Jump to content

150 de ani de la inaugurarea căii ferate București - Galați - Roman


dcp100168
 Share

Recommended Posts

150 de ani de la inaugurarea căii ferate București – Galați – Roman

Pe 13 septembrie s-au împlinit 150 de ani de la un moment extrem de important în dezvoltarea căilor ferate din România, inaugurarea căii ferate care leagă Bucureștiul de Moldova, prin Brăila și Galați, până la Roman, în aceeași zi fiind inaugurată și clădirea Gării de Nord.
Tot anul 1872, la Reșița era construită prima locomotivă cu abur pentru cale ferată cu ecartament îngust, de 948 mm, după proiectul inginerului britanic John Haswell.

În contextul reformelor de modernizare a țării declanșate de Alexandru Ioan Cuza după Unirea Principatelor, guvernele care au condus țara și-au pus problema dezvoltării căilor ferate care să lege Bucureștiul de Moldova și de vestul țării, pentru asigurarea transportului de mărfuri și de călători care să contribuie la dezvoltarea economică a țării.

O prioritate era dezvoltarea legăturii dintre Capitală și porturile de la Dunăre, Galați și Brăila, care erau două importante centre economice. În acea perioadă, comerţul total al Portului Galaţi era de 67 de milioane de lei, un sfert din cele 244 milioane cât reprezenta comerţul total al ţării. Galațiul deţinea locul al doilea între centrele economice ale ţării, după Bucureşti.
În aceeași perioadă, la Brăila era înființată Bursa specializată în cereale și Portul Brăila devenea principala cale de export a cerealelor și altor produse agricole.

În același timp, era importantă construirea unei linii de cale ferată care să lege Bucureștiul de nordul Moldovei și proiectul a fost extins la construirea căii ferate până la Roman.
O altă linie de cale ferată urma să fie construită către Craiova și orașele din vestul țării.

În 1868, a fost acordată concesiunea pentru construirea celor două căi ferate, către Moldova și către vest, antreprenorului german Bethel Henry Strousberg. În acelaşi an au şi fost începute lucrările, care au fost realizate în ritm accelerat pentru că, exceptând traversările de cursuri de apă, care necesitau construiea unor poduri metalice, traseul căii ferate Bucureşti – Galaţi străbătea zone de câmpie.
Până în 1870, consorţiul Strousberg a finalizat aproximativ trei sferturi din calea ferată Bucureşti – Galaţi – Roman şi a pus în exploatare acele tronsoane, atunci fiind inaugurat şi transportul de pasageri şi mărfuri pe calea ferată între Galaţi şi Bucureşti.
Însă au apărut unele divergenţe între guvernul român şi consorţiul Strousberg, din cauze pe care le întâlnim şi astăzi printre motivele care întârzie construirea de autostrăzi. Mai precis, lucrările la calea ferată de la Galați la Roman au fost întârziate din cauza costurilor neaşteptat de mari impuse de constructor şi de problemele juridice în expropierea terenurilor.
În 1871, guvernul român i-a retras lui Strousberg dreptul de concesiune pentru construirea şi exploatarea căii ferate, acordând concesiunea societăţii Rumänischen Eisenbahngesellschaft AG, controlată de bancherii Gerson Bleichröder şi Adolph von Hansemann.

La 13 septembrie 1872 a fost inaugurată întreaga linie de cale ferată, pe parcursul Bucureşti – Galaţi – Roman, cu o lungime de 600 km și 39 de stații. Dar cum se întâmplă şi astăzi, pe sectorul Galaţi – Tecuci – Bacău – Roman au mai fost efectuate lucrări până în 1875.

puterea.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.