Jump to content

Rusia a declarat război Ucrainei. Gălăţenii îi ajută pe refugiaţi


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Sală de sport transformată în spaţiu de cazare pentru refugiaţi

În ultimele 24 de ore, prin punctele de trecere a frontierei din judeţul Galaţi au intrat 2.670 cetăţeni ucrainieni (1.438 prin PTF Galaţi rutier şi 1.232 prin PTF Oancea). Nici o persoană nu a solicitat azil.

Pentru solicitanţii de azil din Ucraina, în cadrul Centrului Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil Galaţi sunt disponibile 65 locuri. Număr locuri ocupate de solicitanţii de azil din Ucraina: 158, cu menţiunea că aceştia au solicitat învoire pentru a se deplasa la Bucureşti, Constanţa şi pe raza judeţului Galaţi.

Locurile de cazare din judeţul Galaţi pentru migranţii din Ucraina aflaţi în tranzit:
- în cadrul blocului M11 pus la dispoziţie de Primăria municipiului Galaţi sunt cazate 126 de persoane, imobilul fiind ocupat la capacitate maximă;
- în cadrul căminelor studenţeşti aparţinând Universităţii ”Dunărea de Jos” Galaţi 560 de locuri, din care 560 ocupate;
- în cadrul internatelor şi sălilor de sport aparţinând unităţilor de învăţământ din judeţul Galaţi 369 locuri, din care 164 ocupate;
- în cadrul pensiunilor şi ONG-urilor din judeţul Galaţi care şi-au exprimat disponibilitatea de a caza refugiaţi 277 de locuri, din care 237 ocupate.

În cursul nopţii a fost operaţionalizată o sală de sport, unde sunt disponibile 70 de paturi. Cazarmamentul (paturi, saltele, lenjerii, pături) a fost pus la dispoziţie de Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Galaţi şi a fost montat de jandarmi şi pompieri.

Zilnic, zeci de pompieri, jandarmi, poliţişti de frontieră, poliţişti şi poliţişti locali acţionează pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice în cele două puncte de trecere a frontierei, operaţionalizara punctului de informare pentru cetăţenii din Ucraina şi controlul la tecerea frontierei.

Vă reamintim faptul că la nivelul judeţului Galaţi a fost constituit un grup de lucru, cu program 24/24, care va funcţiona la nivelul Prefecturii. Toţi cei care vor să ofere sprijin pentru cetăţenii veniţi din Ucraina (masă, cazare, alimente de bază, transport etc.) pot suna la numerele de telefon: 0236/460.055 sau 0790.288.000, sau pot trimite un mail pe adresa umanitar@prefecturagalati.ro, informează Prefectura Galaţi.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Doi răniți de război, aduşi la Spitalul Militar din Galați: Este nevoie de sânge pentru victime

Primele victime ale războiului care au ajuns în țara noastră au fost aduse la Galați. Doi ucraineni răniți au fost transferați la Spitalul Militar din Galați, în cursul zilei de miercuri, 2 martie. Transferul răniților s-a făcut prin Punctul de Trecere a Frontierei Galați-Rutier, cu ambulanțe SMURD, care i-au transportat la unitatea medicală, în vederea investigării și acordării de îngrijiri de specialitate.

Potrivit autorităților din Galați, cei doi ucraineni răniți sunt o mamă și fiul ei. Femeia, în vârstă de 42 de ani, era împușcată în piciorul stâng, iar băiatul, de 19 ani, fusese împușcat în mâna dreaptă. Ambii erau stabili și echilibrați din punct de vedere al parametrilor vitali, fiind în afara oricărui pericol.

Este nevoie de sânge pentru răniți

Pentru a veni concret în sprijinul victimelor războiului din Ucraina, Centrele de Transfuzie Sangvină din România funcționează cu program prelungit, în timpul săptămânii. La Galați, oamenii pot merge la Centrul Regional de Transfuzie Sangvină (CRTS) să doneze sânge pentru militarii și civilii răniți în urma atacurilor Federației Ruse asupra Ucrainei. "Centrele de Transfuzie Sangvină din întreaga ţară îşi stabilesc programul în timpul săptămânii până la ora 17,30. Vă aşteptăm să donaţi sânge pentru militarii şi cetăţenii răniţ. Printr-un gest simplu puteţi ajuta la salvarea unei vieţi!", a transmis Ministerul Sănătăţii.

"Îi așteptăm pe gălățeni în număr cât mai mare să doneze sânge. Persoanele care donează trebuie să fie bine hidratate, să fie odihnite, să nu fumeze cu o oră înainte și să nu bea alcool. Trebuie evitate mâncărurile bogate în grăsimi și dulciurile concentrate. În schimb, înainte de a dona, persoana poate mânca fructe și legume, precum și alte alimente care nu au exces de grăsimi", a precizat Camelia Stoichicescu, directoarea CRTS Galați.

Potrivit Institutului Național de Hematologie Transfuzională, înainte de a dona sânge, persoanele nu trebuie să ia medicamente precum aspirină, anticoagulante sau antidiabetice. Pot dona sânge persoanele sănătoase, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 60 de ani, la un interval de minimum două luni între donări, fără a depăşi cinci donări pe an, pentru bărbaţi, şi patru donări pe an, pentru femei.

Centrul de Transfuzie Galați este situat pe strada Regiment 11 Siret nr. 48A, iar programul de funcționare este de luni până vineri, între 7,30 și 17,30.

Donatorii de sânge beneficiază  pentru fiecare donare de: șapte tichete de masă, o zi liberă de la locul de muncă sau o zi scutire de frecvență pentru elevi, studenți și militari, în ziua donării, rezultatele testelor efectuate pe sângele recoltat: RH; grupă sangvină; Hepatita B, C; HIV(SIDA); HTLV (leucemie); VDRL (sifilis); ALT (probe hepatice). Acestea sunt confidențiale. De asemenea, donatorii au reducere de 50 la sută la abonamentul pentru transportul în comun, dacă donarea se face la instituția de profil din localitatea de domiciliu.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Susținere de la Galați pentru Ucraina. Marș tăcut pentru pace

Aproximativ o sută de persoane au participat, în seara de miercuri, 2 martie 2022, la un marș tăcut pentru pace, eveniment organizat de Asociația „Galați, orașul meu”. Printre cei care au luat parte la acest protest împotriva războiului s-a aflat și un tânăr german, aflat ca turist în orașul nostru.

Pe esplanada de la Potcoava de Aur s-au adunat, la ora 18,00 câteva zeci de gălățeni. Cu banderole galbele pe braț, flori în mâini, steaguri ucrainene și pancarte cu inspirate mesaje anti-Putin manifestanții și-au exprimat solidaritatea față de poporul ucrainean.  

„Vrem pace, nu vrem să ne tulbure viața cei de la Răsărit. Acesta este motivul pentru care ieșim în stradă. Stau și mă gândesc soldații, generalii ruși cum își vor privi copiii, nepoții, când vor ajunge la casele lor?”, ne-a declarat una dintre participante.

„Poate că suntem puțini, pentru că vremea e potrivnică, dar buni. Suntem alături de poporul ucrainean, de suferința prin care trece. Este un marș împotriva războiului, pentru pace și pentru libertate. Vrem să transmitem un mesaj de pace, de solidaritate cu poporul ucrainean”, ne-a spus Bogdan Radu Brînzan, vocea Asociației „Galați, orașul meu”.

Tânărul german ne-a spus că este turist și că a venit la marș alături de prietenii lui: „Sunt fericit să fiu aici și să iau parte la acest protest. Suntem total împotriva războiului pornit de Rusia și suntem fericiți că în Germania oricine poate primi sprijinul de care are nevoie”.

Manifestanții au pornit în marș tăcut către Palatul Administrativ, iar numărul lor a crescut pe parcurs, pentru că li s-au alăturat și alți gălățeni. Așa se face că în fața Monumentului Eroilor Revoluției din 1989 au ajuns aproximativ o sută de persoane.

În tăcere, florile pe care le-au purtat în maș au fost depuse la Monumentul Eroilor.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Se mărește capacitatea de cazare a refugiaților în Galați. Două baze sportive, puse la bătaie

Două baze sportive au fost alocate de Primăria Galați pentru a fi transformate în spații de caare pentru refugiații ucraineni, care continuă să vină în număr mare în România. Este vorba de Baza Siderurgistul și de Stadionul Dunărea, unde în ultimele ore au fost montate zeci de corturi pentru adăpostirea refugiaților. La Baza Siderurgistul au fost cazate în ultimele ore 27 de persoane în 9 camere, capacitatea totală fiind de 11 camere. În plus, și sala de handbal este în curs de amenajare pentru cazarea refugiaților. Tabăra de la Stadionul Dunărea era în curs de amenajare în cursul dimineții de joi, 3 martie.

Potrivit Poliției de Frontieră, în ultimele 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 78.318 de persoane, dintre care 25.924 cetăţeni ucraineni (în creştere cu opt la sută faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în Romania 11.171 cetăţeni ucraineni (creştere de  aproape șapte procente), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 12.511 cetăţeni ucraineni (creştere de peste opt procente).

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Poșta Galați colectează și trimite ajutoare umanitare către Ucraina

Oficiul Judetean de Poștă Galați, prin subunitațile poștale, și Centrul Regional de Tranzit Galați pun la dispoziţie întreaga infrastructură pentru a colecta şi distribui ajutoarele umanitare donate pentru locuitorii din Ucraina afectaţi de criza din această țară.

Conform directorului Poștei Române Galați, Anișoara Neculai, ajutoarele umanitare pot fi aduse la orice oficiu poștal din Galați. Pentru eficientizare, donatorii sunt rugați să ambaleze ajutoarele după modelul unui colet trimis prin serviciul de curierat. Coletele vor fi colectate apoi in centrul dedicat, respectiv, la Centrul Regional de Tranzit Galați de lângă Gara CFR, din str. Alexandru Davila, nr. 6, in intervalul orar 6,00-22,00.

Inițiativa Poștei gălățene este inclusă într-o campanie desfășurată la nivel național de Compania Națională Poșta Română. Aceasta organizează în propria reţea centre de colectare a ajutoarelor destinate celor afectaţi de criza din Ucraina, după care le va transporta către cele patru puncte de trecere a frontierei cu Ucraina, de unde vor fi preluate şi distribuite de Poşta Ucraineană.

Conform sursei citate, donațiile pot fi în alimente neperisabile (apă, conserve, alimente ambalate etc.), produse de igienă (scutece, şerveţele umede dezinfectante, hârtie igienică, absorbante etc.) sau obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte pentru toate vârstele, de preferat noi sau în bună stare. Mai pot fi donate obiecte tip suport (perne, corturi, saltele, tacâmuri, binocluri, paturi pliabile, baterii portabile cu capacitate mare, staţii walkie-talkie, staţii radio emisie recepţie, camere cu termoviziune etc.) sau din categoria produselor de încălzire şi de iluminat (corturi, pături termice, saci de dormit, radiatoare electrice sau alte mijloace de încălzire, lanterne, lumânări, lămpi etc.). Nu în ultimul rând, pot fi donate și echipamente medicale de susţinere a răniţilor (truse de prim-ajutor, scaune cu rotile pliabile şi cadre destinate persoanelor cu deficienţe locomotorii, bastoane etc.).

Compania Naţională Poşta Română a mai anunțat, recent, că pune la dispoziţia prefecturilor judeţene spaţii de cazare de care dispune în reţeaua proprie pentru găzduirea cetăţenilor refugiaţi din Ucraina. Este vorba de 203 locuri, situate în 23 de unități de cazare, din 18 județe. Printre acestea se află și un apartament din Galați, de trei camere, în Micro 20. Apartamentul are centrală proprie și toate utilitățile, putând găzdui una-două familii ucrainene cu doi sau mai mulți copii. Toate locurile de cazare vor fi disponibile pe întreaga perioadă în care sprijinul umanitar va fi acordat populației tarii vecine.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Răniții de la Spitalul Militar au nevoie de recuperare de lungă durată

UPDATE 3 MARTIE 2022: La 24 de ore după ce au fost aduși la Galați primii doi răniți din războiul din Ucraina ce vor fi tratați în România, oficialii au făcut primele declarații privitoare la starea acestora. Femeia de 44 de ani și fiul ei, de 19 ani, răniți în confruntările din regiunea Odessa, au fost transferați cu diagnosticul prezumtiv de plăgi împușcate în membre. Preluați de echipaje SMURD de la PTF Galați-Rutier, răniții au fost duși la Spitalul Militar, unde, în urma investigațiilor, medicii au stabilit că rănile sunt grave și că vor necesita o recuperare de lungă durată.” După investigațiile efectuate de echipa multidisciplinară a spitalului, s-a constatat că pacienții prezintă fracturi de membre, stabilizate temporar. Ei sunt internați în compartimentul ortopedie-traumatologie, urmând să se continuie tratamentul chirurgical al patologiei traumatice și monitorizarea riscurilor asociate”, a explicat mr. Florentin Cîrstea, ofițerul de relații publice al Spitalului Militar de Urgență “Dr. Aristide Serfioti” Galați. 

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Peste 3.200 de ucraineni au intrat prin punctele de trecere a frontierei din judeţul Galaţi, în ultimele 24 de ore

Un număr de 3.246 de cetăţeni ucraineni au intrat în ţară în ultimele 24 de ore, prin punctele de trecere a frontierei din judeţul Galaţi, dar niciunul nu a solicitat azil, a informeat joi Prefectura Galaţi. Potrivit sursei citate, 1.891 de ucraineni au intrat prin PTF Galaţi rutier, iar 1.355 prin PTF Oancea.

Pentru solicitanţii de azil din Ucraina, în cadrul Centrului Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil Galaţi sunt disponibile 211 locuri, din care doar două sunt ocupate.

Pentru migranţii din Ucraina aflaţi în tranzit, Primăria municipiului Galaţi a pus la dispoziţie un bloc, ocupat la capacitate maximă cu 117 de persoane, iar în Baza Sportivă Siderurgistul sunt cazate 27 de persoane, imobilul fiind ocupat tot la capacitate maximă.

De asemenea, la căminele studenţeşti aparţinând Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi sunt 560 de locuri, toate ocupate, iar în internatele şi sălile de sport aparţinând unităţilor de învăţământ din judeţ sunt 337 de locuri, din care 242 ocupate.

Pensiunile şi ONG-urile din judeţul Galaţi au pus la dispoziţie 336 de locuri, din care 273 sunt ocupate.

agerpres.ro

Link to comment
Share on other sites

Fosta handbalistă din „Liga Florilor”, prinsă de război în orașul capturat de Rusia: „Ne iau prizonieri, ca scut uman! Rușii sunt înfometați”

Ucraineanca Alla Șeico (33 de ani), handbalistă care și-a petrecut mare parte a carierei în România, a rămas în Herson, oraș din sudul Ucrainei capturat de ruși.

Ana Șeico, o coordonatoare de joc dibace, a ajuns în România în anul 2011, la CSU Neptun Constanța. De-a lungul carierei a mai evoluat pentru CSM Ploiești, U Cluj, CS Dinamo sau CSM Galați. Ucraineanca a fost prinsă de război în orașul natal Herson. A preferat să rămână acasă, alături de familie, și face mărturiri șocante depre calvarul pe care îl trăiește zilnic.

Dezvăluiri de pe frontul din Ucraina

„Când începe să se tragă, ne ascundem pe hol sau în baie. Suntem cinci adulți și doi copii. Lovesc cu rachete în casele oamenilor. Până marți, administrația raportase 50 de morți. Rușii sunt speriați și înfometați, se ascund printre blocuri și iau oameni nevinovați prizonieri, ca scut uman, un fel de protecție vie”, a povestit Alla Șeico la Kiss Fm, citată de Libertatea.

Herson, oraș aflat aproape de Marea Neagră, avea o populație de aproximativ 300.000 de locuitori. A fost primul mare centru urban cucerit de Rusia. „Aici, fiecare cartier și-a făcut propria grupare de apărare. De multe ori au stat fără arme, cu mâinile goale în fața tancurilor. Marți am aflat că brigada care proteja cartierul meu a fost distrusă. Avem printre ei prieteni”, a concluzionat Alla, moment în care a început să plângă.

gsp.ro

Handbalistă de la Galați, sub ocupația rușilor
Orașul Herson din Ucraina a apărut ca informație că ar fi sub ocupație rusească, acolo locuind în aceste clipe Alla Sheiko, fostă jucătoare la CSM Galați până anul trecut. Într-o intervenție la radio Kiss FM, jucătoarea de origine ucraineană, dar care vorbește foarte bine limba română, a descris situația prin care trece alături de locuitorii din Herson.
”Când începe să se tragă, ne ascundem pe hol sau în baie. Suntem cinci adulți și doi copii în casă. Lovesc cu rachete în casele oamenilor. Rușii sunt speriați și înfometați, se ascund printre blocuri și iau oameni nevinovați prizonieri, ca scut uman, un fel de protecție vie. Aici, fiecare cartier și-a făcut propria grupare de apărare. De multe ori au stat fără arme, cu mâinile goale în fața tancurilor. Am aflat că brigada care proteja cartierul meu a fost distrusă. Avem printre ei prieteni”, a spus Alla, care a primit multe mesaje de încurajare de la fostele sale colege.
Alla Sheiko a fost în perioada petrecută la Galați inclusiv antrenoare pentru grupele de juniori ale unui club privat de handbal.

Link to comment
Share on other sites

Euro s-a scumpit, pe fondul conflictului din Ucraina

Moneda euro a trecut la case de schimb valutar, atât la vânzare, cât și la cumpărare, de pragul de 5 lei pentru un euro. În același timp, cursul oficial anunțat de BNR, în baza schimburilor interbancare, a fost vineri, 4 martie, de 4,9491 lei pentru 1 euro. Creșterea cursului la casele de schimb este alimentată de efectele conflictului din Ucraina, dar finanțiștii apreciază că lucrurile se vor calma după ce piața va fi alimentată cu euro cash.

Neliniștile generate în ultimele zile de războiul din Ucraina au determinat emoție și pe piețele valutare. Astfel, în cursul zilei de vineri, la casele de schimb valutar, inclusiv la Galați, cotaţiile curente s-au situat între 5,1 lei la cumpărare și 5,2/5,3 la vânzare, fiind chiar unele tentative de a depăși aceste limite. În aceste condiții, finanțiștii sfătuiesc populația să nu se lase dusă de valul emoțional, leul fiind stabil, în raport cu moneda euro.
Vineri, de exemplu, la cursul BNR, fluctuația a fost aproape insesizabilă, respectiv, de la 4,9489 lei la 4,9491 lei în raport cu 1 euro, ceea ce corespunde unei creșteri de... 0,0002 lei.
În legătură cu fluctuațiile de la casele de schimb valutar, Adrian Vasilescu, consilier BNR, a explicat: ”Noi suntem obişnuiţi cu astfel de situaţii care apar imediat, în primele zile, din momentul în care apare o criză. Aşa a fost şi în 2008, aşa a fost şi în 2020, când cererea de valută a fost mai mare decât de obicei. Pe piaţa valutară interbancară, acolo unde au loc schimburile valutare electronice, lucrurile se desfăşoară normal, nu există nicio presiune, iar cursul leu/euro este stabil.
Este normal ca oamenii să întrebe în astfel de situaţii ce se întâmplă cu banii lor, dacă sunt în siguranţă. Unii dintre ei îşi schimbă leii în euro, ceea ce nu este o problemă. Este adevărat că au intervenit situaţii pe piaţa caselor de schimb valutar, acolo unde cererea de euro a crescut, la fel şi cursul. Aceeaşi situaţie se regăseşte în toate ţările care au graniţă cu Ucraina, în Ungaria, Polonia.
Casele de schimb valutar, care sunt în afara băncilor, se aprovizionează cu euro de la populaţie, care e principalul cumpărător, dar şi vânzător de valută. Acum, populaţia a vândut mai puţină valută, mai ales că a intervenit conflictul din Ucraina. În aceste condiţii, casele de schimb trebuie să facă rost de euro, iar principala sursă de aprovizionare sunt băncile, care au euro cash suficient.
Dar şi la euro sunt anumite situaţii, pentru că în momentul în care creşte cererea de cash, euro trebuie să vină din afară, de la băncile corespondente ale băncilor din România. Sunt curse speciale care vin atunci când este o cerere mai mare de euro cash. Dar aceste curse nu pot să vină peste noapte. Noi monitorizăm cu atenţie situaţia, iar lucrurile se vor calma pe măsură ce aprovizionarea cu euro cash va creşte”.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Cum au fost salvate de război 23 de pisici şi stăpânele lor. Implicarea iubitorilor de animale nu are graniţe

Nu mai puţin de 23 de pisici din rasa Ragdoll au trăit aventura vieţii lor, ajungând, într-o noapte, din Odessa la Galaţi şi de aici la Braşov, împreună cu stăpânele lor: Irina, fiica acesteia şi mama ei. Chiar dacă au fugit de război doar cu hainele de pe ele, nu şi-au putut lăsa pisicile în urmă. La fel a făcut şi Olena, care, tot joi noapte, a părăsit Odessa cu cele 12 pisici din rasa Sfinx, iar acum se află în siguranţă la Brăila. Totul a fost posibil datorită implicării şi generozităţii asociaţiilor crescătorilor de pisici din România şi nu numai.

Imaginile în care refugiaţii din Ucraina intră în România purtând în braţe câte o pisică ori un căţel sau cărând, printre bagaje, o cuşcă de transport cu animalul de companie sunt impresionante. Şi de înţeles pentru cei care iubesc şi preţuiesc cu adevărat animalele. Însă povestea noastră nu este doar despre o pisicuţă, ci despre câteva zeci.

"Nu pot fugi. Nu am unde să fug. Am un copil mic, o mamă în vârstă și pisici. Nu am mașină. Unde mă voi duce?!", le mărturisea Irina, prietenilor săi de pe Facebook, în seara de 24 februarie 2022, în care ţara sa a fost atacată de Rusia. În seara de joi, 3 martie 2022, Irina, fiica acesteia şi mama ei erau încă în Odessa, când au hotărât că trebuie să fugă de război. Au plecat la drum doar cu hainele de pe ele. N-au schimburi nici măcar pentru micuţă! Dar nu şi-au putut părăsi cele 23 de pisici Ragdoll. Sunt pisici cu pedigri, cunoscute în toată Europa, campioane ale concursurilor şi expoziţiilor feline. La fel ca pisicile Olenei, e drept, mai puţine la număr, vreo 12, din rasa Sfinx.

Irina şi Olena, alături de pisicile lor, au ajuns în dimineaţa de vineri, 4 martie 2022, la Giurguleşti. Datorită implicării cluburilor crescătorilor de pisici din România şi generozităţii gălăţenilor iubitori de animale, şi-au găsit apartamente unde să locuiască alături de micile feline, cu tot confortul de care au nevoie.

Olena şi pisicuţele ei au ajuns în siguranţă la Brăila, acolo unde fiul unui crescător de pisici le-a pus la dispoziţie apartamentul şi s-a mutat cu părinţii. Irina, fiica şi mama ei, plus cele 23 de blănoase au fost preluate din Vama Giurgiuleşti cu mai multe taxiuri şi au ajuns la căminele studenţeşti din Galaţi. Numai că pisicile au fost nevoite să rămână câteva ore în cuşti, în frig, pentru că nu li s-a permis să fie adăpostite nici măcar pe un hol. Ştiau că trebuie să ajungă la Braşov, acolo unde o crescătoare de pisici le-a pus la dispoziţie o locuinţă. Iar proprietarii de felise din ţara noastră s-au ocupat să le asigure tot confortul de care au nevoie micile, dar numeroasele feline: mâncare, litiere, nisip, de toate.

Surpriza neplăcută a venit din partea transportatorului care ar fi trebuit să ajungă în campusul studenţesc la zece dimineaţa, aşa cum fusese stabilit. Nu numai că nu a venit, nici măcar nu a mai răspuns la telefon!

Pentru că nu e deloc simplu să transporţi de urgenţă 23 de pisici, doi adulţi şi un copil, s-a căutat o soluţie. Şi s-a găsit: una dintre maşinile cotidianului „Viaţa liberă” a pornit la drum cu preţioşii pasageri: 23 de pisici superbe şi stăpânele lor care, în ciuda situaţiei teribile prin care trec, încă mai reuşesc să zâmbească! Aşa cum dovedesc imaginile trimise de colegul nostru, care conduce maşina, fotografii făcute într-o pauză de drum, pentru ca Irina să-şi hrănească pisicuţele.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Tot mai mulți ucraineni se refugiază în Galați. Își părăsesc în fugă țara ca să caute pace

Aproape 4.000 de cetățeni ucraineni au intrat doar pe la vămile din Galați în decurs de 24 de ore, odată cu întețirea atacurilor care au vizat orașele din țara vecină. Cei mai mulți au venit pe la Oancea și s-au cazat, temporar, în Galați. Printre ei s-au aflat și refugiați care au pierdut legătura cu familiile, rudele încercând cu disperare să îi găsească cu ajutorul autorităților române.

În ultimele 24 de ore, prin punctele de trecere a frontierei din județul Galați au intrat 3.814 cetățeni ucraineni, 1.889 prin PTF Galați Rutier și 1.925 prin PTF Oancea. Nici o persoană nu a solicitat azil, ceea ce a făcut ca numărul locurilor de cazare de la Centrul de Refugiați să rămână unul mare, de 211, doar doi ucraineni fiind cazați în instituție. În ceea ce privește locurile puse la dispoziție de autorități pentru refugiații aflați în tranzit, acestea s-au ocupat rapid, pe măsură ce oamenii veneau ori erau aduși dinspre graniță. 

Astfel, vineri, la prânz, în blocul M11 pus la dispoziție de Primăria municipiului Galați erau cazate 151 de persoane, imobilul fiind ocupat la capacitate maximă, Baza ”Siderurgistul” era și ea plină, aici fiind cazate 31 de persoane, în sălile de sport, pe cele 103 locuri erau 70 de persoane, la căminele studențești erau ocupate 535 de locuri din cele 559 disponibile, la internatele și sălile de sport ale școlilor se aflau 260 de refugiați, capacitatea totală fiind de 360 de locuri, iar la pensiunile și ONG-urile din Galați erau ocupate 217 locuri din 267 disponibile.

Bunică rătăcită, reconectată cu familia

În vâltoarea exodului, sunt și cazuri, destul de numeroase, în care fugarii pierd legătura cu cei dragi, fie rămași în Ucraina, fie care îi așteaptă la alte destinații, în alte țări sau orașe din România. Este cazul Lyudmilei, o ucraineancă de 65 de ani, care a intrat în țară pe la Galați joi, 3 martie. Familia a încercat cu disperare să țină legătura cu ea, dar, odată ce a trecut frontiera, nu au mai știut nimic. Așa că au apelat la ultima soluție, trimițând un e-mail la Jandarmeria Galați, prin care cereau să fie ajutați în a afla vești despre femeia venită pentru prima dată pe teritoriul țării noastre. ”Am verificat imediat locurile de cazare din Galați și am găsit-o pe Lyudmila, o femeie în vârstă de 65 ani, care a fost nevoită să plece departe de casă și copii. Deși ajunsese cu bine încă de ieri, nu a avut posibilitatea să-și anunțe familia. Ne-a confirmat că mesajul era de la fiul său. Sâmbătă, 5 martie, va pleca spre Bulgaria, la rude, iar la plecare ne-a spus că va rămâne în amintire cu solidaritatea dovedită de români”, a punctat cpt. Cătălin Bădin, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Galați. 

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Magazinele Carrefour și Profi din Galați au retras de la vânzare produsele din Rusia

Carrefour România și Profi, care dețin magazine și la Galați, sunt primii retaileri care au confirmat că au retras de la vânzare produsele din Rusia și că nu mai plasează comenzi noi acolo.

”În lumina evenimentelor din Ucraina, Carrefour România și-a unit forțele cu două ONG-uri partenere pentru a oferi sprijin refugiaților și, în plus, a decis să retragă de la vânzare toate produsele provenite din Rusia, decizie care va fi implementată în zilele următoare. În contextul actual, lanțul nu intenționează să plaseze noi comenzi pentru produse rusești”, au declarat pentru HotNews. reprezentanții Carrefour România.

La rândul său, directorul general Profi, Pawel Musial a transmis că ar fi binevenit dacă  producătorii și-ar muta capacitațile de producție în afara Rusiei.

”După părerea noastră nu gesturile simbolice dar inutile, cum ar fi afișele cu “Susținem Ucraina” sau “Opriți războiul” contează la acest moment, ci ajutorul concret oferit ucrainenilor: un acoperiș deasupra capului, alimente și asistență pentru refugiați, alimente, bandaje, dezinfectanți pentru asediați. De exemplu, un camion cu astfel de ajutoare Profi se apropie chiar acum de granița cu Ucraina iar zilele trecute am trimis primăriei din Kiev generatoare electrice și alte produse solicitate de aceasta”, a mai transmis pentru HotNews directorul general al Profi.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Peste 4.500 de ucraineni au intrat în judeţul Galaţi în ultimele 24 de ore

Nici mai mult, nici mai puţin, de 4.674 de cetăţeni ucraineni au intrat, doar în ultimele 24 de ore, prin punctele de trecere a frontierei din județul Galați, dintre care 2.370 prin Galați rutier și 2.304 prin Oancea. Dintre acestea, nicio persoană nu a solicitat azil, însă pentru cei care solicită Centrului Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil Galați pune la dispoziţie 213 locuri, dintre care s-au ocupat două, zilele trecute.

Refugiaţii se pot caza atât în cadrul taberei mobile amplasate pe stadionul Dunărea unde sunt 402 locuri, toate libere, cât şi în cadrul Bazei Siderurgistul, unde sunt libere momentan 150 de locuri, în sălile de sport, camerele fiind ocupate la capacitate maximă. Și Centrul social comunitar Șendreni oferă 50 de locuri, dintre care două sunt ocupate. Sălile de sport care aparţin unităților de învățământ din județul Galați au 366 locuri, din care 210 ocupate, iar, pensiunile și ONG-urile din județul Galați pot caza 352 de persoane, în momentul acesta fiind deja 246 ocupate. Căminele studenţeşti ale Universității ”Dunărea de Jos” Galați sunt aproape pline, având 592 de locuri, 586 fiind ocupate. În cadrul blocului M11 pus la dispoziție de Primăria municipiului Galați sunt cazate 166 de persoane, imobilul fiind ocupat la capacitate maximă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Creștere masivă a numărului refugiaților din Ucraina în ultimele 48 de ore

Aproape 10.000 de cetăţeni ucraineni au intrat, doar în ultimele 48 de ore, prin punctele de trecere a frontierei din județul Galați, dintre care 5.229 prin Galați rutier și 4.611 prin Oancea, iar spaţiile de cazare sunt aproape pline.

Pentru cei care solicită cazare Centrului Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil Galați pune la dispoziţie 216 locuri, dintre care s-au ocupat două, zilele trecute. Refugiaţii se pot caza atât în cadrul taberei mobile amplasate pe stadionul Dunărea unde sunt 402 locuri, toate libere, cât şi în cadrul Bazei Siderurgistul, unde sunt libere momentan trei locuri din cele 150, în sălile de sport, iar în camere sunt disponibile 32 de locuri.

Şi Centrul social comunitar Șendreni oferă 25 de locuri, dintre care 10 sunt ocupate.

Sălile de sport care aparţin unităților de învățământ din județul Galați au 304 locuri, din care 248 ocupate, iar, pensiunile și ONG-urile din județul Galați pot caza 331 de persoane, în mometul acesta fiind deja 248 ocupate.

Caminele studenţeşti ale Universității ”Dunărea de Jos” Galați sunt pline, având 652 de locuri. În cadrul blocului M11 pus la dispoziție de Primăria municipiului Galați sunt cazate 143 de persoane, imobilul fiind ocupat la capacitate maximă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

O profesoară universitară din Odesa, refugiată la Galaţi. „Putin a spus că Ucraina şi poporul ei nu există, acum asta vrea să facă!”

Povestea refugiaţilor ucraineni este una colectivă, a unor oameni paşnici, obligaţi să fugă din calea războiului, lăsând în urmă case, tot ce au agonisit într-o viaţă de om, dar mai ales familie, prieteni, colegi, oameni despre care, dacă nu îi văd activi pe reţelele de socializare la fiecare câteva ore, nu ştiu dacă mai sunt sau nu în viaţă.

Dincolo de acest destin comun, fiecare ucrainean care a trecut graniţa către siguranţa oferită de România are o poveste a sa, războiul şi consecinţele sale îl lovesc diferit, în funcţie de ceea ce a sacrificat pentru a se pune în siguranţă, de ceea ce a lăsat în urmă, de educaţia şi pregătirea pe care le are pentru a înţelege ceea ce se întâmplă şi ce ne aşteaptă, până la urmă, pe toţi.

Natalia Serebriannikova, împreună cu fiica ei de 25 de ani şi mama, de 68 de ani, au fugit din Odesa şi au găsit adăpost la Galaţi, de unde urmăresc permanent ştirile şi încearcă să afle veşti despre cei rămaşi acasă, pentru a lupta împotriva invadatorilor ruşi.

- Pe 24 februarie au început efectiv ostilităţile în Ucraina. Când aţi decis să plecați şi cum aţi ajuns la Galaţi?
- Ne aşteptam să fie probleme, fiindcă de la anexarea Crimeei în 2014 ne temeam să nu înainteze ruşii până la Odesa. Acum, cam cu o lună înainte să înceapă luptele, deja se tensiona situaţia şi era clar, cel puţin pentru mine, că Putin va ataca. Discutam cu o prietenă şi mi-a spus că, dacă se întâmplă ceva, va trebui să plecăm repede. La 5 a.m. au început să se audă explozii în depărtare şi am ştiut că nu avem mult timp la dispoziţie. Locuiesc într-un bloc cu 16 etaje şi avem un grup chat al imobilului, imediat oamenii au început să discute despre ce se întâmpla. Prima mea mişcare a fost să umplu multe sticle cu apă, fiindcă în blocul nostru totul este electric şi, dacă rămânem fără curent, rămânem şi fără apă. În două ore, până la 7 a.m., eram gata de plecare. Am luat cu noi puţine lucruri şi pisica, bietul animal a fost extrem de şocat, nu ieşise niciodată din casă, cinci zile nici nu a mâncat, abia dacă a băut puţină apă.

- Cum aţi părăsit Odesa şi încotro aţi fugit?
- Au venit fratele meu şi soţia lui cu maşina să ne ia, ne-am îndreptat întâi spre regiunea Viniţa, voiam să mergem cât mai spre vest. Am stat la prieteni acolo, dar erau atacuri cu rachete, tot nu era sigur, aşa că am continuat să fugim. Voiam iniţial să ajungem în Polonia, dar ne-am dat seama că nu aveam suficient combustibil pentru asta, era foarte departe, iar posibilitatea să alimentăm era nesigură. Trebuie să se înţeleagă că peste tot erau filtre ale armatei, puncte de control, nu ştiai dacă, de la o oră la alta, mai poţi trece pe un anumit drum. Aşa că ne-am hotărât să ne îndreptăm către România, către Vama Siret. Cozile erau foarte, foarte mari, a trebuit să mergem 12 km pe jos, din cauza cozilor de maşini. Fratele meu şi soţia lui au rămas în Ucraina, să ajute acolo… Ne-am despărţit scurt, nu era timp. 

- Cum a fost experienţa trecerii graniţei şi cum v-au primit oamenii?
- Era extrem de multă lume, erau cetăţeni ucraineni veniţi pietonal, cum eram şi noi, erau cei cu maşinile, precum şi mulţi cetăţeni străini, indieni şi africani. Poliţiştii de frontieră luau câte 50 de persoane din fiecare categorie, eram cu toţii obosiţi, dar totul s-a petrecut uşor, controlul efectiv nu a durat mult şi pe urmă ne-am odihnit o noapte în Siret. A doua zi am ajuns la Gara Suceava, de unde am luat trenul către Galaţi. Totul a fost gratuit, oamenii s-au purtat extraordinar, erau foarte bine organizaţi, inclusiv la gară nu a durat mai mult de 15 minute să primim indicaţii. Nu am cuvinte să spun cât de impresionată sunt de bunătatea şi generozitatea românilor!

- Odată ajunse la Galaţi, vă simţiţi în siguranţă? Aţi ales oraşul nostru fiindcă este mai aproape de casă?
- Da, Galaţiul este atât de liniştit, parcă nici nu ar fi războiul atât de aproape. În primele nopţi nu am putut dormi mai deloc, încă parcă nu reuşeam deloc să ne liniştim. Cum să dormi, când ştii că acasă oamenii mor, că poate nu ai să găseşti nimic, pe nimeni, dacă reuşeşti să te întorci? Şi eu, şi fiica mea, avem familie, prieteni, primul lucru dimineaţa ne uităm să vedem când au fost ultima dată pe reţelele sociale, dacă e mai puţin de două ore, e semn bun. Cu unii dintre colegi, am o echipă extraordinară de oameni tineri, bine pregătiţi, cu care lucrez, deja cu unii am pierdut legătura… Galaţiul e aproape de Odesa, m-am gândit să fim aproape, în cazul în care se termină conflictul, să putem ajunge înapoi acasă. În plus, am un bun prieten aici, pe George (George Enache, profesor universitar la Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galați n.a.), care m-a ajutat foarte mult.

- Sunteţi expertă în antropologie şi istorie, cum vedeţi desfăşurarea evenimentelor în acest moment?
- Lucrurile sunt foarte clare, Putin a scris în 2021 un articol - evident, nu l-a scris el, doar l-a semnat, dar ideile îi aparţin - în care spunea că Ucraina nu există, că poporul ucrainean nu există, că suntem cu toţii ruşi. Asta vrea să facă, să-şi transforme ideile în realitate. Eu mă tem foarte mult pentru Odesa, este un punct strategic, un mare port la Marea Neagră, ţinta următoare după Mariupol, punctul prin care se fac exporturile din Ucraina, mai ales de cereale, ţara noastră este un grânar. Nu vreau să mă gândesc ce ar însemna să pierdem Odesa… 

Natalia Serebriannikova este istoric, antropolog, filolog, fondatoare și șefă a Centrului de Tehnologii de Comunicare „Argentum”, membră a Asociației Femeilor de Afaceri Europene, expert al Filialei Programului de cooperare UE-Ucraina „Strategia UE pentru Regiunea Dunării”, finalistă a proiectului Visa She’s Next: Women’s Entrepreneurship Day, autoarea cărții “Business Communications: Rhetoric, Communications, Etiquette”. Are 45 de ani, a fost, pe rând, profesor de istorie la gimnaziu, jurnalist, cercetător în antropologie şi lector universitar la mai multe instituţii de învăţământ superior publice şi private din Odesa, locul ei de baştină, iar din 2016 a intrat în afaceri, practic învăţându-i pe oamenii de afaceri cum să comunice eficient şi cum să folosească tehnologiile de comunicare în dezvoltarea propriei afaceri.
Natalia Serebriannikova are un CV impresionant, din care mai reţinem faptul că are experienţă de cercetare în teren în regiunile Odesa, Rivne şi Harkov, din 1995. Dubla ei specializare în antropologie şi istorie o face să observe lucrurile dintr-o altă perspectivă şi, evident, să analizeze situaţia actuală mai profund, cu mai multă îngrijorare pentru viitor.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Ajutoare de peste 100.000 lei oferite de Arhiepiscopia Dunării de Jos pentru refugiaţii din Ucraina

Arhiepiscopia Dunării de Jos a oferit în ultimele zile ajutoare de peste 100.000 lei pentru sprijinirea refugiaţilor din Ucraina. Potrivit Biroului de presă al eparhiei, sprijinul pe care Arhiepiscopia Dunării de Jos l-a oferit şi continuă să îl ofere în aceste zile persoanelor refugiate constă în acordarea sumei de 35.000 lei Episcopiei Basarabiei de Sud pentru ajutorarea a 120 de persoane refugiate, prin asigurarea cazării la Cahul şi la Ciamurlia, dar şi în acordarea sumei de 15.000 lei Episcopiei Tulcii, pentru achiziţionarea de alimente persoanelor refugiate care ajung în judeţul Tulcea pe la Vama Isaccea.

Ajutorul mai constă şi în punerea la dispoziţia a unor spaţii de cazare la Centrul social de la Parohia ''Sf. Filofteia'' din Brăila, la Centrul social de la Parohia ''Sf. Parascheva'' din Brăila şi la Centrul multifuncţional de servicii sociale ''Speranţe pentru vârsta a III-a'' al Parohiei ''Pogorârea Sfântului Duh'' din Galaţi.

Sprijinul mai vizează şi oferirea unei mese calde şi articole de îmbrăcăminte refugiaţilor din cadrul Centrului Regional de Cazare şi Proceduri pentru solicitanţii de azil; parteneriat cu Universitatea Dunărea de Jos, prin cadrele didactice şi studenţii de la Departamentul Teologic al Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie, pentru sprijinirea şi vizitarea zilnică a persoanelor ucrainene de la Campusul studenţesc 'Al. Ioan Cuza' din Galaţi; implicarea voluntarilor din cadrul ASCOR, filiala Galaţi, pentru sprijinirea activităţilor de sortare şi pregătire a produselor donate şi colectate pentru refugiaţii cazaţi în Campusul studenţesc 'Al. Ioan Cuza' din Galaţi.

De asemenea, preoţi de la Centrul eparhial şi din cadrul protopopiatelor Galaţi şi Brăila s-au mobilizat pentru a trimite către Episcopia Tulcii 380 de pături, 400 de geci, produse de igienă personală, alimente de primă necesitate şi apă îmbuteliată, pentru a fi oferite refugiaţilor din Ucraina care trec în ţara noastră pe la Vama Isaccea.

La această acţiune s-a alăturat şi Parohia Viile din judeţul Galaţi, cu diverse produse colectate pentru refugiaţi.

După ce darurile au fost pregătite special la sediul celor două protoierii, acestea au fost încărcate în două autoutilitare şi transportate peste Dunăre în Parohia 'Sf. Gheorghe' - Isaccea 1, judeţul Tulcea, pentru a fi distribuite potrivit nevoilor refugiaţilor care ajung în aceste zile aici, dar şi pentru a fi transportate peste graniţă la cetăţenii ucraineni care sunt acolo. Produsele, în valoare de 57.000 lei, au fost preluate de responsabilii desemnaţi de autorităţile locale din Isaccea şi puse pe categorii în Sala sporturilor din localitatea tulceană.

agerpres.ro

Link to comment
Share on other sites

Ionuţ Pucheanu, primarul Galaţiului, despre refugiaţii din Ucraina: Cred că abia acum ne va atinge drama umanitară în adevăratul sens al cuvântului. Până acum au cam trecut cei cu bani

Nevoia de sprijin pentru cei care fug din calea invaziei ruseşti din Ucraina şi ajung în România va începe să fie din ce în ce mai mare în zilele următoare, pe măsură ce tot mai mulţi ucraineni de rând vor intra în ţara noastră, a explicat Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi, prezent luni în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank. „Cred că partea asta de dramă umanitară de care vorbim de mai bine de o săptămână abia acum ne va atinge în adevăratul sens al cuvântului. Până acum, ceea ce nu vrea nimeni să spună, au cam trecut cei cu bani. Cred că cei care au tot sperat sau n-au avut posibilitatea de a-şi lăsa avuţia acasă sau slujba abia acum urmează să vină”.

Edilul crede că urmează să vină ucrainenii care au nevoie de sprijin „într-o formă instituţionalizată”. „Din păcate v-o spun, în purul stil românesc, s-ar putea ca atunci când ajung cei care efectiv au nevoie de ajutorul nostru noi să fim deja epuizaţi. Şi nu mă refer la nivel de autorităţi, ci la toţi ceilalţi care au sărit în ajutorul acestor oameni alungaţi de război. Cei care într-adevăr vor avea nevoie de ajutor într-o formă instituţionalizată cred că abia cum urmează să vină”.

Trebuie menţionat că Pucheanu a fost primul primar din România care a anunţat că poate primi refugiaţi la începutul războiului din Ucraina. În România au intrat 261.445 de cetăţeni ucraineni şi au ieşit 182.312 dintre ei de la începutul acestei crize şi până la finalul zilei de duminică, ceea ce înseamnă că 79.133 de ucraineni au rămas în ţara noastră, potrivit unui anunţ al Poliţiei de Frontieră.

Primarul din Galaţi a explicat că situaţia de la faţa locului este una dinamică, iar unii dintre ucraineni stau doar câteva ore la punctele de cazare de care beneficiază gratuit. „Totul este în plină mişcare, este o situaţie extrem de fluidă, asta pentru că cel puţin până acum cei care au poposit aici la Galaţi sunt cei care se aflau mai mult în tranzit. Nu prea am fost puşi în situaţia în care să avem de mai bine de o săpămână aceeaşi oameni. Unii vin, ocupă camera pusă la dispoziţie şase ore, sau mai puţin, fac un duş, trag un pui de somn şi pleacă mai departe”.

În ceea ce priveşte situaţia spaţiilor de cazare, Galaţiul dispune la acest moment de peste 600 de locuri de cazare „într-o formă cât se poate de civilizată”, dar autorităţile au planuri de acţiune şi pentru situaţii mai critice. „Avem o capacitate relativ limitată de cazări în apartamente puse la dispoziţie, sau în bazele sportive, şi mă refer la acele baze care au capacităţi de cazare, cameră cu pat şi baie în cameră. La nivelul acestui gen de capacităţi vorbim de circa 200 de persoane pe care le-am putea caza, iar aici vorbim strict de ce poate pune Primăria Municipiului Galaţi la dispoziţie. Pentru că la Galaţi ar trebui să vorbim de ajutorul pe care l-au dat cei de la Universitatea „Dunărea de Jos”, care au pus la dispoziţie câteva cămine, acolo unde vorbim de peste 400 de locuri de cazare. Dacă le punem la comun vorbim de peste 600 de locuri de cazare într-o formă cât se poate de civilizată”.

Ulterior, pe măsură ce dimensiunea valului creşte, autorităţile implementează a doua formă de cazare, care se concretizează prin dormitoare comune realizate în sălile de sport. „Şi, în ultimă instanţă, atunci când numărul excede capacităţii acestor săli de sport, vorbim de tabere de sinistraţi, care de obicei se amplasează pe stadioanele din municipiul respectiv sau din imediata apropiere. În cazul acesta dacă vorbim atât de larg, vorbim de mii de oameni ce pot fi cazaţţi, dar încă o dată: cu siguranţă condiţiile celor din apartamente nu vor fi la fel ca acelora care sunt cazaţi în sălile de sport”.

Guvernul Ciucă a aprobat sâmbătă printr-o hotărâre sumele ce pot fi cheltuite din bugetele locale pentru sprijinirea celor care fug din calea invazei din Ucraina, precum şi modul în care acestea urmează a fi decontate. Primarul din Galaţi a explicat în emisiune că legea are „multe semne de întrebare” şi crede că se va mai reveni asupra acesteia. „Acum aşteptăm, vedem, au început să ni se ceară situaţiile de cheltuieli pe zile, pe săptămână, deci prin urmare cred că în mare măsură o să ajungem să ne recuperăm aceşti bani”.

Totodată, el a subliniat că municipalitatea gălăţeană nu a înregistrat până acum cheltuieli extraordinar de mari pe fondul acestei crize, întrucât abia de acum va începe să suporte şi cheltuieli legate de mâncarea oferită ucrainenilor. „Putem vorbi acum doar de utilităţi pentru că masa în mare măsură abia acum urmează să intre primăriile sau instituţiile în funcţie pentru că, aşa cum v-am spus, bunii samariteni din nefericire au început uşor, uşor să se consume (...) nici financiar nu aveau cum să facă faţă unei situaţii care nu a durat 24 de ore, ci cel mai probabil va dura multă vreme de acum încolo. Deci, prin urmare, cheltuielile primăriei până în momentul de faţă sunt la nivel de utilităţi, urmând cred că de astăzi să avem şi cheltuieli legate de masă efectiv”.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

Broșură informativă trilingvă de la ”Imigrări”, pentru refugiați

Inspectoratul General pentru Imigrări, prin structura sa teritorială, Serviciul pentru emigrări al județului Galați, anunță că, în actualul context în care pe teritoriul județului ajung tot mai mulți refugiați din Ucraina, polițiștii de imigrări sunt la datorie și pregătiți să ofere suportul necesar pentru gestionarea tuturor situațiilor apărute și în permanentă legătură cu partenerii instituționali, organizațiile internaționale și neguvernamentale care activează în domeniul migrației și azilului. De asemenea, în scopul procesării rapide a fiecărui caz și optimizării acțiunilor, pentru înlesnirea dialogului, polițiștii Inspectoratului General pentru Imigrări au pus la dispoziția cetățenilor ucraineni translatori de limbă maternă.

Totodată, pentru fluidizarea comunicării, în mediul online este postat, pe site-ul instituțiilor de profil, ai căror reprezentanți intră în contact cu cetățenii străini, un ghid informativ în trei limbi accesibile (în format pdf) privind accesul și drepturile cetățenilor ucraineni în România (limba română, engleză și ucraineană). Principalele informații care sunt punctate în broșură răspunde la o serie de întrebări esențiale.

Ce trebuie să știe persoanele vizate:

– dacă sunteți cetățeni ucraineni și veniți în România, veți fi admiși și veți protejați de statul român.

– la intrarea în țară veți fi exceptați de la măsura carantinării, indiferent dacă sosiți din Ucraina sau prin Rep.Moldova.

– puteți solicita azil autorităților competente, astfel încât să rezulte că doriți protecția statului român

– dacă aveți nevoie de ajutor pe timpul șederii în România, puteți primi cazare, hrană, și servicii medicale gratuite.

– dacă alegeți să rămâneți pe teritoriul României, aveți drept de muncă în anumite condiții.

Detaliile suplimentare pot fi aflate din broșură sau scanând aplicația informativă de pe site-ul instituției.

expressdedunare.ro

Link to comment
Share on other sites

Aproape 5.000 de ucraineni au venit în Galați la început de săptămână

Numai în 24 de ore, 4.700 de cetățeni ucraineni au trecut granița pe la Galați, prin cele două puncte de frontieră, Giurgiulești și Oancea. Oamenii nu au solicitat azil și au poposit în centrele puse la dispoziție de autorități, ocupându-le în ritm accelerat. În acest timp, diferite organizații profesionale s-au mobilizat pentru a le acorda asistență juridică, masă și cazare, precum și consiliere psihologică, inclusiv în punctele de trecere a frontierei.

2.618 mame cu copii ucraineni pe la Galați-Rutier și 2.082, pe la Oancea, este numărul total de refugiați care, cu o sacoșă sau un rucsac strâns în grabă au trecut frontiera pe la Galați, în ultimele 24 de ore, fugind din calea bombardamentelor din sudul Ucrainei. Oamenii nu au cerut azil, anunță autoritățile gălățene, motiv pentru care nici nu au ajuns în Centrul pentru Refugiați, ci în spațiile de cazare puse la dispoziție de autorități pentru refugiații aflați în tranzit și în căutarea de soluții pentru a merge mai departe, în țară sau în Europa.
Astfel, luni, 7 martie, la blocul M11 erau cei mai mulți refugiați, 111, centrul fiind ocupat la capacitate maximă. La Baza "Siderurgistul", fuseseră repartizați 120 de refugiați, pe cele 150 de locuri libere, la Centrul social comunitar Șendreni erau ocupate 18 locuri din cele 25 disponibile, la Căminele studențești erau ocupate 564 din cele 570 disponibile, iar la internatele și sălile de sport puse la dispoziție de școlile din Galați, erau ocupate 262 de locuri, din 333. Și la pensiuni și ONG-uri era aglomerat, fiind ocupate 296 de locuri din 374. Singurul spațiu unde luni nu era ocupat niciun loc din cele 402 amenajate era tabăra mobilă de pe Stadionul "Dunărea".
Vă reamintim că la nivelul județului Galați a fost constituit un grup de lucru, cu program 24/24, care funcționează la nivelul Prefecturii. Toți cei care vor să ofere sprijin pentru cetățenii veniți din Ucraina (masă, cazare, alimente de bază, transport etc.) pot suna la numerele de telefon: 0236.460.055 sau 0790.288.000, sau pot trimite un e-mail pe adresa umanitar@prefecturagalati.ro.

Consiliere juridică și cazare de la notari

Notarii din Galați, Brăila și Vrancea s-au mobilizat și ei pentru a oferi sprijin refugiaților care ajung la noi. Notarii se implică în problema refugiaților prin consiliere de specialitate pro bono și prin asistență gratuită în probleme notariale ce vizează statutul de refugiat și tranzitul pe teritoriul României, atât în vămi, prin notarii voluntari, cât şi în cadrul birourilor notariale, prin acţiuni de strângere de fonduri și ajutoare pentru refugiaţii ucraineni. Totodată, mai mulţi notari din Camera Notarilor Galaţi şi-au pus la dispoziţie locuinţele şi au asigurat cazare şi masă refugiaţilor ucraineni.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

A fost Rusia „forțată” de Occident să inițieze „operațiunea specială” din Ucraina? Opinia unui specialist în istorie contemporană

George Enache este profesor universitar la Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie din cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați. Domenii de interes: istoria Bisericii Ortodoxe în secolul XX, religia în cadrul relațiilor internaționale, istoria recentă a Europei de Est, istoria comunismului.

Rusia justifică războiul devastator început în Ucraina, pe care-l numește „operațiune specială”, prin următoarele motive: Occidentul (NATO și UE) amenință securitatea Rusiei, prin încercarea de integrare europeană a Ucrainei și prin aderarea acestui stat la NATO, urmând ca pe teritoriul ucrainean să fie dislocat armament strategic (nuclear). Acest lucru nu poate fi permis de Rusia, care se vede pe sine drept o superputere, care are drept să controleze un spațiu geopolitic exclusiv, ca în perioada Războiului Rece. Adesea se face comparație cu criza rachetelor din 1962, când Statele Unite au forțat URSS să scoată rachetele nucleare din Cuba, acestea fiind considerate o amenințare la adresa securității naționale americane. Însă, atunci, rachetele erau deja instalate în Cuba, americanii nu au invadat/ bombardat insula și l-au tolerat în fruntea Cubei pe Fidel Castro, deși l-au considerat permanent un soi de terorist. În cazul ucrainean, nu exista niciun armament strategic NATO în Ucraina, perspectiva aderării acestui stat la NATO era complet improbabilă, iar rușii au invadat Ucraina printr-o amplă operațiune militară de ocupație. Mai mult, Putin caută să elimine conducerea Ucrainei, aleasă democratic, afirmând că aceasta e o bandă de „drogați” și de „fasciști”, prin urmare, complet nelegitimă, Zelenski și acoliții săi fiind caii troieni ai „ticăloasei” politici occidentale față de o Rusie pașnică. De asemenea, Putin declară, printre altele, că națiunea ucraineană nu există și devine tot mai evident că se dorește anexarea Ucrainei la o renăscută Uniune Sovietică, în ciuda declarațiilor oficiale, care spun că Rusia vrea „doar” o Ucraină neutră. Am văzut că mulți cred în această narațiune, considerând că Occidentul este vinovat de fapt de începerea războiului, iar Putin este doar un lider constrâns, așa cum s-a văzut și Hitler pe sine în 1939, să atace, pentru că altfel țara sa ar fi distrusă. În cele ce urmează, invit să medităm mai serios dacă chiar așa stau lucrurile, dacă Rusia este o victimă inocentă a „conspirației mondiale” și, de asemenea, să vedem care este partea reală de vină a Vestului: oare nu toleranța excesivă față de regimul lui Putin, naivitatea în ceea ce privește posibilitatea unui dialog deschis și creșterea dependenței față de importurile de materii prime rusești?

La sfârșitul anilor ’70 ai secolului XX, URSS era pe val, având o armată mai mare și mai puternică decât cea a SUA, care se confrunta cu mari probleme economice și sociale. De asemenea, avea și foarte mulți aliați în întreaga lume. Paradoxul a fost că momentul de apogeu a coincis cu începutul unui declin rapid, explicația ținând în special de criza sistemului socio-economic de tip comunist, care se gripa la toate încheieturile. Și acum se discută dacă intervenția în Afganistan din 1979 a fost una generată de încrederea prea mare a liderilor sovietici în puterea lor sau, din contră, a fost o cale de rezolvare a unei crize care se generaliza. Este însă cert că Iuri Andropov, fost șef KGB, devenit pentru scurtă vreme secretar general al PCUS, avea clar reprezentată întreaga hartă a dezastrului încă ascuns.
În acest timp, în SUA, Ronald Reagan căuta să remobilizeze Occidentul, trecând de la politica de coexistență pașnică la una de „challenge” a Uniunii Sovietice, considerată drept „Imperiul răului”. Rivalitatea dintre cele două superputeri s-a redeschis, la fel de intens ca în anii ’50. Nu e locul să discutăm despre detaliile proiectului politico-militar al lui Reagan, cert este că el avea în vedere o confruntare pe termen lung, cu un inamic considerat absolut redutabil. Din acest motiv, administrația americană a rămas la început șocată de propunerile „năucitoare” ale noului lider sovietic, Mihail Gorbaciov, care căuta o înțelegere cu americanii, pentru a ușura statul sovietic de cheltuielile militare tot mai împovărătoare. La început, Reagan a privit cu suspiciune această deschidere, dar, cum nici America nu stătea grozav din punct de vedere economic, el a acceptat, relațiile sovieto-americane încălzindu-se într-un fel de neconceput cu doar câțiva ani înainte. „Drujba” și ”mir” (prietenie și pace) au fost atunci cuvinte aflate pe toate buzele, și din Est, și din Vest, toată lumea considerând că a venit momentul ca Războiul Rece să înceteze.
Nimeni nu știa însă de la început cum vor evolua lucrurile, nimeni nu a prevăzut degradarea extrem de rapidă a puterii sovietice, fapt care a generat, treptat, în plan real, o relație asimetrică între cele două superputeri, fapt care s-a văzut limpede în modul în care au fost gestionate problemele europene. Gorbaciov s-a văzut pus în fața situației existente în statele din Europa de Est, în care societatea civilă contesta tot mai vehement dominația sovietică și regimul comunist. Mișcarea „Solidaritatea” din Polonia și măsurile excepționale luate în 1981, când generalul W. Jaruzelski impune legea marțială, pentru a preveni o invazie sovietică, au fost un semn clar că spațiul est-european nu mai poate fi controlat doar prin forță brută. Meritul istoric al lui Gorbaciov a fost că a renunțat să transforme Europa de Est în ruine, așa cum face Putin acum în Ucraina, și să lase libere popoarele din Est, sperând să mențină o influență a URSS prin soft power, el concentrându-și eforturile pe păstrarea Uniunii Sovietice, a cărei prăbușire, iarăși, nu a prevăzut-o nimeni.

Colapsul Uniunii Sovietice a schimbat complet realitatea geopolitică

Evenimentele din jurul anului 1989 din Europa de Est s-au desfășurat cu deplinul acord al celor două superputeri. Evident, așa cum se întâmplă de fiecare dată, după un acord între mari puteri, urma competiția pentru influență, fiecare urmând să aibă o prezență, într-o formă sau alta, în regiune. Însă, colapsul Uniunii Sovietice (neforțat de Occident, ci de propriile hibe) și ostilitatea unei mari părți a societății est-europene față de fostul ocupant au schimbat complet realitatea geopolitică în defavoarea Moscovei.
Occidentul s-a trezit în fața unui spațiu imens, complet dezorganizat, măcinat de crize economice profunde, care au pus bazele unei migrații uriașe, vizat fiind vestul Europei, precum și de conflicte cu iz naționalist, fenomen considerat de Occident, încă din anii ’50, drept definitiv rezolvat. Cine a citit cărțile serioase despre extinderea NATO și UE știe că aceste extinderi s-au lămurit treptat ca fiind singurele soluții, la acel moment istoric, pentru a ordona un spațiu haotic, mulți occidentali ezitând să integreze un Est al Europei care, în anii ’90, era foarte departe de ceea ce se construise între timp în Vest.
La această decizie a contribuit foarte mult determinarea unor state, precum Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria (grupul de la Vișegrad) care aveau și societățile civile cele mai anti-comuniste, iar guvernele trecuseră hotărât la eliminarea rămășițelor comunismului din mediul socio-economic. Ele se prezentau drept „Occidentul răpit” de sovietici, sovieticii fiind văzuți ca reprezentanți ai unui „spirit oriental”, care nu avea nicio treabă cu Europa. Expresia a fost făcută celebră de Milan Kundera și a devenit un portdrapel al luptei acestor state pentru a intra în structurile euro-atlantice. Lor li s-au adăugat țările baltice, unde populația a rămas mereu ostilă URSS, efortul local fiind suplinit de o excepțională emigrație din Vest, care s-a implicat masiv în desovietizarea și democratizarea societății locale, cerând aderarea micilor republici la structurile occidentale. Voința națională a contat foarte mult în acest proces, o voință națională pusă la îndoială de viziuni geopolitice care pun accentul pe interesele structurilor de tip imperial.
Cât privește România, ea a continuat să rămână condusă, în cea mai mare parte, de reprezentanți ai fostei elite național-ceaușiste, care apărau ideea „independenței” și „suveranității” României, deopotrivă în raport cu Vestul, dar și cu Estul. Vorbim de o independență iluzorie, care folosea protipendadei comuniste, care a condus la izolarea și sărăcirea fără precedent a țării. Această elită, compusă din foști șefi comuniști și membri ai fostei Securități, a preluat controlul asupra pârghiilor economice și politice, combătând opoziția din interior și ținându-i, pe cât era posibil, la distanță pe reprezentanții atât de dispersatei emigrații românești, expresii ale acestei politici fiind lupta împotriva fenomenului Piața Universității și interzicerea intrării în țară a regelui Mihai. Această elită păstra nostalgia pseudo-independenței din anii ’80 și rămăsese cu teama și respectul față de URSS, idei pe care le-au transmis unor noi generații de azi, care critică neostoit Occidentul și caută să justifice războiul dus de Putin sau, cel puțin, să insiste pe „vina ambelor părți” și pe ideea de neutralitate a României, care, chipurile, ar servi mai bine interesul național. Ce a făcut ca, în cele din urmă, această elită, care înțelegea prea puțin valorile occidentale, să meargă alături de Occident? Dezastrul economic, care nu putea să fie rezolvat decât prin apropierea de Vest, și teama că România ar putea să rămână în afara unor structuri extrem de puternice și să devină victimă sigură a unor pretenții revizioniste (teama că o Ungarie membră UE ne-ar putea lua teritorii, în mod paradoxal, a ajutat la luarea deciziei).

Tratatul cu Ucraina, semnat pentru a permite României intrarea în NATO și UE

Inițiative pro-occidentale ale unor state din Est și războaiele iugoslave au determinat Occidentul să acționeze hotărât și coerent, impunând un set de principii esențiale. Statele care urmau să adere la structurile euro-atlantice trebuiau să fie în mod obligatoriu democratice, să facă reforme în direcția unei economii de piață, să pună surdină aspirațiilor naționaliste, acceptând frontierele recunoscute internațional. Din acest motiv România a trebuit să semneze tratatul cu Ucraina, în 1997, nu pentru că, așa cum spun unii, Ucraina ar fi forțat România. Acel tratat a însemnat una dintre bazele intrării României în NATO și UE, care garantează integritatea frontierelor recunoscute internațional. În cazul iugoslav, măcelurile interetnice și dorința de modificare prin forță a granițelor dintre republicile foste iugoslave au determinat Occidentul să intervină, mai întâi ca arbitru, apoi în forță. Nu insist asupra subiectului, prea complex și controversat, trebuie doar spus că recunoașterea Kosovo a fost văzută ca un gest excepțional, într-un context excepțional, care nu ar trebui să introducă o regulă în relațiile internaționale, integritatea frontierelor recunoscute internațional fiind văzută ca un pilon esențial al stabilității.
În tot acest timp, Occidentul a tratat cu multă considerație o Rusie slăbită și aflată în plin haos. I s-a recunoscut locul în Consiliul de Securitate pe care-l deținuse fosta URSS, prin acorduri semnate în 1994, Ucraina a predat Rusiei întreg arsenalul atomic existent pe teritoriul național (Ucraina ar fi devenit a treia putere nucleară a lumii, dacă păstra focoasele ce-i reveneau procentual). Ucraina se definea ca stat non-nuclear, primind garanții de securitate internaționale, inclusiv din partea Rusiei. Rusia nu a fost deranjată în Asia Centrală, în Caucaz (unde a făcut ce a vrut în Cecenia), dar și în foste republici sovietice din Europa de Est, care au preferat să rămână apropiate de Rusia (inclusiv în cazul Republicii Moldova, a fost lăsată să-și facă jocul în Transnistria), deși Occidentul, dacă voia, putea să profite mai mult de o Rusie în degringoladă.
În fapt, Occidentul a sprijinit Rusia, pentru ca aceasta să aibă capacitatea să gestioneze imensul arsenal nuclear (cu care acum amenință omenirea) și de a cărui risipire (vânzare către teroriști) Vestul se temea îngrozitor, precum și pentru a evita ca și din Rusia să vină noi valuri de imigranți. În plus, terorismul, care părea în anii ’90 drept cea mai importantă amenințare la scară mondială, cerea o Rusie - actor statal în relațiile internaționale - puternică. Mai mult, deși NATO s-a întins către Est, tot armamentul strategic s-a păstrat dincolo de frontierele de dinainte de 1989. Occidentul și-a creat iluzia că Rusia va adopta, asemenea țărilor din estul Europei, valorile liberale occidentale, devenind un partener al Vestului, într-o cooperare reciproc avantajoasă. Boris Elțîn a părut, pentru câțiva ani, că reprezintă această garanție, însă a fost o iluzie. Structurile sociale profunde, modul în care societatea se raportează la stat, tipul de stat și tipul de lider politic, care vine din timpul țarilor, trecând prin era sovietică, s-au dovedit mai puternice. Nu insist asupra lor, deoarece există multe analize de acest gen (vezi cartea clasică a lui Françoise Thom, ”Putin și putinismul”).
Odată cu Putin, Rusia se întoarce la excepționalismul mesianic, la refuzul de a fi parte a concertului european și internațional, la afirmarea ideii că este o superputere, care are dreptul la un spațiu geopolitic și geostrategic exclusiv, o lume în sine, cu valori și principii diferite de cele europene. Distrugându-i pe oligarhii „liberali” din vremea lui Elțîn, Putin a dat rușilor sentimentul unei siguranțe și al unei coerențe, prin revenirea la tipare sovietice. În loc să folosească sumele imense de bani rezultate din vânzarea resurselor naturale în modernizarea societății și a unei economii deschise și performante, Putin a folosit banii în refacerea unui complex militar-industrial-birocratic subsumat visului de refacere a Uniunii Sovietice. În afară de bomba atomică, armată, o birocrație devotată și resurse naturale, Rusia nu are altceva. Nu putea fi toată Rusia un Dubai, dar o țară cu oameni cu un nivel ridicat de trai, care să atragă și oameni din afara Rusiei și alte țări alături de ea, cu siguranță. SUA, dar mai ales Germania (în spațiul european) sunt modele despre cum performanța economică și capacitatea de a genera în jur prosperitate pot constitui un magnet pentru oameni și societăți întregi, fără a trage un foc de armă.

viata-libera.ro

În fiecare an fac un sondaj printre studenții mei din Republica Moldova. Îi întreb ce ar prefera pentru RM: 1. Să rămână independentă; 2. Să se unească cu Rusia; 3. Să se unească cu România, 4. Să se unească cu Germania. Răspunsul cel mai frecvent este unirea cu Germania (pentru că ar aduce prosperitate), iar cel mai puțin prezent este cel al unirii cu România...

Prin urmare, Rusia actuală nu este un model atractiv pentru nicio țară care dorește să se dezvolte ca o societate deschisă, cu economie de piață funcțională. Rusia are succes doar în acele țări precum Belarus sau Kazahstan, unde există regimuri similare. În ce constau raporturile Rusiei cu aceste țări? Neavând mulți bani, Rusia finanțează o elită de tip sovietic, restrânsă, care menține un control sufocant asupra unei societăți care nu poate evolua. Evoluția aceasta ar însemna dispariția acestei elite și, implicit, îndepărtarea de „mama” Rusie, care este în spatele acestui control, Moscova intervenind mereu în favoarea elitelor vasale.

În acest peisaj, Ucraina, Republica Moldova și Georgia au fost ceva aparte, până acum, la jumătatea drumului între lumea occidentală și „mama” Rusia. Să luăm doar cazul Ucrainei. În primii ani de după independență, Ucraina a fost strâns legată de Moscova, fiind o prelungire a ei în regiune, un locotenent în continuarea unor visuri imperialiste. Liderii de la Kiev au sprijinit separatismul transnistrean și au continuat o propagandă intensă împotriva României, ucrainenii fiind învățați să vadă în români principalii dușmani ai suveranității și integrității Ucrainei.

Maidanul a avut succes fiindcă majoritatea ucrainenilor voiau o societate de tip occidental

Schimbarea a început prin prezența, tot mai puternică, a emigrației anticomuniste ucrainene, atât de importantă în SUA și Canada, care a început să modifice, treptat, mai întâi în partea de vest, percepțiile ucrainenilor, reușind să producă „break-ul” cu alegerea ca președinte a lui Victor Iușcenko. La origine, unii dintre acești promotori erau naționaliști, banderiști, „naziștii” de care vorbește Putin, însă azi așa-zișii „banderiști” formează un procent foarte mic din societatea ucraineană. Schimbarea se produce treptat, odată ce noile generații intră pe scena politică. Am fost surprins să văd câți ucraineni refugiați vorbesc foarte bine engleza. În 2005, dacă găseai unul la zeci de mii. Acest lucru arată multe. Maidanul, tot ce s-a petrecut în 2014, nu s-a datorat unei „conspirații” a unui grup restrâns, cum a fost cazul lui Lenin și al acoliților săi în 1917, și nu a avut dimensiunea naționalistă, „nazistă”, care se clamează atât de către Moscova. Maidanul a avut succes datorită existenței unei majorități relative a societății ucrainene care voia un stat și o societate de tip occidental. Nu era vorba de rupere a legăturilor cu Rusia, cât mai ales de respingerea modelului de stat și de societate propus de regimul Putin și implementat în Ucraina prin marionete de tip Ianukovici.

Evident că o mișcare pro-europeană la Chișinău și la Kiev le convenea europenilor, din multiple rațiuni, însă nu s-a dorit deloc iritarea Rusiei. Campioană în această privință a fost Germania, interesată să fie prezentă în restul țărilor foste sovietice, dar și să aibă contacte puternice cu Rusia.

Nu mai insist asupra cauzelor care au determinat Germania să aibă legăturile atât de strânse (și nesănătoase, spun unii) cu Rusia, doar prezint fapte: deși este alături de Maidan, Germania pune surdină și cheamă la înțelegere între părți, refuzând orice sprijin militar autorităților de la Kiev. Deși condamnă anexarea Crimeei și situația din Donbas, Germania, dar și restul lumii, lasă baltă problema, nedorind ca nimeni să intre în conflict deschis cu Rusia pentru asemenea „fleacuri”. Promite integrare euro-atlantică, dar nu se stabilește nicio dată concretă, totul fiind sine die. În cazul Republicii Moldova, Germania este cea mai aprigă susținătoare a ideii de „națiune civică moldovenească” și de căutare a unei soluții „federale” între Transnistria și restul RM, excluzând categoric ideea unirii cu România.

Ce-și dorea Germania în RM și Ucraina? Un fel de condominium, în care să fie prezente, deopotrivă, interesele ruse și germane (europene). Cu o singură condiție: ca aceste societăți să nu mai fie societățile corupte și generatoare de probleme de până acum, ci locuri unde să existe o ordine minimă, să se facă afaceri și să se genereze o anumită prosperitate (să nu mai fie găuri negre în care să dispară banii europeni fără urmă). Germania, SUA și Rusia se înțeleg, de exemplu, în eliminarea faimosului Plahotniuc, forțând apropierea între socialiștii lui Dodon și PAS. Dodon s-a dovedit o catastrofă, din toate punctele de vedere, iar victoria PAS și a Maiei Sandu a fost firească. Acum putem înțelege de ce Putin nu a intervenit în alegerile de la Chișinău și a permis, atât de lejer, victoria Maiei Sandu: pregătea un joc mai mare, preluarea Ucrainei, RM urmând să vină la pachet. Cu toate acestea, noul guvern, zis pro-occidental, de la Chișinău a continuat, spre nemulțumirea unora, o politică prudentă, de a evita să irite Moscova. În mod cert, Germania a avut un rol. La fel în Ucraina. Pentru cine ține minte, Volodimir Zelenski (agreat de Occident) a fost considerat mult mai flexibil decât Petro Poroșenko, mulți radicali ucraineni nefiind mulțumiți de el, bănuindu-l de blat cu Moscova. Prin toate aceste acțiuni, Germania a căutat să mențină un compromis cu Putin, în țări în care societățile își doreau clar îndepărtarea de Moscova și apropierea de Occident, dar în care Occidentul nu se hotăra să se amestece decisiv, tocmai pentru a respecta și interesele rusești.

La un moment dat, diferenţele dintre sistemele de valori devin intolerabile

Unde s-au împotmolit lucrurile? În diferența uriașă dintre valorile societății occidentale și cele promovate de regimul lui Putin. Realpolitik-ul funcționează până la o anumită limită, însă diferențele dintre sistemele de valori devin, de la un punct, intolerabile. Germania a dezvoltat o rețea amplă de proiecte menite să educe tineri din Ucraina (și nu numai) în spirit european, promovând printre tinerii ucraineni ideea toleranței, a acceptării celuilalt, inclusiv a rușilor, a înțelegerii responsabilității ucrainenilor în producerea Holocaustului etc. Prin urmare, punea, prin acești tineri, bazele unei societăți deschise. Una dintre explicațiile posibile e faptul că un stat precum Germania se simte mai confortabil interacționând cu societăți care împărtășesc asemenea principii. Dacă sistemul de valori al Rusiei putiniste ar fi fost similar, nu ar fi fost probleme majore. Rusia avea încă mijloace foarte multe să-și mențină o influență economică și politică uriașă în Ucraina. Tocmai de aceea, Occidentul nu s-a gândit niciodată, la modul serios, să integreze în UE și NATO Ucraina. Acesta este un pretext al lui Putin, care s-a temut, mai mult ca orice, că și în Rusia, treptat, se va dezvolta o societate civilă care să pună în discuție bazele sistemului său despotic.

Putin, asemeni lui Hitler, a pretins lucruri mărunte, care puteau fi considerate rezonabile, apoi a plusat, forțând până la declanșarea unui război, pe care l-a luat demult în calcul și l-a pregătit din vreme. Este limpede acum pentru oricine că Putin nu vrea doar Crimeea și Donbasul, ci refacerea URSS și reafirmarea Rusiei ca superputere mondială. Mai nou, Serghei Lavrov cere, nici mai mult, nici mai puțin, decât retragerea armamentului strategic american din Europa.

În acest plan, Putin are sprijinul unor dictatori precum Lukașenko, pe care l-a salvat de la a fi răsturnat de mișcările civice din Belarus, destul de firave. Însă în Ucraina e altceva. Nu mai reiau ideea, împărtășită de mulți, pe bună dreptate, că Putin a crezut sincer că ucrainenii îi vor cădea la picioare. Acum cred că și pentru el lucrurile sunt clare, că ucrainenii nu vor cu Putin, deoarece nu li se pare deloc putinismul un model atractiv. Și, cu toată evidența, el a ales să forțeze, distrugând o țară, pe care, în caz de victorie, o va controla doar cu armata, fără să-i cucerească sufletul. Eșecul, pe termen lung, este astfel garantat. Singura cale să controleze Ucraina ar fi să distrugă în mod sistematic elitele acestei țări, asemeni lui Stalin, și să creeze un ucrainean de tip nou, prin propagandă și violență, după tiparul clasic sovietic, descris atât de bine de Cinghiz Aitmatov în "O zi mai lungă decât veacul".

Invazia sa are multe consecințe. Amintim doar câteva: 1. Acum, în mod clar, ucrainenii nu sunt doar anti-putiniști, ci și anti-ruși, rupând radical relații vechi de secole. Acum totul se rezumă la ură - un fapt greu de crezut, având în vedere câte milioane de cetățeni au rude și prieteni de-o parte sau de alta a graniței. 2. A compromis toate deceniile de promovare a imaginii unei Rusii puternice și frecventabile, în pofida lipsei evidente de democrație. 3. A compromis mecanismele, foarte eficiente, de soft power, pe care le dezvoltase, și prin care Rusia juca deja un rol extrem de important în relațiile internaționale. A lăsat deoparte regulile sofisticate ale jocului internațional de acum și s-a întors la o viziune de început de secol 20 (cucerire de teritorii, fără a ține seama de voința locuitorilor din zonă), care nu-i servește la nimic în ultimă instanță, nefăcând Rusia mai puternică. 4. A determinat țări importante, precum Germania, gata mereu la compromis cu Rusia, să-și revizuiască radical politica externă. „Dezamăgirea” Germaniei și modificarea atitudinii acesteia sunt, poate, semnele cele mai evidente a ceea ce Putin a reușit să facă în realitate.

Clamând o falsă amenințare din partea NATO și UE, forțând recrearea unui imperiu în paradigmele demodate ale secolului XX, Putin a aprins, de fapt, întreaga lume. Mulți spun, și sunt de acord, că îi este greu să se oprească, odată ce a pornit un asemenea foc. Același lucru l-a înțeles și Occidentul, că un compromis este tot mai greu de realizat, deoarece acesta ar fi un semn de slăbiciune, care ar îndemna la noi gesturi agresive. Putin nu mai este un jucător rațional pe scena internațională, ci un om dispus să recurgă la gesturi menite să pună în pericol pacea întregii lumi. Tocmai de aceea, acum, Occidentul, prin măsurile adoptate, caută debarcarea lui Putin și venirea la Kremlin a unuia care, chiar dacă nu va iniția democratizarea Rusiei, va accepta să reintre într-o logică a rațiunii, în care rivalitățile și compromisul între marile puteri sunt permise, fără a forța însă cucerirea samavolnică a unei națiuni care nu te dorește. Unii zic că debarcarea lui Putin este posibilă, alții nu. Să nu uităm că Rusia a fost serios zdruncinată după războiul Crimeei (1853-1856), după războiul ruso-japonez (1905) și a cunoscut colapsul, printre altele, din cauza cheltuielilor militare prea mari, în 1917 și 1991. Oricum, trăim cea mai gravă criză a secolului XXI, generată de un tiran care preferă să dea foc lumii, decât să reformeze un stat venit parcă din alte timpuri.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Cazuri de COVID-19 în rândul refugiaților veniți la Galați

Printre refugiații ucraineni sosiți pe parcursul ultimelor zile la Galați se află și persoane care au fost diagnosticate cu COVID-19. Concret, este vorba despre cinci astfel de pacienți, potrivit reprezentanților Direcției de Sănătate Publică Galați.

Cel mai tânăr pacient este un copil de șapte ani, iar cel mai vârstnic are 77 de ani. Un singur refugiat infectat cu virusul SARS-CoV-2 a avut nevoie de internare în spital, dar starea sa de sănătate este stabilă în momentul de față, spun medicii. Vorbim doar despre cazuri izolate de îmbolnăvire și nu despre focare de boală.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Galaţiul, în presa olandeză. Cum au ajuns 26 de refugiaţi ucraineni la Sliedrecht

„Ce faci când primarul municipiului Galați din România te sună cerând ajutor în criza refugiaților provocată de războiul din Ucraina? Stefan den Breejen de la Den Breejen Work din Sliedrecht transformă - împreună cu angajaţii şi voluntarii săi - o clădire de birouri într-un spaţiu de cazare”. Aşa începe unul dintre cele trei articole publicate în bndestem.nl, care relatează, cu fotografii, primirea călduroasă a unui grup de 26 de refugiaţi din Ucraina. Aceştia au ajuns duminică seara la Sliedrecht, în Olanda, cu un autocar românesc, graţie unei companii din Galați care s-a implicat nu doar pentru a le asigura transportul, ci și pentru a le găsi un loc de cazare, după cum relatează presa locală olandeză, tradusă şi preluată de stiridiaspora.ro.

Autocarul Den Breejen Work face curse săptămânale între Galați și Sliedrecht, pentru a transporta profesioniștii străini care lucrează în Olanda. Dar de data aceasta, pasageri au fost doisprezece copii, nouă femei și cinci bărbați, toţi refugiaţi din orașul ucrainean Odessa.

„Totul a început când primarul din Galați mi-a spus despre afluxul mare de refugiați și m-a întrebat dacă putem ajuta: să ducem refugiați cu autobuzele noastre de la granița cu Ucraina la centrele de primire din România”, povesteşte antreprenorul Stefan den Breejen. Apoi s-a întrebat dacă nu poate face mai mult, deoarece şi centrele de primire a refugiaţilor s-au umplut: „Am văzut imagini cu copii refugiați într-un autobuz. Am văzut o poză cu un copil cu un ursuleț, era tot ce mai avea acel copil. Asta îți întoarce sufletul pe dos. Așa că ne bucurăm că avem ocazia să însemnăm ceva pentru acești oameni”, a mărturisit Den Breejen.

Cu acordul primarului din Sliedrecht, au transformat în centru de refugiaţi o clădire de birouri. Totul în doar 36 de ore! Şi au făcut toate eforturile ca refugiaţii să aibă parte de o primire călduroasă, după o epuizantă călătorie de 2.300 de kilometri până în Țările de Jos.
Surpriza cea mare a constituit-o tortul şi cadourile pentru un băieţel refugiat, care a împlinit opt ani: „Astăzi este ziua lui de naștere. Îți poți imagina: să stai într-un autobuz ore în șir de ziua ta într-o țară străină? Ne dorim foarte mult ca el să aibă o aniversare fericită“, a mărturisit Stefan, relatează bndestem.nl.

Clădirea de birouri transformată în centru de cazare pentru refugiaţi poate găzdui între 100 și 150 de persoane, pentru că atunci când autobuzul a plecat din România, mai mulți oameni și-au dorit să se alăture călătoriei.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Sute de ucraineni cazați la noi au părăsit Galațiul

Mulți dintre refugiații care au poposit în ultimele zile pe raza județului Galați au plecat, dovadă locurile rămase libere în centrele puse la dispoziție de autorități. Din cele 1.728 de locuri de cazare disponibile, marți, 8 martie, erau ocupate 1.173, cei mai mulți refugiați aflându-se, în continuare, în căminele studențești.

Mulți ucraineni au plecat din blocul M11, unde, din 130 de locuri disponibile, mai erau ocupate doar 36. La Baza "Siderurgistul", din cele 150 de locuri erau ocupate 53, la Centrul social comunitar de la Șendreni se aflau șapte persoane pe 30 de locuri, la căminele studențești erau 622 de refugiați pe 628 de locuri, iar la internatele și sălile de sport de la școli se aflau 254 de ucraineni, pe 337 de locuri. La pensiunile și ONG-urile din județul Galați, din cele 433 de locuri puse la dispoziție, erau ocupate 201. Tabăra mobilă de pe Stadionul "Dunărea", cu 402 locuri, era, în continuare, complet liberă.

Potrivit informațiilor furnizate de ISU Galați, prin sg. maj. Teodora Diaconița, niciunul dintre cei 3.445 de cetățeni ucraineni care au tranzitat frontiera gălățeană în ultimele 24 de ore nu a solicitat azil, motiv pentru care în cadrul Centrului Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil Galați rămăsese disponibil un număr mare de locuri - 219. Cei mai mulți refugiați, 1.728, trecuseră vama pe la Oancea.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Hrană pentru refugiaţi

Primăria municipiului Galați continuă să ajute refugiații din Ucraina, asigurând și hrana acestora, pe lângă spațiile puse deja la dispoziție pentru cazare. Astfel, prin intermediul Cantinei de Ajutor Social au fost pregătite și livrate în cursul zilei de ieri porții de mâncare pentru 138 de persoane, iar astăzi se asigură cele trei mese pe zi pentru 338 de persoane. Este vorba despre hrana care ajunge la refugiații cazați în spațiile municipalității sau a căror finanțare este asigurată de la bugetul local, conform prevederilor legale actuale. Precizăm că numărul celor care au nevoie de cazare și masă variază permanent.

Biroul de presă al Primăriei municipiului Galați

Link to comment
Share on other sites

Miile de refugiați ucraineni solicită la refuz infrastructura vămilor

Numai în ultimele 24 de ore, prin vămile românești au intrat 74.709 persoane, dintre care 28.888 de cetăţeni ucraineni. Totodată, au ieșit 87.666, peste 25.000 fiind refugiați aflați în tranzit prin țara noastră. Asta a impus o intensificare a controalelor și suplimentarea personalului din punctele de trecere a frontierei.

Numai la Galați, ultimele 24 de ore au adus 3.150 de cetățeni ucraineni, care au trecut granița prin cele două puncte. Pe la Galați-Rutier au trecut 1.524 de refugiați, în timp ce pe la Oancea au venit 1.620 de ucraineni. Deși într-o ușoară scădere față de intervalul precedent, valul de noi refugiați a aglomerat din nou centrele de cazare și a pus presiune pe echipele de polițiști și vameși din cele două puncte, unde verificările se fac la foc automat. Astfel, a fost suplimentat personalul poliţiei de frontieră, care îşi desfăşoară activitatea la controlul documentelor, până la capacitatea maximă permisă de infrastructura punctelor, şi a echipamentelor folosite pentru verificarea actelor. În plus, sunt folosite toate arterele de control existente şi, în funcție de valorile de trafic, se creează fluxuri suplimentare de control în punctele de frontieră.

"În acelaşi timp, au fost dispuse măsurile necesare pentru o supraveghere sporită a frontierei de stat, respectiv, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a contrabandei cu bunuri de larg consum, în punctele de trecere a frontierei şi în zona de competenţă", a explicat insp. Mădălina Carp, purtătorul de cuvânt al STPF Galați.

Fără azil, doar în tranzit

Niciunul dintre refugiații care au trecut granița în ultimele 24 de ore nu a cerut azil în România, a precizat sg. maj. Teodora Diaconița, din cadrul ISU Galați, motiv pentru care 227 de locuri din Centrul Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil Galați sunt în continuare libere.

Nu același lucru se poate spune despre spațiile puse la dispoziție de autorități. Dacă tabăra de pe Stadionul "Dunărea" este pustie, cele 402 locuri rămânând neocupate, la blocul M11 erau, miercuri, 117 persoane pe 130 de locuri, la Baza "Siderurgistul" se ocupaseră 46 din cele 150 de locuri, la Centrul social comunitar Șendreni, din 30 de locuri erau ocupate nouă, la căminele studențești erau 621 de persoane pe 635 de locuri, la internatele și sălile de sport ale școlilor erau 258 de persoane pe 337 de locuri, iar la pensiuni și ONG-uri erau 184 de persoane pe 436 de locuri.

Vă reamintim că la nivelul județului Galați a fost constituit un grup de lucru, cu program 24/24, care funcționează la nivelul Prefecturii. Toți cei care vor să ofere sprijin pentru cetățenii veniți din Ucraina (masă, cazare, alimente de bază, transport etc.) pot suna la numerele de telefon: 0236.460.055 sau 0790.288.000 sau pot trimite un e-mail pe adresa umanitar@prefecturagalati.ro.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.