Jump to content

Rusia a declarat război Ucrainei. Gălăţenii îi ajută pe refugiaţi


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Despre criza din Ucraina, cu conf. univ. dr. Florin Iftode. „Lupta pentru pace” riscă să devină un război pe scară largă

Criza din Ucraina a atins momentul ”inevitabil” al unor acțiuni militare fățișe ale Rusiei în ”republicile” separatiste Donețk și Lugansk. Specializat în studii de securitate, geopolitică și analiza conflictelor internaționale, conf.univ.dr. Florin Iftode, directorul Departamentului Studii Politice și Relații Internaționale, din cadrul Facultății de Comunicare și Relații Internaționale – Universitatea Danubius Galați, ne ajută să descifrăm elementele unui conflict ce amenință securitatea întregii Europe:

- Situația a început să se precipite în Ucraina. Dacă până acum au fost doar ipoteze privind planurile lui Putin, acum avem și o serie de acțiuni concrete. Mai exact, Putin a decis să recunoască republicile Doneţk şi Lugansk. Care sunt consecințele unui asemenea act? Pare că asistăm la un ”deja vu”, dacă ne gândim și la conflictul din Georgia, din 2008...

- Este o asemănare evidentă cu situația din Georgia, din 2008. Principala prioritate a Georgiei era la momentul respectiv păstrării integrității teritoriale a statului și recăpătarea controlului asupra provinciilor separatiste. Așa s-a ajuns la acel atac neinspirat împotriva separatișilor din Oseția de Sud, cu avansarea trupelor georgiene în teritoriul regiunii respective. Moscova a avut atunci pretextul ideal pentru a intra în război împotriva Georgiei. Argumentul adus de președintele Medvedev (Vladimir Putin era ”doar” premier, din motive de constituționalitate, dar ”de facto” tot el era conducătorul Rusiei – n.r.) a fost că „femei, copii și bătrâni mor în Osetia de Sud, iar majoritatea dintre ei sunt cetățeni ai Federației Ruse” și „cei responsabili pentru asta vor fi pedepsiţi corespunzător”.

În Ucraina asistăm la un scenariu aproape identic. Consiliul de securitate de la Kremlin a votat luni pentru recunoașterea independenței republicilor separatiste din Donbas, iar președintele Vladimir Putin a semnat decretele pentru independența ”republicilor populare Donețk și Lugansk”. În teren, tensiunea continuă să crească, Rusia trimițând forțele armate să asigure „menținerea păcii” în regiunile separatiste.

Putem observa că au început să apară unele reacții imediate. Occidentul a condamnat în unanimitate gestul Moscovei și a trecut la impunerea de sancțiuni. De asemenea, secretarul de Stat american, Antony Blinken, a decis anularea întâlnirii cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, din cauza acţiunilor Rusiei împotriva Ucrainei, iar președintele Volodimir Zelenski a anunțat că a ordonat mobilizare a rezerviștilor pentru o perioadă, dar a exclus o mobilizare generală după ce Rusia a anunțat că va muta trupe în estul Ucrainei. Dar mai sunt și alte luări de poziție ale principalilor actori internaționali care sunt semnalate de presa internațională.

- Putin a decis trimiterea de trupe care să ”mențină pacea” în regiunile separatiste. Ce înseamnă din punct de vedere politico-militar acest lucru? Rusia preia controlul acestor teritorii? Poate fi făcută o analogie cu situația din 2014, când a fost anexată Crimeea?

- Decizia Federației Ruse e o escaladare masivă a unei situații de securitate deja foarte complicate. Asistăm la încălcarea flagrantă a tuturor principiilor și normelor de drept internațional. Asistăm, de fapt, la o invazie fățișă, reînnoită la adresa Ucrainei. Putem considera că acest pas nu este sfârșitul, ci, probabil, doar începutul unui plan mai larg de continuare a activităților militare ostile la adresa Ucrainei suverane și independente.

Din sursele consultate constatăm în continuare mobilizarea a 150.000 de forțe militare ruse pe toate cele trei laturi ale Ucrainei, inclusiv în Crimeea. Asistăm la o mobilizare neobișnuită și amplasarea unor componente ale forțelor militare rusești în dispozitiv de luptă, gata de atac în clipa în care vor primi, eventual, un ordin.

Adjunctul secretarului general NATO, Mircea Geoană, a spus că din această cauză Alianța va trimite mai mulți militari în Europa de Est, iar grupul de luptă din România va fi operaționalizat mai rapid.

Cu siguranță, asistăm la un fapt evident: Rusia preia controlul acestor teritorii, după modelul 2014, când a fost preluată Crimeea.

- Cum apreciați capacitatea Ucrainei de a face față unei asemenea situații? Are o forță militară care să facă față Rusiei, dacă da, până în ce punct?

- În opinia mea, Ucraina, fără un sprijin militar consistent din partea Occidentului, nu poate face față presiunii militare din partea Rusiei. Cunoaștem cum Occidentul a luat deja masuri de sprijin a eforturilor militare ale Ucrainei, dar cu toate acestea o intervenție militară directă, în acest conflict, din partea Occidentului, este exclusă.

În acest moment nu există vreun semn de dezescaladare a situației de criza și de aceea susțin ideea că planurile Federației Ruse nu se încheie cu această așa-zisă declarație de independență a celor două provincii, ci reprezintă doar începutul unor planuri agresive la adresa Ucrainei.

- Riscăm să asistăm la un conflict pe scară largă între Ucraina și Rusia? Care ar fi argumentele pro/contra?

- Rusia, este evident, subminează suveranitatea Ucrainei. Criza este creată doar de Rusia. Putem preciza că acest conflict este cel mai periculos moment pentru securitatea europeană din ultimele decenii. Sunt indicii clare care arată că Rusia continuă să planifice un atac la scară largă în Ucraina. În acest moment, să nu uităm, Rusia are peste 150.000 de soldați în apropiere de Ucraina. Rusia a crescut forța militară în jurul Ucrainei, iar recunoașterea celor două republici se adaugă la acest comportament amenințător.

Ținând cont de toate aceste elemente, putem aprecia că există un risc real al transformării conflictului din Ucraina într-un război pe scară largă.

- Ce poate face SUA/Occidentul/NATO pentru a reacționa în fața tendințelor expansioniste ale Rusiei? Pot ele influența un eventual curs al unui război în Ucraina?

- Știm că Ucraina nu este membru NATO și nu se bucură de această garanție de securitate pe care Articolul 5 o oferă celor din NATO. Asistăm în această perioadă la un sprijin însemnat din partea NATO, mai ales de tip politic. În plan bilateral, foarte multe țări acordă sprijin, inclusiv echipamente militare defensive, Ucrainei. Referitor la masurile imediate ale NATO ca urmare a ultimelor evenimente, se observa ca această organizație a luat masuri de a trimite mai mulți militari în Europa de Est, iar grupul de luptă din România va fi operaționalizat mai rapid.

- Aceste agresiuni ale Rusiei reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Revenim într-o perioadă în care ”dreptul forței” se va impune în fața ”dreptului forței”?

- Vladimir Putin a semnat luni decretele de recunoaștere a celor două regiuni separatiste de pe teritoriul Ucrainei - autoproclamatele Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk - ca state independente, ignorând avertismentele Occidentului că un asemenea pas este ilegal și va pune capăt îndelungatelor negocieri de pace.

Rusia și cele două regiuni plănuiesc, de asemenea, să încheie înțelegeri separate privind cooperarea militară și protejarea granițelor, potrivit legii pe care Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului Rusiei, l-a luat deja în discuție.

Aceste agresiuni ale Rusiei, cu siguranță, reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional. E un scenariu care se repetă. Comunitatea internațională, prin măsurile de care dispun nu pot face mai mult. Evident că Rusia va suporta, cum a mai făcut-o și altădată, toate masurile economice și financiare ale Occidentului.

- Cum ar trebui să reacționeze Ucraina? Să răspundă militar sau să-și asume rolul de ”victimă” în speranța că, într-un fel sau altul, va scăpa de agresor?

- Apreciez că un răspuns militar din partea Ucrainei ar fi poate ce își dorește mai mult Rusia în acest conflict. Dacă acest lucru se va întâmpla, vom asista probabil la o escaladare scăpată de sub control a situației, deja foarte tensionată, în Ucraina.

- Mai are vreo șansă Ucraina să adere la NATO? Această agresiune ar putea să producă o destabilizare și mai profundă a actualelor autorități de la Kiev? E plauzibilă întoarcerea unor forțe pro-ruse la conducerea Ucrainei?

- Ucraina nu este într-o poziție confortabilă care să permită, în acest moment, discutarea unui proces de aderare la NATO. Autoritățile de la Kiev sunt supuse unor presiuni extrem de intense și rezultatele acestui conflict pot fi influențate numai dacă Occidentul se implică în toate planurile în care acesta se manifestă. Este plauzibilă întoarcerea unor forțe pro-ruse la conducerea Ucrainei, dar nu cred ca va fi posibilă, în situația în care comunitatea internațională poate să pună presiuni reale și directe la adresa Moscovei.

- În ce măsură conflictul din Ucraina ar putea să genereze un conflict direct între NATO și Rusia?

- Nu putem considera posibil ca acest conflict din Ucraina să genereze un conflict direct între NATO și Rusia. Tratatul NATO nu prevede astfel de intervenții în sprijinul unui stat non-NATO. NATO, conform art.5 din Tratat reacționează și apară interesele, când este atacat, doar ale unui membru al Alianței Nord Atlantice.

- Ce ar însemna pentru România un război în Ucraina? Expansiunea Rusiei ar aduce o amenințare directă de securitate?

- Pentru Romania, un eventual război în Ucraina ar reprezenta o imensă amenințare la adresa securității naționale. Simpla prezență a României în cadrul organizației de securitate – NATO nu reprezintă, în opinia mea, garanția că țara noastră ar fi la adăpost de orice risc de securitate. Avem nevoie de o voință politica interna consensuala din acest punct de vedere, care să asigure condițiile politice, economice și financiare în efortul de asigura o armata pregătită să-și facă datoria, așa cum o cer nevoile de securitate.

- Cum pot fi diminuate aceste riscuri de securitate? Ce ar trebui să facă România în contextul acestei crize?

- România, ÎN PRIMUL RÂND, trebuie să-și respecte angajamentele asumate la nivelul NATO.

- Prezența în România a trei, patru mii de militari NATO e suficientă? Ce valoare strategico-militară are, la modul practic, această prezență? Se mizează mai mult pe valoarea simbolică a ceea ce înseamnă aceste forțe?

- Forțele militare din România, împreună cu cele primite în sprijin, pot face față nevoilor actuale doar daca le luăm într-un calcul care privește efortul de tip integrat, regional, pe care NATO îl coordonează.

Mai mult este greu de spus. Proiecțiile pe care le fac specialiștii în securitatea internațională trebuie să ia în calcul multe variabile și din această cauză nu trebuie să ne hazardăm cu un răspuns, fără a cunoaște toate datele. Acțiunile militare în contextul dat de situația generala din regiune pot evolua/escalada într-un ritm al confruntărilor de neimaginat. Modelele după care lucrează în prezent planificatorii militari pot fi depășite foarte ușor de realitățile din teren.

NOTĂ: Acest interviu a fost consemnat în cursul zilei de miercuri, 23 februarie. La doar câteva ore, președintele Vladimir Putin a dat ordinul privind o operațiune pe scară largă în Ucraina...

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Rusia a declanșat o amplă operațiune militară în Ucraina: Reacții internaționale

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat joi dimineaţa o operaţiune militară în estul Ucrainei. Liderul de la Kremlin a cerut armatei ucrainene "să depună armele" şi a promis să contracareze orice interferenţă străină în operaţiunea rusă în Ucraina. Putin a susţinut că încearcă să demilitarizeze şi să "de-nazifice" Ucraina.

Liderii american, europeni, ai NATO şi ONU au reacţionat la anunţul preşedintelui Federaţiei Ruse, cerându-i să oprească "agresiunea militară" împotriva Ucrainei şi au condamnat ferm atacul Rusiei.

Presa internaţională a relatat despre focuri de arme în apropiere de principalul aeroport din Kiev şi explozii în mai multe locuri din Ucraina, între care şi Odesa, port la Marea Neagră.

Centrele militare ucrainene de comandă din oraşele Kiev şi Harkov au fost atacate cu rachete, a relatat site-ul de ştiri Ukrainska Pravda, care a citat joi o oficialitate din cadrul Ministerului de Interne ucrainean, potrivit Reuters.

Martori din Harkov, citaţi de Reuters, au auzit o serie de explozii la scurt timp după ce Rusia a anunţat declanşarea unei operaţiuni militare în Ucraina.

Potrivit AFP, explozii puternice au fost auzite joi la Kiev, Odesa, port la Marea Neagră, în sudul Ucrainei, şi în estul ţării. În capitală, cel puţin două explozii au fost auzite în centrul oraşului dis-de-dimineaţă, urmate de sunetele sirenelor şi al ambulanţelor.

În schimb, Reuters - care citează agenţia de presă rusă Interfax - relatează că trupe ruseşti au debarcat în Mariupol şi în Odesa.

Ucraina a anunţat închiderea spaţiului său aerian, iar preşedintele Volodimir Zelenski a decretat legea marţială în toate teritoriile ţării.

Ambasadorii celor 30 de ţări membre ale NATO se vor reuni de urgenţă joi dimineaţă la Bruxelles în urma operaţiunii militare ruse împotriva Ucrainei, a anunţat un purtător de cuvânt al Alianţei, informează France Presse, Reuters şi DPA.

Şeful NATO Jens Stoltenberg, care a condamnat "atacul temerar şi neprovocat" al Moscovei, urmează să ţină o conferinţă de presă în jurul orei 12.30 (11.30 GMT), potrivit aceleiaşi surse.

Reuniunea urma să se desfăşoare începând de la ora 8.30 (7.30 GMT), a anunţat un reprezentant britanic.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut joi concetăţenilor săi "să nu se panicheze" în faţa ofensivei ruseşti care le afectează ţara, promiţându-le victorie şi anunţându-le - între altele - introducerea legii marţiale, relatează AFP.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Ionuț Pucheanu: Galațiul, pregătit să primească refugiați din Ucraina

Primarul Ionuţ Pucheanu a anunţat, joi, că municipiul Galaţi este pregătit să primească eventualii refugiaţi ucraineni.

"Suntem alături de vecinii şi prietenii noştri ucraineni, care învaţă şi lucrează la Galaţi, alături de întregul popor ucrainean, în aceste vremuri tulburi. Suntem gata să întindem o mână de ajutor celor care fug acum din casa şi din ţara lor şi avem speranţa că acest conflict nemeritat se va sfârşi cât mai curând", a scris pe Facebook primarul Ionuţ Pucheanu.

Potrivit acestuia, eventualii refugiaţi din Ucraina ar putea fi cazaţi, în municipiul Galaţi, atât în blocurile primăriei sau unităţi sportive, folosite, în 2020 - 2021, drept spaţii de carantină pentru persoanele cu COVID, cât şi în mai multe săli de sport şcolare, transmite Agerpres.

Totodată, dacă va fi cazul, autorităţile gălăţene sunt pregătite să amenajeze tabere mobile pe stadioanele Primăriei Galaţi şi ale Universităţii Dunărea de Jos.

Cât priveşte adăposturile antiaeriene din municipiul Galaţi, toate cele 154 de spaţii, din care 145 publice şi 9 private, sunt funcţionale.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Studenţii ucraineni de la Universitatea Dunărea de Jos primesc consiliere psihologică

Studenţii ucraineni de la Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi primesc consiliere psihologică şi suport material din partea instituţiei de învăţământ, a anunţat, joi, prorectorul Alexandru Nechifor. Acesta a precizat că s-a întâlnit cu o parte din cei 85 de studenţi ucraineni, cazaţi în căminele studenţeşti de la Galaţi, tinerilor fiindu-le oferit sprijin din partea universităţii. În plus, potrivit prorectorului Alexandru Nechifor, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi a fost contactată de mai multe cadre didactice din Ismail (Ucraina), cu care instituţia de învăţământ superior colaborează. Profesorii au anunţat că, împreună cu familiile lor, doresc să fie cazaţi la Galaţi, fiind vorba de circa 20 de familii.

Preşedintele Clubului Studenţilor Basarabeni şi Bucovineni "Ştefan cel Sfânt" din cadrul Ligii Studenţilor din Galaţi, Maria Marian, a declarat că majoritatea studenţilor ucraineni se află în căminele gălăţene, după ce, în urmă cu o săptămână, instituţia de învăţământ superior a anunţat reluarea cursurilor în format fizic şi renunţarea la cele în format online, după doi ani. Potrivit acesteia, nu au reuşit totuşi să ajungă la Galaţi zeci de tineri, aflaţi în an pregătitor sau studenţi în anul I. "Studenţii ucraineni care învaţă la Galaţi sunt îngrijoraţi de situaţia din Ucraina şi se tem pentru siguranţa familiilor lor, care trăiesc acolo", a spus Maria Marian.

La Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi sunt înscrişi aproximativ 400 de studenţi originari din Republica Moldova şi aproape 100 din Ucraina.

agerpres.ro

În plus, Universitatea ”Dunărea de Jos” va oferi ajutor și unor cadre universitare din Ucraina. „Avem cazați 85 de studenți din Ucraina în complexul nostru de cămine. Momentan, majoritatea dintre ei se află în țară, doar câțiva dintre ei, am înțeles, sunt în drum spre cămine, pentru că e început de semestru doi. Am mai primit  o solicitare de la colegii noștri, cadrele didactice de la  Universitatea din Ismail de a le oferi sprijin în această perioadă. Drept pentru care suntem pregătiți să-i primim, să le oferim cazare, masă, asistență medicală, eventual asistență psihologică pentru că trec prin această perioadă grea. Este vorba de 20 de cadre didactice și familiile lor. O parte sunt cetățeni ucraineni, o parte au dublă cetățenie”, a precizat  dr. Alexandru Nechifor, prorector la Universitatea ”Dunărea de Jos ” Galați.

reperul.ro

Link to comment
Share on other sites

Război la 15 kilometri de Galați! Rusia a declanșat o ofensivă militară pe scară largă în Ucraina

Războiul a ajuns la doar 15 kilometri de Galați și frontierele României, după ce președintele rus Vladimir Putin a ordonat declanșarea unei operațiuni militare pe scară largă în Ucraina. Potrivit analiștilor militari, Rusia ar putea prelua controlul întregului teritoriu din sudul Ucrainei, de la Mariupol până la Odessa și chiar până la brațul Chilia al Dunării.

Rusia a invadat Ucraina în primele ore ale zilei de joi dimineață, într-o operațiune în care Ucraina a fost atacată din multiple direcții, cu lovituri terestre, aeriene și navale. Este cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Vladimir Putin a cerut armatei ucrainene "să depună armele" şi a promis să contracareze orice interferenţă străină în operaţiunea rusă în Ucraina. Putin a susţinut că încearcă să demilitarizeze şi să "de-nazifice" Ucraina.

Liderii americani, europeni, ai NATO şi ONU au reacţionat la anunţul preşedintelui Federaţiei Ruse, cerându-i să oprească "agresiunea militară" împotriva Ucrainei şi au condamnat ferm atacul Rusiei.

Pe parcursul zilei, presa internaţională a relatat despre confruntări armate în apropiere de principalul aeroport din Kiev şi au fost semnalate explozii în mai multe locuri din Ucraina, între care Harkov, Mariupol şi Odesa, ultimul dintre ele port la Marea Neagră. Potrivit unor informații, nu este exclus ca forțele navale ruse să încerce să preia controlul și asupra Insulei Șerpilor, deținută de Ucraina, aflată la doar 45 km de litoralul României.

Drept reacție, Ucraina a anunţat închiderea spaţiului său aerian, iar preşedintele Volodimir Zelenski a decretat legea marţială în toate teritoriile ţării. De asemenea, președintele ucrainean a ordonat armatei să provoace cât mai multe pierderi invadatorilor.

În cursul după-amiezii, coloane de tancuri ucrainene păreau a se concentra în jurul Kievului, semn că aici erau de așteptat ciocniri de anvergură cu trupele rusești.

Preşedintele american Joe Biden a denunţat "atacul nejustificat" al Rusiei asupra Ucrainei. "Rusia singură este responsabilă pentru moartea şi distrugerea pe care le vor provoca acest atac", a insistat liderul de la Casa Albă. El a promis că "lumea va cere socoteală Rusiei". Joe Biden a adăugat că va anunţa noi sancţiuni împotriva Rusiei joi, care vor fi impuse de către Statele Unite şi aliaţii săi.

Uniunea Europeană a declarat, de asemenea, că va impune noi sancţiuni "masive şi severe" împotriva Rusiei, au transmis joi într-un comunicat comun preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care condamnă "în cel mai ferm mod cu putinţă agresiunea militară fără precedent a Rusiei asupra Ucrainei".

Ținte ucrainene, distruse în atacuri

Armata rusă a anunțat joi că a distrus 74 de instalaţii militare, între care 11 aerodromuri, în Ucraina. Kremlinul a transmis joi că operațiunea militară împotriva Ucrainei va dura atât cât este nevoie și că obiectivul Moscovei este de a impune un "statut neutru" Ucrainei și de a elimina "naziștii" care, în opinia purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, se află în această țară. Oficialul rus a mai afirmat că nimeni nu vorbeşte de ocuparea Ucrainei şi că este "inacceptabil" să se folosească acest cuvânt în legătură cu operaţiunea militară prin care Moscova își dorește să impună demilitarizarea Ucrainei.

Centrala nucleară de la Cernobîl a fost capturată de forţele ruse, a declarat joi Mihailo Podoliak, consilier al oficiului prezidenţial al Ucrainei, citat de Reuters.

În timp ce luptele se apropie de capitala Kiev, unde un aerodrom a fost cucerit de forţele ruse, autorităţile ucrainene au anunţat în cursul serii că au pierdut controlul şi asupra unor zone din sudul ţării. Conform unor surse ucrainene, un canal şi o centrală hidroelectrică au fost de asemenea capturate de trupele ruse. Există acum temerea unei ofensive şi asupra oraşului-port Odesa.

Conform administraţiei din Herson, această regiune din sud este în prezent prezent parţial sub controlul trupelor ruse, inclusiv oraşul Ghenicesk, iar în urma atacurilor armatei ruse au fost ucişi 13 civili, dintre care doi copii, şi nouă soldaţi ucraineni.

hotnews.ro

Link to comment
Share on other sites

Mii de refugiați, aceeași dramă. „Am plecat din Ucraina pentru că vrem să trăim”

Începând de joi dimineață, odată cu atacarea Ucrainei de către Rusia, numărul ucrainenilor care au intrat în România pe la Vama Giurgiulești a crescut, însă nu foarte mult. Se pare, cel puțin deocamdată, că Galațiul reprezintă o zonă de tranzit pentru refugiații ucraineni, puțini dintre ei alegând să stea aici mai mult de o zi-două. Cei mai mulți merg în alte țări, la rude sau prieteni, în Polonia, Olanda sau Bulgaria. Fiecare familie care a ales, de nevoie, să-și părăsească țara are propria poveste, dar drama este una singură, a tuturor: războiul prăvălit asupra Ucrainei de către Vladimir Putin.

"Gospodăria, în grija Domnului, animalele s-or hrăni singure"

Natalia Ursu, profesoară de limba română la universitatea din Ismail, este printre foarte puținii refugiați ucraineni cu care am putut discuta, vineri, în românește, la ieșirea din Vama Giugiulești. "E groaznic acolo, în oraș. Se aud exploziile nu departe de Ismail, pe Insula Șerpilor, unde sunt deja decedați 14 ofițeri. E alertă acum în toate regiunile Ucrainei, oamenii sunt chemați să se adăpostească, care și unde pot, așa că am luat decizia să venim în România. Vrem să mulțumim statului român, fiindcă am trecut foarte ușor. Voi sta la fiica mea, la Brașov. Am lăsat totul în urmă, am închis casa și am plecat. Gospodăria am lăsat-o în grija Domnului, animalele s-or hrăni singure. La vămi sunt foarte mulți din Ucraina, sunt mulți și cei care au cerut adăpost Republicii Moldova, pentru că nu au avut actele în regulă. E panică peste tot, cei care au posibilitatea să plece peste hotare încearcă să plece. Cei care nu pot, din orașele mari, vin spre comunități, la sate, unde au părinți, să se adăpostească. Sunt mai mulți dintre aceștia, pentru că atacurile sunt în orașele mari, la infrastructură, sunt în pericol aeroporturile".

Mașinile sunt pline, în general, de femei, pentru că bărbaților nu li s-a permis să treacă la vama ucraineană. "Este ordinul președintelui, ca bărbații să rămână în țară", ne-a spus Natalia Ursu.

Cu ea în mașină se afla și prorectorul universității din Ismail, profesoară de istorie. Aceasta va rămâne la Galați, unde a cerut (și primit) ajutorul Universității "Dunărea de Jos" pentru profesorii și studenții ucraineni.

"Nu știm ce va fi în continuare, urmărim permanent noutățile, dar nu sunt foarte îmbucurătoare", a încheiat Natalia Ursu.

"Ne-au trezit două explozii uriașe"

Avându-l pe fiul lor pe bancheta din spate, Vitali și Alisa merg în Polonia, la prieteni. Au pe bordul mașinii un steguleț în culorile naționale, pe care scrie "I love Ukraine". Și-au lăsat în țară părinții, pe fratele lui Vitali, prietenii, care nu aveau pașaport. "Atacurile au început joi dimineață, pe la ora 5. Au fost două explozii uriașe ale unor bombe, ne-am trezit și ne-am hotărât să plecăm, pentru că am înțeles că urmează un război mare. Mergem în Polonia, la niște prieteni, am lăsat totul în urmă", a spus Vitali.

"Este groaznic, este foarte rău ceea ce se întâmplă. Ne-am lăsat familia, prietenii, casa, am luat doar câteva haine și am plecat", l-a completat Alisa.

Alți refugiați sunt din Odessa, unde a fost puțin mai liniște decât la Kiev.

"Mergem în Olanda, la sora mea. Am plecat ieri-dimineață, la șapte, e mașina tatălui meu. Ne-am luat doar documentele și câteva haine", ne-a spus Viktoria.

"Noi mergem în Polonia, la rude. În Odessa e liniște, în Kiev și în alte orașe este groaznică situația. Bombe, rachete... Nu știu ce se va întâmpla în continuare", a spus Maria, care lucrează în industria farmaceutică.

Peter, avocat, a recunoscut că e speriat de bombardamentele rusești. "Dar soldații noștri luptă. Familia mea este în Polonia, mergem la ei", ne-a spus el.

O altă refugiată ne-a spus că erau atacuri la mai puțin de 15 km de orașul ei, așa că în patru-cinci ore și-a strâns lucrurile și a plecat. "Când începe războiul, oamenii sunt îngroziți. Ne-am trezit ieri-dimineață din cauza exploziilor și am decis să părăsim țara, pentru că vrem să trăim. Mergem spre Bulgaria, la prieteni. Tatăl și soțul meu lucrează în străinătate, așa că ne vom întâlni în Bulgaria. Am avut doar patru-cinci ore să ne strângem lucrurile".

Mulți refugiați, la hotelurile și pensiunile din Galați

Mai mulți dintre cetățenii ucraineni care au ajuns în România s-au cazat, pentru scurt timp, la Galați. Aproximativ 50 de camere au fost ocupate, joi noapte, la cele două mari hoteluri din centrul orașului, iar pentru noaptea de vineri spre sâmbătă trendul era același. Conform surselor noastre, cetățeni din Ucraina au făcut rezervări și la alte unități de cazare din oraș.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Ucrainenii au luat cu asalt frontiera de est a României. Peste 5.000 de refugiați au traversat Moldova de frica războiului

Peste 5.400 de cetățeni ucraineni, majoritatea femei și copii, au trecut în România pe la punctele de graniță din estul țării, alegând să fugă din calea războiului pe la Botișani, Iași, Vaslui, Galați sau Tulcea. Poliția de Frontieră a raportat pentru ultimele 24 de ore o creștere de aproape 150 la sută a valorilor de trafic pentru aceste puncte, spre deosebire de vămile din nordul țării, unde în ciuda faptului că au ajuns mai mulți ucraineni, respectiv 6.996, s-a înregistrat o scădere față de intervalul precedent cu șase procente. Jumătate dintre ucrainenii care au intrat în România în cursul zilei de vineri, 25 februarie, au și părăsit teritoriul țării, 7.928 de persoane find înregistrate pe sensurile de ieșire în intervalul amintit.

Până în prezent, conform datelor oficiale, doar 54 dintre refugiații ucraineni au cerut azil în România în punctele de trecere a frontierei, find preluați de reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări în vederea includerii în sistemul de protecție și demarării procedurilor legale.

Pe întreaga perioadă a procedurii, solicitanții de azil pot beneficia de cazare în centrele Inspectoratului General de Imigrări, dacă doresc acest lucru, precum și de măsuri de asistență materială, financiară, medicală, consiliere psihologică și juridică de specialitate, acces la piața forței de muncă și activități de adaptare culturală. Complementar, pot beneficia de suportul organizațiilor internaționale și neguvernamentale care își desfășoară activitatea în domeniul migrației.

La acest moment, conform MAI, gradul de ocupare al centrelor de cazare ale IGI este de 56,4%.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Gălăţenii se organizează pentru a-i ajuta pe refugiaţii din Ucraina

În Ucraina, războiul continuă, refugiaţii continuă şi ei să sosească, iar gălăţenii, la fel ca toţi românii din judeţele de graniţă, încearcă şi ei să ajute, pe măsura posibilităţilor. Este foarte dificil să se facă o centralizare a tuturor acestor eforturi, întrucât majoritatea se popularizează prin intermediul reţelelor de socializare. În acest sens, dacă aveţi informaţii despre asemenea iniţiative, scrieţi-ne pe adresa anca@viata-liera.ro, iar noi vom completa textul. 

*

0790288000 – acesta este numărul de telefon destinat refugiaților din Ucraina care au nevoie de ajutor, anunță, într-o postare pe pagina sa publică de Facebook, primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu. "Este numărul centrului de permanență care funcționează la Prefectura Galați și care este în legătură cu toate instituțiile care gestionează situația refugiaților, inclusiv Primăria Galați", precizează edilul-șef.

"Important! Cei care doriți să faceți donații aveți la dispoziție punctele de colectare ale Crucii Roșii – Banca pentru Alimente, la Carrefour, la centrul comercial Shopping City Galați. Atenție: sunt acceptate doar alimente neperisabile, apă îmbuteliată și articole de îmbrăcăminte noi!

Ajutăm! Suntem solidari!", este mesajul primarului Ionuț Pucheanu.

*

Potrivit unui anunţ de pe pagina de Facebook a gălăţeanului Andrei Mihăilescu, care spune că pune la dispoziţie un autocar pentru curse către Bucureşti, refugiaţii din Ucraina pot primi o masă caldă, în baza documentelor de identitate, la Restaurant Hazard, The Folly, Hanul Vânătorului, Pizzeria Nr. 1, Pizzeria Calabria, Urban Coffee Bistro&Wine, Gazetto Cafe, Versus PUB.

Pe grupul Ajutăm din Galaţi, care este public şi unde toată lumea se poate înscrie, aflaţi detalii despre cum puteţi ajuta, cine efectuează transporturi de apă şi hrană pentru refugiaţii care vin prin punctul de frontieră Isaccea. Este nevoie de apă plată, pahare de unică folosinţă, ceai cald, biscuiţi, sandiviciuri şi fructe, gen banane şi mere. 

Tot aici, familii de gălăţeni generoşi, precum, de exemplu, Daniela şi Aurelian Ilie (tel.0754816089 sau 0775531892) sau Bogdan Ilie (0755361662), oferă cazare şi masă pentru câte două persoane care au nevoie.

Instituţii de învăţământ, precum, de exemplu, Liceul de Artă "D. Cuclin", au organizat persoanele care doresc să ofere ajutor, realizând un formular cu informaţiile necesare, pe care elevii, părinţii acestora şi profesorii l-au completat, informaţiile urmând să fie transmise Prefecturii, pentru coordonarea efortului de sprijin.

Toți cei care pot da o mână de ajutor sunt așteptați la Căminul C din campusul studențesc gălăţean. Detalii la tel. 0740628085. Este nevoie de consumabile pentru femei şi copii: absorbante, pampers, periuţe de dinţi, săpun, prosoape, medicamente gen Ibuprofen, Paracetamol, Furazolidon, Nospa, spray pt. nas, Decasept, Strepsils, soluţie pentru frecţii, tacâmuri de unică folosinţă, farfurii, căni, caiete şi creioane colorate pentru copii, jocuri, chiloţi, ciorapi. Voluntarii vă aşteaptă la intrarea în cămin.

*

La ArtTherapyCenter există:

- Alimente și mâncare gătită primite ca donații.
- Multe dulciuri de la #ProfiRomania.
- Foarte multe haine, încălțăminte, jucării și tot felul de lucruri pentru refugiați.

Avem nevoie de voluntari pentru sortare și împachetare. Vă rugăm să ne ajutați!

Suntem în Galați, strada Traian 136. Tel 0748678534

Alimentele și donațiile de hăinuțe, încălțăminte, lenjerii de pat și alte lucruri folositoare pentru ei, se pot aduce în continuare la Art Therapy Center.

Centrul este deschis de luni până vineri între orele 8 - 21
Sâmbătă programul este deschis în intervalul orar 8 - 14

Pentru donațiile aduse sâmbăta și duminica, vă rugăm să sunați la tel. 0748678534, pentru a stabili orarul când puteți veni. 

Adresa centrului Art Therapy este:

1. Galați - strada Traian 136, vizavi de Starea Civilă
2. București - strada Corvinilor nr 5 - metrou Grozăvești.

*

Students 4 Ukraine, un grup de liceeni din CNVA, coordonați de dna prof Cătălina Popa, s-a mobilizat de asemenea. Elevii strâng donaţii pentru refugiați ucrainieni de la elevi din CNVA, care au acces în școală, de alimente neperisabile - conserve cu mâncare gata de consumat (pate, pește etc.) -, produse de igienă personală, apă, dezinfectant, Pampers, șervețele umede. Grupul așteaptă donațiile în incinta Colegiului Național “Vasile Alecsandri”, la intrarea principală, în holul nou, începând de luni, 28 februarie 2022.

*

Ucrainieni în Galaţi este un grup de Facebook cu peste 2.500 de membri în care în timp real sunt postate anunțuri din partea celor care au nevoie sau oferă cazare și transport pentru refugiați. De asemenea, sunt persoane dornice să se implice ca traducători.

viata-libera.ro

Prefectura Galaţi s-a mobilizat pentru a veni în sprijinul refugiaţilor din Ucraina care trec graniţele în aproprierea Galaţiului. Prefectra centralizează şi  coordonează activitatea printr-un grup de lucru ce va avea program 24/24. Toţi cei ce vor să ofere sprijin pentru cetăţenii veniţi din Ucraina (masă, cazare, alimente de bază, transport etc.) pot suna la numărele de telefon: 0236/460.055 sau 0790.288.000, sau pot trimite un mail pe adresa umanitar@prefecturagalati.ro. Reprezentanţii societăţii  civile care doresc sa sprijine această acţiune umanitară pot trimite intenţiile  de sprijin şi la adresa de e-mail: umanitar.dsu@mai.gov.ro.

Link to comment
Share on other sites

Mişcări de tehnică militară la intrarea în Galați dinspre Şendreni

Astăzi, în jurul orei 16,00, cel puţin 10 transportoare blindate, transportate pe TIR-uri, au putut fi văzute la intrarea în Galaţi dinspre Şendreni, aşa cum se poate observa şi din filmarea alăturată, trimisă nouă de un cititor.

Este cel puţin a doua oară în ultimele zile când asemenea mişcări de tehnică militară sunt observate în proximitatea oraşului, deşi informaţii oficiale cu privire la acestea nu există.

Potrivit informaţiilor noastre, transportoare blindate sunt aduse de la Smârdan înapoi în unitate, pentru că a fost o lună de exerciţii de trageri cu tehnică grea în poligon.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Bloc pus la dispoziţie de Primăria Galaţi pentru refugiaţii ucraineni

Nu mai puţin de 34 de refugiați ucraineni au fost cazați, în ultimele ore, la blocul M11 din cartierul social din Micro 17, anunţă Biroul de presă al Primăriei municipiului Galaţi. Imobilul, care dispune de 48 de camere, este pus la dispoziţie de către administraţia locală celor care fug din calea războiului. „În continuare sunt așteptați alți 15 refugiați”, precizează municipalitatea.

Primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, declarase încă de joi, 24 februarie 2022: "Suntem gata să întindem o mână de ajutor celor care fug acum din casa şi din ţara lor şi avem speranţa că acest conflict nemeritat se va sfârşi cât mai curând".

Încă de atunci administraţia locală spunea că refugiaţii din Ucraina ar putea fi cazaţi în blocurile Primăriei sau în unităţi sportive, folosite, în 2020-2021, drept spaţii de carantină pentru persoanele cu COVID-19, dar şi în mai multe săli de sport şcolare. Totodată, dacă va fi cazul, autorităţile gălăţene sunt pregătite să amenajeze tabere mobile pe stadioanele Primăriei Galaţi şi ale Universităţii "Dunărea de Jos".

"Foarte mulți oameni și-au părăsit casele din cauza războiului din Ucraina și au ajuns în aceste zile la Galați. Noi am cazat deja zeci de refugiați la blocul M11 din cartierul Micro 17, unde au fost bine primiți. Va mulțumesc tuturor celor care vă implicați și ajutați în astfel de momente. Sunteți la înălțime! Continuăm să ajutăm", declară primarul Ionuț Pucheanu într-o postare pe pagina sa de Facebook.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Peste 2.500 de ucraineni au ajuns în Galați, în ultimele 24 de ore

De sâmbătă dimineață până duminică dimineață, 2.538 de cetățeni ucraineni au trecut granița pe la cele două puncte de pe raza județului Galați, cel mai mare flux, 1.689 de persoane, înregistrându-se la Punctul de Trecere a Frontierei de la Galați-Rutier. 849 de oameni au fugit din calea războiului pe la vama Oancea. Doar cinci persoane au solicitat azil în intervalul amintit, potrivit informațiilor furnizate de Prefectura Galați.

"69 de persoane au fost cazate la blocul M, iar alte 361 sunt în căminele studențești. Conform datelor furnizate de Universitate, în căminele studențești există o capacitate de cazare de 770 de locuri", au anunțat autoritățile duminică, 27 februarie.

În cazul în care va fi nevoie, în următoarele zile vor fi deschise și alte spații de cazare, acestea urmând să fie operaționalizate atunci când va fi necesar.

Totodată, a fost deschis un punct de informare pentru cetățenii ucraineni. Acest punct de informare a fost pus la dispoziție de Crucea Roșie și a fost instalat cu ajutorul pompierilor. În centrul de informare, situat în zona Port Bazinul Nou, vor fi în permanență voluntari, vorbitori de limbă ucraineană. În toate acțiunile umanitare sunt implicați voluntari, pompieri, jandarmi, polițiști, polițiști de frontieră și polițiști locali.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Putin pune în alertă maximă forțele nucleare ale Rusiei

Preşedintele Rusiei, Vladiimir Putin, pune în alertă forţele nucleare ale Rusiei din cauza tensiunilor majore cu lumea occidentală în privinţa atacului militar din Ucraina, scrie The Washington Post. Putin a ordonat comandamentului militar să pună forţele de descurajare nucleară în stare de alertă maximă după declaraţiile agresive ale ţărilor NATO.

„Ţările occidentale nu doar că adoptă acţiuni inamicale împotriva ţării noastre pe plan economic, mă refer la acele sancţiuni pe care le ştie toată lumea, dar, în plus, oficialii de rang înalt din principalele state NATO fac şi declaraţii agresive împotriva ţării noastre. În acest context, îi ordon ministrului Apărării şi şefului Statului Major militar să transpună forţele de descurajare nucleară în modul special de luptă", a afirmat Vladimir Putin, citat de agenţiile RIA Novosti şi Sputnik.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Comandament în campusul studențesc, în sprijinul celor fugiţi din calea războiului

Urmează să vă povestesc scene şocante. Pline de frumuseţe. Gălăţenii s-au solidarizat minunat cu refugiaţii ucraineni. Duminică, în jur de 300 de ucraineni au luat cu asalt căminele studenţeşti. Ajutoarele de tot felul soseau ca pe bandă rulantă. A fost nevoie de intervenţia poliţiei pentru a dirija circulaţia în zona Căminului C, din cauza zecilor de maşini care opreau pentru a descărca bunuri destinate refugiaţilor.

Zeci de studenţi voluntari, ucraineni, români, moldoveni, deosebit de bine organizaţi, preluau pachetele, le sortau, stăteau de vorbă cu oamenii. Şi cu cei veniţi să ajute. Şi cu cei fugiţi din calea războiului.

"E un flux continuu. Unii vin. Alţii pleacă. Celor care pleacă le facem pachete, pe cei care vin îi ajutăm să primească tot ceea ce au nevoie. Gălăţenii continuă să ne aducă ajutoare, aşa că nu avem nimic care să lipsească, dar e mult de muncă la depozitat, sortat şi distribuit", ne lămureşte Maria Marin, una dintre studentele voluntare.

Iniţial, conducerea Universităţii "Dunărea de Jos" le-a pus la dispoziţie Căminul C. Sâmbătă după-amiază erau doar 20 de ucraineni veniţi la Galaţi. Peste noapte s-a ajuns la sute. Iar în cursul zilei de duminică, au tot venit. Prin urmare, după-amiaza, s-a pus la dispoziţia refugiaţilor şi căminul B, ne-a informat rectorul Lucian Georgescu, care preconizează că va fi necesar să-l deschidă şi pe cel al Ligii Studenților. "Donații pentru refugiaţi se pot face în contul Asociaţiei pentru Instruire în Situații de Urgență Galați, care este alături de noi în Campusul Studențesc: RO48BRDE180SV26426761800, deschis la BRD Galați, cu mențiunea HelpUcraina", ne-a mai transmis rectorul Lucian Georgescu.

În faţa căminului, printre studenţii care foiesc în sus şi-n jos, cu treabă, o doamnă cu un căţel în braţe, zâmbeşte un pic absentă, bucurându-se de linişte şi de soare. O cheamă Katerina şi vine din iadul dezlănţuit de ruşi la Kiev. A ajuns la Galaţi cu haina de pe ea, un rucsăcel şi, bineînţeles, căţeluşa de care nu vrea să se despartă. Nu ştiu o boabă ucraineană, nici ea româneşte sau altă limbă, dar imediat am găsit pe cineva bucuros să ne înlesnească să comunicăm. Mihai Creţu are un copil mic în braţe, dar nu l-a lăsat inima să stea acasă. A venit să se pună în slujba celor care au nevoie de un translator. E din Republica Moldova, dar stă de 16 ani în Galaţi. Îmi spune că doamna Katerina urmează să plece în Polonia. Deşi e foarte mulţumită de cum au întâmpinat-o românii şi nu îi lipseşte nimic, e nevoită să plece, pentru că nu poate păstra căţelul, dacă solicită azil politic. Iar în Polonia, a auzit că nu se pune o asemenea problemă.

Printre cei veniţi cu ajutoare descopăr şi oameni cunoscuţi: "Măcar atât să aibă, să le oferim tot ce au nevoie. E cumplit ce li se întâmplă. Nici nu mă mai pot uita la televizor. Am văzut cum se despărţea copilul de tatăl obligat să rămână în Ucraina să lupte într-un război nedrept. Toţi ai lui au intrat în România şi el a rămas. Cum să rupi o familie aşa? E cumplit ce li se întâmplă", ne-a spus plângând, lângă cutiile cu hăinuţe şi jucării pentru copii, Oana Crăciun, educatoare la Grădiniţa "Motanul Încălţat".

În cămin găsesc alt translator, Aleksandr Muntean, student ucrainean la Drept, la Galaţi. Mergem împreună la familia Balaban. Trei copii şi o pisică. Au venit sâmbătă noapte din Odessa. Acolo, deşi nu sunt lupte ca la Kiev, nu au simţit că cei trei copii sunt în siguranţă. Am întrebat cum a reuşit să vină şi soţul, având în vedere mobilizarea generală din Ucraina, şi am aflat că cei care au de la trei copii în sus sunt lăsaţi să plece. Copiii au cărţi de colorat, jucării. Părinţii lor ne-au declarat că nu duc lipsă de nimic, că e minunată mobilizarea românilor. "Am lăsat părinţii şi casa şi am plecat cu hainele de pe noi. Nu ştiam ce vom găsi aici. Dar am primit sprijin de cum am ajuns în România. O maşină s-a oferit să ne arate drumul. Apoi, am ajuns aici, unde ni s-a dat mai mult decât puteam spera. Vrem să ajungem în SUA, la nişte rude. Nu ştim cum să facem cu maşina şi cu pisica. Va trebui să-i găsim o familie iubitoare", ne spun ucrainenii, care găsesc puterea să şi zâmbească, să vorbească deschis despre ei şi despre calvarul prin care trec. Sunt mândri de ucrainenii care luptă pentru ţara lor şi de preşedintele lor, care nu şi-a părăsit poporul.

"Vor veni şi mai mulţi refugiaţi. Avem un grup pe care discutăm. Ne-au întrebat cum se vor descurca. Le-am povestit despre ajutorul total din partea românilor, le-am trimis locaţia", ne-a povestit Natalia Balaban. Ea e pianistă şi compozitoare. Predă pianul la o şcoală de muzică. El, inginer. Cele două fetiţe învaţă să cânte la pian, iar băiatul cel mare e sportiv. E necăjit că a fost nevoit să-şi lase acasă medaliile şi cupele, pentru că au fost obligaţi să ia cu ei strictul necesar. Se tem că nu vor putea să ia cu ei pisica în America şi vor să-i găsească o familie care s-o adopte.

La parterul Căminului C, studenţii încearcă să se organizeze cât mai bine. Au adus un cuptor cu microunde unde încălzesc mâncarea primită de la restaurantele care s-au oferit să ajute. Dăruirea şi implicarea lor, dar şi a gălăţenilor care toată după-amiaza au continuat să aducă ajutoare e de toată lauda şi de tot respectul.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

De la o oală cu borş la zeci de maşini cu ajutoare. Mulţi voluntari gălăţeni în vama de la Isaccea

Frig umed şi pătrunzător, vânt aspru, care şfichiuieşte fără milă, dar pace. Şi, mai cu seamă, zeci de voluntari neobosiţi, dornici să-i ajute aşa cum doar omenia românească ştie mai bine. Asta îi aşteaptă, pe malul românesc al Dunării de la Isaccea, pe ucrainenii refugiaţi din calea războiului. "Noviodunum", aşa se numeşte singurul bac care traversează fluviul o dată la două, trei sau chiar patru ore - depinde cât de mult durează formalităţile la vama ucraineană - aducând în România femei, mame cu copii şi, mult mai rar, familii întregi. Pentru că bărbaţii cu vârste între 18 şi 60 de ani au fost opriţi de legea marţială să-şi mai părăsească ţara. De îndată ce păşesc pe pământ românesc, fiecare dintre refugiaţi are parte de grija şi de atenţia voluntarilor.

Pe Tatiana Grecu şi pe Adrian Movilă, studenţi ai Universităţii „Dunărea de Jos”, i-am cunoscut chiar pe bacul cu care traversam Dunărea de la Galaţi la Tulcea. Erau la bordul unei maşini încărcate cu pături, pilote, plăpumi, perne, mâncare pentru copii, pufuleţi, scutece, geci şi ciorapi, toate colectate în urma anunţurilor postate pe grupurile de Facebook. Unele nici n-au mai apucat să ajungă la punctul de colectare din căminul C al Universităţii. Au fost direcţionate către Vama Isaccea. „E foarte frig. Lumea stă în corturi în vămi şi trebuie să se încălzească măcar cât de cât”, ne spune Tatiana, care avea deja experienţa unei nopţi petrecute printre refugiaţi, ajutând la traducere. Pentru că foarte mulţi dintre oamenii care fug din calea războiului nu vorbesc decât ucraineană şi rusă, iar comunicarea poate fi o reală problemă.

Tocmai de aceea, Tatiana şi Adrian, membri ai Clubului Studenţilor Basarabeni şi Bucovineni, nu doar însoţeau transportul de bunuri. Aveam să-i regăsim printre corturile din Vama Isaccea, ajutând la traducere.

Dar până acolo a trebuit să trecem printre coloanele formate din zecile de autoturisme parcate de o parte şi de alta a drumului către Vama Isaccea. Maşinile voluntarilor veniţi să ajute. Numere de Galaţi, de Brăila, de Tulcea, de Constanţa, de Ilfov şi de Bucureşti, de peste tot, dovadă cu umanitatea nu are graniţe teritorial-administrative.

Chiar lângă cele 22 de corturi montate de autorităţi în vamă, se află un prim punct cu ajutoare, organizat de voluntari. De aici, refugiaţii îşi pot lua căciuli, mănuşi, şosete, apă, alimente, fructe, iar copiii îşi pot alege cu mănuţa lor ce dulciuri şi jucării vor. Acest punct este în permanenţă alimentat cu produse şi bunuri de la zecile de măsuţe cu ajutoare, amplasate în apropierea punctului vamal. Aici ai senzaţia că te afli într-un fel de bazar uriaş, gratuit, unde refugiaţilor li se oferă inclusiv cazare sau transport, nu doar hrană caldă, gustări, apă, sucuri, şerveţele şi produse de iginenă intimă, scutece şi lapte praf pentru micuţi, cartele telefonice.

Între bacuri

„Prietenii mi-au povestit că straşnic se mai auzea şi se mai vedea de la noi când a început războiul”, mi-a mărturisit Adrian, care e din Căuşeni, la 80 de kilometri de Odessa. Alături de Tatiana, Adrian a luat la rând corturile din vamă, întrebând în ruseşte oamenii dacă sunt bine şi au nevoie de ceva. Apoi, împărţeau pături, perne, geci sau anunţau acolo unde căldura nu funcţiona. Tot ei încercau să se înţeleagă cu mamele ieşite din cort ca să-şi mai liniştească pruncii care plângeau.

Alina, venită de la Reni, tocmai reuşise să o împace pe micuţa din braţele ei. Sosiseră cu ultimul bac şi îşi dorea să ajungă cât mai repede la soţul ei, în Polonia. Pentru siguranţa lor, bărbatul a sfătuit-o să plece.

„Io-s moldovancă dintr-un sat de lângă Ismail”, ne-a mărturisit Olesea, ţinând-o de mână pe micuţa Haiat. Sunt singure, pentru că bărbatului nu i s-a permis să plece din Ucraina, dar ele vor să meargă mai departe.

Principala problemă a celor mai mulţi dintre refugiaţi este lipsa paşaportului biometric. Şi, fără el, nu pot pleca mai departe, spre Occident, acolo unde îşi doresc să plece. Nu vor să ceară azil în România şi le este foarte dificil autorităţilor să le explice că doar aşa pot rămâne aici. Refugiaţii sunt nevoiţi să aştepte în corturi, nu se ştie cât timp. Tocmai pentru că în următoarele zile se anunţă cod galben de vânt şi ninsori viscolite, au nevoie de căldură şi de pături.

Un transport de pături a fost adus duminică şi de gălăţeanul Daniel Rusu şi împărţit jumătate aici, jumătate în Ucraina. Daniel este unul dintre zecile de gălăţeni care s-au implicat încă din prima noapte şi o face în continuare.

„Dacă în prima noapte era aici doar o doamnă cu o oală cu borş de pasăre, făcut în casă, şi cu ceai, deja azi mi se pare o mobilizare impresionantă. În prima noapte, am reuşit să luăm trei femei, un baiat de 17 ani și un copil de doi ani, să-i ducem la Galaţi, ulterior, la Bucureşti, iar de acolo au luat un tren spre Cracovia. Cu ajutorul unei asociaţii de pescuit şi al unor privaţi din Galaţi, am strâns bani pentru contravaloarea biletelor de tren. Acum aşteptăm să ne dea un mesaj că au ajuns cu bine. Sâmbătă, ne-am întors la Isaccea cu două mașini cu alimente, apă şi sucuri pentru a le împărți celor din vamă. Astăzi (duminică n.r.) am strâns pături, pe care le-am distribuit jumătate la Crucea Roşie, jumătate pe malul ucrainean", ne-a povestit gălăţeanul.

Când am părăsit Vama Isaccea, tocmai se sunase mobilizarea traducătorilor şi a voluntarilor pentru că sosise bacul cu refugiaţi. Şi, după câte se spune, cei mai necăjiţi dintre ei ajung să traverseze fluviul doar noaptea...

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

O femeie venită din Ucraina în 25 februarie a murit la Galaţi, cel mai probabil în urma unui stop-cardiorespirator

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a anunţat că o femeie venită din Ucraina în urmă cu trei zile a murit la Galaţi, cel mai probabil decesul producându-se în urma unui stop-cardiorespirator. Lucian Bode a declarat, luni, că a intervenit un echipaj SMURD, dar femeia nu a răspuns manevrelor de resuscitare. “Se afla într-un cămin din Galaţi, a decedat, cel mai probabil în urma unui stop cardio-respirator. Am intervenit cu echipajul SMURD, au încercat manevre de resuscitare şi au fost nevoiţi să declare decesul”, a precizat ministrul de Interne. El a menţionat că femeia a intrat în România în data de 25 februarie.  Lucian Bode a precizat că poliţiştii au deschis dosar penal pentru moarte suspectă.

news.ro

O femeie de 84 de ani, refugiată din Ucraina, a murit într-un cămin studenţesc din municipiul Galaţi în urma unui stop cardio-respirator, informează, luni, reprezentanţii Grupului operaţional de lucru pentru ajutorarea refugiaţilor ucraineni. Potrivit autorităţilor gălăţene, femeia în vârstă de 84 de ani avea istoric medical şi intrase în România pe 25 februarie. Victima fusese cazată împreună cu rudele sale într-un cămin din municipiul Galaţi, alocat de autorităţi refugiaţilor ucraineni. În noaptea de duminică spre luni, femeia a făcut stop cardio-respirator. Incidentul a fost anunţat la 112, iar victimei i s-au făcut manevre de resuscitare timp de o oră. Rudele le-au spus cadrelor medicale că victima avea mai multe probleme medicale.

agerpres.ro

Link to comment
Share on other sites

Gălățenii continuă mobilizarea pentru ajutarea refugiaților din Ucraina

* Echipa locală de sprijin Galați - Місцева команда підтримки Галаца este o pagină de Facebook pentru ajutorarea și distribuirea eficientă a resurselor și donațiilor necesare cetățenilor ucrainieni. Pe această pagină se transmit informări oficiale și nevoi reale de resurse, dar și organizarea realizată împreună cu autoritățile abilitate pentru distribuirea donațiilor într-un mod organizat, care să elimine situațiile care pot cauza infracționalități, haos și risipă. Din grupul de lucru fac parte atât ONG-uri locale, cât și Asociații, dar și persoane fizice și juridice care doresc să contribuie. Alături de Instituția Prefectului Județului Galați, tot ajutorul primit din partea societății civile va fi organizat și distribuit centralizat către cetățenii ucrainieni aflați în tranzit sau care solicită azil pe teritoriul județului Galați. Toți cei care vor să ofere sprijin pentru cetățenii veniți din Ucraina (masă, cazare, alimente de bază, transport etc.) pot suna la numerele de telefon 0236.460.055 sau 0790.288.000, sau pot trimite un e-mail pe adresa umanitar@prefecturagalati.ro. De asemenea, în vederea organizării eficiente și unitare a întregii misiuni umanitare, reprezentanții societății civile care doresc să sprijine această acțiune umanitară pot trimite intențiile de sprijin și la adresa de e-mail umanitar.dsu@mai.gov.ro. 

* Cadrele medicale de la Spitalul Clinic de Obstetrică - Ginecologie „Buna Vestire” (Str. Dr. Nicolae Alexandrescu nr. 99) vin în ajutorul refugiatelor din Ucraina. Astfel, medicii ginecologi vor oferi consultații de specialitate gratuite și în regim de urgență, pe baza documentelor de identitate și, după caz, a documentelor medicale. Conducerea unității medicale a pus la dispoziție în acest scop numărul de telefon 0236.413.131. În context, precizăm că până acum un număr de 100 de refugiați din Ucraina au fost cazați la blocul M11 (cartierul Micro 17) pus la dispoziție de către Primăria municipiului Galați.

* Centrul de Arte Frumoase Andreea Terescenco din Galați, în colaborare cu restaurantul Craft- Rebel Food și firma de transport Euro-Vip S.R.L propune activități creative pentru copiii ucrainieni (între 4 și 12 ani) zilnic între orele 11,00-15,00. Oferim activități captivante pentru copii și loc de joacă primitor. Echipa noastră de profesori cuprinde învățătoare, profesor de arte și dans, profesoară de engleză și traducător voluntar. Suntem bucuroși să oferim copiilor un loc plăcut pentru învățare și joacă în această perioadă dificilă. Firma de transport Euro-Vip S.R.L va asigura transportul în siguranță de la locul dumneavoastră de cazare până la centrul nostru și retur. Restaurantul Craft-Rebel Food asigură o masă caldă copiilor direct la centrul nostru. Telefon/Rezervări locuri: 0740 210 990 Program 10,00 – 11,00 / Primire-gustare 11,00 – 11,45 / Gimnastică / aerobic pentru copii sau Curs de limba engleză 11,45 – 12,30 / Masa de Prânz 12,30 – 13,00 / Pauză de joacă 13,00 – 15:00 / 2 cursuri (de dans, arte vizuale, pian, cor, matematică creativă, engleză...) 15,00 – 15,30 / Pauză de joacă Dacă sunt copii care studiau pian, balet, arte vizuale la școli de artă din Ucraina aceștia pot continua studiul aici. Traducătorul nostru voluntar ne va ajuta să traducem în limba rusă. Ne puteți contacta în limba română, engleză, rusa. (LB.RUSA TLF.0758 119 102).

* Baroul Galați anunță, potrivit unei postări pe Facebook, că se implică în sprijinul refugiaților ucraineni. Deja de duminică s-a întocmit o listă pe care se aflau 20 de avocați, în măsură să îi ajute pe ucraineni la obținerea statului de refugiat, iar conducerea Baroului Galați îndemna pe oricine are expertiză să se alăture, Dragoș Dumitriu fiind persoana desemnată să coordoneze activitatea grupului.  Împreună cu Asociația avocaților din Baroul Galați, se intenționează ajutarea refugiaților inclusiv prin donații de haine, produse alimentare neperisabile, bunuri de strictă necesitate și fonduri bănești. Donații pentru refugiați se pot face în contul Asociației avocaților, cu mențiunea “pentru refugiați Ucraina”. Asociația Avocaților din Baroul Galați C.I.F. 43893170 contul bancar deschis la Unicredit Bank RO03.BACX.0000.0021.0757.3001.

* Este alături de refugiați și Edy Cleaning Services, companie gălățeană care asigură servicii de curățat, spălat, călcat, gratuit, cetățenilor ucrainieni cazați în Galați. De asemenea, la sediul din str. Saturn Nr 2, complex Țiglina, fosta pescărie, se colectează produse alimentare, de igiena, îmbrăcăminte pentru refugiați, angajații firmei se și deplasează să ridice aceste produse de la donatori. În fiecare seară, aceste produse donate vor ajunge în vamă, cu voluntari care le vor distribui. Contact la numărul 0790889900 sau 0770816206.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Blocul pus la dispoziţie de Primărie pentru refugiaţi, ocupat la capacitate maximă

În ultimele 24 de ore, prin punctele de trecere a frontierei din judeţul Galaţi au intrat 2.562 de cetăţeni ucrainieni (1.452 prin P.T.F. Galaţi rutier şi 1.110 prin P.T.F. Oancea), dintre care 9 persoane au solicitat azil.

Pentru solicitanţii de azil din Ucraina, în cadrul Centrului Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil Galaţi sunt ocupate 115 locuri, iar 89 sunt libere. Cele 115 locuri sunt ocupate de solicitanţii de azil din Ucraina (majoritatea fiind venite prin punctul de trecere a frontierei din Isaccea), cu menţiunea că aceştia au solicitat învoire pentru a se deplasa la Bucureşti, Constanţa şi pe raza judeţului Galaţi.

Conform datelor centralizate la grupul de lucru din cadrul Prefecturii Galaţi, pentru migranţii din Ucraina aflaţi în tranzit, situaţia cazărilor arată astfel:
- în cadrul blocului M11 pus la dispoziţie de Primăria municipiului Galaţi sunt cazate 100 de persoane, imobilul fiind ocupat la capacitate maximă;
- în cadrul căminelor studenţeşti aparţinând Universităţii ”Dunărea de Jos” Galaţi - 720 de locuri, din care 203 ocupate;
- în cadrul internatelor aparţinând unităţilor de învăţământ din judeţul Galaţi - 259 locuri, toate fiind libere;
- în cadrul pensiunilor şi ONG-urilor din judeţul Galaţi care şi-au exprimat disponibilitatea de a caza refugiaţi 111 locuri, din care 28 ocupate.

Menţionăm că cifrele de mai sus sunt în dinamică şi diferă de la o oră la alta, persoanele cazate fiind în tranzit pe raza judeţului Galaţi.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Aproximativ 900 de militari români şi americani - la Exerciţiul multinaţional ''Justice Eagle 22.1''

Aproximativ 900 de militari români şi americani, cu peste 70 de mijloace tehnice, se vor instrui în comun, în perioada 2 - 10 martie, la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre Române (CSIL) din Smârdan, judeţul Galaţi, în cadrul exerciţiului "Justice Eagle 22.1".

Convoaiele de personal şi tehnică se vor deplasa, marţi şi miercuri, pe căile de comunicaţii rutiere spre CSIL Smârdan.

Potrivit unui comunicat MApN transmis marţi AGERPRES, militarii români fac parte din unităţi ale Brigăzii 9 Mecanizată "Mărăşeşti" - Batalionul 341 Infanterie ,,Constanţa", Batalionul 911 Infanterie ,,Capidava", Batalionul 912 Tancuri ,,Scythia Minor", Batalionul 114 Tancuri ,,Petru Cercel" şi Batalionul 168 Sprijin Logistic ,,Pontus Euxinus".

Exerciţiul "Justice Eagle 22.1", organizat de Brigada 9 Mecanizată "Mărăşeşti", se desfăşoară pe baza unui scenariu unic, imaginar, dar adaptat ameninţărilor operaţionale posibile, în scopul dezvoltării relaţiilor funcţionale între structurile participante şi armonizării procedurilor operaţionale specifice operaţiilor ofensive, precizează MApN.

Tragerile de luptă în cadrul exerciţiului se execută cu tancuri T-55, transportoare amfibiu blindate TAB-77, vehicule de luptă ,,Bradley" şi transportoare blindate Stryker, indică sursa citată.

agerpres.ro

Link to comment
Share on other sites

Bombardament la 50 km de România

Rachete ruseşti au distrus o unitate militară de lângă Ismail. În această dimineață, 1 martie, armata rusă a lansat un atac cu rachete asupra unei baze militare din satul Loşinovka, regiunea Odesa, aflat la circa 50 km de granița cu România.

Atacul a fost anunțat de primarul orașului Ismail, Andrei Abramcenko, precum și de șeful Consiliului Public din cadrul Administrației Regionale de Stat Odesa, Serghei Bratciuk, citați de ziarul ucrainean "Observatorul". Andrei Abramcenko a menționat că atacul a vizat o stație radar. Nu este specificat dacă există morți sau răniți. Primarul le-a cerut însă locuitorilor orașului Ismail să rămână în case.

„Dragi cetățeni din Ismail! A a avut loc un atac cu rachete asupra unei unități militare din satul Loşinovka. În legătură cu o lovitură cu rachete asupra unei unități militare din Loşinovka, vă rog să rămâneți acasă, dacă este posibil, până când situația operațională este complet clarificată”, a spus Abramcenko. Loşinovka este un sat la circa 50 km de granița Ucrainei cu România, în raionul Ismail.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Îi puteţi ajuta pe refugiaţii din Ucraina plătind o masă caldă pentru ei

Societatea civilă din Galaţi este rugată să evite risipa, precum și supraaglomerarea în vămi și să doneze cele necesare în acest moment DOAR în centrele deja deschise în Galați. Cele trei depozite sunt administrate de ONG-uri și organizații locale, precum şi Instituția Prefectului Galați, iar donațiile primite sunt gestionate și transmise în punctele unde sunt necesare. Toți cei care vor să ofere sprijin pentru cetățenii veniți din Ucraina (masă, cazare, alimente de bază, transport etc.) pot suna la numerele de telefon: 0236/460.055 sau 0790.288.000 sau pot trimite un e-mail pe adresa umanitar@prefecturagalati.ro. mail: umanitar@prefecturagalati.ro.

* Dacă doriți să ajutați în continuare cu o masă caldă un refugiat din Ucraina, o puteți face la Dabo Doner Galați, Restaurant BIO Casa Gustului, Vila Bordeaux, Craft restaurants, Restaurant Hazard, Pescăruș, Wonderfood, Restaurant Autentic, Axe Restaurant, URBAN coffee.bistro.wine, PASSAGE, AUTOSERVIRE DODO FOOD, GAZETTO CAFE, DABI FAMILY RESTAURAT, Hugo by Alex, La mim, Restaurant Hera. În oricare dintre aceste locuri, puteți achita un meniu pentru refugiați, acestea urmând să fie distribuite ulterior cu ajutorul voluntarilor. Este nevoie de livrări coordonate, pentru a nu mai face risipă sau să ne suprapunem. Sunt restaurante care au livrat, până azi, inclusiv, gratuit.

* Dr. Alexandru Nechifor, prorectorul Universității "Dunărea de Jos", a făcut un apel, pe pagina de Facebook, pentru găsirea de noi voluntari. "Avem în momentul de față 503 persoane din Ucraina cazate în Complexul Studențesc <Al. I. Cuza> din cadrul Universității <Dunărea de Jos> din Galați. Fluxul de oameni este însă mult mai mare. Avem nevoie de masă caldă, drept pentru care vă rog să mergeți la restaurantele din Galați și să plătiți masa pentru acești oameni, ajutând astfel mediul economic local greu încercat și sufletele gonite de război. În continuare avem nevoie de voluntari, cei prezenți fac o muncă de aur şi LE MULȚUMIM, dar sunt la limita epuizării", a precizat dr. Nechifor. În ceea ce priveşte restul produselor şi materialelor, există deocamdată toate cele necesare, echipa din universitate nu vrea să facă risipă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Circulația navelor și ambarcațiunilor civile pe brațul Chilia, interzisă

„Având în vedere conflictul armat de pe teritoriul Ucrainei şi desfăşurarea de acţiuni militare în zona frontierei fluviale cu România, se interzice navigaţia navelor şi ambarcaţiunilor civile, indiferent de pavilion în sectorul românesc al braţului Chilia al Dunării”, scrie negru pe alb într-un aviz emis marţi, 1 martie 2022, de Căpitănia Tulcea.

Măsura a fost luată cu aprobarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, pentru prevenirea oricăror evenimente în care să fie implicate navele civile

„Nerespectarea prezentului aviz atrage răspunderea contravenţională, materială sau penală, după caz, a persoanelor vinovate”, se precizează în document.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

O tânără gravidă refugiată din Ucraina a pierdut sarcina la Galaţi

Două tinere gravide, refugiate din Ucraina, de 17 şi 23 de ani, au avut nevoie de intervenţia medicilor de la Maternitatea „Bună Vestire“ din Galaţi după ce au acuzat dureri şi contracţii.

Oboseala, stresul, frigul şi efortul mult prea susţinut în tentativa de a scăpa de pericolul de acasă, le putea fi fatal. Din păcate, pentru tânăra de 17 nu s-a mai putut face nimic în privinţa sarcinii, care a fost pierdută. „Am avut două prezentări, din partea refugiatelor din Ucraina la Maternitatea „Buna Vestire“. O gravidă de 17 ani, cu avort sportan incomplet, căreia i-am oferit toate îngrijirile medicale necesare. Pacienta este bine în prezent şi este supravegheată medical. Era în primul trimestru de sarcină. E un lucru care m-a impresionat: asistenta de pe ambulanţă care a adus-o azi dimineaţă a venit şi cu haine şi cu alimente. E un copil care a plecat de acasă cu ce avea pe ea şi cu nimic în bagaje. A fost un gest foarte frumos. E foarte probabil ca avortul spontan să fi fost provocat de stres şi de oboseală, de chinul fizic şi psihic prin care au trecut oamenii aceştia. Şi vârsta este o posibilă cauză. Ne-a trebuit translator, pentru că ea nu cunoaşte o limbă străină. O altă gravidă, care nu avea probleme din punct de vedere al sarcinii, probabil tot din cauza drumului şi a stresului, a venit la un control pentru că avea contracţii, dar, pentru că starea sarcinii era bună, a putut pleca la locul de cazare“, a precizat dr. Liliana Caraman, Maternitatea „Bună Vestire“.

Tânăra de 17 ani a rămas internată şi se află sub tratament, iar cea de 23 de ani s-a întors la cămine, acolo unde era cazată. Având în vedere prin ce au fost nevoite să treacă prin acest exod, medicii recomandă ca femeile însărcinate să vină cu sau fără programare la consult. „Femeile refugiate din Ucraina se pot adresa cu toată încrederea Maternităţii „Bună Vestire“ pentru servicii de specialitate, acordate în regim gratuit, dacă nu au documentele necesare, astfel încât să beneficieze de servicii decontate de Casa de Asigurări de Sănătate, dar şi pentru situaţii de urgenţă, direct la spital, dacă este cazul. Pentru programări, dacă se poate face o programare şi nu este o urgenţă, pot suna la 0236413131. Este numărul de telefon al centralei spitalului şi vor fi îndrumate şi sfătuite pentru a primi serviciile de care au nevoie“, a  expliat dr. Costinela Georgescu, managerul Maternităţii „Bună Vestire“ Galaţi.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Combinatul, Portul Galaţi, Podul peste Dunăre, Turnul de Televiziune, în beznă

S-au stins luminile la Podul peste Dunăre, Şantierul Naval Damen Galaţi, Liberty Galaţi, Portul Mineralier, Turnul de Televiziune şi punctul de trecere cu bacul de la IC Brătianu în această seară (1 martie 2022). Măsura a fost luată pentru ca aceste obiective să nu poată fi folosite ca puncte de reper de la mare distanţă pentru aviaţie. Acestea nu reprezintă posibile ţinte, însă pot fi folosite ca repere în localizarea unor ţinte de interes din Ucraina. Reamintim că în cursul zilei de marţi, 1 martie 2022, a avut loc la numai 15 km de graniţa cu România, un atac cu rachete asupra unei unităţi militare de lângă Ismail, regiunea Odessa.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Fake-news: Galațiul, ”camuflat” în fața aviației militare a Rusiei

Reprezentanții unităților industriale din Galați, dar și din Brăila au dezmințit faptul că, în cursul nopții de marți spre miercuri, ar fi stins luminile ”pentru ca aceste obiective să nu poată fi folosite ca puncte de reper de la mare distanţă pentru aviaţia rusă”, așa cum au relatat o serie de publicații.

Acest fake-news a apărut în condițiile în care, în apropiere de granițele României, războiul dintre Ucraina și Rusia este tot mai intens. Printre unitățile care menționate că ar fi stins luminile ”pentru a nu folosite ca repere în localizarea unor ţinte de interes din Ucraina” se numără SN Damen Galați, combinatul siderurgic Liberty, Portul Mineralier, dar și șantierul podului peste Dunăre de la Brăila.

”Nu am stins luminile în cursul nopții și deocamdată nici nu intenționăm să o facem”, ne-au declarat reprezentanții SN Damen Galați.

”Nu doar că a fost lumină toată noaptea în porturile din Galați, dar nici pană de curent nu a fost”, ne-au declarat și reprezentanții APDM Galați.

La rândul lor, surse din cadrul combinatului siderurgic și Portului Mineralier au dezmințit știrea potrivit căreia s-ar fi dispus stingerea luminilor pentru a nu fi luate ca reper de aviația rusă.

Primăria Galați a declarat, de asemenea, că nu s-a dat nicio dispoziție pentru stingerea unor lumini din oraș.

Nu în ultimul rând, prefectul din Brăila a infirmat că luminile la podul de peste Dunăre au fost stinse, precizând că nu a fost primită nicio dispoziție în acest sens din partea autorităților îndreptățite să ia o asemenea măsură.

În același timp, mai trebuie precizat că o eventuală stingere a luminilor la o serie de obiective industriale ar fi fost inutilă în actualul context, sistemele de orientare ale aviației militare evoluând foarte mult de la cel de-Al Doilea Război Mondial și până în prezent.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Spațiu de joacă pentru copiii refugiaților

Primăria municipiului Galați continuă să ofere sprijin refugiaților ucraineni. Astfel, la blocul M11 pus la dispoziția refugiaților pentru cazare a fost înființat un punct medical de către Serviciul de Asistență Medicală al Municipiului (SAMM) Galați. În cadrul acestuia, medicii și asistenții serviciului oferă consultații medicale. De asemenea, Colegiul Farmaciștilor Galați a asigurat în acest punct un stoc de medicamente.

Mai mult, la acest bloc a fost amenajat și un mic spațiu de joacă pentru copiii refugiați, grație unei inițiative private și a implicării voluntarilor. În plus, Șantierul Naval Damen donează și instalează 6 mașini de spălat și 6 uscătoare. De asemenea, foarte mulți gălățeni și firme private au donat în aceste zile alimente, apă îmbuteliată și alte produse de primă necesitate. Le mulțumim și pe această cale tuturor celor care se implică și vin în ajutorul refugiaților.

Astăzi dimineață la blocul M11 (cartier Micro17) erau cazați 126 de refugiați, situația fiind în dinamică. 

Biroul de presă al Primăriei municipiului Galați

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.