Anul agricol 2023, în județul Galați

[dcp100168]

Fermierii gălățeni, între secetă și acordarea de subvenții

Așa cum funcționează în prezent agricultura românească, majoritatea fermierilor ar "trage obloanele", cel mai probabil, în lipsa subvențiilor primite anual prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), mare parte dintre acestea reprezentând alocări din bugetul Uniunii Europene (UE).

Doar în anul 2022, APIA Galați a autorizat la plată aproape 17,44 milioane de euro fermierilor din județ, mai exact pentru peste 90 la sută dintre cei care au solicitat subvenții în campania de anul trecut. Printre măsurile de sprijin se numără și plata compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative (măsura 13.2), cu un impact semnificativ, până în prezent, pentru agricultorii gălățeni, dar nu numai.

Cum a fost până acum

Este vorba despre toți factorii pedoclimatici care influențează fertilitatea solului și, automat, recoltele obținute la hectar. Și mai clar, discutăm despre plăți compensatorii care se acordă beneficiarilor în vederea compensării costurilor suplimentare și a pierderilor de venit pe care fermierii le suportă datorită constrângerilor naturale și a celor specifice ce se manifestă în zone cu influență asupra producției agricole.

Inutil de spus că încălzirea climatică și deficiențele majore în asigurarea apei pentru irigații încadrează zone semnificative din județ în această categorie defavorizată, fermierii fiind beneficiari ai unor plăți compensatorii cu caracter degresiv. Singura condiție impusă este ca terenul să fie lucrat.

Astfel, până pe 31 decembrie 2022, măsura de sprijin a fost de 62 de euro/ha pentru cei care cultivau între 1 și 50 de hectare, 46 de euro/ha pentru suprafețele arabile între 50 și 100 de hectare, 31 de euro/ha pentru cele cuprinse între 100 și 300 de hectare și doar 25 de euro/ha în cazul suprafețelor de peste 300 de hectare. Dar asta, repetăm încă o dată, doar până anul trecut.

Ce se prevede în viitor

Noul Plan Național Strategic (PNS) 2023-2027, agreat cu Comisia Europeană, reduce semnificativ cuantumul acestor ajutoare, până la doar 12 euro/ha, începând cu acest an, indiferent de suprafața lucrată. Prezentată ca o mare "realizare" de către MADR, reducerea acestei plăți compensatorii se va regăsi, totuși, cel mai probabil, în noul PNS, sub alte forme, pentru a reîntregi sprijinul acordat fermierilor. Până atunci, trebuie spus că un număr de 723 de localități din întreaga țară sunt incluse în această categorie a zonelor confruntate cu constrângeri naturale semnificative, totalizând o suprafață agricolă de peste patru milioane de hectare.

Procedura de zonare în județul nostru

În județul Galați, de la bun început, unitățile administrativ-teritoriale (UAT) Brăhășești, Buciumeni, Gohor, Nicorești, Poiana, Priponești și Țepu au fost excluse din această categorie defavorizată. Cele șapte UAT-uri din nord-vestul județului se presupune a fi situate în zona de influență a curenților de aer subcarpatici, la granița cu Vrancea, fiind beneficiare și ale unui volum superior de precipitații pe parcursul anului agricol.

Ulterior, în urma procedurii de "fine tuning" și conform noului PNS, alte șapte comune au fost eliminate de pe lista beneficiarilor de plăți compensatorii. Este vorba despre Braniștea, Ivești, Piscu, Schela, Slobozia Conachi, Tudor Vladimirescu și Vânători, UAT-uri prezentate ca fiind beneficiare ale unor investiții consistente în sistemele de irigații.

Evident, restul comunelor gălățene rămân sub incidența sprijinului pentru zonele confruntate cu constrângeri naturale semnificative, în așteptarea reabilitării sistemelor de irigații și chiar a împăduririlor.

În așteptarea investițiilor și a precipitațiilor

Ce-i drept, ANIF a anunțat anul trecut investiții considerabile, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice fiind lansate mai multe proceduri pentru demararea efectivă a acestora. Întrebarea este ce companii cu expertiză în domeniu se vor putea înhăma la astfel de lucrări specifice, de mari dimensiuni, de unde vor lua oameni, know-how și utilaje.

Între timp, meteorologii ne informează că lipsa apei din sol este pe cale să ducă, din nou, la instalarea secetei pedologice extreme în sudul județului, afectând culturile de grâu înființate în toamna anului trecut. ”Dacă în primii 20 de centimetri de la nivelul solului este ceva umiditate, mai jos lucrurile nu se prezintă deloc bine”, ne-a declarat, la acest început de 2023, un fermier gălățean.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Fermierii vor asigurări și pentru solarele pe structură de lemn

Una dintre nemulțumirile fermierilor gălățeni este că societățile de asigurări refuză să includă în sistemul lor de asigurări solarele pe structură de lemn.

"În Grecia, dacă ne ducem în Creta, de exemplu, care este cel mai mare bazin al lor de producție, jumătate din solare sunt pe structură pe lemn. E normal să construiești cu ceva pe care îl obții ieftin în comparație cu metalul și mai important decât atât, la care nu-ţi trebuie forță de muncă calificată pentru construcții. Noi, ca vânzători, recomandăm să se construiască solarul pe lemn. Refuzul vine, din păcate, din partea companiilor de asigurări", a arătat Marius Petrache, managerul Marcoser, firmă specializată în consultanți și furnizare de inputuri pentru agricultori.

Fermierii au amintit și faptul că, în trecut, solarele cu structură din lemn nu au beneficiat nici de finanțare din diversele fonduri de finanțare a agriculturii. Asta deși o structură din lemn rezistă până la 20 de ani, doar cu schimbarea acoperișului la 7-8 ani, iar o folie profesională pentru solare rezistă chiar și 8-9 ani.

La Matca, cel mai mare bazin legumicol din țară, majoritatea solarelor sunt pe structură de lemn.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Mătcașii, pe locul 2 în țară la înscrierile în programul Tomata

Ministerul Agriculturii informează că, la nivelul Direcțiilor Agricole Județene, până luni, s-au înregistrat un număr de 22.295 de solicitanți pentru înscriere în programul Tomata 2023, cu peste 20% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut. În județul Olt s-au înscris 7.070 beneficiari, în județul Galați sunt peste 5.700 de solicitanți, în Dolj 1.936, iar în Giurgiu 1.881.

Din datele operative prelucrate de Ministerul Agriculturii, în prezent, s-au înscris 7.154 tineri până în 40 de ani, care reprezintă circa 32% din totalul producătorilor înscriși. Dintre județele performante în privința tinerilor, se remarcă județul Galați cu 2.262 producători de până în 40 de ani, județul Olt cu 2.219 și județul Dolj cu 523 producători.

„Programul Tomata are deja o anumită vechime și iată că acest număr mare de cereri îi conferă o consistență mai pronunțată. Acum avem peste 7.150 de tineri înscriși în program, este o cifră care ne onorează. Dacă privim spre anul 2019, atunci aveam doar 1224 tineri care renunțaseră la pribegie și au revenit în țară pentru a se apuca de această activitate. Avem satisfacția realizării actului normativ încă din anul 2022, fapt care asigură predictibilitatea Programului. Nu există județ care să nu aibă un cultivator de tomate înscris în Program, chiar și acolo unde nu sunt condiții prielnice cultivării tomatelor în spații protejate, cum ar fi în Covasna, Harghita sau Brașov”, a declarat ministrul Petre Daea, citat de Mediafax.

Producătorii de tomate au avut posibilitatea accesării sprijinului de minimis până la data de 1 aprilie 2023, pentru care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a alocat circa 3.000 de euro/beneficiar. Valorificarea producției se va face până la data de 30 iunie 2023, inclusiv, iar ultima zi de depunere a documentelor justificative este data de 14 iulie 2023, inclusiv.

regionalpress.ro

[dcp100168]

În sfârșit, APIA eliberează adeverințe pentru creditarea fermierilor

De-abia începând de miercuri, 3 mai, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) eliberează, la nivel județean, adeverințe pentru beneficiarii unor măsuri și intervenții de sprijin implementate de instituție și vorbim despre sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS), sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS), Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultură ecologică, Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, dar și de cele pentru zone afectate de constrângeri naturale semnificative.

Adeverințele sunt eliberate în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții bancare și nebancare și cu fondurile de garantare în domeniul agricol.

Aceste convenții se adresează fermierilor care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare care au încheiat convenții cu APIA. Potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus Cererea unică de plată pentru anul 2023, solicitând finanțare pentru măsurile și intervențiile de sprijin indicate mai sus.

Valoarea creditului poate fi de până la 90% din valoarea sumei calculate, în baza suprafețelor înscrise în adeverință. Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA garantează creditele acordate de bănci fermierilor, iar dobânda aferentă acordării creditelor va fi de ROBOR 6M + maxim 2%, conform unei informări primite de la Centrul Județean al APIA.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Seceta se instalează temeinic și perfid în județ

Având în vedere amploarea modificărilor climatice care au condus la deteriorarea gravă a principalilor indicatori agroclimatici și la inconsistența anotimpurilor, din informațiile puse la dispoziție de Agenția Națională de Meteorologie (ANM), aferente județului Galați, specialiștii Direcției pentru Agricultură (DAJ) semnalează instalarea zonei în clasa moderat secetoasă.

Mai mult decât atât, datele aferente anului 2022 sunt extrem de defavorabile, înregistrându-se o medie a precipitațiilor de doar 266 litri/mp și acestea neuniforme, în contextul în care media multianuală este de 486 litri/mp.

Și mai concret, cantitatea de 266 litri/mp ne duce către o încadrare în clasa climatologică excesiv secetoasă, cu o cronicizare accentuată a acestui fenomen total nefavorabil agriculturii, seceta pedologică. Doar în perioada 2012-2022, s-au succedat patru episoade de secetă pedologică extremă, fiind vorba de anii 2012, 2015, 2020 și, bineînțeles, 2022.

În plus, pe cale de consecință, un alt parametru definitoriu a suferit degradări abrupte, fiind vorba despre rezerva de apă din sol. Astfel, pe orizontul 0-100 cm, în ultimii ani, acesta s-a încadrat permanent în clasificarea de secetă pedologică puternică, extremă și doar pe perioade scurte de timp în cea de secetă pedologică moderată, în județul Galați, atrag atenția specialiștii DAJ.

viata-libera.ro

[dcp100168]

S-au aprobat ajutoarele pentru fermierii afectaţi de seceta pedologică de anul trecut

Guvernul a aprobat miercuri un proiect ordonanţă de urgenţă pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant, în sumă totală de 300 de milioane de lei, acordat producătorilor agricoli pentru unele culturi agricole înfiinţate în primăvara anului 2022 şi afectate de seceta pedologică din perioada martie-septembrie 2022.

Schema de ajutor de stat se acordă pentru culturile care au fost afectate de seceta pedologică în grade de peste 30% până la 100%, conform proceselor-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor: porumb; floarea – soarelui; soia; mazăre.

În Galați, din total suprafață declarată a rezultat, în uma verificărilor și centralizării proceselor verbale, o suprafață afectată de teren arabil de 188261.02 ha într-un procent de 60.60% totalizând o valoare a cheltuielilor efectuate de 461389926.50 lei pentru un număr de 12009 producători agricoli

Conform OUG 157/2022-pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli care au înfiinţat culturi în toamna anului 2021 ce au fost afectate de seceta pedologică conform proceselor –verbale de constatare si evaluare a pagubelor s-au acordat despăgubiri pentru județul Galați în valoare de 52289986.66 lei pentru un numar de 2651 producători agricoli.

expressdedunare.ro

[dcp100168]

Fermierii vor primi mai puţini bani pentru culturile calamitate în primăvara trecută

Guvernul a tăiat semnificativ din banii pentru despăgubirea fermierilor la culturile înființate în primăvara anului trecut. Ordonanța de Urgență aprobată miercuri, 31 mai, de Executiv a redus cuantumul total al alocărilor pentru culturile de porumb, floarea-soarelui, soia sau mazăre, profund afectate de seceta pedologică, de la aproximativ 870 milioane de lei, cât a fost prevăzut în proiectul inițial, la doar 300 de milioane de lei.

Schema de ajutor de stat se acordă pentru culturile care au fost afectate de seceta pedologică în grade de peste 30% până la 100%, conform proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor.

Potrivit datelor centralizate din procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturi agricole, un număr de peste 148.000 de fermieri au fost afectați de seceta pedologică, iar o suprafață cultivată de peste 1.110.000 de hectare a fost calamitată în diferite grade de afectare, din care peste 705.000 hectare cu porumb, peste 360.000 hectare cu floarea-soarelui, peste 47.300 hectare cu soia și peste 8.100 hectare cu mazăre.

Pe cale de consecință, ajutorul de stat sub formă de grant unitar este în cuantum maxim de 335 lei/ha aferent unui grad de calamitare de 100%, față de 1.000 de lei/ha, menționat anterior, pentru oricare dintre culturi. Dacă procentul de calamitare prevăzut în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor este de peste 30% și până la 100%, cuantumul grantului unitar se diminuează corespunzător.

Potrivit portalului agrointel.ro, cel puțin, din tabelul inclus în anexa proiectului reiese că se va face un calcul corect, fără să se aplice de două ori procentul de calamitate.

În județul Galați, seceta pedologică extremă din 2022 a afectat peste 12.000 de fermieri în cazul culturilor de primăvară, față de doar circa 2.600 afectați anterior la culturile înființate în toamna anului 2021.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Final în campania de depunere a cererilor la APIA

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat, marți, 6 iunie, încheierea campaniei de depunere fără penalități a cererilor de plată. Astfel, în perioada 1 martie - 31 mai 2023, au fost depuse, la nivelul întregii țări, un număr de 755.810 cereri de plată pentru o suprafață de peste 9,95 milioane hectare. În județul nostru, cererile au fost depuse de un număr de 16.141 de fermieri (locul 25 în țară, din acest punct de vedere), suprafața agricolă acoperită de acestea fiind de 292.708 hectare (poziția a 13-a, la nivelul național).

La o analiză comparativă a datelor, față de anul anterior numărul cererilor a scăzut cu 34.000, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 22.000 de hectare, fermierii confirmând și în acest an că sunt conștienți de importanța comasării terenurilor pentru a crește productivitatea și competitivitatea pe piață. „Transmit aprecierile mele fermierilor români care au fost alături de noi în această campanie deloc ușoară, o campanie care a venit cu provocările aduse de schimbările din noul PNS 2023 – 2027” a declarat directorul general al APIA, Adrian Pintea.

În conformitate cu prevederile comunitare și naționale, campania de primire a cererilor de plată continuă și în această săptămână, până la data de 9 iunie inclusiv, dar cu aplicarea de penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, calcul valabil începând cu data de 1 iunie.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Peste 400 de milioane de lei pentru fermierii gălățeni

Centrul Județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a definitivat situația cererilor unice de plată depuse de fermierii gălățeni în Campania 2022.

Astfel, au fost centralizate 17.135 de cereri, pentru o suprafață totală de 293.614,4 hectare, din care un număr de 723 sunt cereri cu suprafețe agricole mai mari de 50 hectare, iar un număr de 16.412 solicitări sunt cele pentru suprafețele mai mici de 50 hectare. Dintre acestea din urmă, cele mai numeroase, mai exact 4.619, au fost instrumentate la Centrul local Tecuci, 3.525 la Cudalbi, 2.533 la Centrul local Tecuci Sat Nou, 2.292 la Târgu Bujor, 1.724 la Berești și 1.719 la Centrul local din municipiul reședință de județ.

Potrivit APIA, plata finală pentru fermierii care au depus cereri unice de plată în anul 2022 se desfășoară în perioada 1 decembrie 2022 - 30 iunie 2023. La data de 21 iunie, 17.027 fermieri gălățeni erau deja autorizați la plată, suma totală aprobată fiind de 81.143.530,3 euro, echivalentul a peste 401,5 milioane de lei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Lucerna este „la putere” în județ

În Campania 2022, un număr de 6.527 fermieri gălățeni au beneficiat de sprijin cuplat în sectorul vegetal, conform datelor prezentate de Centrul Județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Cei mai numeroși dintre aceștia, 4.483 la număr, au cultivat lucernă pe o suprafață de 10.962,79 hectare, în timp ce alți 1.934 se ocupă de cultivarea legumelor în spații protejate - solare, pe o suprafață de 478,67 hectare. Un număr de 43 de fermieri au beneficiat de sprijinul cuplat pentru cultura de soia, pe o suprafață de 2.541,3 hectare, 30 pentru culturile de mazăre boabe pentru industrializare (632,14 hectare), iar 25 pentru culturile din câmp de tomate pentru industrializare, suprafața acestora din urmă fiind de 147,28 hectare.

Alți 12 fermieri gălățeni sunt beneficiari ai sprijinului cuplat pentru alte culturi din județ - castraveți în câmp pentru industrializare, sfeclă de zahăr, dar și meri, pruni, cireși și vișini pentru industrializare, suprafața cumulată a acestora totalizând 395,6 hectare.

viata-libera.ro

[dcp100168]

În județul Galați, an slab la producția de floarea-soarelui

Chiar dacă la nivel național este de așteptat o recoltă relativ bună de floarea-soarelui, în ciuda intemperiilor (secetă, vijelii, grindină etc.) care nu i-au ocolit pe fermieri nici anul acesta, la nivelul județului Galați se conturează un an modest la acest tip de cultură. Până în prezent, pe suprafețele recoltate, producția este mică, în condițiile în care costurile de înființare a culturilor au crescut.

"La floarea-soarelui, în județul Galați, în momentul de față s-a recoltat aproximativ 50 la sută din suprafața totală cultivată de 46.499 hectare. Producția, din păcate, este slabă. Din informațiile pe care le avem din discuțiile cu fermierii, în sistemul neirigat s-a ajuns la o producție de floarea-soarelui de 800 - 1.100 kg/ha, iar în sistemul irigat s-a ajuns până la 2.200 - 2.400 kg/ha. Asta în condițiile în care o recoltă bună ar fi undeva la 3.000 kg/ha. Prin urmare, chiar și pe suprafețele irigate, producția este mică raportată la inputurile avute cu înființarea culturii și prețurile de vânzare", ne-a explicat directorul general al Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Galați, Nelu Costea.

Un alt element care îi va afecta pe fermieri este că, pe fondul importurilor de cereale din Ucraina, prețurile de piață rămân mici, în medie chiar mai mici decât cele de anul trecut. În aceste condiții, nu este exclus ca mulți dintre fermieri să iasă "pe minus" în acest an agricol.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Fermierii gălățeni, zdruncinați de pagubele produse de vijelia din august

Peste 9.000 de hectare de culturi au fost afectate de furtuna cumplită care s-a abătut peste Galați luna trecută, pe 6 august, iar pagubele înregistrate de fermieri sunt de ordinul zecilor de milioane de lei. Datele au fost centralizate în urma evaluărilor în teren realizate de comisiile din care au făcut parte reprezentanți ai Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Galați și ai primăriilor din localitățile afectate.

Încă zdruncinați de efectele furtunii de luna trecută, fermierii nu pot decât să-și contabilizeze pagubele, în speranța că, poate, vor beneficia de vreo formă de ajutor pentru a depăși una dintre cele mai dificile situații cu care s-au confruntat în ultimii ani.

"Acea vijelie a lovit mai multe județe din Moldova, Galațiul fiind printre cele mai afectate, ne referim aici în special la localitățile din nordul și centrul județului. Au fost afectate multe locuințe, dar și zone extinse de suprafețe agricole, atât culturi în spații acoperite, precum cele de la Matca, dar și culturi în câmp, în mai multe localități, în special floarea-soarelui și porumb. Pentru a avea o imagine completă a pagubelor, în baza Ordinului de Prefect nr. 397/8.08.2023, s-au înființat aceste comisii de evaluare din care au făcut parte și reprezentanți ai instituției noastre", ne-a explicat directorul general al DAJ Galați, Nelu Costea.

Speranța fermierilor este că, dat fiind caracterul excepțional de violent al furtunii din luna august, măsurile care se vor lua la nivelul autorităților vor fi și ele unele excepționale, inclusiv în sensul unei eventuale scheme de ajutor de stat, prin care, măcar parțial, să fie atenuate din pagube și să se evite un blocaj în activitatea agricolă.

Datele centralizate

Până una, alta, DAJ Galați a încheiat centralizarea datelor, iar imaginea dezastrului lăsat de furtuna din august este una completă. Astfel, în total, la nivelul județului Galați, nu mai puțin de 9.250 de hectare de culturi au fost făcute una cu pământul, valoarea pagubelor fiind de aproape 81,04 milioane de lei!

La culturile acoperite, solarele, pagubele sunt uriașe - aproape 290 de hectare distruse, pagubele fiind de 59,38 milioane de lei. La această categorie de culturi, cei mai afectați sunt legumicultorii din Matca, unde au fost distruse solare pe o suprafață de 130 de hectare.

La culturile în câmp, pagubele cele mai mari au fost la floarea-soarelui - 4.985 hectare afectate, pierderile fiind de 17,27 milioane de lei - urmate de pagubele la porumb - 2.320 hectare afectate, pierderi de 5,94 milioane de lei. De asemenea, au mai fost afectate suprafețe de legume de câmp (642 hectare, pierderi de 380.041 de lei), viță-de-vie (40 de hectare, pierderi de 741.193 de lei), pruni (0,7 hectare, pierderi de 480.000 de lei), sorg (972 hectare, pierderi de 24.179 de lei) și flori (0,21 hectare, pierderi de 59.250 de lei).

Localități afectate

La nivelul celor 20 de localități afectate de furtună, cele mai mari pagube (ca suprafață - n.r.) au fost înregistrate la nivelul comunei Ghidigeni, unde au fost afectate 423,91 hectare de floarea-soarelui și 615,43 hectare de porumb, dar și în comuna Cudalbi, unde au fost afectate 1.569 hectare de floarea-soarelui. Pagube însemnate au mai fost semnalate la Umbrărești (afectate 279 hectare de floarea-soarelui, 110,6 hectare de porumb și 37,35 hectare de viță-de-vie) și Cerțești (afectate 238,8 hectare de floarea-soarelui și 211,56 hectare de porumb).

Pagubele înregistrate de fermieri le cunoaștem, însă nu se poate spune nimic cu certitudine despre vreo eventuală formă de ajutor. Datele centralizate au fost transmise la nivelul Prefecturii, care la rândul ei le va transmite autorităților centrale. Datele vor fi analizate la nivelul Guvernului - fie punctual pe Galați, fie la nivelul tuturor județelor afectate în ultima perioadă de vijelii. Desigur, teoretic, toată lumea și-ar dori să se poată găsi o formă de ajutor pentru fermieri, dar rămâne să vedem dacă lucrul acesta va fi posibil.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Programul ”Tomata” a fost prelungit și extins la alte legume

Vești bune pentru cultivatorii de legume, dar și pentru populație. Guvernul a adoptat săptămâna trecută o hotărâre prin care prelungește, practic, programul ”Tomata” și în sezonul rece 2023/2024, dar îl și extinde la alte legume. În consecință, fermierii care cultivă legume în spații protejate în extrasezon pot beneficia de un sprijin financiar ce poate ajunge la 1.000 de euro/1.000 m2, potrivit HG 846/2023.

De aceste sume pot beneficia toți fermierii din România, pentru susținerea producției de legume cultivate în spații protejate, respectiv tomate, ardei, castraveți, fasole păstăi, salată, spanac, ceapă verde.

Beneficiari ai acestui sprijin financiar pot fi: producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat în acest sens; producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale; producătorii agricoli persoane juridice.

Pentru a putea primi banii de la stat, fermierii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate: să utilizeze o suprafaţă cumulată de spații protejate de minimum 1.000 mp, cultivată exclusiv cu una dintre culturi: tomate, ardei gras şi/ sau lung și/ sau gogosar, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac, ceapă verde; să marcheze suprafaţa cultivată, la loc vizibil, cu o placă-indicator, pe care să se găsească inscripţia „Program susţinere legume, perioada 2023-2024, beneficiar numărul …, Direcţia pentru Agricultură a Judeţului …/ Municipiului Bucureşti”, cu dimensiunea minimă recomandată de 50 cm/ 70 cm; să obţină producţiile minime corespunzătoare culturii de legume: – 3.000 kg/1.000 mp – pentru cultura de tomate; 2.000 kg/1.000 mp – pentru cultura de ardei gras şi/ sau lung și/ sau gogoșar; 4.000 kg/1.000 mp – pentru cultura de castraveţi; 1.500 kg/1.000 mp – pentru cultura de fasole păstăi; 10.000 plante/1.000 – mp pentru cultura de salată; 1.000 kg/1.000 mp – pentru cultura de spanac; 100.000 bulbi/plante/1.000 mp – pentru cultura de ceapă verde; să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile de care aparțin suprafeţele cultivate cu legume; să deţină Registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, avizat de oficiile fitosanitare județene; să facă dovada obţinerii producţiei minime realizate, prin documente justificative în funcţie de forma de organizare; să obţină legume care nu depăşesc conţinutul maxim aplicabil reziduurilor de pesticide.

Ajutorul financiar trebuie solicitat în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a măsurilor, respectiv până pe 5 octombrie 2023, cererea urmând să fie depusă la direcţiile pentru agricultură judeţene, se arată în HG 846/2023.

gazetagalatiului.ro

[dcp100168]

Programul "Tomata", variantă revăzută și extinsă și la alte legume

Programul "Tomata" va avea în acest an și un sprijin pentru culturile de ciclu 2 în spații protejate, cu un ajutor de 1.000 de euro per beneficiar

Ministerul Agriculturii a publicat proiectul de act normativ pentru noul ajutor de minimis pentru cultura de legume în sere și solarii, iar noutatea este reprezentată de eligibilitatea la plată a mai multor specii legumicole, nu doar a tomatelor.

În județul Galați se află unul dintre cele mai importante bazine legumicole din țară. Acest lucru s-a văzut, în acest an, și prin numărul mare de legumicultori gălățeni care s-au înscris în ciclul 1 al Programului "Tomata". Din cei 22.000 de beneficiari la nivel național, pe ciclul 1, mai bine de 5.700 de legumicultori au fost din județul Galați!

"Într-adevăr, e un program care s-a bucurat de succes în județul Galați, iar acest lucru se vede din numărul mare de fermieri beneficiari ai acestei scheme de minimis. Astfel, dacă în urmă cu câțiva ani, în Programul "Tomata" intrau în jur de 3.000 de fermieri, în prezent numărul lor aproape că s-a dublat. Mai mult, în afară de Matca și zona Corod, Barcea, Drăgănești, Munteni etc. - activitatea legumicolă în sere și solarii s-a extins și în alte comune. Un lucru benefic pentru agricultura gălățeană este că, începând cu ciclul 2 al Programului "Tomata" 2023, s-au diversificat culturile de legume ce pot fi incluse în schema de minimis", ne-a declarat directorul Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Galați, Nelu Costea.

Noul cadrul de aplicare prin care s-a reglementat noua schemă de ajutor a Programului Tomata, în varianta extinsă și adăugită, a fost fixat prin HG nr.846/2023 și a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 837 din 15 septembrie 2023. Conform noilor reglementări, Programul "Tomata" prevede că legumicultorii care înființează în spații protejate culturi de: tomate, ardei gras şi/sau lung și/sau gogoșar, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac şi ceapă verde, pe o suprafață de 1.000 mp, și vor îndeplini condițiile prevăzute de actul normativ, vor beneficia de un ajutor de minimis de 1.000 euro/1.000 mp/beneficiar.

"Fermierii deja pot să depună la instituția noastră setul de documente care le atestă calitatea de producător în sensul hotărârii de guvern prin care se reglementează ciculul II de producție, pentru a fi incluși în acest program. Termenul-limită este de 20 de zile de la publicarea hotărârii de Guvern, prin urmare actele trebuie depuse până pe 6 octombrie", a precizat directorul DAJ Galați, Nelu Costea.

Ca și în variantele precedente ale acestui program, sunt o serie de condiții în ceea ce privește producția pe care trebuie să o obțină legumicultorii, dovedită, desigur, cu acte. În acest sens, producțiile minime care trebuie valorificate de fermieri pentru Programul "Tomata" - ciclul II sunt următoarele: 3.000 kg/1.000 mp pentru cultura de tomate; 2.000 kg/1.000 mp pentru cultura de ardei gras şi/sau lung și/sau gogoșar; 4.000 kg/1.000 mp pentru cultura de castraveţi; 1.500 kg/1.000 mp pentru cultura de fasole păstăi; 10.000 plante/1.000 mp pentru cultura de salată; 1.000 kg/1.000 mp pentru cultura de spanac; 100.000 bulbi/plante/1.000 mp pentru cultura de ceapă verde.

Conform normativelor, valorificarea culturilor trebuie să se facă în perioada 20 octombrie 2023 - 31 ianuarie 2024, dar aceasta este un interval general, care include toate tipurile de legume avute în vedere. După depunerea documentelor privind valorificarea produselor, fermierii ar urma să primească cei 1.000 de euro cuprinși în schema de minimis începând cu data de 26 februarie 2024.

viata-libera.ro