Comuna Tudor Vladimirescu are monografie video

[dcp100168]

Protest al profesorilor din Tudor Vladimirescu

Aproximativ 30 de profesori din comuna Tudor Vladimirescu au pichetat, luni, timp de două ore, sediul Primăriei din localitate, nemulţumiţi de neacordarea tichetelor cadou prevăzute de lege, autorităţile locale promiţând că vor remedia situaţia când bugetul le va permite acest lucru. Cadrele didactice sunt nemulţumite pentru că primarul din localitate, Gheorghe Bute (PSD), ar refuza să le acorde cele şapte tichete cadou prevăzute de lege. "Tichete, tichete, vrem tichete!" au strigat cei 30 de dascăli, membri ai Federaţiei Educaţiei Naţionale (FEN), în faţa Primăriei din Tudor Vladimirescu. Protestul profesorilor s-a desfăşurat între orele 12.00 şi 14.00, în afara orelor personale de curs, aşa încât programul elevilor nu a fost afectat. Restul de 30 de profesori, afectaţi de aceeaşi problemă, au fost nevoiţi să rămână în clase deoarece aveau ore. Simultan cu această acţiune, liderii FEN Galaţi au anunţat că vor da în judecată Consiliul Local din Tudor Vladimirescu pentru a recupera drepturile salariaţilor. "Deja actele pentru proces au fost înaintate şi vom lua legătura şi cu alţi lideri de sindicat aflaţi în aceeaşi situaţie", susţine Liliana Răuş, liderul Sindicatului din Învăţământul Preuniversitar, afiliat la FEN, din din Tudor Vladimirescu. Primarul din Tudor Vladimirescu s-a scuzat spunând că nu dispune de fonduri, dar că va remedia situaţia în momentul în care bugetul îi va permite acest lucru. Peste zece primării din judeţul Galaţi nu au acordat tichetele cadou pentru 2008. Fiecare cadru didactic ar fi trebuit să beneficieze de şapte tichete în valoare totală de 350 de lei.

[dcp100168]

Din ce in ce mai mulţi salariaţi din învăţământul gălăţean, membri ai Sindicatului Învăţământului Preuniversitar Galaţi se revolta împotriva primarilor care refuza sa le acorde drepturile prevăzute de legislaţia in vigoare. Astfel, în comunele Iveşti şi Brăhăşeşti cadrele didactice vor picheta primăriile din localităţile respective pe data de 31 martie, între orele 11.00 - 13.00 la Iveşti şi 11.30- 13.00 la Brăhăşeşti, nemulţumiţi de neacordarea tichetelor cadou.

[dcp100168]

Moarte suspectă la Tudor Vladimirescu

Inspectoratul Judeţean de Poliţie Galaţi a anunţat, vineri, că a început o anchetă după ce trei fântânari care lucrau pe cont propriu au suferit un accident în comuna Tudor Vladimirescu, unul murind electrocutat, iar alţi doi fiind răniţi. Joi, după orele prânzului, în comuna Tudor Vladimirescu, un localnic ce efectua lucrări de foraj pentru o fântână a murit în condiţii suspecte, în momentul în care împreună cu alţi doi bărbaţi a scos din fântână o tijă metalică cu o lungime de opt metri ce a atins firele de înaltă tensiune. Ceilalţi doi oameni au fost răniţi, dar acum sunt în afara oricărui pericol. "Joi, în timp ce lucrau sub reţeaua de înaltă tensiune la forarea unei fântâni, Ion D., de 58 ani, Costache A., de 31 ani şi Anel D., de 50 ani, toţi din comuna T. Vladimirescu au scos din fântână o vergea din metal lungă de opt metri care a căzut pe firele electrice şi i-a electrocutat. În urma incidentului, Ion D. a decedat, iar ceilalţi au suferit leziuni minore. Ancheta în acest caz va continua pentru stabilirea exactă a circumstanţelor în care s-a produs evenimentul", a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Galaţi.

[dcp100168]

Departe de ţară

Moarte pe şoselele Greciei

* Doi tineri din comuna Tudor Vladimirescu, soţ şi soţie, au pierit duminică într‑un accident de circulaţie * Pentru repatrierea lor e nevoie de 4.000 de euro * Familia cere cu disperare sprijin pentru a le aduce în ţară trupurile neînsufleţite

Vestea a picat ca un trăsnet. Luni, după‑amiază, familia Badiu din Tudor Vladimirescu, primea un telefon ciudat. O voce precipitată încerca să explice, în greceşte, că s‑a întâmplat ceva. În cele din urmă, după mai multe telefoane, un român reuşea să le spună de la celălalt capăt al firului că Maricela şi Costel au fost spulberaţi de un jeep pe o stradă din sud‑vestul Greciei. Aveau aceeaşi vârstă, doar 41 de ani, şi speranţa că într‑o zi se vor întoarce acasă şi vor începe o nouă viaţă. Erau în Grecia de mai bine de doi ani şi munceau pe brânci, fără să aleagă, la cules de măsline, în construcţii, la menaj, unde reuşeau să lucreze pentru un ban cinstit. Drumul lor însă a fost oprit în regiunea Gargaliani de şoferul bulgar al unei maşini de teren. Maricela şi Costel Badiu se întorceau de la cumpărături, pe biciclete. Familia nu a reuşit să afle circumstanţele exacte în care s‑au stins. Ştie doar că impactul a fost nimicitor pentru amândoi.

"Au plecat la muncă, să strângă bani, să‑şi facă o casă şi acum nu mai sunt... Acum încercăm să strângem noi bani, să îi aducem acasă�", povesteşte Cristian Badiu, cu ochii scăldaţi în lacrimi, la gândul că singurul lui frate s‑a stins. "A sunat bărbatul la care stăteau în gazdă şi am înţeles că ceva nu era în regulă, dar vorbea greceşte şi nu înţelegem exact despre ce e vorba. Până la urmă a reuşit să găsească un român care ne‑a explicat ce s‑a întâmplat şi că avem nevoie de 15.000 de euro ca să îi aducem în ţară. Am sunat apoi la Ambasada României, care ne‑a pus în legătură cu o firmă specializată, de unde, în cele din urmă, ni s‑a spus că putem să îi repatriem pe amândoi cu 4.000 de euro".

4.000 de euro, adică aproximativ 150 de milioane de lei vechi, reprezintă o sumă imensă pentru familia Badiu. Părinţii lui Costel sunt în vârstă, la ţară şi au venituri modeste. Frământându‑şi mâinile, Cristian spune că are la rândul său o familie, un copil: "Bani nu am, am o maşină şi o s‑o vând ca să reuşim să ne descurcăm cu res­tul cheltuielilor, dar tot durează câteva zile. Din Grecia ne‑au spus să găsim rapid o soluţie să îi aducem acasă, altfel îi incinerează".

În aceste condiţii, Cristian şi soţia lui, Loredana, au ajuns la redacţie să ceară sprijin. Au nevoie disperată de această sumă pentru a reuşi să îi aducă pe cei dragi acasă, să îi înmormânteze creştineşte. Ei pot fi contactaţi la numerele de telefon 0724/889530; 0746/834802. Iar cei care au posibilitatea pot dona sume în contul RO23BTRL01801201E71986XX (lei), deschis la Banca Transilvania.

Cei doi nu aveau copii (doar Maricela avea dintr‑o căsătorie anterioară doi gemeni, ajunşi la majorat). Şi‑au construit împreună, în schimb, multe vise, dar acum nu le‑a mai rămas decât să se întoarcă acasă. Împreună...

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=24432

[dcp100168]

Grupul Muntcostmar din Tudor Vladimirescu livrează fructe către Kaufland

Grupul de producători Muncostmar din comuna Tudor Vladimirescu, judeţul Galaţi, a intrat pe piaţa marilor platforme comerciale, livrează fructe către reţeaua Kaufland în valoare de 1.145.500 lei.

Seriozitatea în afaceri, produsele de calitate, precum flexibilitatea în faţa cerinţelor pieţei reprezintă cartea de vizită a acestei entităţi de producţie. „Avem o colaborare de aproape cinci ani cu lanţul de magazine Kaufland. Am stabilit detaliile comerciale contractuale pentru perioada imediat următoare. Am convenit să livrăm săptămânal câte 40 de tone de pepeni verzi la punctele de achiziţii din Ploieşti sau Turda. La începutul lunii august 2013, am stabilit un preţ de 0,51 de lei/kg. Este mulţumitor pentru noi, ne acoperim cheltuielile de producţie”, ne-a declarat tânărul director de marketing al grupului, Radu Munteanu.

Copacii... gem de prune!
Pentru producătorii agricoli din Tudor Vladimirescu, compania Kaufland este un partener rezonabil, plata se face la fix 12 zile de la livrarea mărfii şi nu au fost obiecţii la calitatea produselor.
Începând cu jumătatea acestei luni, a început şi recoltarea la prune, soiul Stanley. Deja, a fost perfectată înţelegerea cu Kaufland pentru livrarea a unei cantităţi totale cel puţin 100 de tone, cu grafic săptămânal, la un preţ negociat între 1,4 şi 1,6 lei per kilogram. În acelaşi timp, grupul de producători agricoli a convenit cu un procesator din Râmnicu Vâlcea să preia 100 de tone de prune pentru industrializare la 0,85 lei/kg, preţ în care a fost inclus transportul cu mijloacele beneficiarului.

Înaintea mărului, o nouă „şarjă” de pepeni
În curând se va intra la strânsul recoltei de măr, producţia estimată este de peste 25 de tone/hectar. Fructele în stare proaspătă vor fi livrate tot în reţeaua de magazine Kaufland, iar pentru industrializare există perfectat un contract cu un procesator din Focşani. „Până atunci, însă, la sfârşitul acestei luni, vom ieşi pe piaţă şi o nouă „şarjă” de pepeni verzi şi galbeni, cultură târzie”, a precizat Radu Munteanu.

Producţie totală de 1.145.500 lei
Producătorii din Tudor Vladimirescu au în cultură o suprafaţă de 15 hectare de ceapă, de unde se aşteaptă o producţie de aproape 30 de tone la hectar, şi alte suprafeţe mai mici de sfeclă roşie şi ridichi negre. Din primele estimări, se preconizează a se realiza, în total, o producţie valorică de aproximativ 1.145.500 lei.

Depozitul cu hala închisă
Grupul Muncostmar deţine suficiente mijloace proprii de transport dotate cu instalaţie frig şi are în construcţie un depozit modern cu o capacitate de 2.000 de tone. De curând, constructorul a reuşit să închidă hala, fapt ce a permis agriculturilor să depoziteze aici primele cantităţi de fructe. Investiţia are termen de punere în funcţiune în anul 2015 şi va costa în final 2,7 milioane de euro.

agroinfo.ro

 

[dcp100168]

Un depozit „la cheie” aşteaptă recolta

Societatea Muncostmar Grup din judeţul Galaţi s-a dotat cu un depozit pentru legume şi fructe cu temperatură controlată, obiectiv în valoare de 2,3 milioane de euro finalizat în urma implementării unui proiect comunitar.

Acum, cele patru celule cu o capacitate de 500 tone fiecare aşteaptă să fie puse în valoare. „Depozitul, bine înzestrat tehnic, este utilat şi predat „la cheie”, problema este că nu prea avem cu ce-l umple! Tomatele în cultură de câmp ce ocupă o suprafaţă de 10 hectare nu au ajuns la stadiul optim de recoltare. Am avut necazuri şi cu livada; anul acesta, iar am cheltuit nişte bani – peste 110 mii de lei şi nu ştim dacă scoatem jumătate din bani”, ne-a declarat Costel Hâncu, administrator al acestei exploataţii agricole.
Livada calamitată
Temerea prducătorului agricol pare a fi  justificată. Caisul a fost calamitat în proporţie de sută la sută de temperaturile scăzute, conducerea societăţii a întocmit dosarul de calamitate, dar îngheţul târziu de primăvară nu se asigură şi nici nu se despăgubeşte. În plus, celelalte specii cum ar fi cireşul şi vişinul sunt calamitate peste 90 la sută şi nu se ştie dacă se va reuşi strângerea unei tone de fructe. „Prunul promitea o producţie foarte bună anul ăsta. Dar am avut trei situaţii catastrofale; o dată a bătut grindina şi de două ori a venit furtuna! Ca atare, peste 80 la sută din fructe s-au risipit pe jos, pământul este verde aproape! Doar mărul, deocamdată, pare a fi ceva mai binişor”, a susţinut fermierul.  
„La omul sărac nici... caii nu trag!”
Chestiunea este că nici nu poate să închirieze depozitul. Hâncu ne spune că reglementările europene interzic depozitarea producţiei agricole unor terţi, ci numai a grupului de producători care a accesat proiectul. Deci, riscul ca depozitul să stea mai mult gol decât plin există, bineînţeles, cu cheltuielile aferente!   
Agricultorii gălăţeni aşteaptă mai încrezători sezonul pepenilor. Au cultivat harbujii pe o suprafaţă de 40 de hectare şi spre deosebite de ceilalţi ani au rezolvat problema desfacerii lor pe marile lanţuri de hipermarketuri.
Dar aşa cum se spune din popor „la omul sărac nici... caii nu trag!”, au întâmpinat greutăţi cu obţinerea licenţei de transport şi a celorlalte documente prevăzute de lege pentru autorizarea şoferilor care să conducă noua maşină autofrigorifică de 12 tone. „Toată povestea asta s-a întins pe mai bine de o lună de zile, durează mai mult ca să obţii aprobările, decât ca să construieşti o maşină din nou! Bine că o s-o scoatem la... pepeni!”, ne-a declarat uşor resemnat Costel Hâncu.

agroinfo.ro

[dcp100168]

Fabrica de mobilă, principalul angajator din Tudor Vladimirescu

Cel mai mare angajator din comuna Tudor Vladimirescu este fabrica de mobilă administrată prin intermediul societăţii Marcel Prod SRL. Sunt destul de norocoşi tudorenii să aibă în comună unul dintre cei mai importanţi agenţi economici rurali din judeţ. Marcel Prod SRL se numără printre puţinele societăţi care activează în mediul rural gălăţean şi care au reuşit în anii din urmă să aibă constant, pe ştatele de plată, peste 100 de salariaţi.

Iată şi variaţia mediei anuale a numărului de angajaţi ai Marcel Prod SRL, în baza informaţiilor Finanţelor: 185 angajaţi (2014), 168 angajaţi (2013 şi 2012), 132 angajaţi (2011), 113 angajaţi (2010) şi 131 angajaţi (2009). Potrivit datelor Primăriei din Tudor Vladimirescu, înainte de criza financiară, societatea a avut şi aproape 400 de angajaţi. Odată cu scăderea vânzărilor însă s-a redus şi numărul de oameni de care era nevoie, în producţie şi distribuţie.

De-a lungul anilor, parte din producţia de mobilă a Marcel Prod SRL s-a specializat şi s-a dezvoltat prin intermediul altor societăţi din familia de firme producătoare de mobilă. Aşa au apărut Marcel Prod Tapiţerie SRL şi Marcel Prod Tapiţerie Design SRL, care asigură, de asemenea, un număr important de locuri de muncă.

Marcel Prod Tapiţerie SRL, cu sediul social tot la Tudor Vladimirescu, raporta la Finanţe: 45 de angajaţi (2014 şi 2013), 48 de angajaţi (2012), 53 angajaţi (2011), 45 angajaţi (2010) şi 35 angajaţi (2009).

În paralel, Marcel Prod Tapiţerie Design SRL, cu sediul social la Pechea a raportat: 81 angajaţi (2014), 80 angajaţi (2013), 79 angajaţi (2012), 75 angajaţi (2011), 40 angajaţi (2010) şi 17 angajaţi (2009).

viata-libera.ro

[dcp100168]

Șine de cale ferată de peste 150 de ani, descoperite la Tudor Vladimirescu

Bucăți de șină ale unei căi ferate vechi de peste 150 de ani, fabricate de un concern german, au fost descoperite de un gălățean în zona comunei Tudor Vladimirescu. Descoperirea îi aparține lui Săndel Palade, născut și crescut în comună, un pasionat al istoriei acestei zone, locul fiindu-i indicat de Ionel Iordache, zis Gozorel, care va împlini 80 de ani anul acesta.

„În anul 1871, concernul german Strousberg a construit calea ferată Tecuci - Galați. Calea ferată de atunci nu avea traseul actual, ea mergând de la Liești, peste balta Tălăbasca, aparținătoare astăzi de comuna Tudor Vladimirescu, prin satul Prival, situat pe malul Siretului, între fostul sat Odaia Pochii (astăzi, Vameș) și satul Peneu, la sud de actualul Piscu. Vechea linie ferată ieșea în Piscu și continua drumul către Galați. Satul Prival a dispărut ca urmare a inundațiilor repetate ale Siretului, din 1811, 1862 și 1873, iar locuitorii săi s-au mutat în actuala locație a comunei Tudor Vladimirescu, la 1880, înființând comuna.

Linia ferată veche a fost dezafectată, ea fiind cunoscută în zonă drept Drumul de Fier. La 160 de ani de la dezafectarea vechii căi ferate din satul Prival, au fost descoperite în malul Siretului, la circa 1,5 metri de la suprafață, două bucăți de șine de cale ferată, ce ieșeau din mal, în apropierea apei. Cursul scăzut al Siretului a permis acest lucru.

Șina în cauză este de 30, adică 30 kg/metru liniar, și a fost construită în Imperiul Austro-Ungar de atunci, la Reșița. Bucățile de șină și cele două traverse de stejar au fost recuperate și vor fi expuse în Muzeul de Istorie”, ne-a spus Săndel Palade.

El a mai adăugat că locul i-a fost arătat de Ionel Iordache, zis Gozorel, care, peste două luni, face 80 de ani. El s-a născut acolo, în rămășițele vechiului sat Prival. Acest sat, atestat documentar la 1628, care aparținea de comuna Fundeni, a fost înființat de către turcii bogați din raiaua Brăila, care îl foloseau ca sălaș pentru animale, de care aveau grijă tătarii.

Este pentru prima dată în aproape 160 de ani când aceste șine de cale ferată sunt scoase la lumină și se confirmă astfel legarea comunei Tudor Vladimirescu la o magistrală feroviară importantă, Tecuci - Galați.

Județul Galați a fost printre primele din țară care au beneficiat de avantajele transportului pe calea ferată, începând din vremea Regelui Carol I. „Afacerea Strousberg”, care viza concesiunea pentru magistrala feroviară care să lege nordul de sudul țării, pornind cu Roman - Galați și continuând apoi spre București și, mai departe, spre Craiova și Turnu Severin, s-a transformat însă într-un lung șir de nereguli, scandaluri, abuzuri, diferențe de măsurători între cele făcute de stat și cele făcute de concesionari, escrocherii - aflăm din enciclopediaromaniei.ro. Nimic din ce să nu fi văzut și noi în zilele noastre. Ca o curiozitate, sediul tehnic al concesionarilor s-a stabilit la Galați, iar odată cu lucrările la prima linie Roman - Galați s-a pus și piatra de temelie a Gării de Nord din București.

Revenind la cele două șine ale vechii căi ferate scoase la lumină la Tudor Vladimirescu și care vor ajunge la Muzeu de Istorie, e foarte posibil ca ele să fie urmate și de alte mărturii ale trecutului zonei. „Aproape de locul în care le-am găsit, a fost cimitirul fostului sat Prival. Dacă Siretul mai scade, e foarte posibil să găsim și vreo două-trei cruci vechi de peste o sută și ceva de ani”, ne-a mai spus Săndel Palade.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Monografia video a comunei Tudor Vladimirescu, la prima proiecție publică

Vineri, 18 noiembrie, începând cu orele 16,30, la Căminul Cultural din comuna Tudor Vladimirescu va avea loc o proiecție specială, organizată de Primăria din comună și de Clubul Pensionarilor. Așa cum am aflat de la inițiatorul evenimentului, Săndel Palade, spectatorii vor putea viziona rezultatul eforturilor depuse pentru un proiect aparte, de suflet. Este vorba despre monografia video a comunei, realizată și încărcată pe youtube, în patru părți, care vor fi proiectate public astăzi pentru prima oară. Totalizând circa 2 ore și jumătate de conținut video, monografia este rodul unui efort susținut și a fost uploadată pe youtube începând cu trei luni în urmă și până acum o lună, pe măsură ce a fost finalizată fiecare dintre cele patru părți. Mai jos puteți vedea partea 1, pe celelalte le găsiți ușor la o căutare pe youtube.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Revoltă la Tudor Vladimirescu, după dublarea taxei de habitat

Nemulțumirea cetățenilor față de deciziile autorităților este un lucru comun. Fiecare persoană are nevoile sale, în timp ce statul nu percepe decât grupuri mari, iar pentru a determina o schimbare este nevoie de o masă critică. Miracolul s-a petrecut totuși la Tudor Vladimirescu, unde 80 de cetățeni şi-au manifestat nemulțumirea față de dublarea prețului pentru colectarea resturilor menajere.

Petiţia a fost iniţiată de un consilier PNL din comună, Maricel Gurău, care ne-a explicat motivul care i-a determinat pe oameni să  o semneze în număr mare. "În luna decembrie, la inițiativa primarului, s-a votat dublarea taxei de salubritate, care de la 6,5 lei de persoană a ajuns la 13 lei. Primarul a motivat prin scumpirea serviciilor și costurilor la combustibil, asigurări, transport etc. Contractul de colectare la Tudor Vladimirescu este de ani buni oferit prin atribuire directă firmei Leon Mar din Corod. Cererilor mele repetate de a se face licitație nu li s-a dat curs. Am prezentat lista cu cei 80 de semnatari în ședința Consiliului Local, dar solicitarea nu a trecut de votul majoritar", ne-a spus Maricel Gurău.

Situaţia în judeţ

Am verificat problemele care țin de colectarea deșeurilor în mai multe localităţi din judeţul Galaţi.

Silviu Zinica, Smârdan, 5.300 de locuitori: "Iată costurile: 37.000 de lei colectare deșeuri vegetale, 29.000 de lei deșeuri lemnoase, peste un milion de lei colectare deșeuri menajere. Pentru totalul de 1,1 milioane de lei cheltuiți, recuperăm din taxe doar 265.000 de  lei. În 2023, taxa a fost de 60 lei, iar în 2024 de 68 lei de persoană".

Iulian Boţ, Liești, 8.500 de locuitori: "Tariful este 10 lei de persoană. Avem serviciu propriu de colectare și transport, e avantajos să avem mașina noastră. Problema e că noi colectăm la persoană și plătim la tonă. Nu se pot acoperi cheltuielile de colectare dacă nu subvenționăm. Toți se plâng de gunoi, dar nimeni nu se gândește să dea mai puțin gunoi. Vrem să facem o groapă de gunoi de grajd, dar mi-e teamă că oamenii vor aduce bălegar amestecat cu PET-uri".

Mihai Bejan, Bereşti, 2.500 de locuitori: "Costul e de 3 lei de persoană pe lună, dar va trebui să-l mărim. Suma e foarte mică. Colectăm gunoi de două ori pe lună, din poartă în poartă. Colectăm și PET-uri. Nu avem mașina noastră, localitatea e mică, nu ne putem permite costurile de exploatare și de întreținere. Plătim 15-20.000 de lei pe lună, dar nu colectăm suficient, un sfert din taxe le subvenţionăm de la bugetul local".

Maricel Gheoca, Iveşti, 9.430 de locuitori: "La noi, taxa e de 10 lei de persoană. Avem propriul operator de gunoi, dar sunt probleme cu încasările, mașina de 18 tone presupune costuri, avem șofer plătit cu 4.800 de lei plus tichete și bonuri de masă. Reușim însă  să acoperim cheltuielile din taxe".

Emil Duda (viceprimar), Cerțești, 2.300 de locuitori: "În mare parte, se acoperă cheltuielile cu gunoiul dus la Vaslui. Taxa e de 6 lei de persoană pe lună. Serviciul de colectare și transport al deșeurilor e delegat către o firmă de salubrizare".

"Oamenii aruncă tot mai mult gunoi"

Revenind la Tudor Vladimirescu, iată cum vede lucrurile primarul Costel Gheorghe, care păstorește cei 5.040 de cetățeni ai comunei: "Avem deja o mașină veche și trei pompieri care ar trebui să localizeze incendiile și abia facem față cheltuielilor. Nu ne permitem să întreținem o altă mașină, șofer, înlocuirea lui pe perioada concediilor, reparații, asigurări, revizii, ITP, nici dacă primim mașina gratis. Am decis să apelăm la o firmă care să colecteze și să transporte gunoiul, contract pe care l-am derulat în cadru strict legal, fapt confirmat de controalele Curții de Conturi. Suntem într-o asociație de dezvoltare intercomunitară și în Ecoserv.

Tot județul va intra într-un program comun, care va conecta toate comunele și, în acel moment, toate celelalte contracte vor fi reziliate. Primăriilor care dețin mașini le va fi interzis să care gunoiul cu ele din momentul în care se va da în funcțiune groapa de gunoi de la Valea Mărului.

Distanțele vor scădea la 30-40 de km, de la 300 de km acum, când ducem gunoiul la Vaslui. Tariful va fi standard pentru tot județul. Acum ne confruntăm cu creșteri de prețuri și salarii, care se reflectă în totalul cheltuielilor. Suntem obligați prin lege să diminuăm cantitatea de deșeuri, dar oamenii nu înțeleg. Aruncă tot mai mult gunoi, taxa e pe persoană, dar nouă ne vin facturile pe tona de gunoi predat (150 de lei).

Oamenii vin și pleacă, declară casele nelocuite. Vin acasă frecvent, fac curat, se adună gunoaie pe care le colectăm și le transportăm pe cheltuiala bugetului local. Alții au locuințe în Galați, cu domiciliul declarat acolo, dar locuiesc de fapt aici și nu plătesc taxa. Mulți nu plătesc pur și simplu, rămân cu datorii pe care până acum le-am suportat fără să majorăm taxele. Nu se mai poate, este și interzis de lege. Acum a venit scadența.

Taxa a crescut de la 6,5 lei la 13 lei de persoană pe lună. Socotim însă numai trei persoane de familie, cele cu mai mulți membri plătesc mai puțin. Sunt comune cu prețuri mai mici, dar parcurg distanțe mai scurte pentru a preda gunoiul, altele percep taxă și pentru copii. Situaţia diferă de la comună la comună".

viata-libera.ro