Jump to content

Film despre tinereţea lui Nicolae Ceauşescu, realizat de un cineast gălăţean


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Film despre tinereţea lui Nicolae Ceauşescu, realizat de un cineast gălăţean

Vineri, 25 noiembrie 2022, la Cinematograful "Prof. Ioan Manole", din incinta Casei de Cultură a Sindicatelor Galaţi, va avea loc, începând de la ora 19,30, o proiecţie-eveniment la care "Viaţa liberă" este partener media, urmată de discuţii cu actorii şi regizorul filmului, a peliculei "Tinereţea unui dictator". Filmul este opera unui cineast gălăţean, fost jurnalist al "Vieţii libere", Andy Lupu, care semnează scenariul şi regia. Printre actori se numără şi un alt gălăţean, îndrăgitul Cristian Gheorghe, un motiv în plus de a vedea filmul, care promite o altă abordare a vieţii dictatorului Nicolae Ceauşescu, aşa cum nu o cunoaştem din cărţile de istorie.

O co-producție româno-moldovenească, realizată cu sprijin internațional (Germania, Elveția, Danemarca), filmul descrie drumul parcurs și transformarea tânărului Nicolae Ceaușescu dintr-un simplu ucenic în șeful unui regim politic criminal. Pelicula este o ficțiune istorică inspirată din evenimente reale. Scenariul începe cu plecarea lui Nicolae din Scornicești și se încheie cu momentul în care el ajunge numărul unu în partid. Narațiunea este construită din punctul de vedere al comuniștilor, iar perspectiva este una inedită, care înfățișează culisele plămădirii unei mișcări comuniste formate în vremuri tulburi și violente. Este un film care se adresează deopotrivă tinerilor care nu au trăit în timpul comunismului, dar și celor care au experiențe directe cu acea perioadă.

Andy Lupu este convins că, indiferent de generaţia din care fac parte, spectatorii se vor putea conecta cu pelicula şi nu vor regreta că au venit să o vadă: “Filmul are mai multe niveluri. Avem, desigur, un prim nivel istoric. Apoi, filmul poate fi privit, interpretat, înțeles în alte multe chei. Este și un eseu politic care explică natura interlopă a regimului comunist. Există teme arhetipale ce țin de condiția umană: supraviețuirea, destinul, sacrificiul, dragostea, prietenia. Sunt convins că fiecare spectator va găsi ceva special în această poveste.” Vom reveni cu detalii. 

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Proiecția filmului Tinerețea unui dictator despre ascensiunea lui Ceaușescu are loc la Galați

La Galați va avea loc vineri proiecția filmului „Tinerețea unui dictator”, care descrie drumul parcurs și transformarea tânărului Nicolae Ceaușescu dintr-un simplu ucenic într-un atelier de cizmărie în șeful unui regim politic criminal.

Deși încă nu a fost lansat în țară, filmul „Tinerețea unui dictator” a obținut deja o distincție la o competiție internațională, regizorul Andy Lupu fiind premiat la Categoria „Best European Director” la ediția din această vară a competiției „London Director Awards”.

Proiecția de vineri va fi urmată de discuții cu regizorul și actorii filmului, doi dintre membri echipei fiind gălățeni. Regizorul și scenaristul Andy Lupu a fost jurnalist la un cotidian din oraș, iar unul dintre protagoniștii filmului este actorul Cristian Gheorghe, de la Teatrul „Fani Tardini” din Galați.

Pelicula este o ficțiune istorică inspirată din evenimente reale. Scenariul începe cu plecarea lui Nicolae din Scornicești și se încheie cu momentul în care el ajunge numărul unu în partidul unic, PCR. „Practic, e drumul lui de la cizmărie la politică”, spune scenaristul și regizorul filmului, Andy Lupu,

Este un film care se adresează deopotrivă tinerilor care nu au trăit în timpul comunismului, dar și celor care au experiențe directe cu acea perioadă.

„Este și un eseu politic care explică natura interlopă a regimului comunist”

Narațiunea este construită din punctul de vedere al comuniștilor, iar perspectiva este una inedită, care înfățișează culisele plămădirii unei mișcări comuniste formate în vremuri tulburi și violente.

„Filmul are mai multe niveluri. Avem, desigur, un prim nivel istoric. Apoi, filmul poate fi privit, interpretat, înțeles în alte multe chei. Este și un eseu politic care explică natura interlopă a regimului comunist. Există teme arhetipale ce țin de condiția umană: supraviețuirea, destinul, sacrificiul, dragostea, prietenia. Sunt convins că fiecare spectator va găsi ceva special în această poveste”, spune regizorul Andy Lupu.

Filmul este o coproducție România – Moldova – Germania – Elveția

Producătorii filmului sunt Casa de producție TVR, Comunicator Media din România și All Media din Republica Moldova, la aceștia adăugându-se doi co-producători, Nic Cantuniar din Germania și Michel Heitzmann din Elveția.

În distribuția principală sunt actori tineri: Vlad Bîrzanu (Nicolae Ceaușescu), Flavia Giurgiu (Elena Ceaușescu), Lari Giorgescu (Regele Mihai), Gheorghe Gheorghiu Dej, mentorul lui Nicolae fiind jucat de Igor Chistol din Republica Moldova. Tot din Moldova este și directorul de imagine Roman Canțîr.

Filmul va fi lansat în România în această toamnă. În țară, filmul „Tinerețea unui dictator” a mai fost proiectat la București International Film Festival.

Andy Lupu a scris, a regizat și a produs seriale de televiziune printre care „În derivă (HBO), „Clanul Sprânceană și „Martor fără voie (Antena 1) și documentarele „Puterea Râsului” și „Ardeleni la Auschwitz (TVR).

puterea.ro

Link to comment
Share on other sites

Filmul premiat “Tinereţea unui dictator”, proiecţie-eveniment pe 25 noiembrie la Galaţi

Una dintre cele  mai aşteptate producţii cinematografice ale anului 2022 în România, “Tinereţea unui dictator” în regia gălăţeanului Andy Lupu, ajunge şi în oraşul de la Dunăre. Filmul, inspirat de ascensiunea la putere a fostului lider comunist Nicolae Ceauşescu şi premiat la Londra în acest an, va avea o proiecţie-eveniment vineri,  25 noiembrie, la ora 19:30, la Cinematograful “Prof. Ioan Manole” din incinta Casei de Cultură a Sindicatelor din Galaţi. Proiecţia va fi urmată de o sesiune de comunicare cu publicul în prezenţa echipei.

“Tinereţea unui dictator” este o poveste a supraviețuirii absolute: când lupta pentru viață se transformă în sete de putere și devine tiranie. Filmul arată drumul improbabil parcurs de tânărul Nicolae Ceaușescu, sprijinit de partenera sa de viață Elena, de la ucenicia în cizmărie la șefia unui regim politic criminal.

Scenariul şi regia filmului sunt semnate de cineastul Andy Lupu, care a fost recompensat cu Premiul Best European Director (Cel mai bun regizor european) la London Director Awards 2022/23 Summer Edition pentru această peliculă.

Vorbind despre film, Andy Lupu a declarat în interviurile acordate presei că “primele drafturi sunt de prin anii 2000”, filmările au fost realizate în perioada pandemiei în mai multe locuri din ţară, iar rezultatul este o peliculă alb-negru de două ore ce poate ţine locul unei lecţii neconvenţionale de istorie.

“Nicolae Ceaușescu niciodată nu a fost prezentat ca o ființă umană. El a fost tot timpul o forță superioară, intangibilă. Geniu, conducător, magnific și așa mai departe. E foarte greu să ai o relație, ca să zic așa, cu un astfel de personaj care tot timpul e doar o fotografie. (…) Tragedia poporului român se leagă cu tragedia acestui personaj. El este un personaj tragic. Nu e nimic glorios să mori împușcat ca un câine la 71 de ani. (…) Cred că avem nevoie de o astfel de poveste. Are un factor terapeutic. (…) Cred că Nicolae Ceaușescu nu mai trebuie să fie o fantomă care ne bântuie, așa o chestie spectrală. Trebuie să ne uităm la el și spunem că a fost cum a fost”, a declarat regizorul Andy Lupu într-un interviu acordat SpotMedia.ro. “Comuniștii, practic, s-au format în închisoare. În momentul în care, prin jocul istoriei, au ajuns să conducă o țară au făcut-o așa cum știau ei, așa cum înțelegeau ei. Au condus-o ca pe-o imensă închisoare. Așa s-a transformat România într-un penitenciar. Oamenii care au condus-o s-au format în închisori. De aici mai vine ceva, mai vine aspectul interlop al conducătorilor. Această mentalitate interlopă a devenit, cum se spune, o parte din felul în care s-a făcut și se face politică în România. S-a perpetuat acest tip de gândire”, a adăugat Andy Lupu.

În distribuția principală a filmului “Tinereţea unui dictator” sunt actori tineri: Vlad Bîrzanu (Nicolae Ceaușescu), Flavia Giurgiu (Elena Ceaușescu) și Iulian Burciu (prietenul și colegul lui Nicolae). Dej, mentorul lui Ceaușescu în film, este interpretat de Igor Chistol din Republica Moldova, iar Bodnaras (locotenentul lui Dej) de Cristian Gheorghe, actor al Teatrului Dramatic “Fani Tardini” din Galați. Cristi nu se află la prima apariție pe peliculă. El a mai jucat în “Filantropica” (regia: Nae Caranfil), “Azucena” (regia: Mircea Mureșan), “Cel ales” (regia: Cristian Comeagă) sau “Café Journal” (regia Ciprian Brașoveanu).

TINEREȚEA UNUI DICTATOR
Regie: Andy Lupu
Scenariu: Andy Lupu
Producător: Casa de producție TVR, Comunicator Media și All Media (Republica Moldova), Co-producători: Nic Cantuniar (Germania), Michel Heitzmann (Elveția)
Durată: 124’
An: 2022
Țară: România, Moldova, Germania, Elveția
Gen: Ficțiune
Distributori Internaționali: Independent
Premii: London Director Awards – Best European Director – Andy Lupu

reperul.ro

Link to comment
Share on other sites

„Comuniștii au condus România ca pe o imensă închisoare”

Un tânăr Nicolae Ceaușescu ”așa cum nu apare în cărțile de istorie” este personajul principal al celui mai recent film semnat de regizorul Andy Lupu, ”Tinerețea unui dictator”, despre care am mai scris. Cum a ajuns un simplu ucenic cizmar, provenit dintr-un sat amărât, dictatorul care avea să decidă, într-un mod tragic, soarta României, pentru aproape un sfert de veac, dar și de ce discuția despre Ceaușescu și despre comunism este astăzi mai necesară ca oricând, aflăm dintr-un interviu cu Andy Lupu. Filmul, în care îi puteți vedea și pe actorii gălățeni Cristian Gheorghe și Lică Dănilă, va rula, anul acesta, o singură dată la Galați, vineri, 25 noiembrie, de la ora 19,30, la Cinematograful ”Prof. Ioan Manole” de la Casa de Cultură a Sindicatelor.

- De ce un film despre tinerețea lui Ceaușescu și cum trebuie înțeles ”Tinerețea unui dictator”?
- Încă de la început trebuie spus că filmul este o poveste, o ficțiune, nu e nici documentar, nici reconstituire istorică, ci un film de ficțiune inspirat de evenimente istorice și din viața unor personaje care au existat în realitate. Dar el, ca film, este, cum ziceam, o poveste. Cu alte cuvinte, se îndepărtează de realitățile istorice (sau) și de realitățile umane de la care se inspiră. În film, vorbim despre niște metafore, pentru că asta înseamnă, de fapt, arta. Transmitem niște mesaje prin intermediul unor povești.
- Ce perioadă de timp acoperă filmul?
- Acoperă o perioadă de aproape 30 de ani, din momentul în care Nicolae Ceaușescu pleacă din Scornicești, anii `30, și până când ajunge Secretar general al partidului. Filmul se oprește în momentul în care el devine numărul unu în acel regim. Am urmărit să-l prezint pe Ceaușescu așa cum nu îl știe publicul din cărțile de istorie, pentru că nu avea cum, din cauza propagandei permanente în care acesta a fost învăluit. În acest scop, am citit o serie de cărți despre acea perioadă și am stat de vorbă cu oameni care au avut legătură, directă sau indirectă, cu acea perioadă. Regele Mihai, de exemplu, a fost un om care a avut o legătură directă cu perioada în care se petrece povestea din film și am avut ocazia să stăm de vorbă, înainte de a mă apuca să scriu scenariul, la reședința Majestăţii Sale din Elveția.
- Cum credeți că va fi receptat filmul de publicul tânăr?
- Eu cred că este un film pentru tineri. Pentru că mă uitam la fiica mea, care are 18 ani, și la colegii și prietenii ei, iar ei s-au uitat cu mult interes la film. (pentru că) Ei au altă percepție asupra acelei perioade față de persoanele care au trăit atunci și care au amintiri destul de pertinente. Am dorit ca filmul să aibă o altă abordare, în sensul că Ceaușescu nu e prezentat nici ca monstru, nici ca o caricatură, nici ca un vampir, și asta m-a interesat, de fapt. Eu mă gândesc că nimeni nu se naște dictator. Dictator devii. Iar pe mine m-a interesat tocmai această transformare: cum un om obișnuit, în cazul acesta un ucenic oarecare, ajunge să conducă o țară și să instaureze o dictatură. Și atunci, eu am considerat că partea de început a vieții lui, tinerețea lui, mă poate ajuta să înțeleg de ce a devenit astfel. Acolo vedem ce-l formează sau ce-l deformează pe tânărul Ceaușescu.
- Ce le răspundeți celor care poate așteptau un altfel de portret, poate mai critic?
- Le pot răspunde că filmul nu minte. Adică nu ascunde faptul că Ceaușescu face parte dintr-un regim politic criminal, pe care ajunge chiar să-l conducă. Nu despre asta este vorba. Pe mine m-a interesat însă aspectul uman, existențial, așa cum spuneam. Ce te transformă, ce te poate face să devii, dintr-un om obișnuit, un tiran? Cu alte cuvinte, filmul îl arată pe Ceaușescu înainte de a deveni tiran și de aceea el nu este portretizat ca un monstru, pentru că nu devenise încă un monstru. 1968 a fost momentul de glorie al lui Ceaușescu, atunci când s-a opus invaziei Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia. Motivele pentru care Ceaușescu s-a opus nu erau de natură democratică. El s-a opus acelei invazii pentru că îi era frică de ruși, că sovieticii l-ar fi putut da și pe el jos. Iar de aici decurge o a doua idee a filmului, anume aceea că, în România, comuniștii s-au format, iar el, Ceaușescu, în mod special, în închisoare. Când ai 20 de ani și stai câțiva ani închis, acest lucru lasă o amprentă asupra ta, asupra valorilor în care crezi. Comuniștii s-au format ca oameni în închisoare, iar atunci când prin jocul istoriei au ajuns să conducă o țară, au condus-o așa cum știau ei mai bine: ca pe o imensă închisoare.
- Credeți că setea de putere a făcut din Ceaușescu un dictator?
- Filmul este și o poveste despre supraviețuire. Ceaușescu a făcut tot ce a putut ca să supraviețuiască. La un anumit moment, însă, supraviețuirea asta a presupus să treacă peste cadavre și să nu se mai uite în jur. În acel moment, treci o barieră omenească, te transformi. Motivația principală pentru care personajul devine tiran este nu pentru că îi place puterea, ci pentru că îi dă un sentiment de siguranță, iar asta putem înțelege noi toți, pentru că noi, cu toții, vrem să ne simțim în siguranță. Aici, bineînțeles, sunt oamenii care au compas moral și care trăiesc corect și nu sunt în stare de orice fapte ca să se simtă în siguranță. Dar personajul acesta nu dispunea de astfel de repere și atunci le-a înlocuit cu foamea de putere, care îi dădea lui siguranță. Asta este o interpretare artistică, evident. Are și, în aceeași măsură, nu are legătură cu realitatea.
- Care este mesajul pentru publicul gălățean?
- Mi-aș dori ca publicul gălățean să vină la film și să-și facă propria părere, pentru că important este să se discute despre acest subiect. Comunismul trebuie discutat, indiferent că este vorba despre Ceaușescu sau despre altcineva. Este important să nu scăpăm această epocă din priviri, pentru că, dacă ne uităm în jurul nostru, astăzi, în lume, vedem o reîntoarcere la dictatură în țări care altădată păreau că o iau pe calea democrației. Noi trebuie să fim alerți, pentru că istoria este reversibilă. Acesta este și unul dintre mesajele principale ale filmului: că un dictator poate apărea oriunde și oricând, în mod neașteptat, iar pentru a preîntâmpina acest lucru noi, ca oameni care iubim libertatea, trebuie să fim atenți.

Andy Lupu va fi prezent în sală, după proiecția filmului, pentru un dialog cu publicul gălățean.

Premiu pentru regie la Londra

Pentru ”Tinerețea unui dictator”, Andy Lupu a obținut, anul acesta, premiul pentru regie la Festivalul ”London Directors Award”. Andy Lupu a scris scenariul pentru serialul ”În derivă” (HBO), în care Marcel Iureș este actorul principal, precum și pentru filme și seriale produse pentru TVR și Antena 1. S-a născut și a crescut la Galați, unde, după Revoluție, a fost reporter la ziarul ”Viața liberă”. Acum este scriitor, regizor și producător.
”Premiul obținut la Londra arată că povestea despre tinerețea lui Ceaușescu nu este una locală, românească. Ea poate să intereseze și oameni din altă țară, cu altă cultură, cu altă istorie. Acest lucru mie mi se pare foarte important. Faptul că filmul atinge unele teme legate de condiția umană cum - ar fi supraviețuirea, sacrificiul, destinul, dragostea - îl face universal, iar asta mi se pare important, că se adresează oamenilor din întreaga lume”, spune Andy Lupu.

”Tinerețea unui dictator” este înscris în competiția oficială a Sherman Oaks Film Festival Los Angeles, California, SUA, în categoria ”Cel mai bun film de artă”.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Oricând putem lăsa din nou țara pe mâna unor „nimeni”

Filmul ”Tinerețea unui dictator”, regizat de gălățeanul Andy Lupu, a fost desemnat, marți, 29 noiembrie, ”Cel mai bun film de artă” la Sherman Oaks Film Festival, din Los Angeles, California. Unul dintre rolurile principale din lungmetraj este interpretat de cel mai cunoscut actor gălățean al momentului, Cristian Gheorghe. Din distribuție face parte și actorul Lică Dănilă. Ce au însemnat pentru actori filmările la un astfel de film de epocă, dar și cum diferă interpretarea unui rol pentru film de cea a unui rol pentru teatru și de ce temele abordate de ”Tinerețea unui dictator” sunt astăzi mai actuale decât oricând am aflat dintr-un interviu cu Cristian Gheorghe.

- Cum ați aflat despre proiectul filmului ”Tinerețea unui dictator” și cum ați ajuns să interpretați unul dintre rolurile principale din film?
- Am aflat despre acest proiect de la directoarea de casting a filmului, Gabi Lupu. Ea a fost cea care s-a gândit că aș fi potrivit pentru interpretarea acestui rol – Bondarciuc – m-a contactat și mi-a propus acest proiect.

- Cum au decurs filmările, din perspectiva actorilor? Cât au durat și ce înseamnă munca din spatele scenelor finale?
- Realizarea unui film implică foarte multă muncă. O mare atenție la detalii, grijă în alegerea locațiilor, lucrul efectiv cu actorii (începând de la repetițiile care au loc înainte de începerea filmărilor, până la ultimul cadru tras), editarea materialului obținut în urma terminării filmărilor (care poate dura luni de zile). Finalitatea acestui travaliu este reprezentată de produsul care apare în cinematografe, produs care trebuie să aibă coerență și prin care autorul (regizorul) spune publicului povestea, așa cum o vede el. Filmările la ”Tinerețea unui dictator” au durat o lună de zile, deci au fost extrem de concentrate și marcate de zeci de ore petrecute în frig (pentru că așa impuneau locațiile alese), dar și de bucuria de a lucra împreună cu o echipă extraordinară, care a reușit să facă față oricăror greutăți ivite în timpul lucrului, în așa fel încât să ducă la bun sfârșit compunerea acestor cadre care s-au transformat, prin talentul regizorului – dar nu numai – în povestea ajunsă pe ecrane.

- Cum diferă interpretarea unui rol pentru un film de cea a unui rol pentru teatru? Sunt diferențe notabile?
- Da, putem spune că diferențele sunt mari. În film, ceea ce te înconjoară este mult mai real, mai palpabil, lipsit de convenționalitatea spectacolului de teatru. În film ai șansa, dacă greșești, să tragi încă o dublă, șansă care în teatru nu există – pe scenă, două ore, trebuie să fiu personajul; nu e loc de greșeală pentru că spectacolul nu se poate opri și apoi relua. Interpretarea unui rol în teatru mi se pare, din cauza asta, mult mai dificilă, dar și mai provocatoare, în același timp. Sunt oricum moduri diferite de lucru, dar și de expresie actoricească, diferite cum spuneam, dar extrem de provocatoare și de fascinante amândouă.

- Povestiți-ne despre personajul pe care l-ați interpretat. Pentru a folosi o sintagmă des utilizată, a fost greu să intrați ”în pielea personajului”?
- Nimic nu este greu atunci când ai alături o echipă extrem de profesionistă. Și mă refer aici la toți cei cu care am lucrat, începând cu regizorul Andy Lupu, cu directorul de imagine Roman Canțîr, cu minunații actori Vlad Bîrzanu, Flavia Giurgiu, Igor Chistol, Iulian Burciu, dar și la restul echipei, fie că vorbim de scenografi, de costumieri sau de echipa tehnică.
Personajul meu – Bondarciuc – inspirat după Emil Bodnăraș, un element-cheie în evenimentele care au avut loc atunci și care (împreună cu Dej – interpretat admirabil de Igor Chistol) au trasat cumva viitorul destin al lui Ceaușescu, este unul lipsit de scrupule, dur, un exponent perfect al lumii din care face parte și unde, mai presus de propria ființă, sunt mai importante interesele partidului și ale șefului tău.
Personajul Bondarciuc vine cu o încărcătură imensă a realității de dincolo de film – a fost militar de carieră, ministru al Apărării Naționale, agent al Serviciilor Speciale Sovietice – lucru care, evident, poate duce la o abordare timidă din punct de vedere interpretativ. Sper însă că am reușit, cu ajutorul regizorului, să arăt esența acestui ”locotenent” al lui Dej, în această poveste care nu se vrea deloc a fi un documentar, ci doar o ficțiune inspirată din fapte reale.

- De ce credeți că în România, la mai bine de trei decenii de la Revoluție, avem nevoie de o astfel de dezbatere?
- Cum spuneam, filmul este o ficțiune, doar inspirată din fapte reale. O poveste despre cum doi tineri, înscriindu-se pe un traseu al oportunităților, profitând de lumea asta interlopă a ”găștii” comuniste în care au pătruns și în care trebuie să supraviețuiască, înțelegând că, pentru a trăi, trebuie de cele mai multe ori să facă lucruri reprobabile, violente chiar, ajung, într-un final, să conducă o țară. Nu este numaidecât un film despre Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu. Ei și povestea lor sunt doar un cadru agățat de o realitate a noastră, în așa fel încât filmul să poată trezi sentimentul de empatie al publicului spectator, în așa fel încât să înțelegem că oricând putem repeta istoria, oricând putem lăsa din nou țara pe mâna unor ”nimeni”, unor pușcăriași care vor ajunge să ne conducă extrem de eronat destinele. Este un film care utilizează întâmplări de ”ieri” pentru a ne vorbi despre ”azi”.
Și da, cred că este nevoie de un astfel de film. Este o incursiune terapeutică într-un trecut pe care nu trebuie să-l uităm niciodată, într-un trecut al nostru, pe care trebuie să ni-l asumăm în totalitate, atenți mereu ca nu cumva să-l repetăm. Este nevoie tocmai pentru a evidenția faptul că, din păcate, la multe niveluri, societatea de azi funcționează la fel de eronat ca atunci. Iar această (dis)funcționalitate cu siguranță va duce la erori de sistem care pot provoca repetări nefericite ale unor istorii pe care nu mai vrem să ni le amintim, darămite să le trăim.

- Filmul a fost prezentat în premieră, pe 25 noiembrie, la Galați. Cum vi s-a părut că a fost primit de publicul gălățean?
- Publicul gălățean – un public matur, inteligent și deschis – a reacționat arătând disponibilitate de înțelegere reală a ceea ce a reprezentat povestea filmului, depășind cu eleganță, dar și cu o distanțare asumată eventualele clișee și tristeți istorice (existente în film, după părerea unora) pe care, probabil, nu toată lumea le poate depăși. Dar cei aproape 200 de spectatori care au fost la film, pe 25 noiembrie, au făcut-o și sper că o vor face toți cei care vor viziona filmul atunci când acesta o să fie distribuit în cinematografe.

- În momentul în care va intra în cinematografe, ce așteptări trebuie să aibă spectatorii?
- La un film (ficțiune după fapte reale) despre o forță interlopă care pune gheara pe o țară, despre o poveste de iubire sinceră, despre supraviețuire și sacrificiu, despre putere, despre câte compromisuri suntem în stare să facem ca să ne salvăm viețile, despre cât de departe suntem în stare să mergem ca să nu murim de foame, de frig, de singurătate…

- La ce alte proiecte lucrați în prezent?
- Îmi place să spun (și o fac mereu) că despre proiectele mele vreau să vorbesc numai la trecut. Doamne ajută ca acest trecut să fie unul așa cum mi-l doresc acum, când este numai o proiecție în viitor.

Actor și regizor

Cristian Gheorghe s-a născut la Galați, pe 29 septembrie 1976. Este licențiat în Actorie la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică (UNATC) București, unde i-a avut ca îndrumători pe profesorii Ion Cojar și Ștefan Radof. A absolvit și un masterat în Regie de teatru, tot la UNATC București.
Începând din 1999, joacă pe scena Teatrului Dramatic ”Fani Tardini” Galați, unde s-a impus drept unul dintre cei mai talentați și apreciați actori gălățeni. A interpretat zeci de roluri importante în teatru, dintre care amintim: Jo, din ”La umbra vântului” de Paul Emond (regia Adrian Lupu); Keser din "Tărâmul celălalt" de D. Kovacevic, regia Claudiu Goga; Mauricio din "Copacii mor în picioare" de A. Cassona, regia Dinu Cernescu; Eskrokov (Tarelkin) din "Moartea lui Eskrokov" după A.V. Suhovo Kobilin, regia Ion Sapdaru; Giovanotto Balanzone din “Pețitoarele” de A. Tzagareli, regia Ion Sapdaru, 2013; Lomov din “Cerere în căsătorie” de A.P. Cehov, regia Felix Alexa, 2014; Antonio Salieri din „Amadeus” de Peter Shaffer, regia Cătălin Vasiliu, 2018.
În egală măsură cu cariera teatrală, pe lângă rolul din ”Tinerețea unui dictator”, a interpretat și roluri în câteva importante filme românești: Robert în "Filantropica", regia Nae Caranfil; rol episodic în "Azucena", regia M. Mureșan; Omul lui Escu în “Cel ales”, regia Cristian Comeagă; Detectivul din filmul independent ”Café Journal”, regia Ciprian Brașoveanu.
Pe lângă pasiunea pentru actorie, Cristian Gheorghe s-a afirmat și în domeniul regiei. În continuare, precizăm câteva dintre spectacolele pe care le-a realizat: “Bolnavul închipuit” după J.B.P. Moliere (Teatrul de Stat Constanța); “O noapte furtunoasă” după I. L. Caragiale (Teatrul “Jean Bart” – Tulcea); “Das Heilige Objekt der Begierde” după “O făclie de Paște” de I.L. Caragiale (Pygmalion Theater Wien/ Austria); ”Stele pe cerul dimineții” de Aleksandr Galin (Teatrul “V.I. Popa”- Bârlad); “Avarul” de J.B.P. Moliere (Teatrul “Mihai Eminescu”- Botoșani); “După noi, Apocalipsa” de Katia Nanu (Teatrul Dramatic “Fani Tardini”- Galați); “Scorpia” după “Îmblânzirea Scorpiei” de William Shakespeare (Teatrul “Mihai Eminescu”- Botoșani); "Patima roșie" de Mihail Sorbul (Teatrul “Mihai Eminescu”- Botoșani); “Angajare de clovn” de Matei Vișniec (Teatrul Dramatic și de Păpuși - Silistra/ Bulgaria); ”Gâlcevile din Chioggia”, după Carlo Goldoni (Teatrul Național de Operă și Operetă ”Nae Leonard” Galați).

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.