Jump to content

Navaliștii de altădată, „ambasadorii” Galațiului peste timp, mări și țări


dcp100168

Recommended Posts

Navaliștii de altădată, „ambasadorii” Galațiului peste timp, mări și țări

Când vine vorba de economia Galațiului, se spune că se sprijină pe doi ”piloni”: combinatul siderurgic și șantierul naval. În jurul lor gravitează în prezent companii mari și mici şi nu-i familie care să nu fi avut pe cineva care a lucrat în unul dintre cei doi coloși industriali.

Dar dacă este ”să dăm Cezarului ce-i al Cezarului”, șantierul naval este fundația pe care s-a clădit Galațiul, pe vremea când siderurgia era doar ”în fașă”. Viața Galațiului se împletește cu viața Dunării, cu navigația, cu porturile, cu toate bunele și relele pe care această așezare între ape a adus-o acestor locuri.
Cumva, de la toate acestea a plecat discuția cu Panait Buricea și Anton Buliga, acum pensionari, dar și navaliști cu state vechi în șantierul gălățean. Șefi de atelier! La fel ca prietenul lor, Marin Dinu, care și-ar fi dorit și el să ajungă la întâlnirea noastră, dar altfel au fost să se așeze lucrurile în pragul acesta de toamnă...
Cum sângele apă nu se face, se vede treaba că navalistul tot navalist rămâne, oriunde îl poartă valurile vieții! Și uite așa, ni se spune, te duce gândul la miile de meseriași care au trecut prin Șantierul Naval Galați în ultimele decenii. Pentru interlocutorii noștri, mai ales de generațiile din anii '60-'90, s-a legat o strânsă și veche prietenie. Mulți dintre ei sunt, de altfel, membri ai Colocviului Constructorilor de Nave, sub auspiciile căruia se deapănă adesea istoria industriei navale gălățene.
”Cum ați dori să-și aducă lumea aminte de vechii meseriași din Șantierul Naval Galați?”, i-am întrebat pe navaliștii cu sute de nave în ”panoplia” profesională.
”Să nu uite că șantierul naval a însemnat dezvoltarea orașului Galați! Că pe când plecau navele făcute de noi peste mări și țări, scria acolo «Made in România - SNG Galați»! Practic, prin navele astea am fost cu toții un fel de ambasadori ai României și ai Galațiului!”, ni se răspunde.
Când a venit Revoluția, în Șantierul Naval Galați lucrau 9.500 de oameni. Și mulți alții au fost înaintea lor. Maiștri, muncitori, șefi de secții sau ateliere, ”s-a dat meserie din om în om”, ni se zice.

Și astăzi își aduce lumea aminte de navaliști precum Victor Paladescu, pe timpuri șef la Secția 1, de directori precum Ion Drașoveanu sau Gelu Kahu, de Dumitru Anghel, care a fost șef de secție la SNG și avea să ajungă director la Șantierul Naval Tulcea. Dar lista ar fi mult mai lungă, prea lungă pentru a o putea cuprinde în câteva rânduri...
Dacă e să ajungem la o ”rezultantă” a vieților tuturor acestora, am ajunge la navele lansate de-a lungul timpului în șantierul naval. Și nu-i un secret că anvergura șantierului, așa cum o cunoaștem astăzi, a început să se contureze din anii '60-'70, prin extinderea de spații de producție, macarale și alte echipamente industriale ce au permis ulterior, pas cu pas, ca SNG să devină un ”brand” național și internațional.

”Noi eram în «capitalism» încă de dinainte de 1989. Am lucrat și cu nemți, cu americani, navele din Galați au ajuns în Grecia, Rusia, China și alte țări; trebuia și atunci calitate la nivel internațional, că totul se făcea sub companiile internaționale de acreditare și certificare”, spune dl Buliga.
Iar ambițiile navaliștilor au tot crescut în timp, iar acum au rămas repere importante pentru evoluția industriei gălățene. De la primele motonave - 30 de astfel de nave, de 2.000 tdw - s-a ajuns în perioada 1960-1970 la construirea de cargouri de 4.500 tdw. Primul dintre ele a fost chiar cargoul ”Galați”, urmat de o lungă serie în care au fost realizate 18 astfel de nave pentru Navrom și 12 nave pentru China.
În 1968 era lansat la apă primul mineralier de 12.500 tdw - ”Petroșani”, urmat de încă nouă nave, destinate în special transporturilor de materii prime pentru combinatul siderurgic, ce își marca atunci începutul la Galați.
În palmaresul navaliștilor din acea vreme s-ar mai regăsi și nenumăratele vrachiere, de la 18.000 tdw la 55.000 tdw, cargourile de 6.500 - 7.500 tdw, petrolierele de 40.000 tdw sau navele frigorifice "Polar" de 7.000 tdw.
Dar au fost și proiecte în premieră la vremea lor, precum cea a platformelor de foraj marin.
”Au fost șapte astfel de platforme realizate, între 1976 și 1988. Prima a fost «Gloria», iar ultima «Saturn». Cu ele, România a fost a șaptea țară din lume care a construit astfel de platforme. Au fost făcute după un proiect american. Și țin minte că prima a fost lucrată sub supervizarea lor, iar la sfârșit ne-a spus: voi ați lucrat mai bine decât nemții și japonezii! Într-adevăr, erau niște tehnici de sudură avansate la vremea aia, dar uite că se făcea treabă bună la Galați”, își amintește Panait Buricea.
Dar dincolo de nave, puțini mai știu astăzi că Șantierul Naval Galați a fost implicat și în alte proiecte majore. De exemplu, structurile metalice pentru centrala de la Porțile de Fier 1 și 2, dar și platformele plutitoare folosite atunci au fost făcute la Galați. Plus montajul, pe sectorul românesc, tot cu ajutorul navaliștilor s-a făcut!
Iar dacă am pomenit de combinatul siderurgic, multe dintre structurile metalice, căile de rulare, podurile rulante s-au realizat cu specialiști din șantierul naval. Mai adăugați la acestea și structura metalică a centralei nucleare de la Cernavodă sau structurile podului de la Borcea și ale celui de la Vadu Oii și o să vedeți că navaliștii gălățeni au o ”carte de vizită” mai complexă decât pare la prima vedere.

Nu degeaba se spune că, în perioada anilor '60-'90, Șantierul Naval Galați a fost ”mama tuturor șantierelor navale din România”. Mai ales că aici se și formau inginerii navaliști, tot aici erau și școlile de maiștri pentru acest sector.
”Din Galați au plecat specialiști la Constanța, la Mangalia, la Tulcea, oriunde a fost nevoie. S-a făcut, cum se spune, transfer de experiență!”, ne mai spun navaliștii gălățeni.
Desigur, Șantierul Naval Galați din ziua de azi are un nou profil, e într-o nouă etapă, în pas cu timpurile. Dar e bine, din când în când, să ne aducem aminte cât de adânci sunt rădăcinile construcțiilor navale la Galați. Și, mai ales, să ne aducem aminte de oameni, pentru că - dincolo de macarale, hale de asamblare, docuri - ei dau viață navelor, oriunde s-ar afla ele pe mările lumii!

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.