Gălăţeanca Cristiana Bănilă caută leacul împotriva cancerului

[dcp100168]

O gălăţeancă la Oxford. Cristiana Bănilă vrea să revoluţioneze tratamentul bolilor incurabile

Cristiana Bănilă este o altă gălăţeancă, absolventă de CNVA, care a studiat la Oxford, la St. John's College, Biochimie moleculară şi celulară. Anul acesta a făcut un masterat la Princeton, una dintre cele mai bine cotate universităţi din SUA, iar în prezent se pregăteşte să aplice pentru cercetarea de doctorat. "Vreau să contribui la inovarea industriei farmaceutice prin dezvoltarea de terapii genetice, personalizate pentru fiecare individ sau afecţiune, unde medicamentele clasice actuale nu dau rezultate. Simt ca e un lucru realizabil prin muncă şi perseverenţă", spune ea simplu şi hotărât.

Prima dată când a păşit peste graniţele ţării a fost în decembrie 2012, când a mers la interviul pentru admiterea la Oxford. Pe atunci, nici nu ştia cu ce se mănâncă specializarea pentru care candida, dar o mâna în luptă o pasiune puternică pentru Chimie, cultivată în liceu, la olimpiadele naţionale. "Am îndrăznit să visez. La Oxford posibilităţile sunt nelimitate. Mereu e ceva nou de descoperit. Timpul e singura limitare. În cei patru ani, pe care i-am petrecut aici, am învăţat să cresc disciplinat, atât profesional cât şi personal", spune ea, recunoscând că viaţa nu i-a fost deloc uşoară, începând de la bariera lingvistică, continuând cu chivernisirea banilor şi cu orele nesfârşite de studiu, până târziu în noapte. Fiecare pas mai aproape de visul ei a însemnat luptă. Până şi vacanţele au fost folosite tot pentru studiu, aplicând pentru diferite programe de cercetare în cadrul internship-urilor. Cea mai mare realizare a sa i se pare faptul că în anul al patrulea, la masterat, a fost acceptată într-un schimb între Oxford şi Princeton în SUA, pentru a lucra la proiectul de Master. Cinci luni a studiat Virusul Hepatitei D, cel care duce la cea mai severă formă de hepatită. "Am ales acest proiect, deoarece România e pe primul loc în Europa la prevalenţa acestui virus. Astfel pot fi mai aproape de principiile cu care am plecat la drum. Când voi fi suficient de înţeleaptă aş vrea să mă întorc în ţară să inovez cercetarea românească pe domeniul farmaceutic", mărturiseşte ea.

Susţine că a învăţat de la americani să se descurce în toate situaţiile şi să nu îi fie frică să îşi exprime ideile, indiferent de cât de ciudate sau imposibile ar părea: "În laboratorul profesorului Alexander Ploss am descoperit că există vaccinuri eficiente şi în tratamentul bolilor precum cancerul. Materialul genetic al viruşilor precum vaccinia (variola) sau HIV poate fi eliminat şi înlocuit cu altul care să codeze pentru proteine care sunt cheie în afecţiuni, ducând la ameliorarea lor. Aici este interesul meu actual în ştiinţă şi aş vrea să îmi continui pasiunea printr-un doctorat", ne lămureşte viitoarea cercetătoare.

Locul unde visurile devin realitate

Cristiana Bănilă s-a îndrăgostit de cursurile de Biologie moleculară încă de la început, plăcându-i nespus să aplice conceptele de chimie în probleme de biologie. Intensă e cel mai bun mod de a caracteriza studenţia la Oxford, spune ea. Sesiunile de 10 săptămâni, deşi  mai rare decât la alte universităţi, se lăsă, de obicei, cu studiu intens de la 8,00 dimineaţa până la 2,00 noaptea. "În anul doi am obţinut performanţa celei mai bune note din an la cursul de Farmacologie. În anul al treilea am fost aleasă de colegii mei să le reprezint interesele în şedinţele administrative ale Departamentul de Biochimie din Oxford, să facilitez un dialog bidirecţional între ei şi profesori", povesteşte tânăra.

Deşi studenţii de la Oxford participă la cursuri cu toată lumea, adevăratul mod în care se aprofundează materia sunt tutorialele, când un profesor de diferite specializări şi unul sau doi studenţi au ore bune de dezbatere pe un subiect, pe care învăţăceii l-au pregătit înainte prin câteva eseuri. "Deşi de doar opt săptămâni, trimestrele din Oxford sunt cele mai intense perioade din an, iar pentru a te pregăti corespunzător, vacanţele de şase săptămâni dintre ele, sunt 'timp de studiu individual', perioadă în care se umplu toate golurile care nu pot fi suficient acoperite în cele opt săptămâni de cursuri. Ceea ce mi-a plăcut la sistemul de predare din Oxford a fost faptul că materiile de interes puteau fi alese de student. Ni se dădea o arie generală şi noi selectam ceea ce ne pasiona. Aşa am ajuns eu să studiez virologia şi imunologia", ne relatează Cristina.

Cine festive în decorul filmului "Harry Potter"

Deşi frumoasă, şi cu toate facilităţile puse la dispoziţie, viaţa la Oxford nu este deloc uşoară. Cristiana povesteşte că, deşi făcuse liceul la profil bilingv, în primul an s-a ciocnit de bariera limbii, neştiind cum să facă glume sau să-şi exprime gândurile şi ideile cu cele mai potrivite cuvinte. Abia în anul al treilea a început să gândească sută la sută în engleză.
"O altă problemă a fost preţurile. Deşi sunt bursieră, traiul în UK nu e cel mai ieftin şi nu mi-am permis să le cer alor mei prea multe, îmi doream ca sora mea, rămasă  în întreţinerea părinţilor, să nu fie limitată de deciziile mele. Mi-am luat joburi part-time şi încă din primul an am învăţat să gătesc în bucătăriile mici din colegiu şi să îmi scriu zilnic într-un jurnal ceea ce cheltuiesc, pentru a nu depăşi o limită impusă. Îmbinând utilul cu plăcutul, mi-am cultivat pasiunea de a cerceta în biochimie, dar am şi vizitat locuri noi prin internship-uri de vara în UK, Portugalia şi Franţa", povesteşte ea.

Facultatea i-a oferit posibilitatea de a-şi face prieteni din multe ţări ale lumii, de a le cunoaşte cultura şi de a împărţi bucatele tradiţionale de Paşte cu ei. Împreună cu prietenii şi tutorii, cu care are mai de graba o relaţie de colaborare decât una de profesor-student a participat la cine festive, cu bucate alese, în săli unde seria de filme Harry Potter a arătat lumii întregi câte locuri frumoase sunt în campusul Oxfordului: "Un loc în care istoria se îmbina cu cele mai noi inovaţii în ştiinţă, aici e mereu ceva nou de descoperit, fie ca e vorba de un pub nou în care autori precum J. R. R. Tolkien sau C.S. Lewis şi-au scris capodoperele, sau de o nouă modalitate de a utiliza capsula unui virus pentru a administra noi terapii genetice pentru cancer sau diabet de tip 1".

viata-libera.ro

[dcp100168]

Românca absolventă de Oxford care caută leacul împotriva cancerului de piele

Cristiana Bănilă este unul dintre cercetătorii de top ai României: are propria companie, a identificat biomarkeri care depistează timpuriu cancerul şi vârsta biologică a organelor din corp. În prezent, lucrează la un studiu privind detectarea nedureroasă şi cu costuri minime a cancerului de piele.

Cristiana Bănilă (28 de ani) a urmat cursurile Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri“ din Galaţi şi a absolvit cunoscuta Universitate Oxford în 2017, cu specializarea Biochimie, şi-a susţinut masteratul la Princeton (SUA), iar ulterior a făcut un doctorat pe epidemiologie moleculară, pentru care a primit o bursă de la Cancer Research UK pentru dezvoltarea unui diagnostic molecular pentru pacienţii cu cancer, în special pentru femeile cu cancer de col uterin.

„În mod special, mă uitam la modificările epigenetice, care înseamnă practic schimbări chimice la suprafaţa ADN-ului care evidenţiază expresii diferite ale genelor umane. De pildă, dacă modificările chimice de care vobesc sunt mai pronunţate, acea genă umană se transformă în proteină şi poate fi astfel asociată cu dezvoltarea cancerului“, explică descoperirea tânăra cercetătoare pentru „Weekend Adevărul“. Practic, modificările epigenetice pe care le-a identificat Cristiana sunt biomarkeri foarte eficienţi în depistarea timpurie a cancerului.

O descoperire ştiinţifică cu adevărat revoluţionară este şi faptul că aceşti biomarkeri pot determina cu precizie vârsta biologică a unui organ, care este diferită de vârsta cronologică a organismului în ansamblul său. „Mă iau pe mine drept exemplu. Eu am 28 de ani, dar experienţele de viaţă pe care le-am avut până acum, mediul în care am trăit, poluarea, stresul şi alte elemente, precum faptul că fac sport sau nu, afectează modul în care un organ îmbătrâneşte“, detaliază tânăra din Galaţi.

Cristiana a tradus practic descoperirea teoretică într-una cât se poate de practică. A început să analizeze pielea, cel mai mare organ din corpul uman, pentru că permite prelevarea de probe şi cercetarea lor foarte uşor. Probele de piele sunt analizate în momentul de faţă prin biopsie pentru a stabili dacă persoana în cauză are sau nu are cancer.

Metodă noninvazivă de detectare a melanomului

În prezent, Cristiana conduce alături de un asociat propria companie în Marea Britanie. A câştigat un proiect de 500.000 de lire sterline al guvernului britanic pentru a face un studiu început în iunie 2022 şi care se va încheia în luna august 2023, ce vizează cancerul de piele. Concret, cercetătoarea a dezvoltat un adeziv care prelevează mostre de piele într-un mod total neinvaziv şi necostisitor pentru efectuarea biopsiei, ce îşi propune să înlocuiască actualul sistem de depistare a cancerului de piele. Aceasta presupune prelevarea unei porţiuni de piele, procedură care este dureroasă pentru pacienţi şi extrem de scumpă pentru sistemul de sănătate.

„Persoanele cărora le apar leziuni pe piele se duc la un dermatolog, iar acesta apreciază dacă prezintă un risc mai mare să dezvolte un melanom (n.r. – cancer de piele). Le trimit să facă o biopsie, iar în funcţie de rezultat, li se transmite dacă e necesar să se opereze sau să urmeze un tratament. În medie, doar una din 10 persoane investigate este depistată cu cancer de piele“, detaliază românca modul cum funcţionează actualul sistem de depistare a cancerului de piele oriunde în lume. 

Sistemul de sănătate va fi deblocat

În noua variantă, prelevarea celulelor cu ajutorul adezivului amintit se va face extrem de uşor, fără să lase urme, iar probele vor ajunge la laboratorul condus de Cristiana, care va trimite apoi rezultatele analizelor dermatologului care le-a solicitat. Acesta va decide în funcţie de rezultate dacă este necesară sau nu efectuarea unei biopsii, gradul de eficienţă al procedurii fiind extrem de ridicat.

„Ne uităm la markerii epigenetici, iar dacă sunt suficiente dovezi care să demonstreze prezenţa cancerului, atunci va fi efectuată şi biopsia. În acest mod, se va decongestiona sistemul de sănătate, pentru că vor fi mult mai puţini oameni care vor parcurge procesul de investigaţii şi biopsie, se vor reduce mult cheltuielile şi va creşte substanţial şi confortul pacientului“, spune Cristiana. „Acest adeziv este pus pe piele, în special ne axăm pe zona feţei, sunt colectate celulele şi apoi le procesăm în laborator, uitându-ne la modificările epigenetice de care vorbeam anterior“, explică tânăra cercetătoare.

Creme antiîmbătrânire testate molecular

Tehnologia bazată pe adezivul amintit are şi un scop comercial. Prin analizarea celulelor prelevate de pe faţa pacienţilor pot fi dezvoltate creme antiîmbătrânire. Diferenţa faţă de cremele care există în momentul de faţă este uriaşă. „Tot ce promit companiile prin publicitatea pe care o fac acestor creme se bazează mai mult pe studii subiective. Sunt luate diverse persoane, care sunt întrebate cum se simt după folosirea acestor creme, iar mulţi spun, evident, că se simt şi arată mai bine. Este însă posibil să arate mai bine pentru că au dormit mai mult sau au avut o zi mai puţin stresantă, nu pentru că au folosit acele creme“, spune Cristiana Bănilă.

Studiile sale se axează acum pe rata de accelerare a îmbătrânirii la nivelul pielii, care sunt corelate şi cu starea de bine a organismului în sine. „De pildă, dacă ficatul nu funcţionează bine, se vede imediat pe piele. Apar petele şi, în general, pielea este galbenă. De aceea, la finalul zilei este bine să ne analizăm pielea, pentru că în acest fel facem o monitorizare a întregului organism“, explică Cristiana.

Un alt factor pe care îl ia în considerare este rata de întinerire a pielii după expunerea la razele ultraviolete ale soarelui. Şi asta pentru că razele ultraviolete reprezintă cea mai importantă cauză a îmbătrânirii premature a pielii. „Vorbim practic de expunerea prelungită la soare. Se produc daune direct la nivelul ADN-ului şi multe mutaţii, în special la cei care se bronzează fără o protecţie solară adecvată. Aceste daune nu sunt vizibile imediat, ci ele apar pe măsură ce înaintăm în vârstă“, punctează cercetătoarea.  

Legătura dintre piele şi ficat

Românca studiază şi modul în care menopauza afectează pielea la femei. „După menopauză, femeile au o scădere bruscă în estrogen şi asta duce şi la pierderea elasticităţii pielii“, explică Cristiana, care lucrează în prezent la mai multe studii clinice pentru două mari companii la nivel mondial (L'Oréal şi Bioderma) ce comercializează produse de înfrumuseţare, dermatologice şi antiîmbătrânire. Ne dezvăluie că în viitorul apropiat cercetările sale vor viza şi zona farmaceutică.

Recent a participat la o conferinţă la Paris, unde s-a întâlnit cu reprezentanţii mai multor companii farmaceutice, cărora le-a expus una dintre direcţiile pe care se vor axa studiile sale. „Când ficatul este inflamat sau are anumite afecţiuni, pot apărea simptome ca psoriazisul. Am constatat că reducerea inflamaţiei la nivelul pielii are ca efect şi reducerea inflamaţiei ficatului. Dacă vom reuşi să măsurăm eficient reducerea inflamaţiei la nivelul pielii, vom putea înţelege dacă respectivele medicamente administrate pacienţilor sunt eficiente“, este proiectul de viitor al tinerei cercetătoare din România.

adevarul.ro

[dcp100168]

Gălăţeancă în "Forbes 30 sub 30", pentru inovaţii în diagnosticarea cancerului

Despre gălăţeanca Cristiana Bănilă "Viaţa liberă" a mai scris în urmă cu cinci ani, pe vremea când absolvise Biochimie moleculară şi celulară la Oxford şi un master la Princeton în Inginerie Biomedicală şi se pregătea să aplice pentru doctorat. Încă de atunci îşi dorea să descopere ceva important legat de vindecarea bolilor incurabile. Între timp, a primit o bursă de cercetare pentru doctorat la Cancer Research în Marea Britanie şi este cofondatoarea unei companii care se ocupă cu tratamente inovatoare ale pielii. Toate aceste realizări i-au adus, pe bună dreptate, apariţia în "Forbes 30 sub 30", acolo unde sunt popularizaţi tinerii de excepţie.

"Citeam despre cei din «Forbes 30 sub 30», le admiram poveştile şi realizările. Acum sunt şi eu printre ei?! Nu neg munca şi disciplina implicată, dar am avut şi mult noroc - părinti, prieteni, colegi şi mentori care sunt absolut excepţionali!", scrie cercetătoarea gălăţeană pe pagina ei de Facebook.

Absolventă a Colegiului Naţional "Vasile Alecsandri", olimpică naţională la chimie, Cristiana Bănilă mărturisea în 2017: "Vreau să contribui la inovarea industriei farmaceutice prin dezvoltarea de terapii genetice, personalizate pentru fiecare individ sau afecţiune, unde medicamentele clasice actuale nu dau rezultate. Simt că e un lucru realizabil prin muncă şi perseverenţă". Iată că numai la cinci ani distanţă, tânăra s-a ţinut de cuvânt şi a realizat ceea ce alţii nu reuşesc într-o viaţă de om.

Cercetările sale de la doctorat sunt legate de descoperirea unei "semnături biogenetice" în ADN-ul femeilor care pot dezvolta cancer de col uterin, adică un "test molecular care să diagnosticheze cancerul de col uterin". Cristiana Bănilă a avut posibilitatea să studieze probe de ADN de la femei care au fost diagnosticate cu cancer şi care nu au dezvoltat această maladie, pentru a descoperi ceva comun în ADN-ul lor, astfel încât să poată concepe un test pe baza unor markeri la nivel molecular.  În prezent, descoperirile sale se află în studii clinice cu sistemul de sănătate din Marea Britanie, urmând să fie implementat la nivel național.

În ultimul an de doctorat a devenit cofondatoarea unui start-up specializat în diagnosticarea eficientă a pielii, în scopul recomandării de soluții personalizate prin sisteme de inteligență artificială și genomică. Această firmă, care are în prezent doar şase angajaţi, a accesat fonduri de sute de mii de lire sterline pentru a cerceta o metodă non-invazivă de recoltare de probe în vederea diagnosticării cancerului de piele. Practic, biopsia, care în mod normal este foarte costisitoare şi dureroasă, prin metoda descoperită de start-up-ul său constă în aplicarea unui plasture cu ajutorul căruia sunt prelevate mostre din pielea de pe faţa pacienţilor, pe care, după o analiză în laborator, se poate descoperi existenţa celulelor canceroase. Abia dacă celulele analizate în laborator semnalează că ar putea fi vorba de un cancer de piele, se recomandă biopsia. Cum doar una din 10 persoane care efectuează biopsii pentru cancer la piele este diagnosticată cu această boală, descoperirea companiei fondată de tânăra din Galaţi este una foarte importantă. 
În prezent, cercetările companiei Mitra-Bio s-au extins şi pe o latură comercială, vizând crearea unor produse anti-îmbătrânire, cercetările fiind în colaborare cu mari companii de produse cosmetice.

"Până în prezent, businessul a accesat finanțări în valoare de 1,2 milioane de lire sterline, incluzând câștigarea unei competiții (Biomedical Catalyst, Innovate UK grant) organizate de guvernul din Marea Britanie. Din toamna acestui an, inițiem următoarea rundă de finanțare pentru patru milioane de lire sterline, pentru a începe personalizarea tratamentelor de îngrijire a pielii, inclusiv pentru boli precum cancerul”, declară pentru "Forbes" Cristiana Bănilă.

viata-libera.ro