Anul agricol 2022, în județul Galați

[dcp100168]

Legumicultorii gălățeni și-ar putea limita producția, din cauza costurilor

Fermierii nu mai pot susţine costurile crescute cu energia, îngrăşămintele şi lipsa forţei de muncă, a declarat Daniel Ciuhureanu, de la Brateșleg, ce reunește șase companii producătoare de legume, în cadrul "ZF Produs în România". Ajutoare de stat pentru instalarea de panouri solare la depozite și prețuri mai mari la vânzarea către supermarketuri ar fi unele dintre soluțiile care i-ar ajuta pe legumicultori.

"E o mare problemă cu depozitarea. Dacă nu avem facilităţi la energie pentru depozitare, vom limita producţia, pentru că la un moment dat costurile depozitării depăşesc câştigurile. Nu găsim înţelegere la supermarketuri. Mereu ni s-a spus că vine din Europa un puhoi de marfă la preţuri ridicole. Supermarketurile trebuie să aibă în vedere că fermierii sunt la limită, deci nu putem produce şi să facem pe spatele nostru protecţie socială. Îngrăşămintele s-au scumpit cu 350-400 la sută, oameni nu mai găsim", a spus Daniel Ciuhureanu.
El a spus că în 2021, în perioada frigului, a scos produsele în afara depozitelor, pentru a mai reduce facturile la energie. "Din cauza facturilor mari la energie, vom limita depozitarea strict la nişte capacităţi unde nu plătim foarte mult energia. Luăm inclusiv în calcul depozitarea în afara depozitului în afara iernii, lucru pe care l-am încercat şi în 2021. Dacă nu luam aceste măsuri, cred că toţi banii pe care îi luam pe legume îi dădeam pe energie".
Soluţia, în viziunea sa, este ca statul să vină cu ajutor pentru instalarea de panouri solare, care să susţină energia necesară pentru frig şi ventilaţie în depozite. "De exemplu, cu facilităţi pentru panouri solare, statul ne-ar ajuta foarte mult. Deci să produci pe timpul zilei o energie pe care putem să o folosim la frig, ventilat şi aşa mai departe."
Brateşleg, conglomerat de şase producători de legume, a pornit ca o cooperativă pentru a vinde la comun legumele. Printre legumele produse se numără morcovi, ţelină, pătrunjel, păstârnac, sfeclă roşie, ridichi. "Noi producem legume şi fiecare vindea pe cont propriu. Aşa a apărut ideea aceasta, de a vinde la comun. Şi uşor, uşor, lucrurile au evoluat şi către nişte investiţii într-un depozit de legume de aproximativ 6.000 de tone. Lucrăm cu patru reţele de supermarketuri în mod direct, plus încă două sau trei prin intermediari."
Deşi, per ansamblu, pentru sectorul agricol anul 2021 a fost un an cu producţii record, Ciuhureanu a spus că pentru Brateşleg a însemnat diminuarea producţiei, din cauza inundaţiilor din zona Galaţiului: "2021 a fost un an foarte dificil pentru noi, pentru că majoritatea dintre producătorii din cadrul organizaţiei se află lângă Galaţi, într-o zonă predispusă la inundaţii. Am avut un iunie cu 400 de litri pe metru pătrat şi o bună parte din legume au suferit, unele chiar au fost distruse iremediabil. Am avut probleme cu producţia, nu cu desfacerea".

viata-libera.ro

[dcp100168]

Precipitații satisfăcătoare în județ, doar în ultima perioadă

Conform datelor prezentate de conducerea Direcției pentru Agricultură Județene (DAJ) Galați în cadrul ședinței Comisiei de Dialog Social de miercuri, 20 aprilie, din cauza secetei din județ, din cele 7.000 de hectare însămânțate cu rapiță în toamna anului trecut, aproximativ 3.800 au fost compromise. Acestea au fost reînsămânțate cu porumb și floarea-soarelui.

Potrivit aceluiași raport, cerealele cultivate în toamnă prezintă carențe de azot, fapt cauzat de incapacitatea de livrare din partea traderilor specializați, în condițiile închiderii unor combinate chimice producătoare de îngrășăminte, la care s-a adăugat triplarea prețurilor de vânzare către fermieri.
În ceea ce privește culturile de primăvară, informațiile DAJ Galați menționează o creștere a suprafeței cultivate cu porumb boabe cu peste 15 procente, până la 128.427 de hectare. Alte creșteri de suprafețe sunt indicate în dreptul culturilor de floarea-soarelui, orzoaică, legume, sfeclă de zahăr sau fasole boabe, în timp ce scăderi am notat la cartofi, mazăre sau plante medicinale.
La programele de minimis pentru sprijinirea fermierilor se constată tendințe divergente. Astfel, dacă la programul de minimis pentru tomate se înregistrează o creștere a numărului de beneficiari cu aproape 21 de procente, până la 3.814 fermieri, pentru programul de sprijin la usturoi sunt înregistrați doar opt beneficiari, față de 13 anul trecut.
Nu în cele din urmă, în ceea ce privește rezerva de apă din sol, pe orizontul 0-100 cm, se poate spune că există un deficit extrem, iar precipitațiile din primul trimestru al anului în curs reprezintă doar o zecime din media multianuală a ultimilor cinci ani. Totuși, pe orizontul 0-20 cm, precipitațiile din ultimele zile, în cuantum de aproape 12 litri/mp, asigură condiții satisfăcătoare pentru însămânțările de primăvară, se mai arată în raportul DAJ Galați, prezentat Instituției Prefectului.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Avem mai mulți cultivatori de roșii, în timp ce legumicultorii cu usturoi sunt mai puțini

Direcția pentru Agricultură Județeană Galați informează beneficiarii Programului de Minimis Tomate să urgenteze depunerea Notificării de Control. În urma depunerii acestei notificări, consilierii Direcției pentru Agricultură Județeană Galați și centrului județean Galați al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură vor verifica cultura de tomate.

Solicitanții trebuie să specifice că au înființat cultura de tomate în conformitate cu prevederile HG 148/2022, în suprafață de 1000 mp și, de asemenea, localitatea de referință. Totodată, trebuie să declare pe proprie răspundere că au marcat suprafața, la loc vizibil, cu o placă indicator cu dimensiunea minimă recomandată de 50×70 cm. De altfel, la ultima informare făcută publică de reprezentanții DAJG, în județul Galați sunt, în momentul de față sunt 3.814 beneficiari de ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de susținere a producției de tomate. Conform documetelor prezentate, se constată o creștere cu 20,96 %, a numărului beneficiarilor în 2022, față de anul trecut.

În monitorizarea DJAG mai sunt, în acest moment, și beneficiarii ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a usturoiului(HG 147/2022). Față de anul trecut, când la nivelului județului Galați erau 13 beneficiari, pe 18,44 de hectare, anul acesta s-a înregistrat o scădere dramatică de 32 la sută printre beneficiari(doar opt fermieri) și de 55% la terenurile cultivate (pe 8,35 ha).

expressdedunare.ro

[dcp100168]

Secetă, vreme caldă și ploi locale sub formă de aversă

Potrivit ANM, conţinutul de umiditate în cultura grâului de toamnă, pe profilul de sol 0-100 cm, va prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute, seceta fiind moderată, puternică şi extremă în Moldova, Dobrogea şi Maramureş, pe suprafeţe agricole extinse din Muntenia, Banat şi Crişana, iar local în centrul şi estul Transilvaniei.

În cultura de porumb, aprovizionarea cu apă pe adâncimea de sol 0-50 cm se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în Oltenia şi Transilvania, cea mai mare parte a Munteniei, local în nord-estul şi vestul Banatului, vestul şi sud-estul Crişanei, vestul, estul, centrul şi izolat sud-vestul Moldovei. Deficite de umiditate în sol (secetă moderată, puternică şi extremă) se vor înregistra în Dobrogea şi Maramureş, pe suprafeţe extinse din Moldova, local nordul şi estul Munteniei, nordul şi nord-vestul Banatului, izolat în nordul şi sud-vestul Crişanei.

Conform specialiştilor ANM, lucrările agricole în câmp (fertilizări, erbicidări, praşile manuale/mecanice, tratamente fitosanitare, etc.) vor fi temporar întrerupte de precipitaţiile prognozate. Sub aspect termic, în această perioadă va predomina o vreme în general mai caldă decât în mod obişnuit, în majoritatea regiunilor. Temperatura maximă a aerului se va situa între 22 şi 33 de grade Celsius, în toate zonele de cultură, iar cea minimă va fi cuprinsă între 7 şi 21 de grade, la nivelul întregii ţări.

„Instabilitatea atmosferică se va manifesta prin ploi locale sub formă de aversă, dar şi torenţiale, acestea fiind însoţite de descărcări electrice, intensificări temporare ale vântului izolat cu aspect de vijelie, precum şi căderi de grindină, în cea mai mare parte a ţării. În primele zile ale intervalului se pot înregistra cantităţi de apă semnificative din punct de vedere agricol”, au transmis specialiştii ANM.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Galațiul, în topul județelor agricole

Suprafața cultivată anul trecut la nivel naţional a crescut cu aproximativ o mie de hectare, comparativ cu 2020, până la 8,263 milioane de hectare, sectorul majoritar privat având o pondere de 99,1% din total, respectiv 8,189 milioane de hectare, arată datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Judeţele care au deţinut cele mai importante ponderi în suprafaţa totală cultivată au fost: Dolj (5,9%, respectiv, 484.101 ha), Constanţa (5,4% - 445.674 ha), Galaţi (5,1% - 419.770 ha), Călăraşi (4,9% - 403.411 ha) şi Teleorman (4,7% - 385.822 ha). La polul opus, cele mai mici suprafețe cultivate s-au înregistrat în judeţele: Bistriţa-Năsăud - 49.787 ha, Hunedoara - 50.191 ha, Harghita - 55.224 ha şi Maramureş - 56.370 ha.

În anul 2021, suprafaţa recoltată a fost mai mică cu 35,4 mii ha decât suprafaţa cultivată. Faţă de anul anterior, suprafeţele recoltate au fost mai mari la cereale pentru boabe, plante uleioase, livezi pe rod şi mai mici la leguminoase pentru boabe, sfeclă de zahăr, tutun, cartofi, legume, furaje verzi din teren arabil şi vii pe rod, arată cercetarea statistică realizată de INS.

În ceea ce priveşte cultura grâului, România a ocupat anul trecut locul 4 în Uniunea Europeană, după Franţa, Germania şi Polonia, cu 2,175 milioane ha, iar ponderea în suprafaţa totală cultivată cu grâu a UE a scăzut faţă de anul precedent cu 0,3 puncte procentuale. Suprafaţă totală cultivată cu porumb boabe a depăşit anul trecut 2,549 milioane ha. Tot în anul 2021, România s-a situat pe primul loc, în UE, la suprafaţa cultivată cu floarea- soarelui (circa o pătrime din suprafaţa totală cultivată), totalizând 1,124 milioane ha.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Seceta a afectat jumătate din culturile agricole ale județului

România va închide anul agricol 2021/2022 cu o producţie stabilă, care va aduce şi un excedent de export, chiar dacă nu va obţine cantităţile de cereale de anul trecut, a declarat recent pentru Agerpres ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.
Întrebat dacă poate estima un nivel al producţiei de cereale din acest an, ministrul a răspuns că "este o distanţă foarte mare până la recoltat, iar datele se schimbă de la zi la zi". În opinia sa, zonele agricole cu cele mai mari probleme sunt cele din estul ţării, Vaslui, Bârlad, Iaşi, unde a plouat mai puţin, dar şi zona Bărăganului.
Pe aceeași listă, putem adăuga, fără probleme și județul nostru. Șefa Direcției pentru Agricultură (DAJ) din Galați, Doina Ragea, ne-a precizat că un nivel normal al precipitațiilor ar fi de 420 de litri pe metru pătrat în decursul unui an. La această dată, foarte aproape de jumătatea lui 2022, se înregistrează 90 de litri, nici aceștia distribuiți uniform în toate zonele județului. "Până în data de 15 mai, fermierii au anunțat că în județ au fost calamitate 1.760 de hectare, marea majoritate cultivate cu grâu și din doar trei comune. Problema este că, în fapt, seceta s-a instalat după această dată, iar oamenii nu mai pot veni cu înștiințări de acest gen sau cu rapoarte operative", ne-a descris Doina Ragea necazurile fermierilor din județ.
Soluția găsită, în plan local, de reprezentanții DAJ Galați este ca toți fermierii persoane fizice, inclusiv PFA, II sau IF, să poată obține documente de calamitate la norma de venit, iar în cazul celorlalți (organizați sub formă de societăți comerciale), primăriile pot solicita ca un reprezentant al DAJ să facă o evaluare a pagubelor produse de seceta pedologică excesivă.
Per ansamblu, situația tinde să devină similară cu cea din urmă cu doi ani, atunci când intenția autorităților a fost de a declara județul ca fiind calamitat. "Problema este că porumbul a început deja să se răsucească din lipsă de apă, iar floarea-soarelui este subdezvoltată. Producțiile vor fi slabe pentru că nu a plouat la timp. În momentul de față, în jur de 40.000 de hectare din județ sunt calamitate, din care numai la grâu vorbim de 22.000 de hectare, iar la rapiță s-au întors în primăvară 3.800 de hectare", ne-a mai spus directoarea DAJ Galați.
Din fericire, situația nu este similară în toate zonele țării, însă, această secetă, ce a căpătat caracter ciclic, nu poate fi depășită decât cu investiții în sistemele de irigații.

viata-libera.ro

[dcp100168]

ANIF Galați livrează gratuit apa pentru irigații

ANIF Galați este alături de agricultori! Seceta pedologică instalată impune funcționarea continuă a stațiilor de pompare aflate în administrarea ANIF Galați pentru a asigura nivelul optim al apei pentru irigații, în mod gratuit, către fermierii gălățeni.

De la începutul campaniei agricole și până în prezent s-au irigat cumulat 57.528,85 ha, din care s-a aplicat udarea I pe o suprafața de 32.125,35 ha cultivată cu legume, grâu, orz, rapiță, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr și alte culturi. În funcție de comenzile beneficiarilor, în cursul acestei campanii de irigații, Filiala Teritorială de Îmbunatațiri Funciare Galați a umplut 212 km de canale prin funcționarea a 11 stații de pompare de bază.

Agricultorii care s-au constituit în organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații și au în proprietate infrastructura secundară au pornit până la această dată 35 de stații de punere sub presiune pentru alimentarea cu apă a rețelei de conducte îngropate.

„Menționăm, încă o dată, ca ANIF livrează apa pentru irigații în mod gratuit până la SPP-urile aflate în proprietatea beneficiarilor. Totodată, conform Legii nr. 125/2021, la finalul campaniei de irigații acestor beneficiari li se deconteaza până la 50% din contravaloarea energiei electrice consumată de către ei pentru activitatea de irigații. Un mare plus în lupta contra secetei îl reprezintă faptul că marea majoritatea a fermierilor a accesat fonduri europene pentru reabilitarea și modernizarea infrastructurii secundare de irigații precum și pentru achiziționarea de echipamente performante pentru irigații” a afirmat directorul general ANIF Galați, Sorin Pârvu.

expressdedunare.ro

[dcp100168]

Strigăt de ajutor al fermierilor gălățeni, „masacrați” de secetă și de neimplicarea factorilor de decizie

Seceta din acest an a pârjolit judeţul, iar majoritatea culturilor sunt calamitate, astfel că recoltele se anunţă dezastruoase. În aceste condiţii, fermierii gălăţeni au mari probleme, mai bine de jumătate dintre ei riscând să intre în faliment. Dincolo de lipsa acută a precipitaţiilor, cei mai importanţi fermieri din judeţ acuză lipsa de implicare a factorilor de decizie de la toate nivelurile şi solicită prezenţa acestora la o întâlnire pe care o vor organiza miercuri şi în care problemele agriculturii vor fi cap de afiş.

Vineri, 1 iulie, conform datelor Administrației Naționale de Meteorologie, în cultura de porumb neirigat, rezerva de apă din sol pe profilul 0-100 cm se situa în limite scăzute și deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică și extremă în Dobrogea și în Maramureș, pe suprafețe extinse din Moldova, Transilvania, Banat și Crișana, local în nordul, estul, sud-vestul și sudul Munteniei, sudul, centrul și estul Olteniei. Inutil de spus că acest conținut de umiditate din sol se prezintă la valori satisfăcătoare și apropiate de optim doar în celelalte regiuni ale țării.

În județul, Galați, așa cum am mai arătat în paginile cotidianului nostru, cel puțin în partea sa de sud este o secetă apăsătoare. Fermierul Petre Grigore, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Galaţi şi reprezentant local al LAPAR (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România) își amintește cu tristețe de seceta pedologică extremă din urmă cu doi ani și spune că situația este chiar mai gravă în prezent. "Dacă vă amintiți, atunci despăgubirile pentru secetă au fost acordate doar pentru culturile înființate în toamna anului 2019 și doar pentru circa 85 la sută dintre fermieri. Cele pentru culturile de primăvară nu au fost prinse în buget și au rămas la stadiul de promisiune. Acum, e limpede că ar trebui declarat județul ca fiind calamitat, iar acest lucru este de competența Instituției Prefectului. Eu reprezint fermierii și nu mă feresc să o spun că vor căuta prin toate mijloacele să nu facă lucrul acesta, iar fermierii vor avea mari probleme să achite acel impozit pe venit la hectar", ne-a precizat Petre Grigore.

Acesta a adăugat că proiectul viitoarei variante de ocolire a Galațiului ("centura mare") i-ar afecta pe agricultorii din zonă. "În primul rând, despăgubirile propuse, de 5.000 lei per hectar sunt infime, în condițiile în care prețul pieței situează un hectar din zonă la circa 12-14.000 de euro. În al doilea rând, așa cum este proiectul, ar deranja sistemul de irigații în care au fost investiți bani europeni, modernizările fiind făcute de unii fermieri. I-am prezentat aceste probleme domnului ministru Chesnoiu, la acea întâlnire care a avut loc recent la Galați, dar...", a spus Petre Grigore, pentru "Viața liberă".

Punctele de suspensie de mai sus pot fi umplute cu orice, dar nu cu precipitații, pentru că mai ales sudul județului a fost lipsit de apă în ultimele nouă-zece luni. Recent, șefa Direcției pentru Agricultură Județene, Doina Ragea, ne spunea că un nivel normal al precipitațiilor ar fi de 420 de litri pe metru pătrat în decursul unui an, iar la Galaţi s-au înregistrat doar 90 de litri pe metru pătrat în 2022.

Fermierii anunță o întâlnire cu politicienii gălățeni

Și mai tranșant este fermierul gălățean Ștefan Druică, din Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR). "Eu iau în calcul să nu mai înființez culturi pe suprafețele neirigate. Dacă la culturile de toamnă, gradul de afectare este de 70%, la cele de primăvară e de sută la sută. Porumbul e cât usturoiul. Așa nu se mai poate", a menționat Ștefan Druică, într-un recent dialog telefonic.

Acesta a anunțat pentru miercuri, 6 iulie, ora 12.00, la Hotel "Vega", o întâlnire a fermierilor cu factorii de decizie locali și cu parlamentarii gălățeni, pentru a discuta problemele agriculturii. "Nu e vina lor că nu plouă, dar trebuie găsite soluții. Reducerea TVA, accize, ceva, pentru că, altfel, 60 la sută dintre fermieri vor intra în faliment. Sunt oameni care au contractat credite în 2020 și nu au reușit nici acum să le achite", a mai spus cunoscutul fermier gălățean.

Altfel, toată lumea este de acord cu faptul că trebuie să consumăm produse agricole și alimente autohtone, dacă se poate locale, dar, concret, nimeni nu se implică la "firul ierbii" arse de secetă și de soarele necruțător al lunii lui Cuptor. Strigătul de ajutor al fermierilor gălățeni vine în ceasul al 24-lea, în condițiile în care, conform Institutului Naţional de Statistică, în judeţul Galaţi s-au cultivat anul acesta aproape 420.000 de hectare, iar recoltele vor fi dezastruoase, după toate probabilitățile.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Fermierii gălățeni, la discuţii aprinse cu decidenţii politici

Miercuri, 6 iulie, la orele prânzului, trei parlamentari gălățeni, social-democrații Viorica Sandu și Laurențiu-Viorel Gîdei, precum și liberalul George Scarlat, ultimul chiar președinte al Comisiei pentru Agricultură din Senatul României, au dat curs invitației fermierilor gălăţeni, fiind prezenți în sala de ședințe a Hotelului Vega. În plus, la această dezbatere au participat prefectul Gabriel Panaitescu, subprefectul Ciprian Manea, șefa Direcției pentru Agricultură Județene, Doina Ragea și Adrian-Sorin Pîrvu, directorul Filialei Teritoriale de Îmbunătățiri Funciare din cadrul ANIF.

Discuțiile, care pe alocuri au fost destul de aprinse, au vizat subiecte din cele mai diverse, plecând, evident, de la starea dezastruoasă a culturilor agricole din acest an din județ, pe fondul unui nou sezon de secetă pedologică extremă. Plecând de la această dureroasă stare de fapt, au fost abordate veșnicele neajunsuri ale sistemului de irigații, costurile în creștere ale tuturor inputurilor agricole, nemaivorbind de cele ale utilităților, lentoarea cu care statul izbutește să se implice în problematica despăgubirilor în caz de calamități, până la sistemul de rachete antigrindină, schimbările climatice și efectele directe ale războiului din Ucraina asupra fermierilor din zonă.
Dincolo de toate acestea, se desprinde o certitudine: acest an trebuie traversat de agricultori cu despăgubiri pentru seceta extremă care a afectat din plin suprafețele neirigate, dar, pe viitor, este nevoie urgentă de investiții, din orice sursă posibilă, în sistemele de irigații, inclusiv prin schimbarea unor paradigme și tehnologii. Vom reveni cu detalii.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Agricultura gălățeană, tot la mila ploii. De studii și proiecte nu ducem lipsă, pe timp de secetă

Fostul secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), fermierul gălățean Floricel Dima, crede că, în acest ritm al schimbărilor climatice și în contextul în care mai bine de două treimi din suprafețele agricole din județ sunt neirigate, în doi-trei ani vom avea imaginea dezolantă a unor câmpuri sterpe.

”Problema la zi este seceta și trebuie găsite soluții pentru alocarea de resurse financiare pentru despăgubiri către fermieri”, a adăugat fostul șef al Direcției pentru Agricultură Județene (DAJ) Galați, la întâlnirea de miercuri, 6 iulie, a fermierilor gălățeni cu parlamentari și alți factori de decizie din plan local. Acesta a adăugat că, pe termen lung, este nevoie imperioasă de investiții în sistemele de irigații, o altă preocupare de strictă necesitate fiind cea a reîmpăduririlor.

Un județ din nou calamitat

La rândul său, Doina Ragea, actualul director al DAJ Galați, a punctat succint imaginea cu adevărat dezastruoasă a agriculturii județene din acest an, în contextul în care porumbul, pe suprafețele neirigate, este calamitat în proporție de sută la sută, iar floarea-soarelui între 80 și 85 la sută. În plus, culturile de toamnă sunt calamitate între 70 și 90 la sută, în condițiile în care media precipitațiilor a totalizat doar 92 de litri/mp, față de o medie semestrială de peste 230 de litri. ”Au fost făcute demersuri la MADR pentru prelungirea termenelor de depunere a rapoartelor de evaluare privind culturile calamitate: pentru culturile de toamnă noul termen este 15 august, iar pentru cele de primăvară, chiar până la 1 decembrie”, a precizat Doina Ragea.

Având în vedere toate acestea, parlamentarii social-democrați Viorica Sandu și Laurențiu Gîdei susțin declararea județului Galați ca fiind calamitat. La întâlnirea de miercuri, Viorica Sandu a menționat faptul că a fost inițiată legea irigațiilor, prin care fermierii își pot realiza sistemele de irigații locale cu compensarea consumului de energie electrică de până la 50 la sută, inclusiv pentru fermierii care nu au încheiate contracte cu ANIF.

În aceeași ședință ”de îndată”, senatorul liberal George Scarlat, fost secretar de stat în MADR, a arătat că, ”văzând că statul nu face nimic, fermierii și-au luat soarta în mâini, în ce privește irigațiile”. Acesta este de părere că ”sistemul funcționarilor este anchilozat, iar gândirea este doar pentru moment, având caracter pompieristic”. Pe de altă parte, George Scarlat își menține opinia că infrastructura principală de irigații trebuie preluată din nou de ANIF și, în plus, este rezervat cu privire la despăgubirile ce ar putea fi acordate fermierilor în acest an, cu un buget al statului supus constrângerilor de tot felul. ”În 2020, am dat despăgubiri de peste un miliard și eu vă spun că, dacă aveam 25-30 milioane de euro investite în irigații în județul nostru, nu mai aveam astăzi aceste probleme în Câmpia Covurlui”, a mai spus același senator liberal.  

Cine, cum și, mai ales, când reabilitează infrastructura de irigații? 

La rândul său, Marian Băilă, administratorul Brateș-Prut Frumușița, crede că această paradigmă a investițiilor de irigații se poate schimba prin investiții private. ”Statul să accepte să-i lase pe cei care pot investi să facă ei ce trebuie. Pe zone bine delimitate, nu putem avea alți consumatori de apă pentru irigații, ei sunt aceiași și, în viitor, ar putea fi deserviți inclusiv de operatori privați care să livreze apa necesară. Asta și în condițiile în care se dorește crearea unui cadru legal stimulativ pentru investițiile private în cadrul OUAI-urilor existente. E păcat, în câțiva ani de zile s-ar putea schimba totul”, a adăugat acesta.

Până atunci, directorul Filialei Teritoriale de Îmbunătățiri Funciare (FTIF) Galați, Adrian-Sorin Pîrvu, a prezentat situația lucrărilor de investiții pe care ANIF le are în derulare în prezent. ”Toate sistemele ANIF funcționează la parametri optimi, inclusiv la SPA Dunăre. Până la finele acestui an, sperăm să scoatem la licitație o lucrare de 15 milioane de euro prin care să schimbăm șase agregate de la SPA Dunăre și să intervenim și la SPA Liești. O altă lucrare de 120 de milioane de lei este cea referitoare la schimbarea sifoanelor, iar, în plus, avem și proiectul domnului Tuchiluș, acesta fiind în faza de notă conceptuală și studiu de prefezabilitate, cu o valoare de aproape 100 de milioane de lei”, a menționat Adrian Pârvu. Direct vizat, managerul Agrimat Matca a reacționat, menționând că, dincolo de reabilitarea infrastructurii secundare de irigații, efectuată prin forțe proprii în trecut, finanțarea proiectului de înființare a unei stații de pompare în nordul județului a fost timp de mai bine de 15 ani în atenția MADR, dar cam atât. ”Cu banii pe care îi dăm la calamități de atâția ani, rezolvam sistemul de irigații, îl făceam de ultimă generație”, a conchis Ion Tuchiluș. 

În anul 2022, în județul Galați, din cele peste 300.000 de hectare cultivate anual, aproximativ 200.000 nu beneficiază de suportul irigațiilor.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Alertă maximă la Galați. Scăderea debitului și nivelului Dunării scoate din funcțiune sistemul de irigații

Seceta instalată în ultimele luni a distrus aproape în totalitate culturile agricole din bazinul cerealier de pe Podișul Covurlui. Este o situație fără ieșire, pentru că nici dacă ar urma o perioadă ploioasă, pagubele nu vor mai putea fi diminuate.

Se anunță o situație cu mult mai gravă, pentru că dacă va continua vremea caniculară și vor continua să scadă debitul și nivelul Dunării, va fi scoasă din funcțiune Stația de Pompare „Dunăre”, care asigură extragerea apei din fluviu pentru irigarea a 137.000 de hectare de teren arabil din județul Galați.

La culturile de toamnă, grâu, orz și rapiță, producțiile sunt de la zero la două tone la hectar

La cererea fermierilor care se află într-o situație disperată din cauză că seceta le-a distrus culturile în procente de la 85% la 100%, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a organizat o întâlnire a fermierilor cu parlamentarii de Galați, pentru ca aceștia să transmită la Guvern problemele cu care se confruntă.

„Dacă ne referim la culturile de toamnă, grâu, orz, rapiță, producțiile obținute în județul Galați sunt de la zero până la maximum două tone la hectar. Dacă facem referire la culturile înființate în primăvară, acolo unde nu s-a irigat, nu se obține nimic. Acolo unde s-a irigat și se irigă, se face ceva producție, dar numai dacă s-au respectat indicatorii, norma de udare și perioada de udare”, a precizat Petre Grigore, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Galaţi şi reprezentant local al LAPAR.

Culturile de porumb au fost distruse în procent de 100%, la floarea soarelui procentul distrugerilor este de 85%

Potrivit șefei Direcției Agricole Galați, Doina Ragea, situația este cu mult mai gravă decât în anul 2020, pentru că acum culturile agricole sunt distruse în procente de până la 100%.

„Situația este cu mult mai gravă decât în anul 2020. Culturile de porumb sunt calamitate în procent de 100%, iar cele de floarea soarelui sunt calamitate, în momentul de față, în procent de 80-85%.

La mazăre, culturile sunt distruse în procent de 90%. Deocamdată nu e terminată recoltarea, dar din ceea ce este pe câmp, producția nu va fi mai mare de 300-400 kg la hectar. Și culturile de toamnă sunt calamitate în procent de 90%.

De cinci luni de zile, în județul nostru nu a plouat absolut deloc. Până la ora actuală, media precipitațiilor este de 92 de litri pe metrul pătrat, față de 231 de litri pe metrul pătrat, cât ar fi trebuit să fie în mod normal”, a precizat șefa Direcției Agricole Galați.

În opinia acesteia, nici dacă în perioada următoare vom avea mai multe zile ploioase, dezastrul nu mai poate fi evitat sau diminuat: „Dacă ne referim la suprafață, toată suprafața județului, de 291.438 de hectare de teren arabil, este calamitată. Chiar dacă va mai da ploaie, nu se mai poate face nimic”.

Scăderea debitului și nivelului Dunării va scoate din funcțiune sistemul de irigații

Situația cea mai gravă este dată de anunțul Administrației Naționale de Meteorologie, conform căreia de pe 15 iulie va urma o nouă perioadă caniculară, dar și de avertizările hidrologilor de la Administrația Națională „Apele Române”, care au avertizat că scăderea în continuare a debitului și nivelului Dunării va determina scoaterea din funcțiune a sistemului de irigații.

În condițiile scăderii debitului apelor Dunării, nu se vor mai putea amorsa pompele de la Stația de Pompare a Apei „Dunăre”, prin care este extrasă din fluviu apa pentru irigarea a 136.995 ha de teren arabil din județul Galați.

„Apare o problemă, pe care trebuie să o luăm în considerare. Este vorba de nivelul Dunării, pentru că marea majoritatea dintre noi irigăm prin SPA Dunăre.

Într-o discuție pe care am avut-o zilele trecute cu <<Apele Române>> mi s-au transmis și nivelul și debitul Dunării. Deci, este la 3.570, la Galați. La 3.500, pompele de la SPA Dunăre nu se mai amorsează și nu vom mai avea apă pentru irigații pe canalul magistral. Este o foarte mare problemă. Deci și noi ajungem în situația celorlalți colegi din țară, care nu își pot iriga culturile, deși noi avem și sistem de irigații și avem și Dunărea aproape”, a declarat Petre Grigore, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Galaţi.

Scoaterea din funcțiune a sistemului de irigații ar mări pagubele, distrugând și culturile care ar mai putea fi salvate, dar ar face aproape imposibile lucrările de arat din toamna acestui an, pentru înființarea noilor culturi agricole.

Situație mai gravă decât în 2020, când seceta a distrus 85% din culturile agricole

Șefa Direcției Agricole Galați preciza că „situația este cu mult mai gravă decât în anul 2020”. Atunci, deși județul Galați era pe locul 4 pe țară din punct de vedere al suprafețelor agricole irigate, nu au putut fi evitate pagubele produse de secetă.

În județul Galați există peste 350.000 ha de terenuri agricole, din care 291.438 de hectare de teren arabil și pe mai puțin de jumătate din această suprafață, adică pe 136.995 ha, există sisteme de irigații. Pe alte 32.000 ha există sisteme de irigații, dar acestea nu pot fi puse în funcțiune.

Seceta din 2020, a fost anunțată de lipsa de precipitațiilor din iarnă. În primul semestru din 2020, media precipitațiilor pentru întreg județul Galați a fost de 135,36 l/mp față de o medie multianuală de 231 l/mp, rezultând un deficit de 96,64 l/mp.

Efectul secetei din 2020 a fost distrugerea aproape în totalitate a culturilor agricole din județul Galați. La culturile de toamnă a fost afectată de secetă o suprafață de 59.628 de hectare. La culturile de primăvară, a fost afectată de secetă o suprafață de 183.000 de hectare. În total, din cele 291.438 de hectare de terenuri agricole din județul Galați, seceta a distrus culturile de pe 242.628 hectare, adică aproximativ 85% din culturile agricole.

puterea.ro

[dcp100168]

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, în vizită la Galaţi, în cadrul unui turneu prin zonele afectate de secetă

La nici 24 de ore de când a depus din nou jurământul drept ministru al Agriculturii, Petre Daea a făcut o vizită aproape incognito la Galaţi, însoţit de directorul general al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, Cornel Popa. 

La prima oră a dimineţii, au fost întâmpinaţi de directorul ANIF Galati, Sorin Adrian Pîrvu, însoţit de Oana Manea, şef Serviciu Plan Exploatare Patrimoniu şi Iulian Vitel, şef Birou Operaţional.  Împreună s-au deplasat  în cele mai arzătoare puncte din Câmpia Covurlui, vizitând stația de bază SPA Dunăre, aflată în administrarea ANIF, stația SRP1 Vânători, aflată în folosință gratuită la FOUAI Câmpia Covurlui, dar și terenuri agricole amenajate cu infrastructura de irigații.  Petre Daea face un turneu prin ţară, prin zonele afectate de secetă, şi a început cu Brăila, vizitată ieri, şi Galaţiul, unde fermierii au avut recent o discuţie aprinsă cu decidenţii politici pe subiectul secetei şi al irigaţiilor.

La Galaţi, ministrul a stat de vorbă, la SRP1 Vânători, cu preşedintele FOUAI Câmpia Covurlui - Gheorghe Ifrim, precum şi cu  reprezentanţii Agrogal SA, dna Petrica Gîrliceanu şi dl. Ion Ştefan.

„Trebuie să vezi suferința plantelor la fața locului”, a spus Petre Daea la Digi24. „Ieri am fost la Brăila și am văzut în aproape cele 300.000 de hectare care sunt amenajate la irigat, culturile din perimetrul irigabil sunt în regulă, deci nu avem calamități în acest perimetru. Astăzi sunt în Galați. Din 291.000 de hectare, care este suprafața arabilă a acestui județ, pentru 88.000 de hectare au fost încheiate contracte de irigare. Culturile se irigă. În perimetrele pe care le avem în funcțiune, unde instalațiile asigură apă la plante, nu avem pierderi de recoltă”, a adăugat el. Mai mult, oficialul a explicat că acum se concentrează pe pregătirea următorului an agricol, care va începe în doar o lună. Ministrul spune că prețurile alimentelor de la raft nu vor fi influențate de problemele din agricultură.

La rândul său, directorul ANIF Galaţi, Sorin Adrian Pîrvu, a apreciat sprijinul primit: "În contextul secetei pedelogice instalate, o buna desfășurare a activității de irigații este esențială și salutăm pe această cale sprijinul de care ne bucurăm din partea factorilor decidenți față de problemele cu care se confruntă fermierii gălățeni asigurându-ne suportul necesar pentru demararea investiției în infrastructura de irigații atât din Câmpia Covurlui, cât și din celelalte amenajări din județul Galați. “

Social-democratul Petre Daea este la al cincilea mandat de ministru al Agriculturii, după cele din guvernele Năstase, Grindeanu, Tudose şi Dăncilă. Marcel Ciolacu a anunţat, miercuri, după şedinţa Consiliului Politic Naţional al PSD, că înlocuitorul lui Adrian Chesnoiu la Ministerul Agriculturii este Petre Daea, despre care a afirmat că este „un om cu experienţă şi un patriot, iubit de cei care lucrează în agricultură". Postul de ministru al Agriculturii a rămas vacant după ce Adrian Chesnoiu a demisionat, fiind cercetat de DNA.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Arşita şi seceta pot înjumătăţi producţia de porumb şi floarea-soarelui a României

♦ Fermierii estimează o producţie de porumb de circa 8 mil. tone, după ce estimările iniţiale erau de peste 14 mil. tone ♦ În 2022 s-au irigat doar 7% din suprafaţa cultivată cu cereale ♦ La grâu, recolta a fost de circa 7,5 mil. tone, deşi primele date arătau 9-9,5 mil. tone. ♦ Fermier: „La final de an vom vorbi de exituri din business, de credite nerambursate şi de locuri de muncă puse în pericol, iar, pe lanţ, industria va suferi cel mai mult.”

Estimările îndrăzneţe din prima parte a anului în ceea ce priveşte producţia agricolă, care indicau circa 30 de milioane de tone de cereale, au fost spulberate de arşiţa şi seceta pedologică care au pus stăpânire totală pe unele zone ale ţării. Astfel, fermierii au avut producţii mai mici la grâu, orz şi rapiţă, dar la porumb şi floarea-soarelui se aşteaptă să mai recolteze jumătate din producţia estimată iniţial, doar de pe suprafeţele irigate, celelalte fiind deja compromise aproape 100%.

„Întreg arealul ţării este cuprins de arşiţă. Pe lângă seceta pedologică, care înseamnă lipsa apei de la rădăcinile plantei, această arşiţă atmosferică înseamnă temperaturi foarte înalte pentru o perioadă lungă de timp şi au fost afectate atât culturile de toamnă, cât şi culturile de primăvară. Cele mai afectate culturi sunt cele din zona Moldovei, dar avem şi în sud, în Ialomiţa, în partea de nord a judeţului Călăraşi, în Buzău, în Brăila, în Giurgiu şi în Teleorman”, spune Ionel Arion, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro.

zf.ro

[dcp100168]

Ministerul Agriculturii: 16.000 hectare cu grâu sunt afectate de secetă, în judeţele Brăila, Galaţi, Ialomiţa şi Teleorman

”Termenul de depunere a documentaţiilor prin care s-a constatat gradul de afectare a culturilor de factorul de risc – secetă pedologică – este 30 august pentru culturile de toamnă (grâu şi triticale), respectiv 15 decembrie pentru culturile prăşitoare (porumb şi floarea soarelui). Facem precizarea că în prezent sunt prelucrate datele la culturile unde recoltatul s-a încheiat. Astfel, potrivit documentelor şi comunicărilor transmise de prefecturi, suprafaţa afectată de factorul de risc – secetă pedologică- la culturile la care s-a încheiat recoltatul, respectiv grâu, este de aproximativ 16.000 hectare, cultivate în judeţele Brăila, Galaţi, Ialomiţa şi Teleorman”, anunţă Ministerul Agriculturii.

Procesul de constatare este în plină desfăşurare şi la culturile prăşitoare (porumb şi floarea soarelui), comisiile sunt în teren pentru a evalua şi înregistra pagubele produse, urmând că acestea să fie comunicate periodic.

Ca urmare a secetei pedologice instalate în unele regiuni ale României, în baza prevederilor HG 557/august 2016, şi ale Ordinului comun al ministrului afacerilor interne şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru completarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, la nivelul fiecărui judeţ este instituită procedura care stabileşte modalităţile de constatare şi înregistrare a pagubelor.

În baza procedurilor instituite, comisiile de constatare a suprafeţelor calamitate şi a gradului de afectare a culturilor, din care fac parte reprezentanţi ai administraţiei publice locale, un reprezentat al APIA şi un reprezentant al Direcţiei Agricole judeţene, evaluează la faţa locului pagubele produse pentru fiecare cultură, pe baza solicitărilor transmise de cultivatorii/producătorii agricoli din zonele afectate autorităţilor locale.

money.ro

[dcp100168]

Peste 70.500 de hectare cultivate au fost afectate de seceta pedologică. Sunt 14 județe cu probleme

Ultimele date ale Ministerului Agriculturii indică faptul că 70.562 hectare unde recoltatul s-a încheiata deja au fost afectate de secta pedologică. Procesul de constatare este însă în plină desfășurare și la porumb și floarea soarelui, iar comisiile sunt în teren pentru a evalua și înregistra pagubele produse.

Potrivit documentelor și comunicărilor transmise de prefecturi ministerului Agriculturii, suprafața totală afectată de  seceta pedologică este de 70.562 hectare, cultivate cu grâu, triticale și alte culturi, în județele Arad, Bacău, Botoșani, Brăila, Călărași, Galați, Giurgiu, Ialomița, Iași, Neamț, Satu-Mare, Tulcea, Vaslui, Ilfov. Procesul de constatare este însă în  plină desfășurare și la culturile prășitoare (porumb și floarea soarelui), comisiile fiind în teren pentru a evalua și înregistra pagubele produse.

Termenul de depunere a documentațiilor prin care se constată gradul de afectare a culturilor este 30 august pentru culturile de toamnă (grâu și triticale), respectiv 15 decembrie pentru culturile prășitoare (porumb și floarea soarelui).

Ca urmare a secetei pedologice instalate în unele regiuni ale României, la nivelul fiecărui județ este instituită procedura care stabilește modalitățile de constatare și înregistrare a pagubelor. În baza procedurilor instituite, comisiile de constatare a suprafețelor calamitate și a gradului de afectare a culturilor, din care fac parte reprezentanți ai administrației publice locale, un reprezentat al APIA și un reprezentant al Direcției Agricole județene, evaluează la fața locului pagubele produse pentru fiecare cultură, pe baza solicitărilor transmise de cultivatorii/producătorii agricoli din zonele afectate autorităților locale.

Din datele transmise de MADR pentru Economica la finalul lunii mai, suprafețele însămânțate până la data de 19 mai 2022 sunt asemănătoare cu cele de anul trecut, respectiv: grâu –  2.199 mii ha, porumb – cca. 2.466 mii ha, orz – cca. 313 mii ha, floarea soarelui – cca. 1.250 mii ha, rapiță – cca. 478 mii ha.

economica.net

[dcp100168]

Peste 3.500 de legumicultori gălățeni, în Programul ”Tomata”

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a primit de la alte zece judeţe deconturi în vederea efectuării plăţilor pentru beneficiarii Programului Tomata, informează instituţia printr-un comunicat. Potrivit sursei citate, faţă de săptămâna trecută, numărul cererilor transmise pentru decontare a crescut considerabil, astfel că s-au primit cereri pentru 4.388 de beneficiari, în valoare de 66,26 milioane de lei.
"Cele 10 judeţe care au trimis deconturile la MADR în vederea efectuării plăţilor sunt: Alba, Argeş, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Mureş, Neamţ, Vâlcea, Vrancea, Ilfov. Cele mai multe cereri au fost înregistrate pentru judeţele Galaţi (3.551 solicitanţi) şi Ilfov (255 solicitanţi)", se arată în documentul citat.
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a subliniat, în context, că situaţia plăţilor este dinamică, iar pe măsură ce se vor primi dosarele aferente celorlalte judeţe, MADR va achita cererile de plată şi pentru restul legumicultorilor înscrişi în Program.
MADR a alocat în acest an 225 de milioane de lei pentru susţinerea producţiei de tomate şi legume în spaţii protejate, respectiv ardei gras, ardei kapia, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac şi ceapă verde. Programul denumit generic "Tomata" este împărţit în două cicluri de producţie, iar tomatele pot fi cultivate în ambele cicluri. Valoarea sprijinului total este de 4.000 de euro/beneficiar, iar producţiile minime necesare trebuie să fie de 3.000 de kilograme pe 1.000 de metri pătraţi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Culturile din judeţul Galaţi, compromise de seceta extremă

Seceta pedologică extremă, cauzată de insuficienţa precipitaţiilor manifestată pe perioade lungi de timp, şi, de multe ori, distribuţia neuniformă a precipitaţiilor au avut un impact negativ asupra dezvoltării culturilor.

Cantităţile insuficiente de preci­pitaţii înregistrate încă din luna septembrie 2021 au afectat grav rezerva de apă din sol, motiv pentru care judeţului Galaţi, încă din luna decembrie 2021, i s-a atribuit calificativul de secetă pedologică extremă, instalată iniţial în centrul judeţului, iar apoi, în primăvara anului 2022, şi în restul judeţului Galaţi.

Vara, temperaturile diurne au crescut până la valori de peste 35°C, instalându-se o arşiţă atmosferică, tocmai când plantele aveau nevoi crescute de apă, astfel culturile agricole înfiinţate în primăvara anului 2022 fiind compromise în totalitate.

Judeţul Galaţi are o suprafaţă agricolă totală de 348.429 ha,  din care: arabil 291.438 ha; vii 18.525 ha (15.762 pe rod); livezi 1.330 ha (131 livezi pe rod); arbuşti fructiferi 58 ha; păşuni naturale 36.561 ha; fâneţe 517 ha.

În judeţul Galaţi există condiţii agroclimatice dificile, media multianuală a cantităţii de precipitaţii fiind de 486 l/mp, ceea ce ne încadrează în clasa moderat-secetoasă.  Anul 2022 a presupus condiţii extrem de nefavorabile, în cele opt luni înregistrându-se o medie a precipitaţiilor de doar 115,22 l/mp (şi acestea neuniforme), cantitate care trebuie comparată cu media multianuală a acestui interval de timp care este de 324 l/mp, rezultând un procent de doar 36%. Menţionăm şi faptul că cea mai ploioasă lună din an, respectiv iunie, creditată cu o medie multianuală de 66 l/mp, a oferit în acest an doar 9,92 l/mp, reprezentând numai 15% din medie. 

Seceta pedologică s-a agravat, înregistrându-se episoade sub toate formele de manifestare, secetă atmosferică, arşiţă atmosferică, secetă hidrologică şi evident seceta pedologică cu toate subdiviziunile ei, moderată, puternică şi excesivă. În perioada 2012-2022, s-au succedat patru episoade de secetă pedologică extremă, fiind vorba de anii 2012, 2015, 2020 şi 2022, concluzia fiind aceea că în doar 11 ani s-au petrecut 4 episoade de secetă pedologică extremă.

Rezerva de apă din sol s-a încadrat permanent, în ultimii ani, în clasificarea de secetă pedologică puternică, extremă şi doar pe perioade scurte de timp secetă pedologică moderată.

Verificări şi constatări în teren

Conform procedurilor specifice cuprinse în Ordinul comun MADR/MAI nr.97/63 din 2020, reactualizat şi proceselor-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor produse de fenomenul meteorologic nefavorabil seceta pedologică, au fost emise şase Ordine ale Instituţiei Prefectului pentru culturile însămânţate în toamna anului 2021 în urma cărora echipele mixte formate din reprezentanţi DAJ, APIA, UAT şi beneficiar s-au deplasat în teren.

Astfel, din totalul suprafeţei declarate de 71.863,60 ha, a rezultat o suprafaţă afectată de teren arabil de 47.884,85 ha într-un procent de 67% totalizând o valoare a cheltuielilor efectuate de peste 137 de milioane de lei pentru un număr de 3.467 producători agricoli. Punctual, în urma fenomenelor meteorologice şi anume ploi abundente însoţite de vânt, din 9 august 2022, în comuna Umbrăreşti, comisia de evaluare pagube formată conform Ordinului comun MAP/MAI nr. 459/79 a constatat că 76 de producători agricoli au avut solare afectate în proporţie de 40-100% ce însumează o suprafaţă de 68.719 mp. Valoarea pagubelor se ridică la 1.159.000 lei. Solarele în suprafaţă de 55.110 mp a 27 de producători au fost distruse total, valoarea pagubelor ridicându-se la 956.000 lei. 

Direcţia Agricolă a informat permanent Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, colaborând cu Instituţia Prefectului. Fermierii au fost consiliaţi referitor la folosirea de tehnologii specifice zonelor secetoase, utilaje performante cu consum redus, hibrizi şi soiuri rezistente la secetă şi la dăunători. Fermierilor li s-au explicat facilităţile oferite de submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor”.

Submăsura se adresează fermierilor activi persoane fizice, cât şi juridice -  care au încheiat cu o societate de asigurare un contract de asigurare pentru riscuri prevăzute de submăsură - să se angajeze să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul şi la termenele prevăzute în contract, ei putând primi 70% din valoarea primei de asigurare eligibile şi plătite efectiv de către fermier.

Riscurile eligibile care pot face obiectul contractului de asigurare sunt:
•Fenomene climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arşiţa, inundaţiile,  grindina,  îngheţul (timpuriu de toamnă, de iarnă sau târziu de primăvară), ploile torenţiale sau ploile excesive şi de lungă durată, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada.
•Infestările cu organisme de carantină dăunătoare plantelor prevăzute în HG nr. 563/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
•Boli ale animalelor care nu fac obiectul despăgubirilor prin alte programe cu finanţare europeană sau naţională: tuberculoza bovină, bruceloza bovină, bruceloza ovină şi caprină (B. melitensis), boala veziculoasă a porcului, antraxul, pleuropneumonia contagioasă bovină, echinococoza.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Fermierii așteaptă despăgubiri pentru culturile distruse de secetă

Conform datelor comunicate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), luni, 26 septembrie, suprafaţa agricolă totală afectată de secetă a ajuns la 683.527 de hectare, în 38 de judeţe, printre care, evident, și județul Galați.

Într-o recentă discuție cu Doina Ragea, directorul Direcției pentru Agricultură Județene (DAJ) Galați, am aflat că doar suprafața culturilor însămânțate în toamna anului trecut afectate de seceta pedologică este de aproape 48.000 de hectare, reprezentând 58,65% din total. Reprezentanții DAJ Galați au făcut și o estimare a pagubelor produse fermierilor, ajungând la un total de peste 137 de milioane lei. Cele mai afectate culturi de toamnă afectate sunt cele de grâu şi triticale, orz, orzoaică, ovăz, secară, dar și rapiţă.

În prezent, situaţia suprafeţelor calamitate pentru care s-au întocmit procese-verbale de constatare este în curs de finalizare la prefecturi pentru culturile de toamnă recoltate la care s-a încheiat raportarea pe data de 30 august. Totuși, MADR a precizat că pot exista modificări la unele culturi în ceea ce priveşte suprafaţa afectată, după centralizarea proceselor-verbale transmise de prefecturi, rezultând astfel suprafeţe mai mici faţă de raportările anterioare.

Dezastrul este completat de situația culturilor de primăvară. Șefa DAJ Galați a menționat, pentru ”Viața liberă”, că din cele 56.800 de hectare din județ însămânțate cu floarea-soarelui, în jur de 75% sunt, cel mai probabil, calamitate. Ce să mai vorbim de culturile de porumb, acolo unde specialiștii estimează o calamitare ce variază între 80 și 95 la sută a celor aproape 118.500 de hectare însămânțate în primăvara acestui an. Deocamdată, rapoartele întocmite la nivelul județului nostru conțin doar aproximativ 12.000 de hectare afectate de secetă la porumb, floarea-soarelui și la soia, iar, conform legislației în vigoare, acestea trebuie finalizate până la data de 30 noiembrie.

După această dată, ar urma ca fermierii să primească despăgubiri pentru toate culturile distruse de secetă. Să nu uităm, însă, că în urmă cu doi ani, din lipsă de fonduri bugetare, oamenii au fost despăgubiți doar pentru culturile de toamnă, chiar și acelea incomplete, procentul situându-se undeva la 85 la sută. Pentru culturile de primăvară au primit... zeroul din dreptul MADR, de la rectificarea bugetară.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Prețurile medii ale produselor agricole, valabile pentru anul 2022

Impozitul pe veniturile din arendarea terenurilor sau bunurilor agricole se calculează prin reținere la sursă de către plătitorii de venit (arendași) la momentul plății venitului, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net, informează Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Galați.

Venitul net obținut din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal se stabilește la fiecare plată, prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut. Venitul brut se stabilește pe baza contractului încheiat între părți și reprezintă totalitatea sumelor în bani încasate sau echivalentul în lei al veniturilor în natură primite. Conform AJFP Galați, în cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se face pe baza prețurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale Consiliului Județean.

Prețurile medii pentru produsele agricole din Galați, pentru anul 2022

Astfel, potrivit Hotărârii nr. 321 din 21 decembrie 2021 a Consiliului Județean Galați, prețurile medii pentru anul fiscal 2022 sunt următoarele: 0,98 lei/kg pentru grâu, 0,88 lei/kg - porumb, 0,73 lei/kg - orz, 1,90 lei/kg pentru floarea-soarelui, 2,44 lei/kg - soia și 0,85 lei/kg pentru mazăre furajeră. De asemenea, conform Hotărârii 320 din aceeași dată, prețul mediu pe tona de masă verde obținută de pe pajiști este de 36 de lei, pentru anul fiscal 2022.

Impozitul astfel calculat și reținut se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut, termen până la care trebuie completat și depus și formularul 112 "Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate", în vederea declarării impozitului pe veniturile din arendă și, după caz, a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS). Impozitul aferent veniturilor din arendă, calculat, reținut și plătit de către arendaș, este impozit final, iar arendatorii mai pot avea obligații declarative/de plată doar în ceea ce privește contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), după caz, precizează AJFP.

Cum se plătesc contribuțiile de asigurări sociale de sănătate

Dacă veniturile din arendă sunt obținute de la un singur arendaș, iar nivelul net al acestora este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară, arendașul are obligația să calculeze, să rețină, să plătească și contribuția de asigurări sociale de sănătate, precum și să o declare corespunzător în formularul 112.

Dacă veniturile din arendă sunt realizate de la mai mulți plătitori de venit (arendași), iar veniturile nete estimate a se realiza de la cel puțin unul dintre ei sunt cel puțin egale cu nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, arendatorul desemnează arendașul care are obligația calculării, reținerii, plății și declarării prin formularul 112 a CASS.

În situația în care nivelul veniturilor din arendă obținute de la fiecare plătitor de venit este sub plafonul de 12 salarii minime brute pe țară, dar venitul net cumulat depășește acest plafon, arendatorul are obligația depunerii formularului 212 "Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice" în vederea declarării și plății CASS.

AJFP Galați mai precizează că un exemplar al contractului de arendare trebuie depus la fiecare Consiliu Local în a cărui rază teritorială se află bunurile agricole arendate, pentru a fi înregistrat într-un registru special ținut de secretarul Consiliului Local.

viata-libera.ro

[dcp100168]

O nouă dezbatere despre secetă, irigații și problemele fermierilor, la ANIF Galați

Miercuri, 5 octombrie, Filiala Teritorială de Îmbunătățiri Funciare (FTIF) Galați din cadrul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) și-a prezentat bilanțul de activitate, la un an de la preluarea conducerii instituției de către actualul director, Adrian-Sorin Pîrvu.

Într-o dezbatere cu fermieri și reprezentanți ai organizațiilor utilizatorilor de apă (OUAI) din județ, în prezența prefectului Gabriel Panaitescu și a celor doi subprefecți, discuțiile au plecat de la faptul că, în acest an, a fost contractată pentru activitatea de irigații o suprafață de aproape 88.500 de hectare. În plus, în contextul secetei pedologice, s-au irigat 131.269,65 de hectare, marea majoritate în amenajarea Câmpia Covurlui, apa și energia fiind gratis până la stațiile de punere sub presiune și alte puncte de livrare. Directorul FTIF Galați a menționat și faptul că au fost făcute demersuri pentru decontarea a 49,99% din contravaloarea facturilor de energie electrică consumată la stațiile de punere sub presiune sau cu echipamentele de irigații. Astfel, se vor deconta peste două milioane de lei celor 29 de beneficiari care au depus documentele justificative.

Record de investiții în așteptare

Altfel, fondurile de investiții atrase în acest an reprezintă un record pentru FTIF Galați, cele două proiecte aflate în curs de atribuire a lucrărilor de execuție însumând 41 de milioane de euro. Este vorba despre reabilitarea infrastructurii principale de irigații Câmpia Covurlui, investiție ce privește obiectivele SPA Dunăre, SPA Liești și Canalul Magistral Luncă, în valoare de 18 milioane de euro, dar și reabilitarea infrastructurii principale de aducțiune a apei pentru irigații Sifon Mălina din amenajarea Câmpia Covurlui, în valoare de 23 de milioane euro. Nici nu este de mirare că, în actuala situație, o prioritate o reprezintă predarea infrastructurii principale de irigații înapoi către ANIF, chestiune abordată de reprezentantul OUAI Ivești, Viorel Irimia. Momentan, situația este condiționată de modificări ale legislației aflate în dezbatere la Camera Deputaților, for decizional.

Ce se întâmplă în teren

Până atunci, situația agricolă din acest an a fost descrisă plastic de fermierul Gavrilă Tuchiluș, administratorul Agrimat Matca: "De pe cinci mii de hectare, nu am recoltat niciun bob de porumb, iar rezerva de apă din sol este extrem de redusă, existând riscuri pentru însămânțarea rapiței, la această dată".
Varianta gravitațională de irigare a peste 14.000 de hectare din nordul județului cu apă din Siret este tot în faza de studiu de prefezabilitate, fiind necesară o investiție de circa o sută de milioane de euro. "Dacă ar ajunge în execuție la o firmă privată, lucrarea ar putea fi efectuată în trei luni", este de părere același Gavrilă Tuchiluș.

viata-libera.ro

[dcp100168]

O cincime din suprafeţele afectate, în judeţul nostru. Culturile din Galaţi, dezastruoase în lipsa precipitațiilor

Centralizarea efectuată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) arată că un număr de peste 16.000 de fermieri au fost afectați de seceta pedologică, iar circa 250.000 hectare de culturi înființate în toamna anului 2021 au fost calamitate în grade diferite de afectare, cuprinse între 30% și 100. Conform datelor transmise de Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Galați, aproape o cincime din totalul suprafețelor afectate se află în județul nostru, cei 3.600 de fermieri afectați raportând calamități la culturile de toamnă (grâu, triticale, orz, orzoaică, rapiță) pe nu mai puțin de 48.000 de hectare.

Reamintim că, pentru aceste situații, Guvernul României a aprobat granturi financiare în cuantum maxim de doar 1.500 lei/ha aferent unui grad de afectare de 100%, iar valoarea totală a despăgubirilor, la nivel național, depășește, potrivit MADR, 365 de milioane lei.

Dezastrul este completat de culturile de primăvară

Imaginea dezastrului din sectorul vegetal gălățean este întregită de calamitarea culturilor înființate în primăvara acestui an, în special cele de porumb și floarea-soarelui, dar și mazăre, lucernă etc. ”Până astăzi (joi, 17 noiembrie – n.r.), am centralizat o suprafață afectată de seceta pedologică în județ de 132.490 de hectare. Ultima zi de depunere a înștiințărilor a fost marți, 15 noiembrie, iar, de acum și până la sfârșitul acestei luni vom finaliza și vizitele în teren pentru întocmirea proceselor-verbale”, ne-a declarat șefa DAJ Galați, Doina Ragea. Aceasta a adăugat că data-limită pentru întocmirea rapoartelor sinteză ar fi 15 decembrie 2022.
În tot acest timp, începând cu data de 1 august, Ucraina a exportat peste 11 milioane de tone de produse agricole în 38 de țări în cadrul inițiativei pentru transportul în siguranță al produselor agricole prin Marea Neagră, acord prelungit joi, 17 noiembrie, conform BBC și G4 Media. În plus, conform datelor din Portul Constanța, de la începutul agresiunii Rusiei asupra țării vecine și până la finele lunii iulie, 12 milioane de tone de cereale au fost exportate pe cale maritimă, din care o zecime strict din Ucraina.

Ploaia face, în continuare, diferența

Dacă aceste date sunt de natură să stârnească mirarea, trebuie spus că la doi pași de Galați, situația a arătat mult mai bine. ”Fac des drumul către Iași și vreau să vă spun că am văzut recolte frumoase în Vaslui în acest an, pentru că a plouat. La noi, deja fermierii sunt iarăși îngrijorați de lipsa precipitațiilor și sunt semnale că ar fi probleme cu 670 de hectare cultivate cu rapiță, chiar și în nordul județului”, ne-a mai spus directorul executiv al DAJ Galați, Doina Ragea. Joi, la ora 13,00, la Galați ploaia era în ”chinurile facerii”, fiind doar a treia, poate a patra din această toamnă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Sprijin financiar pentru peste 4.000 de gălățeni cultivatori de castraveţi şi tomate

Tot mai mulți legumicultori gălățeni, dar nu numai, apelează la ajutorul de minimis, Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Galați aflându-se, deja, în posesia tuturor documentelor de comercializare a legumelor. Trebuie spus că, începând, din acest an, statul român, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, acordă sprijin inclusiv pentru producțiile de cartofi, usturoi și struguri, iar "Programul Tomata" a fost extins, în trecut, la mai multe categorii de legume cultivate în spații protejate.

Astfel, nu mai puțin de 4.227 de fermieri gălățeni ar urma să beneficieze de sprijin financiar, cei mai numeroși dintre aceștia fiind cultivatori de castraveți, 2.454 la număr și de tomate - 1.062. Alți legumicultori sunt înscriși în programul de minimis la ardei gras - 523 și fasole păstăi - 162. Din datele DAJ Galați, am aflat că 17 fermieri sunt cultivatori de salată, opt de spanac, în timp ce un singur producător ar urma să beneficieze de sprijin pentru cultivarea cepei.
În plus, un număr de 27 de fermieri solicită acordarea sprijinului la culturile de cartofi, înființate în județ pe 161,17 hectare, 20 s-au ocupat de cultivarea usturoiului (pe un total de 28,38 hectare), iar 13 beneficiari ar urma să beneficieze de pe urma sprijinului de minimis destinat cultivării strugurilor de masă, de pe o suprafață de aproximativ 25,7 hectare.
"Trebuie să urgentăm toate procedurile legale, astfel încât fermierii să intre cât mai curând în posesia banilor", ne-a declarat, în actualul context, Doina Ragea, directorul executiv al DAJ Galați.
Tot conform sursei citate, statul român a instituit recent o schemă ce are ca obiectiv acordarea de granturi financiare operatorilor din industria de fabricare a produselor de morărit, a uleiurilor şi grăsimilor, a produselor lactate și a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă, în valoare de cel mult 500.000 de euro.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Urgentarea despăgubirilor pentru culturile de toamnă

Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Galați face un apel la fermierii afectați de seceta pedologică din toamna anului trecut să urgenteze depunerea dosarelor pentru a beneficia de despăgubirile prevăzute de lege, de dorit fiind ca operațiunea să se finalizeze până vineri, 9 decembrie, pe cât posibil.

Potrivit DAJ Galați, la dosar trebuie să existe următoarele documente: cerere + declarație, cererea de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură, procesul-verbal de constatare a suprafețelor calamitate, carte de identitate/certificat de înregistrare pentru societățile comerciale, precum și extrasul de cont, deschis la orice unitate bancară.
De menționat că aceste dosare pot fi depuse și la centrul local al DAJ din municipiul Tecuci, iar informații suplimentare pot fi obținute de la DAJ Galați, strada Domnească nr. 66, sau la numărul de telefon 0236/413641.

Reamintim că, pentru culturile înființate în toamna anului 2021, ajutorul acordat fermierilor va fi de maximum 1.500 lei/hectar, aferent unui grad de afectare de 100%, prevăzut în procesul-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, diminuat, în mod procentual cu gradul de afectare a culturilor. În județul Galați, în această situația se află 3.600 de fermieri ce au raportat calamități la culturile de toamnă (grâu, triticale, orz, orzoaică, rapiță), pe nu mai puțin de 48.000 de hectare.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Bani serioși „pompați” anul trecut în agricultura gălățeană

Finalul de an 2022 a însemnat și efectuarea viramentelor aferente despăgubirilor la culturile calamitate înființate în toamna anului 2021 de fermierii gălățeni. Conform datelor centralizate de Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ), sumele acordate cu titlu de despăgubiri au ajuns la aproape 52,3 milioane de lei, din care marea majoritate, mai exact 41,19 milioane de lei, reprezintă compensarea pierderilor la culturile de grâu, înființate pe 39.113 hectare în județ.

În rest, 6,6 milioane de lei au fost ”dirijate” către culturile de orz, iar circa 3,68 milioane de lei către cele de rapiță, celelalte suprafețe însămânțate în toamna anului 2021 ce au beneficiat de despăgubiri, într-un cuantum maxim de 1.500 de lei/ha, fiind cele de orzoaică, rapiță, ovăz și secară. Per total, peste 49.857 de hectare de culturi arabile de toamnă au fost declarate calamitate în județul Galați.

În altă ordine de idei, eforturile financiare ale DAJ Galați, din bugetul Ministerului Agriculturii, s-au concretizat și prin acordarea ajutorului de minimis pentru legumele cultivate în spații protejate, în valoare de peste 76,8 milioane de lei pe parcursul anului 2022. Din acest total, 55,76 milioane de lei au reprezentat sprijinul pentru culturile de tomate din ciclul I de producție, pentru un număr de 3.757 de beneficiari, diferența fiind dată de ajutorul de minimis de care au beneficiat 4.260 de legumicultori gălățeni în ciclul II de producție, la culturi de tomate, ardei gras, ceapă verde, spanac și salată.

Conform șefei DAJ Galați, Doina Ragea, alți 51 de fermieri gălățeni au beneficiat anul trecut de ajutor de minimis și la culturile de struguri, cartofi și usturoi, valoarea decontărilor efectuate către aceștia totalizând peste 630.000 de lei.

Nu în ultimul rând, 15 beneficiari eligibili au obținut granturi guvernamentale în valoare de 6,31 milioane de lei, fiind vorba despre operatori economici ce activează în industria de fabricare a produselor de morărit, a uleiurilor și grăsimilor, produselor lactate, precum și a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Există buget pentru despăgubiri și la culturile de primăvară

Potrivit secretarului de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Sorin Moise, suprafaţa afectată de secetă la culturile semănate în primăvara anului 2022 se apropie de un milion de hectare, fiind vorba în special de porumb și floarea-soarelui. Pentru această suprafaţă, în bugetul MADR a fost prinsă în acest an suma de 300 de milioane de lei. "Nu ştim dacă va fi suficientă sau nu această sumă, pentru că avem o suprafaţă de aproape un milion de hectare afectată de secetă, dar nu ştim exact gradul de afectare pe fiecare hectar în parte. Aceste date sunt încă în analiză la MADR şi colegii de la departamentul de specialitate încearcă totalizarea. În acelaşi timp, pregătim ordonanţa de urgenţă pentru a putea plăti despăgubirile pentru culturile de primăvară, aşa cum am promis. În perioada următoare, o să apară şi actul normativ", a precizat Sorin Moise.

La rândul său, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură Județene (DAJ) Galați, Doina Ragea, a declarat pentru "Viața liberă" că specialiștii instituției au definitivat o centralizare a suprafețelor cultivate în primăvara anului trecut, afectate de seceta pedologică. "Există inclusiv un procent de calamitare calculat pe fiecare fermier", a adăugat Doina Ragea.

Pe de altă parte, șefa DAJ Galați știe că, deja, 750 de hectare cultivate cu rapiță în toamna anului 2022 sunt compromise, în ciuda precipitațiilor din ultima vreme, cauza fiind faptul că semănatul a avut loc tot în condiții de secetă.

viata-libera.ro