Monopol pe preţul grâului

[dcp100168]

Monopol pe preţul grâului

* Samsarii au dus preţul la 32 de bani pe kilogram, adică la nivelul din urmă cu zece ani * Preţul pâinii este, însă, de patru ori mai mare decât atunci * La bursele internaţionale, preţul grâului este dublu, ceea ce demonstrează că piaţa din România este controlată de mecanisme mafiote

În judeţul Galaţi e scandal mare între producătorii agricoli şi procesatorii de grâu (angrosişti, morari, brutari). Motivul: pe bază de mecanisme specific monopoliste, preţul grâului a fost coborât de la 1,1-1,2 lei pe kilogram (pe care este format preţul pâinii) la 32-35 de bani pe kilogram. Cu mult sub preţul de cost şi sub preţul de pe piaţa europeană.

Producătorii acuză

Elena Patriche, preşedinta Asociaţiei Producătorilor Agricoli (APA) din judeţul Galaţi, spune că principala vină pentru scăderea artificială a preţului grâului aparţine angrosiştilor, care caută să speculeze "foamea" de bani a ţăranilor. "Agricultorii sunt într-un moment delicat. Au de făcut plăţi la seminţe, erbicide şi alte produse cu care s-au aprovizionat în campania de primăvară. Angrosiştii caută să speculeze acest moment şi oferă preţuri ridicole pentru grâu", spune Elena Patriche.

Preşedinta APA crede, însă, că şi fermierii sunt vinovaţi într-o oarecare măsură. "Spre deosebire de angrosişti, fermierilor le lipseşte unitatea. Noi am încercat să-i determinăm să ţină la preţ, însă unii au spart solidaritatea. Sunt fermierii chiar foarte mari care pe de o parte se plâng că preţul e mic, dar pe de altă parte vând cantităţi foarte mari în aceste condiţii net dezavantajoase", spune Patriche.

Afacere sau escrocherie?

Cea mai folosită metodă a momentului în achiziţia de grâu este păcălirea micilor producători. Judeţul este împânzit de camioane şi de "agenţi comerciali", care merg direct pe tarla şi oferă fermierilor preţul: 32 de bani kilogramul, cu plata pe loc. Asta în condiţiile în care există societăţi, cum ar fi CEREALPROD Galaţi, care cumpără grâul adus la silozuri la un preţ decent: 52-55 de bani. Însă ţăranii nu au acces la astfel de informaţii, iar "şmecherii" nu au interes ca fermierii să fie la curent cu alte oferte.

Evident, samsarii revând grâul, cu un profit consistent. La un camion de 20 de tone, profitul intermediarului este de circa 3500 de lei pe un transport (35 milioane de lei vechi). Din câte am constatat, aceste tranzacţii se fac pe persoană fizică (intermediarii au certificate de producător), deci afacerea este şi o prea-frumoasă evaziune fiscală!

Nici firmele deja consacrate pe piaţă nu sunt mai departe de samsari. Astfel, la baza de recepţie de la Târgu Bujor, ţăranilor li se oferă doar 38 de bani pe kilogramul de grâu, adică exact la fel cât se plătea acum 10 ani! Asta în condiţiile în care, între timp, preţul pâinii a crescut cu 400 la sută. "Nu-ţi convine, nu vinde!", este răspunsul cinic pe care l-au primit cei care şi-au manifestat nemulţumirea faţă de acest preţ de dumping.

Este de prisos să vă mai spunem că, până acum 30 de zile, intermediarii de la Galaţi (care au făcut dumping şi anul trecut, coborând preţul, în mod artificial, la 40 de bani) revindeau grâul cu peste 1,2 lei. De trei ori mai mult decât preţul de cumpărare.

Subvenţii deturnate către angrosişti

În actuala conjunctură de piaţă, fermierii nu au altă soluţie decât să vândă grâul în pierdere. Zilele trecute, un producător de grâu ne făcea un calcul stupefiant. Omul a investit 1200 de lei pe hectarul de grâu şi a făcut o producţie STAS de 2200 kg la hectar. "Dacă vând grâul la noi, la Bujoru, cu 38 de bani pe kilogram, scot cam 836 de lei pe hectar. Adică am o pierdere de 364 de lei pe hectar. Noroc cu subvenţia pe 500 de lei pe hectar pe care am primit-o în toamnă, că nu ştiu cum mă descurcam", povesteşte fermierul.

După cum observaţi, subvenţia de stat este cea care-i ţine pe fermieri pe linia de plutire, însă profitul merge în întregime către intermediari, care "au grijă" să ţină preţurile sub un control strict. Adică, cei subvenţionaţi în realitate nu sunt fermierii, ci angrosiştii.

Vor fi proteste?

Mai mulţi fermieri din judeţ ne-au declarat că s-au săturat de actuala conjunctură şi ameninţă că ar putea organiza proteste la sediul instituţiilor statului. "Părerea noastră este că piaţa cerealelor nu este o piaţă liberă în România, iar Consiliul Concurenţei ar trebui să intervină", ne-a mai declarat preşedinta APA.

La drept vorbind, există dovezi clare că în România se face dumping. Astfel, joi, la bursa din Chicago (piaţa mondială de referinţă pentru grâu), grâul era tranzacţionat cu 296,04 dolari pe tonă (671,27 lei/tonă, fără TVA şi taxe vamale). La noi, preţul oferit actualmente de angrosişti este undeva la 320-380 de lei pe tonă, deci cam pe la jumătate. Evident, angrosiştii profită de faptul că fermierii nu au nici posibilitatea de a stoca grâul şi nici acces la bursele internaţionale. Aşa că mafia grâului îşi face de cap cum vrea ea.

Deocamdată atât despre controversata problemă a preţului grâului. Însă vom continua să monitorizăm piaţa, pentru că dumneavoastră, cititorii noştri, aveţi dreptul să ştiţi cine controlează preţul pâinii.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=25921

[dcp100168]

Mafia grâului, în cârdăşie cu statul

* Marian Filimon, preşedintele Patronatului IMM-urilor gălăţene, afirmă că specula şi evaziunea fiscală sunt principalele racile de pe piaţa grâului [subvenţiile s-au dat cu mare întârziere tocmai pentru ca fermierii să nu aibă bani şi să vândă grâul în condiţiile impuse de intermediari * Instrumentul de presiune pe piaţă: grâul din rezerva de stat, care este manevrat abil de "iniţiaţi"

Articolul despre scandalul preţului grâului, publicat în "Viaţa liberă" de luni, a trezit reacţii intense. Iată, în cele ce urmează, ce crede Marian Filimon, preşedintele Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Galaţi, despre situaţia de pe piaţa grâului.

- Credeţi că producătorii sunt furaţi în acest moment?

- În primul rând, vreau să spun că apreciez atât oportunitatea subiectului abordat de �Viaţa liberă", cât şi calitatea articolului publicat. Acum două săptămâni, în cadrul Comisiei de Dialog Social organizată la Prefectura Galaţi, am ridicat aceeaşi problemă, solicitând ajutorul tuturor instituţiilor cu atribuţiuni în acest sens. Preţul grâului de pe piaţa europeană este cu 50 la sută mai mare decât cel autohton. În România, preţul grâului din recolta anului 2008 variază între 0,32 si 0,55 lei pe kilogram. Dacă la nivel internaţional preţul grâului s-a dublat în ultimii doi ani, în primul rând ca efect al creşterii preţului combustibilului, cât şi al creşterii consumului, la noi totul este pe dos.

- De ce credeţi că în România nu funcţionează bursa grâului, aşa cum este în restul Europei?

- Vinovate de acest lucru sunt sistemul mafiot şi corupţia. Această situaţie se menţine de ani de zile în agricultura noastră: "actori" atotputernici, încrengăturile existente pe diferite paliere, funcţionari plătiţi de stat, dar care sunt implicaţi direct şi în afacerile care se derulează în agricultură. Asistăm aşadar la o împletire de interese şi la incompatibilităţi flagrante.

- N-ar trebui să se intre în legalitate?

- Cine ar avea interes? Cu excepţia ţăranului, aproape nimeni. Trebuie să constat, cu îngrijorare, că mulţi dintre agenţii economici din agricultură - care se plâng de dimineaţă până seara cât de rău le este - prosperă văzând cu ochii pe plan personal: vile somptuoase, maşini de lux, excursii permanente în străinătate etc. În actele contabile, profitul este aproape inexistent, dar ei o duc fantastic.

- Avem de-a face, deci, cu o evaziune fiscală masivă?

- Aveţi dumneavoastră o altă explicaţie pentru ceea ce se întâmplă?

- Cine credeţi că e vinovatul principal pentru haosul din România?

- Vina aparţine, categoric, autorităţilor. Preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli din România dădea recent un exemplu stupefiant în acest sens: "Rezerva de stat a fost transformată într-un atu al speculanţilor. Ei primesc grâul din rezerva de stat cu titlu de împrumut până la recolta următoare, când îl cumpără şi îl restituie la un preţ derizoriu". Un alt exemplu de implicare a autorităţilor cu efect de perturbare este acela că plata subvenţiilor a întârziat mai multe luni, lucru care i-a determinat pe unii agricultori, mai puţini potenţi financiar, să ceară sprijinul speculanţilor, acceptând condiţii de plată dezavantajoase.

- Care ar fi soluţiile pentru a contracara mafia grâului?

- O soluţie ar fi eliminarea relaţiei încifrate dintre rezerva de stat şi angrosiştii de cereale. Apoi, crearea unei burse. De ani de zile, pe diverse căi, am solicitat ca în cadrul Bursei Române de Mărfuri, sau separat, să se înfiinţeze o bursă autohtonă a cerealelor, cu terminale în principalele judeţe cerealiere ale ţării. Un loc unde cererea să se întâlnească nemijlocit cu oferta. Din păcate, autorităţile amână nejustificat acest lucru. Mai ales lipsa asta de reacţie a permis consolidarea intermediarilor, categorie care câştigă în acest moment mult mai mult decât producătorii.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=26025