Firmele de pază, cei mai importanți „mici” angajatori din Galați

[dcp100168]

Agenţii firmelor de pază din Galaţi

Un fost agent al unei firme de pază şi protecţie a acceptat să poarte o discuţie cu reporterii Vieţii libere, cerând însă protejarea numelui său. Absolvent de facultate, acesta ne-a povestit că a ajuns să lucreze aici după ce a rămas fără serviciu, în urma unor restructurări la societatea unde era angajat. A acceptat un astfel de post, deşi se pregătise profesional pentru cu totul altceva, pentru a putea să-şi întreţină copilul şi să achite ratele la apartament.

La pază, ultima soluţie

"Aici ajung, de obicei, cei care nu îşi găsesc un job. Am întâlnit la firma de pază unde am lucrat foşti profesori, absolvenţi de facultate, chiar un antrenor de handbal, foşti militari sau poliţişti. Am fost coleg chiar şi cu salvamari, ingineri şi macaragii. Sunt oameni de toate felurile care acceptă un astfel de loc de muncă pentru un venit", ne spune tânărul, care precizează însă că majoritatea celor angajaţi ca agenţi de pază au în jur de 20 de ani şi nu au mai lucrat înainte.

Întrebat dacă ar merita efortul, el a spus că din punctul său de vedere experienţa ca agent de pază a fost una tristă şi de pe urma căreia nu a rămas cu nimic. "Nu pot să spun că merită. Mi-am reevaluat situaţia şi am ajuns la concluzia că riscurile la care mă expuneam nu meritau banii. Acestea, cumulate cu nişte experienţe triste, m-au determinat să renunţ", ne-a mai spus fostul agent de pază, adăugând că un simplu angajat din teren, indiferent cât de harnic şi pregătit ar fi fost, nu reuşea să câştige mai mult de 1.000 de lei pe lună. Cei mai mulţi încasau în jur de 780 de lei.

Calificare la locul de muncă

Parcursul de la găsirea anunţului de angajare în ziar şi până la angajarea propriu-zisă nu este unul foarte complicat. După discuţia preliminară este făcută evaluarea viitorului agent de pază. Trebuie să aibă o anumită înălţime, să fie apt din punct de vedere medical pentru ocuparea unei astfel de slujbe şi să aibă cazierul curat. Odată îndeplinite aceste criterii, respectivul trece printr-o evaluare psihologică, pe care o face firma, apelând la specialiştii săi.

Apoi, se trece la pregătirea profesională. Multe dintre aceste societăţi aleg să-şi instruiască proprii angajaţi organizând cursuri speciale. Astfel, angajaţii se oamenii se formează practic la locul de muncă şi primesc o diplomă, trecând printr-o perioadă de pregătire timp de trei luni, perioadă în care beneficiază de un contract de muncă pe perioadă determinată. Ulterior, după încheierea unui nou contract de muncă, se angajează să nu părăsească acea slujbă pentru un timp, iar în caz contrar vor plăti, proporţional, diferenţa din costurile cursurilor de pregătire.

Dreptaciul dă cu stângul

Una dintre marile probleme din interiorul acestor unităţi este numărul mic al angajaţilor în raport cu resursele necesare pentru paza şi protecţia obiectivelor, din declaraţiile interlocutorului nostru. "De regulă, agenţii de intervenţie trebuie să fie trei în câte o maşină. Este şoferul, dreptaciul (n.r. cel aflat în dreapta şoferului şi care trebuie să facă intervenţia propriu-zisă) şi şeful de echipaj. Practic, în aceste maşini sunt de multe ori doar doi: şoferul şi cel din dreapta. Astfel se ajunge la situaţia în care şoferul trebuie să şi intervină atunci când este cazul", ne-a mai spus cel care lucrase ca agent de pază, continuând cu afirmaţia potrivit căreia, în multe dintre situaţii, cei angajaţi ajung să lucreze chiar şi 240 de ore pe lună, situaţie sancţionată de Codul Muncii. În acest fel firma îşi acoperă angajamentele faţă de clienţi, folosind mai puţini angajaţi.

Viteazul agent şi efectul devastator

Aşa cum am aflat mai devreme, mulţi dintre agenţii de pază sunt tineri, aflaţi la primul lor loc de muncă. Faptul că reuşesc să treacă acele teste, primesc un atestat, un spray cu gaze lacrimogene, baston de cauciuc, lanternă şi o uniformă, le creează senzaţia că devin o combinaţie de Charles Bronson cu Steven Segal la un loc. De aici apar situaţii în care aceşti agenţi au un comportament destul de ciudat.

Mai mult, atitudinea lor poate duce la situaţii similare celei de săptămâna trecută, când o femeie şi-a pierdut viaţa după ce a fost lovită pe trecerea de pietoni de maşina unei firme de pază. În acest caz, cel care conducea maşina a susţinut că se afla în misiune. Dar aceasta nu e o explicaţie când vorbim despre viaţa unui om. Asta cu atât mai mult cu cât maşinile firmelor de pază nu au un regim special şi trebuie să respecte aceleaşi reguli ca restul participanţilor la trafic.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Asociaţie profesională a angajaţilor din pază

* Asociaţia Profesională a Angajaţilor din Pază va recruta agenţi din cadrul societăţilor de protecţie şi pază din Galaţi pentru a-i specializa gratuit * Instruirea se va face în condiţii profesioniste, de către personaje provenite din elitele serviciilor de intervenţie şi acţiuni speciale

Angajaţii firmelor de pază care în prezent asigură securitatea celor mai diverse obiective, de la instituţii publice la bănci şi mici firme private vor avea şansa ca în viitorul apropiat să înveţe mai multe despre cum se face meseria pe care o practică. Asta graţie constituirii la Galaţi, în cursul acestei luni, a filialei Asociaţiei Profesionale a Agenţilor din Pază (APAP) - o organizaţie non-guvernamentală, formaţiune destinată pregătirii personalului din sistemul privat de securitate.

Înfiinţată iniţial la Bucureşti la începutul acestui an, organizaţia s-a extins rapid în mai toate judeţele din ţară, având în prezent sucursale în Italia şi Anglia. O filială este în curs de înfiinţare în Germania. Scopul asociaţiei este promovarea, protejarea şi instruirea membrilor ei, să le asigure angajaţilor din pază, care sunt membri, un alt statut social şi să îi ajute să devină mai profitabili şi mai de succes.

Calificare recunoscută peste hotare

Agenţii care vor urma aceste cursuri, structurate pe durata a 90 de ore, vor primi la final diplome recunoscute pe plan naţional şi internaţional. Specializările vor fi făcute pe trei module: gărzi de corp, transport valori şi pază demnitari.
"Baza va fi selecţia viitoarelor gărzi de corp din rândul angajaţilor firmelor de pază, care este avantajoasă şi pentru firme, pentru că vor avea agenţi mult mai bine instruiţi, care vor beneficia de pregătire gratuită, cât şi în avantajul cursanţilor, pentru că ei nu plătesc nimic. Noi acoperim partea materială, cu logistică, pregătirea teoretică şi tactică", declară Marian Cocîlea, preşedintele filialei gălăţene a APAP.

Instructori de elită

Echipa de formatori care va asigura pregătirea agenţilor vine de la Bucureşti şi este formată din profesionişti proveniţi din structuri de acţiuni speciale şi intervenţie, protecţie a martorilor, etc. Reprezentanţii filialei gălăţene, care aspiră ca în curând să dobândească autonomie faţă destructura centrală, vor însă să-şi formeze propria echipă de instructori.
"Intenţionăm să ne formăm propria noastră echipă aici, formată exclusiv din poliţişti specializaţi în special pe intervenţie, dar şi alte domenii. În ce priveşte firmele de pază, este la latitudinea lor cum vor alege să îşi ţină oamenii pregătiţi aproape", explică Marian Cocîlea.

Integritatea face diferenţa

Teoretic, orice agent de pază angajat al unei firme de specialitate va putea urma cursurile de pregătire pentru a obţine calificarea de gărzi de corp. Chiar dacă nu vor presta concret servicii de protecţie personală, absolvenţii vor şti mai bine cum să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu, vor avea o anumită conduită şi vor deţine cunoştinţe tehnice şi tactice superioare, benefice atât pentru ei cât şi pentru angajatori. Gărzi de corp în adevăratul sens al cuvântului vor fi însă aceia care trec cu brio testul de integritate, care va dovedi că au abilităţi reale, în special de ordin psihologic, de a oferi protecţie.
"La sfârşitul cursului, cei care vor să tindă spre un nivel mai înalt, vor trebui să treacă un test de integritate, care va fi susţinut la Bucureşti şi suportat de fiecare filială în parte. Acest test constă în examinarea psihologică în cadrul MAI şi presupune testarea personalităţii, inteligenţei şi un test cu detectorul de minciuni, care e foarte important. Oricine angajează o gardă de corp trebuie să ştie că acesta va avea acces la informaţii care ţin de intimitatea familiei, despre membrii acesteia, obiceiuri şi mulţi dintre cei care angajează gărzi de corp cer acest test pentru a fi siguri că nu le sunt divulgate informaţiile după încetarea colaborării", explică preşedintele APAP - filiala Galaţi.
O etapă finală a instructajului presupune participarea la evenimente reale, dar fără grad de risc, în care cursanţi vor trebui să fie gărzi personale pentru diverse personalităţi.
"Vor exersa astfel o situaţie de evacuare a unui VIP, cum se organizează perimetrul de pază, ce conduită trebuie să adopte. Orice agent poate fi gardă de corp dacă este bine instruit. Nu există limite de vârstă sau de constituţie fizică, pentru că o gardă de corp eficientă trebuie să aibă o constituţie apropiată de cea a persoanei protejate", detaliază Marian Cocîlea.
La nivel naţional, APAP este un precursor al Academiei Naţionale de Bodyguarzi care se va deschide în luna noiembrie, la Bucureşti.

[Cocîlea Marian]

Academia Nationala de Securitate si Oraganizarea Apararii. A.N.S.O.A.

[Mihai Constantinescu]

http://www.apap.ro/proiecte/academie

[dcp100168]

O firmă de pază din Galaţi înfiinţează 300 de locuri de muncă

Ministerul Finanţelor va cheltui 89,64 de milioane de lei pentru înfiinţare a 2.560 de locuri de muncă, ceea ce înseamnă că fiecare nou angajat îl va costa pe contribuabilul român 35.000 de lei. Pe lista fericiţilor câştigători ai acestei finanţări se numără firme falimentare,  de pază şi protecţie şi din zona IT, unde angajaţii sunt scutiţi de plata taxelor pe salariu. În schimb, se regăsesc foarte puţine companii din zona producţiei industriale. Banii se vor aloca conform schemei de ajutor de stat instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 332/2014 care sprijină dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă.

Până la începutul lui 2016, statul român cheltuise circa 780 de milioane de euro pe ajutoarele de stat, companiile angajându-se să creeze în jur de 20.000 de locuri de muncă. Astfel, pentru fiecare loc de muncă înfiinţat am plătit 39.000 de euro. Luând în calcul salariul minim pe economie de 1.450 de lei, stabilit pentru anul acesta, suma reprezintă echivalentul acestui salariu plătit timp de 10 ani.

Fond de premiere pentru 38 de proiecte

Din cele 38 de proiecte depuse în luna iunie pentru a primi ajutor de stat prin schema 332/2014, un număr de 24 au trecut de prima etapă de evaluare şi ar putea primi ajutoare de stat în valoare de aproape 90 de milioane de lei, în condiţiile în care schema de finanţare are o alocare de 106,2 milioane de lei. Cele 38 de proiecte prevedeau crearea a 4.720 de noi locuri de muncă.

Una dintre firmele care a reuşit să treacă de prima evaluare este Ama Fashion Line SRL din Bacău. Activând în industria modei din 2009, a solicitat un ajutor de stat de 3,45 de milioane de lei pentru crearea a 130 de locuri de muncă. Curios este însă faptul că, din 2013, este constant pe pierdere, în ultimii patru ani ele totalizând peste 222.000 de lei, o performanţă realizată doar cu trei angajaţi. Anul trecut a avut  pierderi de 48.371 de lei, cea mai mică raportată începând cu 2013.

Investiţii în paznici

Pe ajutoarele de stat au pus ochii şi patronii firmelor de pază, trei dintre ele încercându-şi norocul. În final, doar Creativ Security din Galaţi a avut succes, solicitând un ajutor de stat de 7,65 de milioane de lei pentru crearea a 303 salariaţi. Asta înseamnă o creştere a numărului de angajaţi de aproape 13 ori, având în vedere că anul trecut compania a avut 22 de angajaţi, după ce în 2015 a funcţionat doar cu 10. În ceea ce priveşte profitul net raportat, anul trecut a fost de 66.634 de lei, după ce în 2015 firma raportase o pierdere de peste 59.000 de lei.

Locuri de muncă subvenţionate

Printre firmele care au depus cereri se numără şi şase din zona hi-tech, solicitând ajutoare de stat în valoare totală de aproape 30 de milioane de lei pentru a realiza proiecte de investiţii care vor genera aproximativ 800 de locuri de muncă. În ceea ce priveşte firmele de IT, aici crearea locurilor de muncă a fost puternic stimulată de statul român prin eliminarea impozitului pe venitul din salarii şi a celor asimilate salariilor. Pe de altă parte, marile companii străine de IT şi-au deschis în România firme suport, ceea ce înseamnă că acestea nu realizează un profit direct în ţara noastră, acesta fiind contabilizat în ţările de origine. De exemplu, anul trecut nicio firmă de IT nu a figurat în top 100 firme după profit.

Ajutoare de 178 de milioane lei, investiţii de 118 milioane

În ultimii doi ani, 37 de proiecte au beneficiat de ajutoare de stat conform schemei 332/2014, în valoare de 178 de milioane de lei, în condiţiile în care valoarea investiţiilor asumate s-a ridicat la 118 milioane de lei, iar numărul locurilor de muncă a fost de 6.398. Suma acoperă cheltuielile eligibile cu costurile eligibile ale unor salarii în valoare totală de 370 de milioane de lei. Conform Ministerului Finanţelor, cheltuielile eligibile sunt costurile salariale, cuprinzând salariu brut până la limita salariului mediu brut pe economie şi contribuţiile obligatorii ale angajatorului înregistrate pentru o perioadă de doi ani consecutivi, înregistrate în urma creării a minimum 10 locuri de muncă.

În ultimii ani, prin schema 332/2014 au fost înfiinţate 6.398 de locuri de muncă, cele mai multe fiind înfiinţate în regiunea Nord-Est: 2.664.

jurnalul.ro

[dcp100168]

Firmele de pază, cei mai importanți „mici” angajatori din Galați

Activitățile de protecție și pază se numără printre cele mai solicitate de pe piața muncii gălățene. Topul celor mai mari 20 de angajatori administrați de AJFP Galați include nu mai puțin de patru astfel de firme, care totalizează peste 1.500 de salariați.

La solicitarea "Vieții libere", Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Galați ne-a furnizat topul angajatorilor cu cel mai mare număr de salariați, dintre firmele administrate de Fiscul gălățean.

O precizare se impune din start: acest top nu include și marile firme, precum Liberty, Damen, Arabesque, Arcada, Mairon, Tancrad, Lemacons etc., care sunt administrate, din punct de vedere fiscal, de Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, din cadrul ANAF. Așa cum "Viața liberă" a mai scris, 39 de firme din județul Galați, printre care și cele enumerate mai sus, sunt administrate de București, nu de AJFP-ul local, începând de la 1 ianuarie 2022. Am solicitat și informațiile privind numărul salariaților acestor companii, iar când le vom primi, le vom publica. Până atunci, însă, iată cum arată topul celor mai mari "mici" angajatori din Galați, alții decât cei aflaţi pe lista marilor contribuabili.

Conform datelor primite de la AJFP Galați și care erau valabile la 31 decembrie 2021, trei firme gălățene au mai mult de 400 de salariați fiecare. Două dintre acestea prestează activități de protecție și gardă și sunt pe locurile 1 și 3 ale clasamentului: Dialfa Security (497 de angajați) și MMA Group Security (451). Între ele s-a "strecurat" Centrico Selir, cu 488 de oameni și cu activitate de consultanță în tehnologia informației. Alte două firme de protecție și gardă care apar în top sunt Alfaro Security (locul 4, cu 344 de angajați) și X Serv (locul 14, cu 232 de oameni pe statul de plată).

Pe locul 5 al topului figurează, cu 316 angajați, Gospodărire Urbană SRL, cu activități de întreținere peisagistică. AJFP Galați nu precizează dacă toți angajații sunt români. Peste 300 de salariați are și Katy SRL (activități de ambalare, locul 6).

Urmează 11 firme cu un număr de salariați cuprins între 200 și 300. Acestea sunt: Lacon Electric (fabricarea subansamblurilor electronice, 297 de angajați), Bunmet Engineering SRL (construcții clădiri, 284), Derpan (panificație și patiserie, 262), Navconsult SRL (plasare forță de muncă, 255), Saltempo (producția și conservarea cărnii, 254), DataMondial SRL (prelucrare date și administrare pagini web, 253), Andreas 95 Exim SRL (producția și conservarea cărnii, 238), X Serv SRL (protecție și gardă, 232 angajați), Marcel Prod (fabricarea mobilei, 230), Port Agency SA (servicii de furnizare și management forță de muncă, 225) și Patisgal SRL (patiserie, 212 salariați).

Pe ultimele trei locuri din top 20 se situează Navrom Shipyard SRL (repararea și întreținerea navelor și bărcilor, 199), Metaltrade International SRL (comerț cu ridicata nespecializat, 195) și PBN Logistics (servicii anexe transportului pe apă, cu 163 de angajați).

viata-libera.ro

[dcp100168]

Firme de pază din Galați, prinse în „ofsaid” de inspectorii de muncă

Inspectorii din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Galați au verificat, în ultima săptămână a lunii februarie, modul de respectare a prevederilor legale privind încheierea și executarea contractelor individuale de muncă de către angajatorii care desfășoară activități de protecție și gardă (cod CAEN 8010).

Au fost efectuate, în total, 18 controale, finalizate cu acordarea a opt sancțiuni contravenționale. Cinci dintre acestea au fost avertismente, iar trei au fost amenzi totalizând 4.500 de lei.

Conform ITM Galați, neconformitățile pentru care s-au acordat amenzi au constat în neacordarea sporului pentru munca prestată pe timp de noapte, precum și în lipsa evidenței orelor de muncă prestate zilnic de către salariați și neconsemnarea orelor de început și de sfârșit ale programului de lucru în documentele de evidență a muncii prestate zilnic de un salariat în folosul angajatorului controlat.

Inspectorii de muncă gălățeni au mai dispus 19 măsuri pentru remedierea neconformităților constatate, cu termen concret de realizare.

viata-libera.ro