoase la marea majoritate a culturilor înființate în toamna trecută. Cele mai importante modificări au fost consemnate la grâu, 5.500 kg/hectar (535 la sută față de anul precedent) și mazăre boabe, 2.550 kg/hectar (629 la sută)!

De altfel, producții mult superioare au fost consemnate și la orzoaica de primăvară (4.850 kg/hectar – 444 la sută comparativ cu 2020), la ovăz (3.099 kg/hectar – creștere de 288 la sută), la orz (6.800 kg/hectar – 286 la sută), secară (2.400  kg/hectar – 279 la sută) și triticale (4.400 kg/hectar – 270 la sută).

Cumva comparabile cu realizările anului anterior, dar tot în creștere, sunt și recoltele de orzoaică de toamnă (5.200 kg/hectar, reprezentând un spor de 107 la sută) și rapiță pentru ulei (2.300 kg/hectar, 73 la sută mai mult decât în 2020).

viata-libera.ro

[dcp100168]

Peste 3.400 de hectare de culturi din judeţul Galaţi au fost afectate de fenomenele meteo din iunie-iulie

Peste 3.400 de hectare de culturi din judeţul Galaţi au fost afectate de fenomenele meteo periculoase din perioada iunie-iulie, informează, miercuri, Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Galaţi.
Potrivit sursei citate, mai multe localităţi din judeţul Galaţi s-au confruntat în perioada iunie-iulie cu o serie de fenomene hidrometeorologice periculoase şi extreme cum ar fi furtuni şi ploi torenţiale ce au avut ca efect şiroiri şi băltiri, căderi de grindină, vijelii, cu efecte negative asupra terenurilor agricole.
Fenomenele hidrometeorologice au afectat culturi din localităţile Galaţi, Munteni, Piscu, Braniştea, Bălăbăneşti şi Bălăşeşti.
Autorităţile locale din cele şase localităţi au raportat o suprafaţă totală afectată de calamităţi de 7.617,88 hectare, dar în urma verificărilor din teren s-a stabilit că suprafaţa totală afectată este de 3.472,68 hectare într-un procent de 45,59%, valoarea totală a pagubelor fiind de 85.243 lei.

agerpres.ro

[dcp100168]

Recolte agricole în creștere și la culturile de toamnă

Conform unui material al Direcției Agricole Județene (DAJ), prezentat în ședința Colegiului prefectural din luna august, referitor la pregătirea campaniei agricole de toamnă, se precizează că producătorii agricoli din judeţ au procedat la repararea utilajelor în perioada iulie - august 2021 în vederea derulării campaniilor de recoltare și însămânţări şi au achiziţionat inputurile necesare.
Principalele culturi estimate a se recolta în toamna anului 2021, comparativ cu anul 2020, sunt cele de floarea-soarelui, cu o producție medie de 2.700 kg/ha (în creștere cu 378 la sută față de anul trecut), sfeclă de zahăr (50.000 kg/ha, plus 167 la sută), soia (2.580 kg/ha, plus 156 la sută) sau porumb (5.800 kg/ha, plus 806 la sută!). În plus, se estimează recolte medii de 1.200 kg/ha la plante medicinale (plus 267 la sută față de anul 2020), 17.500 kg/ha la cartofi (plus 116 la sută) și de 19.400 kg/ha la alte legume (în creștere cu circa 104 la sută).
Din suprafaţa totală de 86.970 hectare ce vor fi însămânțate în toamna anului 2021, s-au efectuat arături pe 67 la sută din suprafață.
Tot din prezentarea DAJ Galați, am reținut faptul că, în perioada iunie - iulie, localități din județ s-au confruntat cu o serie de fenomene hidrometeorologice periculoase și extreme: furtuni, ploi torențiale ce au avut ca efect șiroiri și băltiri, căderi de grindină și vijelii, ce au avut efecte negative asupra terenurilor agricole. Ca urmare a producerii acestor fenomene, comisiile numite de primari au transmis rapoarte operative întocmite în baza înștiințărilor depuse de către producătorii agricoli, care conțineau suprafețele agricole cultivate și afectate. În urma deplasărilor în teren, a verificărilor și centralizării proceselor verbale, din totalul suprafaței declarate ca fiind afectată, de 7.617,88 hectare, a rezultat o suprafață efectiv afectată de teren agricol de 3.472,68 hectare (45,59 la sută din total), cu o valoare a cheltuielilor efectuate de 85.243 de lei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Pregătiri pentru campania de toamnă de recoltare

Dintr-o informare făcută la Prefectura Galați de către reprezentanțiii Direcției pentru Agricultură Galați, în vederea demarării campaniei agicole de toamnă, la începutul acestei luni, reiese că la nivelul județului nostru suprafața agricolă totală era de 348.429 ha din care : – arabil – 291.438 ha; – patrimoniu viticol – 18.525 ha d.c. 15.762 vii pe rod; – patrimoniu pomicol – 1.330 ha d.c. 131 livezi pe rod; -arbusti fructiferi – 58 ha – pășunii naturale – 36.561 ha – fânețe – 517 ha.

Totodată, conducerea județului a fost informată cu faptul că, concomitent cu recoltarea culturilor înființate în toamna anului 2020, s-a eliberat terenul de resturi vegetale pe o suprafață de 92.245 hectare şi s-au efectuat arăturile de vară pentru însămânţările din toamna acestui an, pe o suprafaţă de aproximativ de 58.620 ha .

Pentru pregătirea campaniei agricole de toamnă producătorii agricoli din judeţ, au procedat la repararea tractoarelor şi a maşinilor agricole în perioada iulie – august 2021 în vederea derulării campaniilor de recoltare și însămânţări şi au achiziţionat imputurile necesare.

Principalele culturi ce se vor recolta în toamna anului 2021 comparativ cu anul 2020 : • Floarea soarelui = 58.266 ha, la o producție medie estimată (kg/ha) de 2.700 • Sfeclă de zahăr = 111 ha / 50.000 (kg/ha) • Soia = 3.490 ha / 2.580 (kg/ha) • Porumb = 111.613 ha / 5.800 (kg/ha) • Plante medicinale = 914 ha = 1.200 (kg/ha) • Cartofi = 510 ha / 17.500 (kg/ha) • Legume = 3800 ha / 19.400 (kg/ha).

expressdedunare.ro

[dcp100168]

Nouă judeţe au obţinut peste cinci tone de grâu la hectar

Nouă judeţe au obţinut anul trecut randamente de peste cinci tone de grâu la hectar, judeţul Timiş situându-se pe primul loc cu 5.530 kg/ha, în timp ce în regiunea Sud-Muntenia, unde sunt incluse judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa şi Prahova, s-a obţinut cea mai mare cantitate de grâu din ţară, respectiv 2,9 milioane de tone, ceea ce reprezintă aproape 30% din producţia totală realizată în 2021 la nivel naţional.

Potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), consultate de AGERPRES, locul doi la nivel naţional din punct de vedere al producţiei de grâu a fost ocupat de regiunea Sud-Est (judeţele: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea), unde recolta a fost de peste 2,399 milioane de tone, locul trei, de regiunea Sud-Vest-Oltenia (judeţele: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea), cu peste 1,868 milioane de tone, iar locul patru, regiunea Vest (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş) - 1,135 milioane tone.

Pe de altă parte, în 2021, cel mai mare randament la hectar a fost obţinut în regiunea Vest, respectiv 5.224 kg/ha, un plus de 866 kg/ha faţă de 2020, urmată de regiunea Sud-Est, cu o medie 5.079 kg/ha (+3.666 kg/ha faţă de 2020) şi Sud-Muntenia, cu o medie totală de 4.857 kg/ha, mai mare cu 1.945 kg/ha comparativ cu anul precedent.

Potrivit cercetării statistice privind producţia vegetală la principalele culturi în anul 2021, în topul judeţelor cu cea mai mare recoltă de grâu se află: Dolj - 945.187 tone şi un randament de 4.673 kg/ha, Constanţa - 836.548 tone (5.086 kg/ha), Teleorman - 776.283 tone (4.942 kg/ha), Călăraşi - 665.414 tone (5.327 kg/ha), Olt - 653.954 tone (5.044 kg/ha) şi Timiş - 616.798 tone (5.530 kg/ha).

În ceea ce priveşte randamentul pe judeţe obţinut anul trecut la grâu, după Timiş, cu 5.530 kg/ha, se mai află: Galaţi - 5.429 kg/ha, Brăila - 5.371 kg/ha, Călăraşi - 5.327 kg/ha, Constanţa - 5.086 kg/ha, Arad - 5.054 kg/ha, Ilfov - 5.045 kg/ha, Olt - 5.044 kg/ha şi Buzău - 5.025 kg/ha.

România a ocupat anul trecut locul patru în Uniunea Europeană din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu grâu, cât şi al producţiei, după Franţa, Germania şi Polonia, cu 2,175 milioane hectare, respectiv 10.433.800 tone.

agerpres.ro

[dcp100168]

Cele mai mari producții de porumb boabe din 2021, în județele Galați, Ialomița și Călărași

Cea mai mare cantitate de porumb boabe din ţară, respectiv 3,6 milioane de tone, a fost obţinută anul trecut în regiunea Sud-Est, unde sunt incluse judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, ceea ce reprezintă 24,3% din producţia totală realizată în anul 2021 la nivel naţional, de peste 14,82 milioane de tone.

Potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), consultate de AGERPRES, locul doi la nivel naţional din punct de vedere al producţiei de porumb boabe a fost ocupat de regiunea Sud-Muntenia (judeţele: Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman) unde recolta a fost de peste 3,08 milioane de tone, în timp ce pe locul trei s-a situat regiunea Nord-Est (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui) cu aproximativ 2,83 milioane de tone, iar pe locul patru, regiunea Nord-Vest (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, cu o cantitate de 1,73 milioane de tone de porumb boabe.

Potrivit cercetării statistice privind producţia vegetală la principalele culturi în anul 2021, în topul judeţelor cu cea mai mare recoltă de porumb boabe se află: Galaţi – 1,51 milioane de tone şi un randament de 7.157 kg/ha, Ialomiţa – 959.009 tone (8.394 kg/ha), Călăraşi – 941.407 tone (7.563 kg/ha) şi Brăila – 852.229 tone (7.531 kg/ha). Judeţele Bihor, Iaşi şi Buzău au consemnat la rândul lor recolte de peste 600.000 de tone în 2021 şi producţii medii mai mari de 6 tone de porumb boabe la hectar.

În ceea ce priveşte cel mai mare randament obţinut anul trecut la această cultură, judeţul Ialomiţa ocupă primul loc în acest top cu 8.394 kg/ha, urmat de judeţele: Călăraşi – 7.563 kg/ha, Mureş – 6.691 kg/ha, Satu Mare – 6.610 kg/ha, Botoşani – 6.364 kg/ha, Bihor – 6.300 kg/ha, Alba – 6.259 kg/ha şi Neamţ – 6.247 kg/ha.

România a ocupat anul trecut primul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb, cât şi al producţiei, cu 2,493 milioane hectare, respectiv 14.820.693 tone.

economica.net

[dcp100168]

Aproape 80 de milioane de euro pentru fermierii gălățeni, în campania 2021

Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) - Centrul Județean Galați a centralizat o serie de date cu privire la activitatea instituției, urmând a le prezenta în ședința Colegiului Prefectural de miercuri, 27 iulie. Astfel, în Campania 2021, în județ au fost depuse 18.049 de cereri de plată, cu o suprafață totală de 292.579,23 ha, din care 720 sunt cereri cu suprafețe mai mari de 50 de hectare, iar 17.329 sunt cereri cu suprafețe mai mici de 50 de hectare.
În ceea ce privește ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal, discutăm despre 16.158 de fermieri la culturi în teren arabil, cu o suprafață de 282.298,4 ha și de doi fermieri la sfeclă de zahăr, cu o suprafață de 2.010,60 ha. Referitor la sprijinul cuplat în sectorul vegetal, cereri au fost depuse de 2.643 de fermieri, marea majoritate la legume cultivate în spații protejate-solarii și la lucernă.
Legat de măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenuri agricole, au aplicat la măsura de agro-mediu şi climă un număr de 319 fermieri, cu o suprafață de 27.102,87 ha. Discutând despre sprijinul pentru conversia la metodele de agricultură ecologică, au aplicat 92 fermieri, pe o suprafață cumulată de 6.740,84 ha. Trecând la plăţile pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice, am identificat aplicații ale unui număr de 15.373 de fermieri, în majoritate covârșitoare la plăţile compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative. La schemele de plată pentru animale au aplicat 117 fermieri la sprijinul cuplat pentru creşterea vacilor de lapte, 383 pentru creşterea ovinelor, 191 la creşterea caprinelor și 24 pentru creşterea taurinelor din rase de carne şi metişii acestora. La ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic au depus cereri 177 de fermieri pentru ajutoare naționale tranzitorii la lapte, 1.218 fermieri la bovine de carne și 1.472 la ovine și caprine.
Per total, APIA - Centrul Județean Galați menționează că au fost autorizați la plată, în perioada 15 octombrie 2021 - 30 iunie 2022, un număr de 18.049 de fermieri, din care 720 de fermieri cu suprafețe mai mari de 50 ha, ceea ce reprezintă un procent de 100% din numărul celor care au depus cerere unică de plată în Campania 2021. Suma totală autorizată a fost de 79.467.066,41 euro, echivalentul a 391.584.821,51 lei.

viata-libera.ro