Episcopul Nifon s-a întors în Catedrala "Dunării de Jos"

[dcp100168]

Episcopul Nifon, întoarcere în Catedrala "Dunării de Jos"

Osemintele Episcopului Nifon Niculescu, cel care a finalizat construirea actualei Catedrale Arhiepiscopale din Galați în vremurile de mare încercare ale Primului Război Mondial, au fost strămutate de la București la Galați, pentru a fi așezate în sfântul locaș pe care l-a ctitorit.

În Arhiepiscopia "Dunării de Jos" s-au desfășurat, în perioada 24-26 septembrie, manifestări liturgice, culturale și misionare dedicate aducerii la Galați, de la Cimitirul "Şerban Vodă" - Bellu din Bucureşti, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi prin efortul și implicarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian, a rămășițelor pământești ale vrednicului de pomenire Episcopul Nifon Niculescu al Dunării de Jos.

După ce, vineri, sicriul cu osemintele înaltului ierarh a fost întâmpinat la Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos, de către Î.P.S Casian, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa elevilor seminarişti şi a credincioşilor din eparhie, în cursul zilei de sâmbătă, 25 septembrie, rămăşiţele pământeşti ale Episcopului Nifon Niculescu au fost purtate în procesiune de la Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine către Catedrala Arhiepiscopală "Sf. Apostol Andrei" şi "Sf. Ierarh Nicolae" din Galaţi.

Catedrala este, de altfel, zidirea de suflet și credință ce poartă pecetea spirituală a ierarhului Nifon. Una dintre cele mai mari dorinţe ale ierarhului Nifon a fost să termine Catedrala impunătoare a Dunării de Jos, pe care a pictat-o cu sprijinul marelui artist Costin Petrescu, care a mai ajutat Ateneul Român, Biserica Încoronării de la Alba Iulia şi altele. Costin Petrescu era cotat de familia regală drept cel mai mare pictor al acelor vremuri. Pe acesta l-a adus marele ierarh Nifon să picteze Catedrala pe care a sfinţit-o la 6 august 1917, când tunurile bubuiau deasupra oraşului, iar la Mărăşeşti se duceau luptele decisive pentru dezrobirea ţării şi pregătirea Unirii de peste un an. În perioada intrării noastre în război, ierarhul a eliberat Palatul şi Seminarul şi le-a oferit, cu peste o sută de paturi, răniţilor de război, trimiţând cuvinte de îmbărbătare familiilor îndoliate şi îndemnând clerul să sprijine suferinzii.

La Catedrala Arhiepiscopală, sicriul cu oseminte a fost aşezat pe un catafalc, unde a rămas până duminică, 26 septembrie, când, după Sfânta Liturghie, a fost depus în cripta pregătită special în pronaosul acestei măreţe biserici, pe care Episcopul Nifon a terminat-o de zidit, a înfrumusețat-o şi a dotat-o cu cele necesare slujirii.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Biografia Episcopului Nifon Niculescu

S-a născut la București în 1 iulie 1860, fiind botezat cu numele Nicolae. S-a căsă­torit în 1881. Și-a pierdut soția la numai o zi după primirea harului preoției.

În 1895, a fost ales Arhi­ereu-vicar al Mitropoliei Ungro­vlahiei, cu titulatura „Ploieștea­nul”, după ce îmbrăcase haina călugăriei la Mănăstirea Cernica.

Între 1909 și 1921 a păstorit eparhia Dunării de Jos. S-a retras în 1922 pe motive de sănătate. Sfârșitul i-a fost grăbit de atentatul bolșevic cu bombă din Senatul României (8 decembrie 1920). În timpul monarhiei, ierarhii erau senatori de drept.

Înmormântarea episcopului, din 1 martie 1923, a avut o aură de funeralii naționale, pentru că Episcopul Nifon era văzut ca o victimă întârziată a atentatului de la Senat.

basilica.ro