Proiect vital pentru navigația pe Dunăre, blocat de birocrație

[dcp100168]

Proiect vital pentru navigația pe Dunăre, blocat de birocrație. "Fast Danube", de ani de zile în chinurile facerii

La aproape opt ani de la lansare, proiectul "Fast Danube", ce are ca obiectiv identificarea studiilor tehnice pentru îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării, are șanse să rămână "pe uscat", blocat în proceduri și negocieri interminabile. Dincolo de hățișurile birocratice, partea bulgară nu pare foarte motivată în finalizarea acestui proiect, iar în aceste condiții principala axă de transport fluvial a Uniunii Europene, Rin - Main - Dunăre, rămâne utilizabilă doar parțial și în condiții adesea foarte dificile.

Proiectul "Fast Danube - Asistență tehnică pentru revizuirea și completarea studiului de fezabilitate privind îmbunătățirea condițiilor de navigație, pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării și studii complementare" a fost aprobat spre finanțare în cadrul Apelului CEF Transport 2014.
Parteneri în proiect sunt cele două administrații de cale navigabilă din România și Bulgaria, respectiv, Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați (lider de proiect) și Agenția pentru Explorarea și Întreținerea Fluviului Dunărea (IAPPD) Ruse.
Contractul de finanțare a fost semnat în 2015, valoarea totală a proiectului fiind de 5,25 milioane de euro, 85 la sută din finanțare fiind asigurată din fondurile europene de coeziune.
Obiectivul principal al proiectului este de a identifica soluțiile tehnice ce urmează să fie puse în aplicare în vederea asigurării condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării și desfășurarea transportului pe Dunăre în condiții de siguranță pe tot parcursul anului.

De ce era necesar proiectul

În conformitate cu recomandările Comisiei Dunării, pe segmentul româno-bulgar al Dunării ar trebui asigurată o adâncime de minimum 2,5 metri la Etiajul de Navigație și de Regularizare - ENR, o lățime a șenalului de 180 de metri și o rază de curbură de 1.000. Numai că, în special în perioadele de vară - toamnă, debitele scad considerabil, iar condițiile de navigație au mult de suferit.
Dat fiind faptul că dragajele de întreținere au eficienţă doar pe termen scurt, cele două administrații și-au propus să identifice soluții pe termen lung.
O serie de studii preliminare existau încă din 2011, însă acestea trebuiau actualizate, atât din cauza modificărilor morfologice și hidrodinamice ale albiei Dunării, cât și a modificării legislației europene.
"Fast Danube" își propunea să rezolve toate aceste probleme: să identifice soluțiile tehnice și să deschidă calea obținerii acordurilor de mediu pentru demararea proiectării și execuția lucrărilor propriu-zise, astfel încât navigația pe sectorul româno-bulgar al Dunării să fie la standardele așteptate de transportatori.

Primele măsurători

Chiar dacă procedurile pentru desemnarea unui consultant care să participe la realizarea studiilor din ”Fast Danube” au început în decembrie 2015, finalizarea acestora s-a făcut, după un lung șir de sincope legislative, clarificarea unor normative, contestații la licitații etc, abia în martie 2017.
Contractul a fost semnat cu consorțiul Halcrow România, pentru o valoare a serviciilor de realizare a studiilor de 19,9 milioane de lei (4,33 milioane de euro, la momentul respectiv - n.r.).
Pe de altă parte, timpul pierdut în această etapă va avea ulterior drept consecință o solicitare de prelungire cu doi ani a termenului de finalizare a proiectului, până la finalul lui 2020, cerere care a fost aprobată de instituțiile europene.
Dincolo de aceste "hopuri", "Fast Danube" a reușit, totuși, să marcheze o serie de realizări importante.
"În cadrul proiectului au fost două campanii de măsurători batimetrice, hidrodinamice, de analiză a sedimentelor, de mediu etc. foarte detaliate. Pe baza acestor date s-a realizat un model hidrodinamic (1D) pentru întreg sectorul româno-bulgar al Dunării - vorbim în total de 488 km de cale navigabilă - cu o serie de modele mai detaliate (2D) pentru anumite zone, ce includeau, grupate, toate punctele critice din acest sector. Și va exista și un model și mai complex (3D), în ideea de a avea o cuantificare exactă a influenței soluțiilor tehnice luate în calcul asupra cursului Dunării", ne-a explicat Mihaela Irimia, manager în cadrul echipei de proiect.

Soluții tehnice

În total, pe sectorul româno-bulgar al Dunării au fost identificate 12 puncte critice (șase în partea română, șase în partea bulgară). În baza modelelor matematice, ca soluții tehnice s-a ajuns la concluzia că în 9 puncte (Gârla Mare, Salcia, Bogdan-Secian, Dobrina, Corabia, Vardim, Iantra, Batin şi Kosui) reconfigurarea și corectarea traiectoriei șenalului navigabil se pot face prin dragaje capitale, iar în trei puncte critice - Bechet (România), Belene și Popina (Bulgaria) - este nevoie și de o serie de lucrări hidrotehnice.
La Bechet, pe lângă apărări de maluri, ar trebui instalate epiuri - un soi de "pinteni", cu un capăt încastrat în mal și celălalt în albie, precum și chevroane - diguri potcoavă/în arc, pentru controlul curgerii și reducerea depunerilor de aluviuni.
De asemenea, la Bechet s-ar dori crearea unei insule artificiale, în amonte de o insulă deja existentă, prin crearea unei structuri care să faciliteze stabilizarea materialului în timp, asigurând totodată protecția și dezvoltarea de noi habitate fluviale.
În ceea ce privește punctele critice de la Belene și Popina, acestea pot fi mai bine gestionate doar prin folosirea unor sisteme de epiuri și chevroane.

Procedurile de mediu

Odată conturate soluțiile tehnice, în 2018 ar fi trebuit să se treacă la procedurile de obținere a Acordului de Mediu - atât din partea autorităților române, cât și a celor bulgare - pentru punerea în practică, printr-un proiect ulterior, a acestor soluții.
Din păcate, acest lucru nu s-a putut face până în ianuarie 2019, pentru că s-a așteptat ca legislația națională de mediu să fie armonizată cu Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului.
Ulterior s-a dovedit însă că legislația este una, iar... punerea ei în practică este alta. Atât în România, cât și în alte țări UE, la nivel ministerial s-a mers mai degrabă din "inerție" pe vechile proceduri de mediu. Inclusiv în cazul "Fast Danube", "Îndrumarul" de realizare a Studiilor de Mediu ce avea să fie comunicat, în noiembrie 2019, de Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) în acest proiect nu satisfăceau toate exigențele europene.
În aceste circumstanțe, în februarie 2020, Comisia Europeană, prin DG Environment, "a pus piciorul în prag" în cazul mai multor țări și nu a mai admis la finanțare proiectele de infrastructură care nu respectau în totalitate noile directive europene de mediu, mai ales că țările UE beneficiaseră de o perioadă de șase ani pentru a se plia pe noile prevederi.
Mai mult, în iulie 2020, Comisia Europeană a emis o Decizie de punere în întârziere (o primă etapă a procedurii de infringement) pentru o serie de țări, inclusiv România și Bulgaria, pentru că nu aveau definite, în mod sistematic, obiectivele și măsurile de conservare detaliate specifice fiecărui sit "Natura 2000", desemnate ca zone esențiale pentru protejarea anumitor specii sau tipuri de habitate.
Așa se face că, prin adresa nr. 3.622/28.07.2020, ANPM a elaborat o serie de completări ale "Îndrumarului" transmis anterior pe "Fast Danube". Mai exact, a solicitat ca în Studiul de evaluare adecvată și evaluare a impactului asupra mediului să se prezinte impactul prognozat al soluțiilor tehnice identificate prin proiectul "Fast Danube" asupra speciilor, habitatelor, precum și obiectivele specifice de conservare stabilite de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) pentru fiecare site "Natura 2000" aflat în raza proiectului.

Obiective de mediu fără sfârșit

În noile circumstanțe, au fost mai multe consultări între partea română și cea bulgară, inclusiv cu participarea unor reprezentanți ai DG Move, DG Environment, Agenția INEA și Jaspers, pentru a stabili modalitățile de includere în proiect a obiectivelor specifice de conservare pentru siturile "Natura 2000".
Concluziile n-au fost foarte încurajatoare. În România erau 22 de situri "Natura 2000" pe raza proiectului, dar niciunul nu avea dezvoltate și aprobate obiective specifice de conservare. În Bulgaria, la fel, erau 39 de situri "Natura 2000", niciunul fără obiectivele specifice de conservare definite.
Dacă în cazul României această problemă a fost rezolvată relativ repede, în perioada august - septembrie 2020 reușindu-se, prin intermediul ANANP, elaborarea obiectivelor specifice de conservare pentru toate cele 22 de situri "Natura 2000", Bulgaria a bătut pasul pe loc, invocând faptul că nu dispune de resursele necesare elaborării obiectivelor solicitate.
În cele din urmă, Bulgaria și-a luat angajamentul de a elabora documentele pentru 13 situri "Natura 2000", dar abia până în iunie 2021, iar pentru celelalte 26 de situri "Natura 2000" până în noiembrie 2021!
Drept urmare, s-a solicitat o nouă prelungire a termenului de finalizare a proiectului "Fast Danube", cu încă doi ani, până în decembrie 2022. Comisia Europeană a acceptat și această prelungire, dar este ultima pe care o mai poate acorda în conformitate cu actualul regulament de finanțare al programului.
Din păcate, chiar și în ciuda termenelor lungi solicitate de partea bulgară, nu s-au reușit, nici măcar pentru un site "Natura 2000" elaborarea și aprobarea obiectivelor specifice de conservare.

Intervenții la nivel înalt

De la începutul anului 2022, pentru deblocarea "Fast Danube", au fost mai multe contacte la cel mai înalt nivel. Ministrul  român al Transporturilor, Sorin Grindeanu, s-a întâlnit cu omologul său, Nikolai Sabev, premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu premierul Kiril Petkov, președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu președintele Rumen Radev. Pe agenda tuturor acestor întâlniri s-a aflat deblocarea "Fast Danube", mai ales că războiul din Ucraina a crescut și mai mult miza asigurării navigației pe Dunăre.
Toate aceste întâlniri s-au încheiat, oficial, într-un ton optimist. Dar ce s-a realizat, concret, până în prezent?
"Doar cinci situri «Natura 2000» au fost publicate, ca fiind, teoretic, în pregătire pentru aprobare de partea bulgară. Dar la modul practic nu s-a realizat absolut nimic în plus. Nu avem nici măcar un obiectiv specific «Natura 2000» pe care să-l putem trimite la Comisia Europeană din partea părții bulgare", a subliniat Mihaela Irimia, din echipa de proiect a AFDJ Galați.
Colac peste pupăză, dacă premierul Kiril Petkov și-a luat o serie de angajamente față de partea română, între timp Executivul bulgar... a picat, în iunie, în urma unei moțiuni de cenzură. Ce intenții are noul guvern, condus de Galab Donev, e greu de spus. Teoretic, partea bulgară și-a reafirmat, pe căi diplomatice, "bunele intenții". La modul practic, în octombrie a.c., Bulgaria va avea alegeri parlamentare anticipate - altă majoritate, alt guvern, alte priorități.
În acest timp, "Fast Danube" se îndreaptă vertiginos spre depășirea datei de finalizare de 31 decembrie 2022. Pentru a se reuși, măcar în ceasul al 12-lea, o deblocare a situației, problema dezvoltării obiectivelor specifice de conservare pentru siturile "Natura 2000" de pe teritoriul Bulgariei urmează să fie pusă în discuție la o întâlnire ce va fi organizată la Bruxelles în cursul lunii septembrie, cu participarea miniștrilor de Transport și de Mediu din cele două țări, împreună cu echipa de proiect. Dacă va reuși această întâlnire să rezolve ce nu s-a reușit în opt ani rămâne de văzut.

Analiză pentru alegerea soluțiilor tehnice

În cadrul proiectului "Fast Danube", alegerea soluțiilor tehnice s-a făcut folosind o Analiză multicriterială, în care s-a ținut cont de aspectele tehnice/ morfologice, financiare, sociale și de mediu, se precizează din documentația elaborată în cadrul proiectului.
Fiecare dintre criteriile amintite a cuprins o serie de subcriterii, astfel că, în final, pentru fiecare dintre cele 12 puncte critice identificate pe sectorul româno-bulgar al Dunării au fost realizate între două și cinci scenarii posibile.
După analiza tuturor scenariilor și ierarhizarea în funcție de scorul obținut pentru toate criteriile și subcriteriile, a rezultat o listă scurtă a scenariilor preferate pentru fiecare punct critic.
Trebuie precizat că, deși "Fast Danube" este un proiect de transporturi, în Analiza multicriterială ponderea care a fost atribuită îndeplinirii Criteriul de mediu a fost de 50 la sută, în comparație cu celelalte criterii - tehnic/morfologic, financiar și social - care au avut fiecare câte 16,7 la sută.

Bulgaria nu excelează nici la dragajele de întreținere

"Gurile rele" spun că lipsa de apetență a Bulgariei pentru finalizarea proiectului "Fast Danube" vine din faptul că are un interes mai mare în dezvoltarea rețelelor rutiere și feroviare, favorabile lanțurilor logistice ce includ porturile Varna și Burgas, pe când dezvoltarea navigației pe Dunăre ar favoriza mai mult porturile din România.
Pe de altă parte, dincolo de proiectul "Fast Danube", Bulgaria are obligația, în baza convențiilor internaționale, de a întreține șenalul navigabil din sectoarele pe care le administrează. Din păcate, Bulgaria nu excelează nici la capitolul dragajelor de întreținere, invocând fie lipsa resurselor financiare, fie a echipamentelor. Nu a fost foarte deschisă nici atunci când partea română s-a oferit să dragheze pe sectorul bulgar.
Pe de altă parte, dat fiind interesul întregii Uniunii Europene în navigația fluvială, multe țări se întreabă dacă nu ar fi momentul unei convenții la nivel comunitar care să vină cu instrumente mai ferme în ceea ce privește asigurarea navigației pe Dunăre.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Relansarea proiectului de îmbunătățire a navigației pe Dunăre

Proiectul FAST Danube, ce vizează îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre, ar urma să intre într-o nouă etapă, privind pregătirea unor investiții menite să ducă la dezvoltarea transporturilor navale.

În cadrul Proiectului FAST Danube, Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați colaborează cu Agenția Executivă pentru Explorarea și Întreținerea Fluviului Dunărea (IAPPD) Ruse, din Bulgaria. Scopul proiectului este acela de a identifica soluțiile tehnice ce urmează să fie puse în aplicare în vederea asigurării condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării și desfășurarea transportului pe Dunăre în condiții de siguranță pe tot parcursul anului. Proiectul este finanțat prin Mecanismul de Conectare a Europei 2014-2020, însă partea bulgară a înregistrat de-a lungul timpului mari întârzieri în respectarea îndeplinirii etapelor prevăzute în proiect, în realizarea studiilor de mediu.

Se pare, totuși, că lucrurile încep să se miște mai bine și în Bulgaria, mai ales că, în noul context geopolitic, generat de războiul din Ucraina, importanța Dunării ca axă europeană de transport a crescut în mod considerabil. Așa se face că Ministerul bulgar al Transporturilor și Comunicațiilor și Ministerul Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice de la Sofia și-au luat recent angajamentul de ”a lua măsuri urgente” pentru finalizarea activității legate de studiul de impact ecologic privind Proiectul FAST Danube și pentru pregătirea intenției de investiții pentru implementarea activităților din proiect. Partea bulgară ar urma să participe în cadrul unor proiecte cu finanțare europeană la punerea în practică a măsurilor inginerești de îmbunătățire a navigației pe Dunăre. Aceste proiecte ar urma să fie depuse pentru finanțare în cadrul Mecanismului de Conectare a Europei 2021-2027. Reacția părții bulgare vine după ce, luna trecută, într-o intervenție la Strasbourg, comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, a arătat că România şi Bulgaria ar trebui să depună un proiect pe Programul FAST Danube 2 până la finalizarea call-ului de proiecte deschis în septembrie și care are ca limită luna ianuarie 2024.

Asigurarea navigabilității Dunării a fost și unul dintre punctele centrale ale unei iniţiative de întărire a conectivităţii cu România şi Grecia pe axa Nord-Sud. „Vă reamintesc faptul că în cadrul regulamentului de revizuire a hărţilor şi a traseelor de transport europene, am introdus un coridor suplimentar faţă de cele existente, şi anume Coridorul Nord-Sud care uneşte Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Egee. România, Bulgaria şi Grecia, evident, fiind pe acest coridor, am discutat despre o colaborare intensificată între aceste trei ţări pentru conectivitate”, a declarat Adina Vălean.

Comisarul european a mai arătat că în mod tradiţional conectivitatea spre sud, cu Bulgaria, a fost deficitară, în contextul în care de-a lungul anilor de preaderare şi în timpul şi în anii care s-au scurs de la intrarea în Uniunea Europeană, focalizarea a fost pe conectivitatea Est-Vest. „Acum există oportunitatea de a strânge legăturile pe axa Nord-Sud, care ar fi foarte utilă atât din punct de vedere al mobilităţii militare, cât şi pentru conectarea între aceste trei mări, care reprezintă puncte de intrare pentru coridoarele pentru mărfuri şi coridoarele de transport europene. În cadrul acestei discuţii am insistat pe participarea onestă a României şi Bulgariei în Proiectul FAST Danube”, a precizat înaltul oficial european.

Adina Vălean a afirmat că aşteaptă la call-ul de proiecte lansat în septembrie, şi care are ca termen-limită luna ianuarie, să vadă „un proiect comun România-Bulgaria pe FAST Danube 2, ceea ce ar însemna asigurarea navigabilităţii Dunării tot timpul anului”. „Comisia favorizează acest proiect, avem finanţare pentru el. Tot ceea ce lipseşte este depunerea proiectului de către cele două ţări partenere – România şi Bulgaria. Sigur, auzim o mulţime de lucruri, de ce este întârziat, în special din cauza studiilor de mediu din Bulgaria aferente primului proiect FAST Danube 1, care practic nu este închis din cauza absenţei unui studiu de mediu. Am insistat şi la Varna pe lângă oficialităţile bulgare, o să trimit din nou experţii Comisiei într-o vizită comună de mediere şi de închidere a Proiectului FAST Danube 1 şi pregătirea aplicării Proiectului FAST Danube 2”, a explicat ea la momentul respectiv.

Punerea în practică a măsurilor definite prin FAST Danube ar putea duce creșterea cu până la 20 la sută a traficului de mărfuri pe sectorul româno-bulgar al Dunării.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Fast Danube 2: România urmează să acceseze 230 de milioane de euro prin CEF 2 pentru îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre

Administrația Fluvială a Dunării de Jos din Galați (AFDJ RA) a depus la începutul anului cerere de finanțare de 230 de milioane de euro pentru proiectul Fast Danube 2, urmând ca acordul de finanțare să fie semnat cel târziu în luna noiembrie 2024, a răspuns ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu la o interpelare a deputatului Darius Pop.

În cadrul proiectului Fast Danube 2, care va fi coordonat de România prin AFDJ RA, se vor realiza lucrările de îmbunătățire a condițiilor de navigație și se va monitoriza evoluția factorilor de mediu. În acest sens, se vor încheia trei contracte, respectiv contractul de proiectare și execuție lucrări, de supervizare a lucrărilor și de monitorizare a factorilor de mediu, se arată în răspunsul cabinetului ministrului Grindeanu.

Fast Danube 2, implementat în patru ani?

„Proiectul Fast Danube 2 se va implementa până la sfârșitul anului 2028, urmând ca monitorizarea factorilor de mediu să se facă cel puțin încă un an în plus”, estimează șeful Transporturilor, conform sursei citate.

În cadrul analizei multicriteriale efectuate în cadrul proiectului inițial Fast Danube, s-a stabilit că în nouă puncte critice se vor executa doar lucrări de dragaj capital de investiție, iar în alte trei puncte critice, respectiv Bechet, Belene și Popina, vor fi construite în albia fluviului lucrări inginerești de dirijare a curentului apei. Aceste lucrări de dirijare, de tip epiu, chevron sau insulă artificială, dar și apărări de maluri, au rolul de a reduce procesele de acumulare a sedimentelor în zona punctelor critice și de a reduce efectele negative asupra navigației.

Liderul proiectului Fast Danube 2 va fi AFDJ RA, iar parteneri vor fi Agenția Executivă pentru Exploatarea și Întreținerea Fluviului Dunărea din Ruse – IAPPD și Ministerul Transporturilor și Tehnologiei Informației din Bulgaria.

„După finalizara procedurii de mediu și obținerea acordurilor din partea autorităților de mediu din cele două țări, vor începe procedurile de achiziție publică pentru contractele prin care se vor realiza lucrările de îmbunătățire a condițiilor de navigație”, a mai transmis ministrul Transporturilor.

În toamna anului trecut, comisarul european pe Transporturi Adina Vălean anunța că aștepta să vadă până în ianuarie 2024 un proiect comun România-Bulgaria pe Fast Danube 2, menționând că acest proiect este favorizat de către Comisia Europeană.

economica.net

[dcp100168]

România emite avizul pentru Fast Danube

Unul din cele mai importante proiecte pentru îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării, FAST Danube, a primit Acord de Mediu, din partea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM).

 Proiectul „Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun Româno – Bulgar al Dunării – FAST DANUBE”, este amplasat între Porțile de Fier II și Chiciu – Silistra (între km. 863 și km. 375) pe județele Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași. Proiectul include lucrări de dragare, construcția unor structuri de regularizare a fluviului, în interiorul acestuia și lucrări de stabilizare a malurilor, al căror scop este de a reduce rata sedimentării viitoare în zona șenalului, ca urmare a proceselor de transport al sedimentelor după lucrările inițiale de dragare capitală.

În prezența ministrului Mircea Fechet, Laurențiu Alexandru Păștinaru, președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, a semnat astăzi acordul de mediu pentru proiectul „Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun Româno – Bulgar al Dunării – FAST DANUBE”. ”Ne dorim ca acest proiect menit să îmbunătățească navigația pe Dunărea de Jos, între Porțile de Fier II și Chiciu-Silistra, inclus în lista de proiecte din Master Planul General de Transport al României 2014-2030, să respecte toate condițiile prevăzute de specialiștii din cadrul ANPM. Suntem convinși că punerea în aplicare a acestora va diminua la maxim impactul asupra habitatelor și a speciilor protejate în siturile Natura 2000, ce fac obiectul acestui document” a declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet.

Documentul, care prevede condițiile în care va putea fi derulat acest proiect menit să îmbunătățească navigația pe Dunărea de Jos, între Porțile de Fier II și Chiciu-Silistra, întocmit de specialiștii Direcției Conservarea Naturii, Biodiversitate și Direcției Controlul Poluării și Reglementări, din cadrul ANPM, a fost semnat de către Laurențiu Alexandru Păștinaru, Președintele instituției, la sediul Ministerul Mediului - România, în prezența Ministrului Mediului, Mircea Fechet și a Vicepreședintelui ANPM, Eugen Ioan Cozma.

FAST Danube se va desfășura pe teritoriile județelor Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu și Călărași, fiind inclus în lista de proiecte din Master Planul General de Transport al României 2014-2030.

”Proiectul include lucrări de dragare, construcția unor structuri de regularizare a fluviului, în interiorul acestuia și lucrări de stabilizare a malurilor, al căror scop este de a reduce rata sedimentării viitoare în zona șenalului, ca urmare a proceselor de transport al sedimentelor după lucrările inițiale de dragare capitală”, precizează ANPM.

Lungimea totală a tronsonului pe care vor fi executate aceste lucrări este de 488 de kilometri (între km 845,5 și km 375), exclusiv de-a lungul sectorului româno-bulgar, în zona a 12 puncte critice, cum sunt denumite acestea în proiect, șase din acestea pe sectorul românesc și șase pe cel bulgar. Cele 12 puncte critice - Gârla Mare, Salcia, Bogdan-Secian, Dobrina, Corabia, Vardim, Iantra, Batin, Kosui, Bechet, Belene și Popina – se intersectează cu 22 de situri Natura 2000, 15 arii de protecție specială avifaunistică și șapte situri de importanță comunitară/ zone de conservare specială.

„Evaluarea adecvată a concluzionat că toate tipurile de intervenții din cadrul proiectuluiu, inclusiv dragarea, pot avea un impact semnificativ aasupra componentelor biodiversității de interes comunitar, de aceea, specialiștii noștri în domeniul Biodiversității au propus măsuri de protecție și un program detaliat de monitorizare în patru etape, care pot asigura un nivel nesemnificativ al impactului rezidual pentru toate habitatele și speciile protejate, din siturile Natura 2000 analizate”, a subliniat Președintele ANPM, Laurențiu Alexandru Păștinaru.

Conform Acordului de Mediu, perioada de implementare a proiectului FAST Danube este de aproximativ șapte ani, din care doi ani sunt pentru lucrări de dragare și construcție, iar pe toată durata desfășurării acestuia vor avea loc activități de monitorizare a efectelor structurilor construite asupra mediuluiși a condițiilor hidromorfologice.

În urmă cu doi ani a fost anunțat că Bulgaria și România vor căuta finanțare din partea UE pentru a asigura condiții normale de navigație pe Dunăre în mai multe zile din an și pentru a permite navelor cu o capacitate de transport mai mare să utilizeze calea navigabilă.

Fast Danube este un proiect multianual finanțat în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei. Proiectul beneficiază de o finanțare de 85% din partea UE și de 15% de la bugetul de stat. Partenerii proiectului sunt administrațiile căilor navigabile din România și Bulgaria - Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați și Agenția Executivă pentru Explorarea și Întreținerea Dunării din Ruse. Bugetul total al proiectului este de 5.252.000 de euro.

profit.ro

[dcp100168]

Acord de mediu pentru relansarea proiectului „FAST Danube”

Unul dintre cele mai importante proiecte pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării, "FAST Danube", în care este implicată și Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, a primit recent Acordul de Mediu din partea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM).

Proiectul "Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun Româno - Bulgar al Dunării - FAST DANUBE" este amplasat între Porţile de Fier II şi Chiciu - Silistra (între km 863 şi km 375) în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu şi Călăraşi.

După cum v-am informat în paginile ziarului "Viața liberă", pe acest segment s-au înregistrat de-a lungul timpului mai multe puncte critice, vulnerabilități care se manifestă în special în perioadele secetoase, când scăderea apelor Dunării ridică probleme serioase pentru transporturile navale.

În cadrul Proiectului "FAST Danube", Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați colaborează cu Agenția Executivă pentru Explorarea și Întreținerea Fluviului Dunărea (IAPPD) Ruse, din Bulgaria.

Practic, în prezent, asistăm la o relansare a acestui proiect, care, în 2022, a fost pe punctul de a se bloca din cauza întârzierilor pe care partea bulgară le-a avut în respectarea etapelor prevăzute în proiect.

În cele din urmă, în 2023, lucrurile au început să se miște, după mai multe runde de negocieri interguvernamentale, în care s-a implicat mai ferm, în cele din urmă, inclusiv Comisia Europeană. Într-o intervenție la Strasbourg, comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, arăta că România şi Bulgaria ar trebui să depună un proiect pe Programul "FAST Danube 2" până la finalizarea call-ului de proiecte care avea ca limită luna ianuarie 2024. Miza era mare, mai ales că, în noul context geopolitic generat de războiul din Ucraina, se punea în evidență cât de important era ca Dunărea să fie navigabilă în tot cursul anului. Acesta este, de altfel, obiectivul final al "FAST Danube", în paralel, desigur, cu protejarea habitatelor naturale.

După cum precizează ANPM, proiectul include lucrări de dragare, construcţia unor structuri de regularizare a fluviului, în interiorul acestuia şi lucrări de stabilizare a malurilor, al căror scop este de a reduce rata sedimentării viitoare în zona şenalului, ca urmare a proceselor de transport al sedimentelor după lucrările iniţiale de dragare capitală.

"Ne dorim ca acest proiect menit să îmbunătăţească navigaţia pe Dunărea de Jos, între Porţile de Fier II şi Chiciu-Silistra, inclus în lista de proiecte din Master Planul General de Transport al României 2014-2030, să respecte toate condiţiile prevăzute de specialiştii din cadrul ANPM. Suntem convinşi că punerea în aplicare a acestora va diminua la maximum impactul asupra habitatelor şi a speciilor protejate în siturile Natura 2000, ce fac obiectul acestui document", a declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet.

Lungimea totală a tronsonului pe care vor fi executate lucrările prin "FAST Danube" este de 488 de kilometri (între km 845,5 şi km 375), exclusiv de-a lungul sectorului româno-bulgar, în zona a 12 puncte critice, şase din acestea pe sectorul românesc şi şase pe cel bulgar. Cele 12 puncte critice sunt Gârla Mare, Salcia, Bogdan-Secian, Dobrina, Corabia, Vardim, Iantra, Batin, Kosui, Bechet, Belene şi Popina. Ele se intersectează cu 22 de situri Natura 2000, 15 arii de protecţie specială avifaunistică şi şapte situri de importanţă comunitară/ zone de conservare specială.

"Evaluarea adecvată a concluzionat că toate tipurile de intervenţii din cadrul proiectului, inclusiv dragarea, pot avea un impact semnificativ asupra componentelor biodiversităţii de interes comunitar, de aceea, specialiştii noştri în domeniul Biodiversităţii au propus măsuri de protecţie şi un program detaliat de monitorizare în patru etape, care pot asigura un nivel nesemnificativ al impactului rezidual pentru toate habitatele şi speciile protejate, din siturile Natura 2000 analizate", a subliniat preşedintele ANPM, Laurenţiu Alexandru Păştinaru.

Conform Acordului de Mediu, perioada de implementare a proiectului FAST Danube este de aproximativ şapte ani, din care doi ani sunt pentru lucrări de dragare şi construcţie, iar pe toată durata desfăşurării acestuia vor avea loc activităţi de monitorizare a efectelor structurilor construite asupra mediului şi a condiţiilor hidromorfologice.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Proiectul „Fast Danube 2” depus de AFDJ Galați primește o finanțare europeană de 200 milioane de euro

Comisia Europeană a anunțat, miercuri, proiectele câștigătoare la ultimul apel de proiecte din Mecanismul pentru Interconectarea Europei, iar România a primit finanțări pentru trei proiecte de infrastructură, în valoare totală de aproape 260 milioane de euro, potrivit unui comunicat al europarlamentarului Adina Vălean, fost comisar european pentru Transporturi, remis Agerpres.

Un prim proiect care a primit finanțare este "Fast Danube 2", care va îmbunătăți condițiile de navigabilitate pe sectorul dunărean comun al României și Bulgariei. Proiectul a fost depus de Regia Autonomă Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, iar suma exactă a finanțării este de 195.499.818 euro.

"Dunărea a fost o prioritate în mandatul meu de comisar pentru Transporturi și mă bucur că un proiect care trenează de mulți ani, «Fast Danube 2», a fost în sfârșit depus cu succes și finanțat de Comisia Europeană cu aproape 200 milioane de euro. Ducerea la bun sfârșit a acestui proiect ar duce la asigurarea unei perioade minime de 340 de zile pe an de navigabilitate. Îmbunătățirea navigabilității pe Dunăre e mai necesară ca oricând, luând în calcul noile realități geopolitice din estul Europei", a declarat Adina Vălean, citată în comunicat.

"Un alt proiect finanțat în acest ultim apel de proiecte din fondurile Mecanismului pentru Interconectarea Europei este reabilitarea căii ferate Valea Călugărească - Buzău. Suma acordată este de 45 milioane de euro.

De asemenea, România, împreună cu Republica Moldova și Ucraina, primește aproape 14 milioane de euro pentru îmbunătățirea infrastructurii la frontierele Galați, Giurgiulești şi Reni", a adăugat europarlamentarul.

Comisia Europeană a selectat 134 de proiecte de transport în acest apel de proiecte, din 408 aplicații, majoritatea fiind proiecte de cale ferată și cursuri de apă navigabile.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Efectul schimbărilor climatice: în ultimii 30 de ani, nivelul Dunării a scăzut vertiginos!

Unul din efectele pe termen lung al schimbărilor climatice este tendința de scădere a debitului și implicit, al nivelului apelor Dunării, din cauza scăderii, de la an la an, a volumului de precipitații căzute în regiunile din bazinul hidrografic al fluviului. Potrivit specialiștilor de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, companie națională din subordinea Ministerului Transporturilor, de-a lungul ultimilor 30 de ani a fost observată o tendință constantă de scădere a debitului și a nivelului Dunării, care determină, la rândul său, o reducere a adâncimii apelor, care pune în pericol navigația.

AFDJ Galați are obligația de a asigura pe sectorul fluvial al Dunării, de la Brăila la Baziaș, o adâncime minimă de navigație, respectiv un nivel de 2,5 metri față de un nivel de referință numit „etiaj navigabil de regularizare”, care este un nivel foarte mic, care se produce în timp cu probabilitate de 94%.

Scăderea sistematică a nivelului Dunării în ultimele decenii a fost evidențiată prin compararea evoluției adâncimilor în anumite puncte critice, cel mai important dintre acestea fiind Cernavodă. „În ultima perioadă, în ultimii 30 de ani, nivelul Dunării a scăzut vertiginos. Noi activăm și menținem monitorizarea foarte atentă pe zona Cernavodă, acolo unde nivelul actual al apei, pe miră, este de minus 121 de centimetri, ceea ce este cu 50 de centimetri sub etiaj. Anul trecut, spre exemplu, nivelul de la Cernavodă a ajuns la valoarea de minus 165 centimetri. Acum vreo doi ani, într-adevăr, a fost mai bine, dar probleme de genul acesta au fost întâmpinate chiar în ultima perioadă de 10 ani destul de des. De fapt, asta este și temerea noastră majoră, că aceste perioade sunt din ce în ce mai frecvente și cu perioade lungi de timp. Anul trecut, în luna august, am avut un nivel ridicat pentru această perioadă, dar în septembrie și octombrie, au fost perioade de aproape 60 de zile cu niveluri sub etiaj”, a declarat în cadrul unei emisiuni la Radio România Actualități, Adrian Maizel, șef de birou în cadrul AFDJ Galați.

Tendința de scădere a nivelului apelor fluviului este confirmată nivelurile înregistrate pe Dunăre în ultimii ani, care sunt cu mult sub valorile din perioada 1980 – 2000. În punctul critic de la Cernavodă, adâncimile înregistrate în ultimii ani sunt și cu 80 de centimetri mai mici decât cele din perioada 1980 – 2000: „Spre exemplu, noi menținem sub atenție zona Cernavodă, unde nivelul Dunării este de 121 centimetri, ceea ce, comparativ cu nivel etiajului, este cu 50 de centimetri mai puțin. Ultimul etiaj calculat în ultima perioadă pentru zona Cernavodă este de minus 71 de centimetri, în scădere față de perioadă anterioară, de la minus 65 de centimetri, în scădere la rândul său față de perioada 1981 – 2000, de la 42 centimetri”, a adăugat reprezentantul administrației fluviale a Dunării.

În prezent, sunt probleme pe sectoarele Cernavodă, Bechet și Corabia În aceste zile, nivelul Dunării este scăzut pe întreg sectorul românesc, de la intrarea în țară, la Baziaș, până la Brăila – Galați și Sulina. Situația este mai bună pe sectorul maritim al Dunării, între Brăila și Sulina, pe care, potrivit regulilor internaționale de navigație, există un șenal navigabil cu adâncimea de 25 de picioare, adică de 7,2 metri, pe care este asigurată navigația navelor maritime, cu pescaje mari. Situația este dificilă pe sectorul fluvial, în amonte de Brăila, pe care, mai ales în perioadele secetoase, în special vara, dar și iarna, când nivelul precipitațiilor este redus, e necesară „dragarea”, scoaterea aluviunilor depuse, pentru a se asigura adâncimea minimă de navigație, de 2,5 metri, recomandată de Comisia Dunării și stabilită pentru Convenția de la Belgrad din 1948.

În această perioadă, AFDJ Galați execută dragaje în punctele critice în care adâncimile de navigație sunt foarte reduse. „Cele mai mari probleme ar fi în zona Cernavodă, un pic în amonte, unde este punctul critic Cochirleni, la kilometrul 305 – kilometrul 309, unde adâncimea minimă este undeva la 1 metru și 90 de centimetri. De fapt este și zona în care noi intervenim pentru dragarea albiei, cu draga <<Cernavodă>>. Efectuăm dragaje în zona Cochirleni, dar și în amonte, în zona Calnovăț, s-au executat dragaje. Urmează zona Bechet și chiar și aproape de zona Corabia. În zona Corabia adâncimea a fost destul de mică. În prezent este în jurul valorii de 2 metri și 30 de centimetri”, a precizat Adrian Maizel.

Firmele de navigație înregistrează pierderi mari din cauza reducerii volumului de mărfuri încărcate la bord

Scăderea nivelului Dunării afectează în primul rând activitatea firmelor de navigație, deoarece pentru a naviga în ape cu adâncimi reduse trebuie să scadă cantitățile de mărfuri încărcate la bord pentru a micșora pescajul navelor sau barjelor.

În luna iulie, AFDJ Galați a emis Avizul către Navigatori nr 91/31.07.2024, prin care companiile de navigație erau avertizate cu privire la faptul că nivelurile mici ale apelor Dunării care sunt înregistrate pe anumite sectoare dar și tendințele de scădere care pun în pericol navigația pe întreg sectorul românesc. „A fost un aviz emis către navigatori la sfârșitul lunii iulie și le mulțumim navigatorilor că și-au luat măsurile necesare pentru a nu încărca barjele la maximum, drept pentru care au fost evenimente minore, majoritatea cu nave aflate în afara șenalului navigabil, probabil din erori de pilotaj, dar nu sunt probleme majore”, a mai precizat reprezentantul AFDJ Galați, care a mai adăugat că reducerea cantităților de mărfuri transportate înseamnă pierderi economice foarte mari pentru firmele de navigație: „Vă dați seama că sunt costuri pe care ei nu le acoperă. Rata de profitabilitate probabil că nici nu mai există sau este foarte mică”.

Comisia Europeană a acordat AFDJ Galați o finanțare de 195 milioane euro pentru optimizarea navigației pe Dunăre

În luna iulie, Comisia Europeană a anunțat aprobarea finanțării proiectului „Fast Danube 2”, cu un buget total de 230 milioane euro, depus la Bruxelles de AFDJ Galați pentru optimizarea navigației pe sectorul româno – bulgar al Dunării. Liderul Proiectului „Fast Danube 2” va fi AFDJ Galați, iar parteneri vor fi Agenția Executivă pentru Exploatarea și Întreținerea Fluviului Dunărea (IAPPD) din Ruse (Bulgaria) și Ministerul Transporturilor și Tehnologiei Informației din Bulgaria. Finanțarea asigurată pentru „Fast Danube 2” prin „Mecanismul pentru Interconectarea Europei” este de 195.499.000 de euro, cofinanțarea fiind asigurată de la bugetele companiilor care dezvoltă proiectul. În cadrul acestui proiect vor fi realizate lucrările de îmbunătățire a condițiilor de navigație, în primul rând prin asigurarea adâncimilor minime de navigație pe sectorul românesc și sectorul româno-bulgar al Dunării.

puterea.ro

[dcp100168]

„Autostrada Albastră a României”. O firmă olandeză și una care a fost controlată de Bunea Stancu vor să dragheze Dunărea pentru trafic fluvial pe tot parcursul anului. Proiectul Fast Danube 2 costă 170 milioane euro

O firmă olandeză și una care a fost controlată în trecut de Bunea Stancu, fost președinte al Consiliului Județean (CJ) Brăila, vor să dragheze Dunărea pentru trafic fluvial mai bun. Proiectul Fast Danube 2, numit și „Autostrada Albastră a României”, are o valoare de 170 milioane euro.

Două oferte au fost depuse pentru proiectarea și execuția proiectului Fast Danube 22, unul dintre cele mai importante proiecte strategice fluviale ale României.
Acestea au venit de la:
VAN OORD DREDGING AND MARINE CONTRACTORS BV
CONCIVIA SA împreună cu 4 asociați

Urmează etapa de evaluare a ofertelor, iar semnarea contractului este prevăzută cel târziu în iulie 2026, a anunțat ministrul Transporturilor Ciprian Șerban.

Cine sunt companiile care vor să lucreze la Fast Danube 2

Compania olandeză Van Oord Ddredging a lucrat anterior la protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre în zona Eforie, pentru reducerea eroziunii costiere și extinderea plajelor.

În schimb, Concivia este o firmă românească ce a fost controlată anterior de fostul președinte CJ Brăila Bunea Stanciu. DNA l-a acuzat pe acesta că a atribuit contracte inclusiv acestei firme, când era și în funcție publică și acționar al companiei. El a fost ulterior achitat în acest proces. Gheorghe Bunea Stancu a făcut închisoare în două rânduri ca urmare a unor condamnări în dosare de corupție. În prezent, firma Concivia îl are acționar majoritar (54%) pe Gheorghe-Bunea Răzvan.

Ce este proiectul Fast Danube 2 

Proiectul Fast Danube 2 are ca obiectiv principal modernizarea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării, în vederea creșterii practicabilității acestei „autostrăzi albastre” tot timpul anului.
Sectorul comun româno-bulgar este cel mai lung sector transfrontalier al Dunării (~470 km) și parte integrantă a coridorului de transport Rin – Dunăre din cadrul rețelei TEN-T, reprezentând „autostrada pe apă” sau „autostrada albastră” de la vest la est și conectând România cu restul Europei Centrale și de Vest, afirmă secretarul de stat în Transporturi Irinel Ionel Scrioșteanu.
Fast Danube va asigura un transport predictibil tot timpul anului, ~340 zile/an, spre deosebire de situația actuală, în care navigabilitatea este posibilă pentru 280 zile/an, pe:
 - Sectorul dintre kmf 845,5 (Gura râului Timoc) și kmf 610 (amonte portul Somovit), întreținut de administrația de cale navigabilă din România – AFDJ Galați;
- Sectorul dintre kmf 610 (amonte portul Somovit) și kmf 375 (aval portul Silistra), întreținut de administrația de cale navigabilă din Republica Bulgaria – EAEMDR Ruse.

Principalele lucrări prevăzute în termen de 24 luni (maxim până la 31.12.2028) sunt:
- lucrări de dragaj capital a căii navigabile în 12 puncte din România și Bulgaria, pe o lungime șenal de 110 km;
- lucrări de inginerie rigide: epiuri (9 buc) și chevroane;
- lucrări de inginerie morfologică pentru realizarea unor insule artificiale;
- lucrări de consolidare de mal (5.450 metri), reprezentând o intervenție minimă asupra cursului natural al Dunării, zonei de biodiversitate și adâncimii minime pentru transportul naval pe Dunăre.

Vor fi 110 km de șenal dragat, lucrări de regularizare, stabilizări de mal și o insulă artificială, în 12 puncte critice dintre care Bechet, Belene și Popina sunt cele mai complexe, conform secretarului de stat în transporturi Horațiu Cosma.

Principalele obiective sunt:
- deblocarea circulației fluviale și stimularea transportului fluvial eficient;
- creșterea atractivității transportului fluvial ca alternativă sustenabilă;
- reducerea presiunii asupra infrastructurii rutiere prin transferul transportului de mărfuri către transportul naval;
- reducerea timpului și costurilor pentru transportul de marfă;
- consolidarea rolului Portului Constanța și poziționarea acestuia ca nod strategic de transport (lider) în regiunea de sud-est a Europei.

Proiectul va asigura o creștere cu 20% a volumului de marfă transportată față de 2014, conform secretarului de stat în transporturi Horațiu Cosma.

Valoarea obiectivului de investiții este de aproximativ 170 milioane euro, iar sursa de finanțare este asigurată din fonduri europene nerambursabile prin cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF) și cofinanțat din bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

„Fast Danube” este un proiect comun realizat prin colaborarea dintre autoritățile din România și Bulgaria, respectiv AFDJ Galați (RO) și IAPPD Ruse (BG).

economedia.ro