Anul agricol 2023, în județul Galați

[dcp100168]

Fermierii gălățeni, între secetă și acordarea de subvenții

Așa cum funcționează în prezent agricultura românească, majoritatea fermierilor ar "trage obloanele", cel mai probabil, în lipsa subvențiilor primite anual prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), mare parte dintre acestea reprezentând alocări din bugetul Uniunii Europene (UE).

Doar în anul 2022, APIA Galați a autorizat la plată aproape 17,44 milioane de euro fermierilor din județ, mai exact pentru peste 90 la sută dintre cei care au solicitat subvenții în campania de anul trecut. Printre măsurile de sprijin se numără și plata compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative (măsura 13.2), cu un impact semnificativ, până în prezent, pentru agricultorii gălățeni, dar nu numai.

Cum a fost până acum

Este vorba despre toți factorii pedoclimatici care influențează fertilitatea solului și, automat, recoltele obținute la hectar. Și mai clar, discutăm despre plăți compensatorii care se acordă beneficiarilor în vederea compensării costurilor suplimentare și a pierderilor de venit pe care fermierii le suportă datorită constrângerilor naturale și a celor specifice ce se manifestă în zone cu influență asupra producției agricole.

Inutil de spus că încălzirea climatică și deficiențele majore în asigurarea apei pentru irigații încadrează zone semnificative din județ în această categorie defavorizată, fermierii fiind beneficiari ai unor plăți compensatorii cu caracter degresiv. Singura condiție impusă este ca terenul să fie lucrat.

Astfel, până pe 31 decembrie 2022, măsura de sprijin a fost de 62 de euro/ha pentru cei care cultivau între 1 și 50 de hectare, 46 de euro/ha pentru suprafețele arabile între 50 și 100 de hectare, 31 de euro/ha pentru cele cuprinse între 100 și 300 de hectare și doar 25 de euro/ha în cazul suprafețelor de peste 300 de hectare. Dar asta, repetăm încă o dată, doar până anul trecut.

Ce se prevede în viitor

Noul Plan Național Strategic (PNS) 2023-2027, agreat cu Comisia Europeană, reduce semnificativ cuantumul acestor ajutoare, până la doar 12 euro/ha, începând cu acest an, indiferent de suprafața lucrată. Prezentată ca o mare "realizare" de către MADR, reducerea acestei plăți compensatorii se va regăsi, totuși, cel mai probabil, în noul PNS, sub alte forme, pentru a reîntregi sprijinul acordat fermierilor. Până atunci, trebuie spus că un număr de 723 de localități din întreaga țară sunt incluse în această categorie a zonelor confruntate cu constrângeri naturale semnificative, totalizând o suprafață agricolă de peste patru milioane de hectare.

Procedura de zonare în județul nostru

În județul Galați, de la bun început, unitățile administrativ-teritoriale (UAT) Brăhășești, Buciumeni, Gohor, Nicorești, Poiana, Priponești și Țepu au fost excluse din această categorie defavorizată. Cele șapte UAT-uri din nord-vestul județului se presupune a fi situate în zona de influență a curenților de aer subcarpatici, la granița cu Vrancea, fiind beneficiare și ale unui volum superior de precipitații pe parcursul anului agricol.

Ulterior, în urma procedurii de "fine tuning" și conform noului PNS, alte șapte comune au fost eliminate de pe lista beneficiarilor de plăți compensatorii. Este vorba despre Braniștea, Ivești, Piscu, Schela, Slobozia Conachi, Tudor Vladimirescu și Vânători, UAT-uri prezentate ca fiind beneficiare ale unor investiții consistente în sistemele de irigații.

Evident, restul comunelor gălățene rămân sub incidența sprijinului pentru zonele confruntate cu constrângeri naturale semnificative, în așteptarea reabilitării sistemelor de irigații și chiar a împăduririlor.

În așteptarea investițiilor și a precipitațiilor

Ce-i drept, ANIF a anunțat anul trecut investiții considerabile, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice fiind lansate mai multe proceduri pentru demararea efectivă a acestora. Întrebarea este ce companii cu expertiză în domeniu se vor putea înhăma la astfel de lucrări specifice, de mari dimensiuni, de unde vor lua oameni, know-how și utilaje.

Între timp, meteorologii ne informează că lipsa apei din sol este pe cale să ducă, din nou, la instalarea secetei pedologice extreme în sudul județului, afectând culturile de grâu înființate în toamna anului trecut. ”Dacă în primii 20 de centimetri de la nivelul solului este ceva umiditate, mai jos lucrurile nu se prezintă deloc bine”, ne-a declarat, la acest început de 2023, un fermier gălățean.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Fermierii vor asigurări și pentru solarele pe structură de lemn

Una dintre nemulțumirile fermierilor gălățeni este că societățile de asigurări refuză să includă în sistemul lor de asigurări solarele pe structură de lemn.

"În Grecia, dacă ne ducem în Creta, de exemplu, care este cel mai mare bazin al lor de producție, jumătate din solare sunt pe structură pe lemn. E normal să construiești cu ceva pe care îl obții ieftin în comparație cu metalul și mai important decât atât, la care nu-ţi trebuie forță de muncă calificată pentru construcții. Noi, ca vânzători, recomandăm să se construiască solarul pe lemn. Refuzul vine, din păcate, din partea companiilor de asigurări", a arătat Marius Petrache, managerul Marcoser, firmă specializată în consultanți și furnizare de inputuri pentru agricultori.

Fermierii au amintit și faptul că, în trecut, solarele cu structură din lemn nu au beneficiat nici de finanțare din diversele fonduri de finanțare a agriculturii. Asta deși o structură din lemn rezistă până la 20 de ani, doar cu schimbarea acoperișului la 7-8 ani, iar o folie profesională pentru solare rezistă chiar și 8-9 ani.

La Matca, cel mai mare bazin legumicol din țară, majoritatea solarelor sunt pe structură de lemn.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Mătcașii, pe locul 2 în țară la înscrierile în programul Tomata

Ministerul Agriculturii informează că, la nivelul Direcțiilor Agricole Județene, până luni, s-au înregistrat un număr de 22.295 de solicitanți pentru înscriere în programul Tomata 2023, cu peste 20% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut. În județul Olt s-au înscris 7.070 beneficiari, în județul Galați sunt peste 5.700 de solicitanți, în Dolj 1.936, iar în Giurgiu 1.881.

Din datele operative prelucrate de Ministerul Agriculturii, în prezent, s-au înscris 7.154 tineri până în 40 de ani, care reprezintă circa 32% din totalul producătorilor înscriși. Dintre județele performante în privința tinerilor, se remarcă județul Galați cu 2.262 producători de până în 40 de ani, județul Olt cu 2.219 și județul Dolj cu 523 producători.

„Programul Tomata are deja o anumită vechime și iată că acest număr mare de cereri îi conferă o consistență mai pronunțată. Acum avem peste 7.150 de tineri înscriși în program, este o cifră care ne onorează. Dacă privim spre anul 2019, atunci aveam doar 1224 tineri care renunțaseră la pribegie și au revenit în țară pentru a se apuca de această activitate. Avem satisfacția realizării actului normativ încă din anul 2022, fapt care asigură predictibilitatea Programului. Nu există județ care să nu aibă un cultivator de tomate înscris în Program, chiar și acolo unde nu sunt condiții prielnice cultivării tomatelor în spații protejate, cum ar fi în Covasna, Harghita sau Brașov”, a declarat ministrul Petre Daea, citat de Mediafax.

Producătorii de tomate au avut posibilitatea accesării sprijinului de minimis până la data de 1 aprilie 2023, pentru care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a alocat circa 3.000 de euro/beneficiar. Valorificarea producției se va face până la data de 30 iunie 2023, inclusiv, iar ultima zi de depunere a documentelor justificative este data de 14 iulie 2023, inclusiv.

regionalpress.ro

[dcp100168]

În sfârșit, APIA eliberează adeverințe pentru creditarea fermierilor

De-abia începând de miercuri, 3 mai, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) eliberează, la nivel județean, adeverințe pentru beneficiarii unor măsuri și intervenții de sprijin implementate de instituție și vorbim despre sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS), sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS), Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultură ecologică, Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, dar și de cele pentru zone afectate de constrângeri naturale semnificative.

Adeverințele sunt eliberate în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții bancare și nebancare și cu fondurile de garantare în domeniul agricol.

Aceste convenții se adresează fermierilor care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare care au încheiat convenții cu APIA. Potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus Cererea unică de plată pentru anul 2023, solicitând finanțare pentru măsurile și intervențiile de sprijin indicate mai sus.

Valoarea creditului poate fi de până la 90% din valoarea sumei calculate, în baza suprafețelor înscrise în adeverință. Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA garantează creditele acordate de bănci fermierilor, iar dobânda aferentă acordării creditelor va fi de ROBOR 6M + maxim 2%, conform unei informări primite de la Centrul Județean al APIA.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Seceta se instalează temeinic și perfid în județ

Având în vedere amploarea modificărilor climatice care au condus la deteriorarea gravă a principalilor indicatori agroclimatici și la inconsistența anotimpurilor, din informațiile puse la dispoziție de Agenția Națională de Meteorologie (ANM), aferente județului Galați, specialiștii Direcției pentru Agricultură (DAJ) semnalează instalarea zonei în clasa moderat secetoasă.

Mai mult decât atât, datele aferente anului 2022 sunt extrem de defavorabile, înregistrându-se o medie a precipitațiilor de doar 266 litri/mp și acestea neuniforme, în contextul în care media multianuală este de 486 litri/mp.

Și mai concret, cantitatea de 266 litri/mp ne duce către o încadrare în clasa climatologică excesiv secetoasă, cu o cronicizare accentuată a acestui fenomen total nefavorabil agriculturii, seceta pedologică. Doar în perioada 2012-2022, s-au succedat patru episoade de secetă pedologică extremă, fiind vorba de anii 2012, 2015, 2020 și, bineînțeles, 2022.

În plus, pe cale de consecință, un alt parametru definitoriu a suferit degradări abrupte, fiind vorba despre rezerva de apă din sol. Astfel, pe orizontul 0-100 cm, în ultimii ani, acesta s-a încadrat permanent în clasificarea de secetă pedologică puternică, extremă și doar pe perioade scurte de timp în cea de secetă pedologică moderată, în județul Galați, atrag atenția specialiștii DAJ.

viata-libera.ro

[dcp100168]

S-au aprobat ajutoarele pentru fermierii afectaţi de seceta pedologică de anul trecut

Guvernul a aprobat miercuri un proiect ordonanţă de urgenţă pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant, în sumă totală de 300 de milioane de lei, acordat producătorilor agricoli pentru unele culturi agricole înfiinţate în primăvara anului 2022 şi afectate de seceta pedologică din perioada martie-septembrie 2022.

Schema de ajutor de stat se acordă pentru culturile care au fost afectate de seceta pedologică în grade de peste 30% până la 100%, conform proceselor-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor: porumb; floarea – soarelui; soia; mazăre.

În Galați, din total suprafață declarată a rezultat, în uma verificărilor și centralizării proceselor verbale, o suprafață afectată de teren arabil de 188261.02 ha într-un procent de 60.60% totalizând o valoare a cheltuielilor efectuate de 461389926.50 lei pentru un număr de 12009 producători agricoli

Conform OUG 157/2022-pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli care au înfiinţat culturi în toamna anului 2021 ce au fost afectate de seceta pedologică conform proceselor –verbale de constatare si evaluare a pagubelor s-au acordat despăgubiri pentru județul Galați în valoare de 52289986.66 lei pentru un numar de 2651 producători agricoli.

expressdedunare.ro

[dcp100168]

Fermierii vor primi mai puţini bani pentru culturile calamitate în primăvara trecută

Guvernul a tăiat semnificativ din banii pentru despăgubirea fermierilor la culturile înființate în primăvara anului trecut. Ordonanța de Urgență aprobată miercuri, 31 mai, de Executiv a redus cuantumul total al alocărilor pentru culturile de porumb, floarea-soarelui, soia sau mazăre, profund afectate de seceta pedologică, de la aproximativ 870 milioane de lei, cât a fost prevăzut în proiectul inițial, la doar 300 de milioane de lei.

Schema de ajutor de stat se acordă pentru culturile care au fost afectate de seceta pedologică în grade de peste 30% până la 100%, conform proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor.

Potrivit datelor centralizate din procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturi agricole, un număr de peste 148.000 de fermieri au fost afectați de seceta pedologică, iar o suprafață cultivată de peste 1.110.000 de hectare a fost calamitată în diferite grade de afectare, din care peste 705.000 hectare cu porumb, peste 360.000 hectare cu floarea-soarelui, peste 47.300 hectare cu soia și peste 8.100 hectare cu mazăre.

Pe cale de consecință, ajutorul de stat sub formă de grant unitar este în cuantum maxim de 335 lei/ha aferent unui grad de calamitare de 100%, față de 1.000 de lei/ha, menționat anterior, pentru oricare dintre culturi. Dacă procentul de calamitare prevăzut în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor este de peste 30% și până la 100%, cuantumul grantului unitar se diminuează corespunzător.

Potrivit portalului agrointel.ro, cel puțin, din tabelul inclus în anexa proiectului reiese că se va face un calcul corect, fără să se aplice de două ori procentul de calamitate.

În județul Galați, seceta pedologică extremă din 2022 a afectat peste 12.000 de fermieri în cazul culturilor de primăvară, față de doar circa 2.600 afectați anterior la culturile înființate în toamna anului 2021.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Final în campania de depunere a cererilor la APIA

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat, marți, 6 iunie, încheierea campaniei de depunere fără penalități a cererilor de plată. Astfel, în perioada 1 martie - 31 mai 2023, au fost depuse, la nivelul întregii țări, un număr de 755.810 cereri de plată pentru o suprafață de peste 9,95 milioane hectare. În județul nostru, cererile au fost depuse de un număr de 16.141 de fermieri (locul 25 în țară, din acest punct de vedere), suprafața agricolă acoperită de acestea fiind de 292.708 hectare (poziția a 13-a, la nivelul național).

La o analiză comparativă a datelor, față de anul anterior numărul cererilor a scăzut cu 34.000, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 22.000 de hectare, fermierii confirmând și în acest an că sunt conștienți de importanța comasării terenurilor pentru a crește productivitatea și competitivitatea pe piață. „Transmit aprecierile mele fermierilor români care au fost alături de noi în această campanie deloc ușoară, o campanie care a venit cu provocările aduse de schimbările din noul PNS 2023 – 2027” a declarat directorul general al APIA, Adrian Pintea.

În conformitate cu prevederile comunitare și naționale, campania de primire a cererilor de plată continuă și în această săptămână, până la data de 9 iunie inclusiv, dar cu aplicarea de penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, calcul valabil începând cu data de 1 iunie.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Peste 400 de milioane de lei pentru fermierii gălățeni

Centrul Județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a definitivat situația cererilor unice de plată depuse de fermierii gălățeni în Campania 2022.

Astfel, au fost centralizate 17.135 de cereri, pentru o suprafață totală de 293.614,4 hectare, din care un număr de 723 sunt cereri cu suprafețe agricole mai mari de 50 hectare, iar un număr de 16.412 solicitări sunt cele pentru suprafețele mai mici de 50 hectare. Dintre acestea din urmă, cele mai numeroase, mai exact 4.619, au fost instrumentate la Centrul local Tecuci, 3.525 la Cudalbi, 2.533 la Centrul local Tecuci Sat Nou, 2.292 la Târgu Bujor, 1.724 la Berești și 1.719 la Centrul local din municipiul reședință de județ.

Potrivit APIA, plata finală pentru fermierii care au depus cereri unice de plată în anul 2022 se desfășoară în perioada 1 decembrie 2022 - 30 iunie 2023. La data de 21 iunie, 17.027 fermieri gălățeni erau deja autorizați la plată, suma totală aprobată fiind de 81.143.530,3 euro, echivalentul a peste 401,5 milioane de lei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Lucerna este „la putere” în județ

În Campania 2022, un număr de 6.527 fermieri gălățeni au beneficiat de sprijin cuplat în sectorul vegetal, conform datelor prezentate de Centrul Județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Cei mai numeroși dintre aceștia, 4.483 la număr, au cultivat lucernă pe o suprafață de 10.962,79 hectare, în timp ce alți 1.934 se ocupă de cultivarea legumelor în spații protejate - solare, pe o suprafață de 478,67 hectare. Un număr de 43 de fermieri au beneficiat de sprijinul cuplat pentru cultura de soia, pe o suprafață de 2.541,3 hectare, 30 pentru culturile de mazăre boabe pentru industrializare (632,14 hectare), iar 25 pentru culturile din câmp de tomate pentru industrializare, suprafața acestora din urmă fiind de 147,28 hectare.

Alți 12 fermieri gălățeni sunt beneficiari ai sprijinului cuplat pentru alte culturi din județ - castraveți în câmp pentru industrializare, sfeclă de zahăr, dar și meri, pruni, cireși și vișini pentru industrializare, suprafața cumulată a acestora totalizând 395,6 hectare.

viata-libera.ro

[dcp100168]

În județul Galați, an slab la producția de floarea-soarelui

Chiar dacă la nivel național este de așteptat o recoltă relativ bună de floarea-soarelui, în ciuda intemperiilor (secetă, vijelii, grindină etc.) care nu i-au ocolit pe fermieri nici anul acesta, la nivelul județului Galați se conturează un an modest la acest tip de cultură. Până în prezent, pe suprafețele recoltate, producția este mică, în condițiile în care costurile de înființare a culturilor au crescut.

"La floarea-soarelui, în județul Galați, în momentul de față s-a recoltat aproximativ 50 la sută din suprafața totală cultivată de 46.499 hectare. Producția, din păcate, este slabă. Din informațiile pe care le avem din discuțiile cu fermierii, în sistemul neirigat s-a ajuns la o producție de floarea-soarelui de 800 - 1.100 kg/ha, iar în sistemul irigat s-a ajuns până la 2.200 - 2.400 kg/ha. Asta în condițiile în care o recoltă bună ar fi undeva la 3.000 kg/ha. Prin urmare, chiar și pe suprafețele irigate, producția este mică raportată la inputurile avute cu înființarea culturii și prețurile de vânzare", ne-a explicat directorul general al Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Galați, Nelu Costea.

Un alt element care îi va afecta pe fermieri este că, pe fondul importurilor de cereale din Ucraina, prețurile de piață rămân mici, în medie chiar mai mici decât cele de anul trecut. În aceste condiții, nu este exclus ca mulți dintre fermieri să iasă "pe minus" în acest an agricol.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Fermierii gălățeni, zdruncinați de pagubele produse de vijelia din august

Peste 9.000 de hectare de culturi au fost afectate de furtuna cumplită care s-a abătut peste Galați luna trecută, pe 6 august, iar pagubele înregistrate de fermieri sunt de ordinul zecilor de milioane de lei. Datele au fost centralizate în urma evaluărilor în teren realizate de comisiile din care au făcut parte reprezentanți ai Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Galați și ai primăriilor din localitățile afectate.

Încă zdruncinați de efectele furtunii de luna trecută, fermierii nu pot decât să-și contabilizeze pagubele, în speranța că, poate, vor beneficia de vreo formă de ajutor pentru a depăși una dintre cele mai dificile situații cu care s-au confruntat în ultimii ani.

"Acea vijelie a lovit mai multe județe din Moldova, Galațiul fiind printre cele mai afectate, ne referim aici în special la localitățile din nordul și centrul județului. Au fost afectate multe locuințe, dar și zone extinse de suprafețe agricole, atât culturi în spații acoperite, precum cele de la Matca, dar și culturi în câmp, în mai multe localități, în special floarea-soarelui și porumb. Pentru a avea o imagine completă a pagubelor, în baza Ordinului de Prefect nr. 397/8.08.2023, s-au înființat aceste comisii de evaluare din care au făcut parte și reprezentanți ai instituției noastre", ne-a explicat directorul general al DAJ Galați, Nelu Costea.

Speranța fermierilor este că, dat fiind caracterul excepțional de violent al furtunii din luna august, măsurile care se vor lua la nivelul autorităților vor fi și ele unele excepționale, inclusiv în sensul unei eventuale scheme de ajutor de stat, prin care, măcar parțial, să fie atenuate din pagube și să se evite un blocaj în activitatea agricolă.

Datele centralizate

Până una, alta, DAJ Galați a încheiat centralizarea datelor, iar imaginea dezastrului lăsat de furtuna din august este una completă. Astfel, în total, la nivelul județului Galați, nu mai puțin de 9.250 de hectare de culturi au fost făcute una cu pământul, valoarea pagubelor fiind de aproape 81,04 milioane de lei!

La culturile acoperite, solarele, pagubele sunt uriașe - aproape 290 de hectare distruse, pagubele fiind de 59,38 milioane de lei. La această categorie de culturi, cei mai afectați sunt legumicultorii din Matca, unde au fost distruse solare pe o suprafață de 130 de hectare.

La culturile în câmp, pagubele cele mai mari au fost la floarea-soarelui - 4.985 hectare afectate, pierderile fiind de 17,27 milioane de lei - urmate de pagubele la porumb - 2.320 hectare afectate, pierderi de 5,94 milioane de lei. De asemenea, au mai fost afectate suprafețe de legume de câmp (642 hectare, pierderi de 380.041 de lei), viță-de-vie (40 de hectare, pierderi de 741.193 de lei), pruni (0,7 hectare, pierderi de 480.000 de lei), sorg (972 hectare, pierderi de 24.179 de lei) și flori (0,21 hectare, pierderi de 59.250 de lei).

Localități afectate

La nivelul celor 20 de localități afectate de furtună, cele mai mari pagube (ca suprafață - n.r.) au fost înregistrate la nivelul comunei Ghidigeni, unde au fost afectate 423,91 hectare de floarea-soarelui și 615,43 hectare de porumb, dar și în comuna Cudalbi, unde au fost afectate 1.569 hectare de floarea-soarelui. Pagube însemnate au mai fost semnalate la Umbrărești (afectate 279 hectare de floarea-soarelui, 110,6 hectare de porumb și 37,35 hectare de viță-de-vie) și Cerțești (afectate 238,8 hectare de floarea-soarelui și 211,56 hectare de porumb).

Pagubele înregistrate de fermieri le cunoaștem, însă nu se poate spune nimic cu certitudine despre vreo eventuală formă de ajutor. Datele centralizate au fost transmise la nivelul Prefecturii, care la rândul ei le va transmite autorităților centrale. Datele vor fi analizate la nivelul Guvernului - fie punctual pe Galați, fie la nivelul tuturor județelor afectate în ultima perioadă de vijelii. Desigur, teoretic, toată lumea și-ar dori să se poată găsi o formă de ajutor pentru fermieri, dar rămâne să vedem dacă lucrul acesta va fi posibil.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Programul ”Tomata” a fost prelungit și extins la alte legume

Vești bune pentru cultivatorii de legume, dar și pentru populație. Guvernul a adoptat săptămâna trecută o hotărâre prin care prelungește, practic, programul ”Tomata” și în sezonul rece 2023/2024, dar îl și extinde la alte legume. În consecință, fermierii care cultivă legume în spații protejate în extrasezon pot beneficia de un sprijin financiar ce poate ajunge la 1.000 de euro/1.000 m2, potrivit HG 846/2023.

De aceste sume pot beneficia toți fermierii din România, pentru susținerea producției de legume cultivate în spații protejate, respectiv tomate, ardei, castraveți, fasole păstăi, salată, spanac, ceapă verde.

Beneficiari ai acestui sprijin financiar pot fi: producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat în acest sens; producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale; producătorii agricoli persoane juridice.

Pentru a putea primi banii de la stat, fermierii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate: să utilizeze o suprafaţă cumulată de spații protejate de minimum 1.000 mp, cultivată exclusiv cu una dintre culturi: tomate, ardei gras şi/ sau lung și/ sau gogosar, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac, ceapă verde; să marcheze suprafaţa cultivată, la loc vizibil, cu o placă-indicator, pe care să se găsească inscripţia „Program susţinere legume, perioada 2023-2024, beneficiar numărul …, Direcţia pentru Agricultură a Judeţului …/ Municipiului Bucureşti”, cu dimensiunea minimă recomandată de 50 cm/ 70 cm; să obţină producţiile minime corespunzătoare culturii de legume: – 3.000 kg/1.000 mp – pentru cultura de tomate; 2.000 kg/1.000 mp – pentru cultura de ardei gras şi/ sau lung și/ sau gogoșar; 4.000 kg/1.000 mp – pentru cultura de castraveţi; 1.500 kg/1.000 mp – pentru cultura de fasole păstăi; 10.000 plante/1.000 – mp pentru cultura de salată; 1.000 kg/1.000 mp – pentru cultura de spanac; 100.000 bulbi/plante/1.000 mp – pentru cultura de ceapă verde; să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile de care aparțin suprafeţele cultivate cu legume; să deţină Registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, avizat de oficiile fitosanitare județene; să facă dovada obţinerii producţiei minime realizate, prin documente justificative în funcţie de forma de organizare; să obţină legume care nu depăşesc conţinutul maxim aplicabil reziduurilor de pesticide.

Ajutorul financiar trebuie solicitat în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a măsurilor, respectiv până pe 5 octombrie 2023, cererea urmând să fie depusă la direcţiile pentru agricultură judeţene, se arată în HG 846/2023.

gazetagalatiului.ro

[dcp100168]

Programul "Tomata", variantă revăzută și extinsă și la alte legume

Programul "Tomata" va avea în acest an și un sprijin pentru culturile de ciclu 2 în spații protejate, cu un ajutor de 1.000 de euro per beneficiar

Ministerul Agriculturii a publicat proiectul de act normativ pentru noul ajutor de minimis pentru cultura de legume în sere și solarii, iar noutatea este reprezentată de eligibilitatea la plată a mai multor specii legumicole, nu doar a tomatelor.

În județul Galați se află unul dintre cele mai importante bazine legumicole din țară. Acest lucru s-a văzut, în acest an, și prin numărul mare de legumicultori gălățeni care s-au înscris în ciclul 1 al Programului "Tomata". Din cei 22.000 de beneficiari la nivel național, pe ciclul 1, mai bine de 5.700 de legumicultori au fost din județul Galați!

"Într-adevăr, e un program care s-a bucurat de succes în județul Galați, iar acest lucru se vede din numărul mare de fermieri beneficiari ai acestei scheme de minimis. Astfel, dacă în urmă cu câțiva ani, în Programul "Tomata" intrau în jur de 3.000 de fermieri, în prezent numărul lor aproape că s-a dublat. Mai mult, în afară de Matca și zona Corod, Barcea, Drăgănești, Munteni etc. - activitatea legumicolă în sere și solarii s-a extins și în alte comune. Un lucru benefic pentru agricultura gălățeană este că, începând cu ciclul 2 al Programului "Tomata" 2023, s-au diversificat culturile de legume ce pot fi incluse în schema de minimis", ne-a declarat directorul Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Galați, Nelu Costea.

Noul cadrul de aplicare prin care s-a reglementat noua schemă de ajutor a Programului Tomata, în varianta extinsă și adăugită, a fost fixat prin HG nr.846/2023 și a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 837 din 15 septembrie 2023. Conform noilor reglementări, Programul "Tomata" prevede că legumicultorii care înființează în spații protejate culturi de: tomate, ardei gras şi/sau lung și/sau gogoșar, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac şi ceapă verde, pe o suprafață de 1.000 mp, și vor îndeplini condițiile prevăzute de actul normativ, vor beneficia de un ajutor de minimis de 1.000 euro/1.000 mp/beneficiar.

"Fermierii deja pot să depună la instituția noastră setul de documente care le atestă calitatea de producător în sensul hotărârii de guvern prin care se reglementează ciculul II de producție, pentru a fi incluși în acest program. Termenul-limită este de 20 de zile de la publicarea hotărârii de Guvern, prin urmare actele trebuie depuse până pe 6 octombrie", a precizat directorul DAJ Galați, Nelu Costea.

Ca și în variantele precedente ale acestui program, sunt o serie de condiții în ceea ce privește producția pe care trebuie să o obțină legumicultorii, dovedită, desigur, cu acte. În acest sens, producțiile minime care trebuie valorificate de fermieri pentru Programul "Tomata" - ciclul II sunt următoarele: 3.000 kg/1.000 mp pentru cultura de tomate; 2.000 kg/1.000 mp pentru cultura de ardei gras şi/sau lung și/sau gogoșar; 4.000 kg/1.000 mp pentru cultura de castraveţi; 1.500 kg/1.000 mp pentru cultura de fasole păstăi; 10.000 plante/1.000 mp pentru cultura de salată; 1.000 kg/1.000 mp pentru cultura de spanac; 100.000 bulbi/plante/1.000 mp pentru cultura de ceapă verde.

Conform normativelor, valorificarea culturilor trebuie să se facă în perioada 20 octombrie 2023 - 31 ianuarie 2024, dar aceasta este un interval general, care include toate tipurile de legume avute în vedere. După depunerea documentelor privind valorificarea produselor, fermierii ar urma să primească cei 1.000 de euro cuprinși în schema de minimis începând cu data de 26 februarie 2024.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Programul ”Tomata”, varianta extinsă, a atras mii de legumicultori gălățeni

Programul "Tomata", în varianta revăzută și extinsă și la alte tipuri de legume, a atras mii de fermieri gălățeni. În total, peste 5.200 de cereri au fost depuse pentru participarea la schema de minimis prin care legumicultorii beneficiază, pentru culturile de ciclu II în spații protejate, de un ajutor de 1.000 de euro per beneficiar.

În județul Galați se află unul dintre cele mai importante bazine legumicole din țară. Acest lucru s-a văzut, în acest an, și prin numărul mare de legumicultori gălățeni care s-au înscris în ciclul I al Programului "Tomata". Din cei 22.000 de beneficiari la nivel național, pe ciclul I, mai bine de 5.700 de legumicultori au fost din județul Galați!

Iată că, în prezent, pe ciclul II de producție, au fost depuse 5.220 de cereri. Ceva mai puțini, poate și din cauză că subvenția a scăzut de la 3.000 euro la 1.000 euro/1.000 mp. În același timp, gama de legume subvenționate a fost lărgită.

După cum v-am informat în paginile ziarului ”Viața liberă”, noul cadru de aplicare prin care s-a reglementat noua schemă de ajutor a Programului Tomata, în varianta extinsă și adăugită, a fost fixat prin HG nr.846/2023 și a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 837 din 15 septembrie 2023. Conform noilor reglementări, Programul "Tomata" prevede că legumicultorii care înființează în spații protejate culturi de: tomate, ardei gras şi/sau lung și/sau gogoșar, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac şi ceapă verde, pe o suprafață de 1.000 mp, și vor îndeplini condițiile prevăzute de actul normativ, vor beneficia de un ajutor de minimis de 1.000 euro/1.000 mp/beneficiar.

Termenul de depunere a cererilor a fost 6 octombrie, iar în ultimele trei săptămâni, comisiile mixte formate din reprezentanți ai Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Galați și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Galați au mers în teren pentru a verifica și valida cererile depuse de fermieri.

”Până acum am verificat în jur de 4.800 de beneficiari. Practic, în câteva zile vom finaliza aceste verificări. Am avut o colaborare foarte bună cu colegii de la APIA Galați, împreună am decis să folosim toate resursele pentru a clarifica cu rapiditate acest program și astfel am avut și zece sau chiar 12 echipe pe zi în teren. La verificări n-au fost constatate nereguli deosebite. Au fost doi, trei fermieri care au renunțat la program pentru că... au plecat din țară, iar în afară de asta au mai fost doar câteva cereri neeligibile, fie pentru că fermierii respectivi fie au avut cultura compromisă, fie nu au reușit să-și extindă cultura pe acea suprafață de 1.000 mp, menționată în normele de aplicare”, ne-a explicat directorul Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Galați, Nelu Costea.

Acesta a precizat că, din cererile depuse de fermieri, se constată o creștere a interesului pentru legumicultură în mai multe zone din județul Galați.

”Cele mai multe cereri, așa cum era de așteptat, au fost pe comuna Matca. Dar am constatat o dezvoltare a legumiculturii și în zona Umbrărești, zona Drăgănești – Barcea, Munteni, a crescut numărul de cereri și la Ghidigeni, prin urmare bazinul legumicol din județul Galați se extinde. E un lucru bun, mai ales că am constatat că sunt și mulți tineri care au început să se orienteze spre această activitate. Și știți cum e – ”patima pământului” te ține acolo; odată ce intri ”în horă”, în munca asta, greu mai ieși de acolo. E muncă, într-adevăr, dar poți să ai și rezultate frumoase. Asta-i agricultura, legumicultura!”, ne mai zice directorul DAJ Galați.

Odată ce au fost declarați eligibili, legumicultorii gălățeni se pot concentra pe producție. Aici menționăm că, la fel ca în variantele precedente ale acestui program, sunt o serie de condiții în ceea ce privește producția pe care trebuie să o obțină legumicultorii, dovedită, desigur, cu acte.

În acest sens, producțiile minime care trebuie valorificate de fermieri pentru Programul "Tomata" - ciclul II sunt următoarele: 3.000 kg/1.000 mp pentru cultura de tomate; 2.000 kg/1.000 mp pentru cultura de ardei gras şi/sau lung și/sau gogoșar; 4.000 kg/1.000 mp pentru cultura de castraveţi; 1.500 kg/1.000 mp pentru cultura de fasole păstăi; 10.000 plante/1.000 mp pentru cultura de salată; 1.000 kg/1.000 mp pentru cultura de spanac; 100.000 bulbi/plante/1.000 mp pentru cultura de ceapă verde. Conform normativelor, valorificarea culturilor trebuie să se facă în perioada 20 octombrie 2023 - 31 ianuarie 2024, dar acesta este un interval general, care include toate tipurile de legume avute în vedere. După depunerea documentelor privind valorificarea produselor, fermierii ar urma să primească cei 1.000 de euro cuprinși în schema de minimis începând cu data de 26 februarie 2024.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Agricultura gălățeană, mai ceva ca în "misiune imposibilă". Interviu cu Nelu Costea, directorul general al DAJ Galați

Fie că e vorba de secetă sau vijelii, de efectele războiului din Ucraina, de accesul și prețurile pe piețele de desfacere, fermierii gălățeni par a fi prinși într-o continuă "misiune imposibilă". Despre toate acestea și alte subiecte aflate pe agenda fermierilor din regiunea noastră am discutat, în cel mai recent interviu marca "SPOT ON la Viața liberă", cu dl Nelu Costea, directorul general al Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Galați.

- Agricultura a trecut prin multe suișuri și coborâșuri în ultima perioadă. Cât de relevant mai este sectorul agricol la nivelul economiei județului Galați?
- Sectorul agricol este un pilon important nu numai în județul Galați, ci și la nivel național; agricultura este elementul-cheie al comunității în sine. Avem nevoie de hrană, tot de aici se dezvoltă multiple activități fie în zootehnie, fie în procesare, ca atare agricultura este un pilon foarte important, indiferent de circumstanțele generale de la un moment sau altul.
Din păcate, într-adevăr, poate că agricultura nu mai are forța de altădată, iar aici vorbim de mai mulți factori, de factorul climatic în primul rând. Ultimii cinci ani au fost foarte capricioși și au creat probleme foarte mari fermierilor, de exemplu prin această secetă necontenită, care a diminuat mult recoltele agricultorilor. Cu alte cuvinte, suntem... la mila Domnului cu aceste precipitații și nevoile stringente ale fermierului de a putea crea și a putea dezvolta o activitate mai complexă în materie de producție.

- Strict pe anul agricol 2023, care au fost principalele provocări?
- Provocările anului 2023 nu au fost foarte diferite de cele ale anului 2022 sau ale perioadei 2020-2021. Repet, vremea capricioasă își pune amprenta, indiferent de voința fermierului de a căuta să aibă o activitate cât mai prosperă, produsele sale să ajungă pe piață. În plus, avem și acest război la graniță, care a afectat în mod direct sau indirect posibilitatea fermierului de a-și vinde produsele la un preț cât de cât convenabil și - de ce nu? - să rămână și cu ceva profit în buzunare, pentru a-și putea duce activitatea economică mai departe. Cum s-au făcut simțite aceste efecte? Dacă vorbim de produsele ”la roata căruței” sau ”la roata tractorului” - cum se mai spune, în 2022, prețul la grâu se ducea undeva la 2 lei/kg în vânzare directă, iar ulterior cei care au făcut depozitare s-au trezit cu surpriza neplăcută de a vinde cerealele la un preț sub media din vară, iar prețurile s-au dus și sub 1,2 lei/kg, lucru ce a fost dezastruos pentru fermierii noștri.

- Nu a fost, cumva, și un orizont de așteptare prea mare, iar prețurile s-au întors împotriva celor care au așteptat prea mult?
- Și da, și nu. Dacă tot discutăm despre aspectul acesta, ne ducem cu analiza mai în spate, în 2021, un alt an foarte secetos. Fermierii au căutat, pe bună dreptate, să fructifice într-un fel sau altul o breșă de condiții mai favorabile pentru a câștiga ceva mai mult și a recupera din pierderile anului anterior.

- Practic a fost și un joc speculativ aici. Există câștigători și perdanți într-o astfel de situație. Care au fost câștigătorii în cazul de față?
- Câștigătorii nici pe departe nu au fost fermierii noștri. Câștigătorii probabil că au fost cei care fac jocurile în prețurile cerealelor - intermediarii, cu alte cuvinte - care iau și duc mai departe aceste produse. Dar nu este vorba numai de asta. Și partea de inputuri a evoluat în detrimentul fermierilor. Să luăm, de exemplu, motorina, combustibilul fără de care nu se poate face agricultură. A plecat de la 4 lei/litru și a ajuns la peste 7 lei/litru. Chiar dacă parte din combustibil este subvenționat - undeva la 1,6 lei/litru, din ultimele discuții pe care le-am avut cu reprezentanții APIA - tot nu ajută atât de mult, încât să compenseze pierderile provocate de această perioadă critică, zic eu, a fermierului român, a celui din Galați, în mod special.

- Dacă este să ne referim la recoltele anului agricol, cum au fost ele?
- Dacă luăm per ansamblu, la culturile păioase a fost un an rezonabil, pentru că recoltele pe hectar au fost mult mai bune, dar ne lovim și aici de această problemă climatică. De fapt, județul Galați este împărțit cumva în trei zone. Avem zona de sud unde se poate iriga și unde se și irigă, iar aici vorbim de cantități și de 5.000 - 8.000 kg/ha boabe. Dacă ne ducem mai în zona de nord, nord-est a județului, zone mai împădurite, pe neirigat s-a ajuns undeva la 3.500 - 4.000 kg/ha. Dar în partea de vest, spre centrul județului, rezultatele au fost dezastruoase. Au fost zone în care fără irigații s-au făcut doar 400-500 kg de porumb la hectar. Vă dați seama ce înseamnă asta pentru fermieri! Prin urmare, deși vorbim de un singur județ, sunt diferențe foarte mari.

- Nu cumva, pe fondul acestor schimbări climatice, apare necesitatea reorientării fermierilor spre un alt tip de abordare? Ce soluții vedeți pentru o agricultură a viitorului în județul Galați?
- Cred că aici e un complex mai amplu. Plecând de la partea de irigații, pe care o avem și din păcate nu o folosim la maxim... Ca să înțelegeți, sunt undeva la patru federații de udători și 62 de UAI-uri (organizații de udători). Din discuțiile cu specialiștii în domeniu, cred că ar trebui să mergem spre o formă mai centralizată, deși poate că pare un paradox... Dar realitatea e că, de-a lungul timpului, au fost alocate sume importante, pe fonduri europene, pentru dezvoltarea sistemului de irigații. Au fost organizații care s-au implicat și au accesat aceste sume de bani, au dezvoltat parte din sistemele de irigație. Din păcate, ele nu au continuitate. Degeaba dezvolt eu în mijlocul județului, dacă cel din stânga sau din dreapta mea nu dezvoltă sistemul de irigații. Nu mă ajută cu absolut nimic!
În acest context, cred că ar fi cel mai bine ca sistemul de irigații să se întoarcă, cumva, pe vechea structură a ANIF și de acolo să plece într-o dezvoltare unitară în județ. Este păcat, pentru că suntem un județ înconjurat de ape, dar și județul cel mai afectat de secetă! Iar în acest context, dintr-o discuție cu directorul de la ANIF, care se implică în dezvoltarea sistemului de irigații din județ, am înțeles că au accesat o sumă importantă de bani pentru a dezvolta acest sistem de irigații. Reușita acestei investiții ar rezolva multe probleme.

- Există anumite segmente pe partea agricolă în care Galațiul a fost mai competitiv decât alte regiuni ale țării? De exemplu, în legumicultură?
- Într-adevăr, județul Galați are două bazine legumicole. Și vorbim aici de bazinul legumicol Matca și zonele limitrofe - cel mai cunoscut, inclusiv la nivel național. Iar aici e de menționat că legumicultura se extinde și în Tecuci, zona Drăgănești, Barcea, Munteni, Corod, Cudalbi și, nu în ultimul rând, Umbrărești, care are o ascensiune fulminantă, am spune - comparativ cu ultimii 2-3 ani - pe legumicultura în zone protejate. Și avem și zona Bădălan, bazin legumicol pe rădăcinoase, un bazin extraordinar de dezvoltat, unde și funcționează o asociație - Brateșleg, bine organizată și structurată și cu rezultate foarte bune pe suprafața cultivată.

- Pe ciclul acesta de producție, cel mai avantajos ar fi ca el să se închidă pe partea de procesare. Cum stă Galațiul din punctul acesta de vedere, are suficiente unități de procesare?
- Dacă ne uităm strict în partea de legumicultură, nu am avea decât în zona Tecuci, fabrica de conserve Contec Foods. Pe acest segment al procesării ar fi poate nevoie de o îmbunătățire a sistemului, pornind poate chiar din zona actului legislativ, astfel încât să se poată genera un cadru de dezvoltare și pe partea aceasta de conservare, nu doar spre partea de ambalare, etichetare și vânzare în stadiu proaspăt. Din păcate, încă suntem deficitari pe acest segment de procesare a legumelor.

- În supermarketuri regăsim produsele din Galați sau sunt aduse din altă parte?
- Pe sezonul legumicol se regăsesc produse gălățene nu doar în supermarketurile din România, ci și din afară. Și aici pot face o referință - au fost eliberate în jur de 980 de certificate de conformitate, din care 700 au fost pentru export legume în stadiu proaspăt. Deci regăsim produsele din Galați în supermarketurile din România și nu numai. Produsele ajung și în piețele tradiționale. Sunt producători pe suprafețe mai mici și chiar dacă ei nu ajung în mod direct către piață, sunt comercianți autorizați care din verificările și inspecțiile făcute în teritoriu, mai ales în piețele din Galați, găsim produse de Matca, Umbrărești, Drăgănești, sunt etichetate și vedem că sunt cu certitudine produse din zona noastră, din județul Galați.

- Au mai apărut și prin alte zone ale țării ”roșii de Matca”, dar care nu prea păreau a fi de pe la noi. Se pot controla astfel de fenomene și proteja ”brandul” produselor din Galați?
- E un subiect foarte sensibil și în mod corect ați ridicat această problemă, referitor la desfacerea produselor autentic autohtone. Din păcate, cel mai des, sunt acele produse din import pe care diverși comercianți le iau, le reetichetează și spun că sunt ”produse de-ale noastre”. Cred că în astfel de situații, inspecțiile de la Direcțiile Agricole și nu numai - sunt și alte forme instituționale de verificare în teritoriu - trebuie să-și facă datoria și să elimine astfel de practici și concurență neloială.
O altă practică mai este că, atunci când apar produsele românești pe piață, deodată ne trezim că sunt chipurile ”infestate” cu cine știe ce substanțe sau că nu mai corespund din nu știu ce punct de vedere. Aici vin și pot să spun că, pe colaborarea pe care o avem cu Direcția Fitosanitară din cadrul ministerului, s-au prelevat zeci de probe pentru analize, la produsele extratimpurii. Și în niciun caz nu am identificat probleme legate de calitatea lor! Și nu numai că produsele din județul Galați sunt de calitate, dar pot să spun cu certitudine că sunt și net superioare celor din import!

- Ați pomenit de verificări, ce fel de activități a avut DAJ Galați în această privință?
- Sunt activități de inspecție unde venim, cum spuneam, în sprijinul consumatorului. Și aici sunt, de exemplu, inspecțiile făcute la marii retaileri. Și nu numai aici, ci și în piețe, menționam anterior de acele speculații cu produse vândute sub altă etichetă. Dar au fost inspecții și pe depozitele de cereale, sunt undeva la 56 de verificări în domeniu. Iar unde a fost cazul au fost lăsate și avertismente, pentru a se corecta activitatea conform cadrului legislativ în vigoare. De asemenea, pe zona vini-viticolă au fost o serie de verificări făcute. S-au dat și aici niște avertismente, dar am avut și un caz mai puțin fericit, al unei firme din Vrancea, unde s-a lăsat cu plângere penală în contextul în care a scos la vânzare, în Galați, un produs neconform. Pornim de la prezumția de nevinovăție, dar dacă cercetările vor confirma constatările noastre, atunci sancțiunile pot merge până la privarea de libertate...

- Pentru a aminti și de partea de zootehnie, aici cum stă Galațiul?
- Stă binișor, deși și aici este această competiție neloială cu mărfuri din exterior. Iată, avem la nivel de județ, complex de porci. Sunt ferme în care cresc suine, dar și ovine. O fermă puternică la nivel de județ, unde cresc bovine pentru lapte și carne, avem și ferme cu găini ouătoare. Deci Galațiul este complex într-un fel sau altul din acest punct de vedere și are ce oferi, spunem noi, pe piețele interne.

- Agricultura este considerată baza mediului rural. Mai este de actualitate acest model? Mai merg tinerii spre zona de agricultură?
- Este! Conform ultimelor statistici pe care le-am studiat, undeva la 40 la sută din forța activă a județului Galați o regăsim în agricultură. Ceea ce înseamnă că încă este un domeniu atractiv. Și mai dau un exemplu: sunt tineri din mediul urban care au venit în zona Matca și nu numai - știu cazuri și în alte comune - care au venit și dezvoltă activități în agricultură, în legumicultură în special, în spații protejate. Și-au înființat 1.000 - 3.000 mp de culturi și cu riscul de a nu fi, poate, pe placul unora sau altora, sunt și tineri care se întorc în mediul rural pentru a dezvolta o activitate în agricultură.

- Cumva, o întoarcere la rădăcini...
- O întoarcere la rădăcini, dar și o sursă de existență, de a câștiga un trai decent alături de familie și de a duce lucrurile mai departe. Pentru că sunt și tineri care vin din familii cu tradiție în domeniul agricol, dar sunt și tineri care n-au practicat niciodată legumicultura, dar au acest curaj de a încerca o astfel de activitate, destul de grea, dar care îți poate aduce multe satisfacții.

- Care ar fi principalele facilități pentru tinerii care vor să (re)descopere agricultura?
- Au fost și sunt în derulare programe prin AFIR, iar aici o măsură bună este aceea privind ”Instalarea tânărului fermier”, unde se alocă undeva până la 50.000 euro - bineînțeles, cu respectarea ghidului de finanțare și responsabilitatea implementării și ducerii la îndeplinire a proiectului, în cei cinci ani. Este o sumă de bani importantă și de un real folos în sprijinul tinerilor fermieri care își înființează aceste exploatații agricole.

- Totuși, în vremurile de azi, pare o ”misiune imposibilă” să demarezi o afacere în agricultură...
- Nu este o ”misiune imposibilă”, dar este într-adevăr mai greu, mult mai greu față de anii precedenți. Vorbim aici de anii 2000 sau de anii '90 - îmi aduc aminte când și eu eram învățăcel și făceam primii pași alături de familie, de părinți, în legumicultură. Nu este imposibil, dar se cere mai multă responsabilitate, mai multă aplicare, mai multă atenție, mai multă cercetare și - de ce nu - să fim tot mai mult aplecați spre partea de tehnologie modernă, pentru a face față concurenței pe piață. Toate aceste elemente trebuie să aducă mai multă competitivitate, pentru a face față ”asaltului” importurilor, care vin uneori la prețuri aproape de dumping...

- Când vă referiți la tehnologie, avem și o forță de muncă pentru astfel de echipamente? Sunt tractoare care seamănă în interior mai mult cu navele spațiale decât cu ideea de tractor care ne venea în minte în anii din urmă.
- În general, tinerii mai ales, au studii, au cunoștințe utile în zona aceasta a tehnologiei sau manipularea tehnologiei respective. Deci nu văd aici un impediment. Într-adevăr, vorbim aici în special de fermierii mari, ei au acele tractoare care sunt ”nave spațiale”, dar au tineri pe care îi formează inclusiv prin programele subvenționate sau plătite de firme. În plus, au salarii destul de generoase. Într-o discuție cu unul dintre marii fermieri - mi-a spus că, da, găsești destul de greu un om să vină pe un asemenea utilaj, dar acolo unde îl găsește, îl formează și acesta rămâne să lucreze în condiții extraordinar de bune. Agricultura este aici la un alt nivel. Este greu, dar din punct de vedere tehnologic, fermierii care au aplicat pentru a accesa fonduri europene în modernizarea fermelor sunt azi la un nivel mult superior.

- Cum se anunță 2024 pentru agricultura gălățeană?
- E destul de greu să facem o previziune, dacă e să ne gândim la modul în care au evoluat 2023 sau 2022 - cu începuturi promițătoare, cu ceva precipitații, dar ne-am trezit și cu tot felul de intemperii. Să sperăm că bunul Dumnezeu ne va ajuta, iar noi, fermierii, vom rămâne ancorați într-o zonă de optimism. Actele legislative vor fi mai aproape de nevoile fermierilor, sunt ferm convins că se vor face pași și în această privință, pentru că Ministerul Agriculturii se implică în această chestiune. Cu bune și rele, agricultura merge înainte. Dar, cum se spune, mai ales că suntem în pragul sărbătorilor, sperăm ca în 2024 cele rele să se spele, cele bune să se adune, iar dorințele fermierilor să se împlinească!

viata-libera.ro

[dcp100168]

Facilități la plata creditelor pentru fermierii gălățeni afectați de seceta din 2023

Fermierii gălățeni afectați de seceta din anul 2023 ar urma să beneficieze, până la sfârșitul anului, de suspendarea plății creditelor contractate, un proiect de ordonanță de urgență în acest sens fiind lansat în dezbatere publică de Ministerul Agriculturii.

Proiectul de "Ordonanță de Urgență pentru stabilirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul 2023" a fost lansat în dezbatere publică miercuri, 10 ianuarie, și se adresează cu precădere fermierilor din județele cele mai afectate de secetă, printre care și Galați.

"Prin derogare de la prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 288/2010, cu modificările și completările ulterioare și ale Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, republicată, obligația de plată a datoriilor restante acumulate, precum și a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, datorate de debitori în anul 2023 către creditori până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se suspendă la cererea debitorului pentru o perioadă de la o lună până la 12 luni, dar nu mai târziu de 31.12.2024", se arată în proiectul de act normativ.

Proiectul de ordonanță mai prevede că dobânda datorată de debitori corespunzătoare sumelor scadente a căror plată va fi suspendată se capitalizează la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare. Capitalul astfel majorat se plătește eșalonat pe durata rămasă până la noua maturitate a creditelor, ulterior perioadei de suspendare.

Comisioanele amânate la plată, în sold la finele perioadei de suspendare, se vor plăti conform graficului revizuit, ulterior perioadei de suspendare.

Potrivit proiectului de OUG, măsura privind suspendarea plății ratelor se acordă exclusiv fermierilor ale căror venituri au fost afectate direct sau indirect de situația gravă generată de starea de calamitate naturală în agricultură datorată manifestării fenomenului de secetă pedologică, sens în care debitorii prezintă creditorilor procesele-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor (încheiate conform Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al ministrului Afacerilor Interne nr. 97/63/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, cu modificările şi completările ulterioare).

Pentru a beneficia de suspendarea rambursării ratelor, dobânzilor și comisioanelor, debitorii trimit creditorilor o solicitare, în format letric sau prin poșta electronică, la datele de contact precizate în contractul de credit sau printr-un alt canal de comunicare oferit de creditor, cel mai târziu până la 60 de zile de la intrarea în vigoare a noii ordonanțe de urgență.

De asemenea, fermierul va mai trebui să completeze o declarație pe propria răspundere că i-au fost afectate veniturile proprii și/sau veniturile aferente familiei debitorului, direct sau indirect, de situația gravă generată de starea de calamitate naturală în agricultură datorată manifestării fenomenului de secetă pedologică și se află în imposibilitatea de a onora obligațiile de plată aferente creditului.

Creditorul ar urma să verifice și, dacă toate condițiile sunt îndeplinite, să comunice în cel mult 30 de zile decizia de aprobare a cererii de suspendare a obligațiilor de plată.

Proiectul acestei ordonanțe se va afla în dezbatere publică timp de 10 zile, mai multe detalii fiind disponibile pe site-ul Ministerului Agriculturii, în secțiunea Proiecte de acte normative. Proiectul va intra în vigoare după ce Guvernul va aproba actul normativ și acesta va fi publicat în ”Monitorul Oficial”.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Fermierii gălățeni afectați anul trecut de secetă pot cere amânarea plății creditelor

Fermierii gălățeni afectați de seceta din anul 2023 ar urma să beneficieze, până la sfârșitul anului, de suspendarea plății creditelor contractate, proiectul de ordonanță de urgență în acest sens fiind aprobat, la sfârșitul săptămânii trecute, în cadrul unei ședințe de guvern.

După cum v-am informat în paginile ziarului "Viața liberă", proiectul de "Ordonanță de Urgență pentru stabilirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul 2023" a fost lansat în dezbatere publică de Ministerul Agriculturii în cursul lunii ianuarie și se adresează cu precădere fermierilor din județele cele mai afectate de secetă, printre care și Galați.

De altfel, introducerea unor facilități care să vină în sprijinul fermierilor afectați de contextul economic general, generat inclusiv de războiul din Ucraina, s-a numărat printre revendicările lansate în timpul recentelor proteste ale agricultorilor și transportatorilor.

Iată că, după parcurgerea pașilor procedurali, proiectul privind amânarea plății unor credite a fost aprobat de guvern, acest lucru fiind comunicat în mod oficial de Ministerul Agriculturii. "Actul normativ stabileşte măsuri de sprijin cu caracter temporar, pentru o perioadă de până la 31 decembrie 2024, destinate producătorilor agricoli şi celor din industria alimentară, în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul 2023 şi agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, concretizate prin dreptul acestor debitori de a solicita creditorilor de tipul instituţii de credit sau instituţii financiare nebancare suspendarea obligaţiei de plată a creanţelor restante acumulate, precum şi a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane rezultate din contractele de credit, respectiv leasing, care au fost obţinute pentru activităţi din agricultură şi industrie alimentară", se menţionează într-un comunicat de presă transmis de Ministerul Agriculturii.

De aceste măsuri beneficiază debitorii ale căror venituri au fost afectate direct sau indirect de situaţia gravă generată de manifestarea fenomenului de secetă pedologică din anul 2023, precum şi de efectele resimţite în sectorul agricol, ca urmare a războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei în luna februarie a anului 2022.

După cum v-am informat în paginile ziarului "Viața liberă", în actul normativ se prevede că dobânda datorată de debitori corespunzătoare sumelor scadente a căror plată va fi suspendată se capitalizează la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare. Capitalul astfel majorat se plătește eșalonat pe durata rămasă până la noua maturitate a creditelor, ulterior perioadei de suspendare.

Comisioanele amânate la plată, în sold la finele perioadei de suspendare, se vor plăti conform graficului revizuit, ulterior perioadei de suspendare.

În categoria beneficiarilor acestor facilități se regăsesc: producători agricoli persoane fizice, producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, persoane juridice, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de organizare, întreprinderi mici şi mijlocii, societăţile agricole, grupurile şi organizaţiile de producători, cooperativele agricole, organismele/ organizaţiile de testare a soiurilor, de cercetare, respectiv, universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare.

Totodată, beneficiarii acestei Ordonanţe de Urgenţă sunt producătorii agricoli care au încheiat contracte de credit, respectiv leasing cu instituţii de credit sau instituţii financiare nebancare şi pentru care creditorul nu a declarat scadenţa anticipată, anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Douăsprezece culturi vegetale au fost calamitate de secetă, anul trecut, în județul Galați

În anul 2023 România s-a confruntat cu unul dintre cei mai secetoși ani ai ultimei decade. Seceta accentuată din anul agricol 2022-2023 și-a pus amprenta pe realizările din campania de însămânțări din anul 2023. În anul agricol 2022-2023 întreaga suprafață agricolă a județului Galați a fost marcată de deficit ridicat de apă, ceea ce a determinat ca procesele fiziologice la culturile însămânțate în primăvara 2023 să se desfășoare anevoios.

Potrivit Direcției pentru Agricultură Județeană Galați, cantitățile insuficiente de precipitații înregistrate în primăvara 2023 au afectat grav un parametru agrometeorologic foarte important și anume rezerva de apă în sol, care prezintă pentru județul Galați, calificativul de secetă pedologică extremă instalată inițial în centru județului, urmând și în restul județului Galați.

În urma deplasărilor în teren, a verificărilor și centralizării proceselor verbale, din total suprafață declarată a rezultat o suprafață afectată de teren arabil de 73.250,77 ha într-un procent de 94,78% totalizând un număr de 10.038 producători agricoli. Astfel că, în anul 2023 DAJ Galați a efectuat plăți în valoare de 37600094 lei pentru un număr de 9634 de beneficiari pentru culturile înființate în primăvara anului 2022 și calamitate.

Cei mai mulți fermieri au fost cei cu plantații de porumb și floarea soarelui, 5840 fermieri înregistrați, respectiv 2203; cu 41.401,16 hectare declarate(27.690,99 ha cu floarea soarelui), unde s-a costatat o suprafață totală calamitată de 40.153,16 hectare(25.750,49 ha), adică un procent de calamitare de 96,99 %,respectiv, 92,99 % lacele de floarea soarelui.

expressdedunare.ro

[dcp100168]

Cu toate problemele întâmpinate anul trecut, agricultura gălățeană încă funcționează la parametrii… statistici

Administrația gălățeană se pregătește intens, în această perioadă, pentru activitatea agricolă, unele activități fiind demarate deja și se lucrează susținut. În vederea unei mai bune gestionări și managementului lucrărilor agricole, pentru anul 2024, având în vedere unele probleme întâmpinate anul trecut(întârzieri, secetă și finanțare „în hopuri”) ar fi util de avut în vedere și bilanțul activităților derulate în 2023, făcut public recent, de principalele instituții gălățene din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Despre stadiul de realizare a obiectivelor cuprinse în Programul de Guvernare, pentru acest domeniu, nu rămâne decât ca reprezentanții locali să prezinte nereușitele iar cei centrali să dispună măsurile de rigoare.

1. Direcţia pentru Agriculturã Judeţeanã Galaţi a desfãşurat activitãţi specifice domeniului agriculturii. In conformitate cu O.U.G. nr.50/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli pentru unele culturi agricole înfiinţate în primăvara anului 2022 şi afectate de seceta pedologică din perioada martie – septembrie 2022, a efectuat plãți pentru 9639 producãtori agricoli în valoare de 37.600.094 lei. Totodatã, a coordonat activitatea de evaluare a pagubelor cauzate de seceta pedologicã pentru 10081 beneficiari, suprafața afectatã fiind de 76.297,05 ha și a întocmit 2034 procese verbale de constatare a pagubelor produse de furtuni, suprafața afectatã fiind 7.739,80 ha.

Pentru agricultura ecologicã a ȋnregistrat şi avizat fișele de înscriere pentru 362 producători agricoli, suprafața totalã-32.285 ha, 7 procesatori, 1 importator, 2 depozite, 8 comercianți și 3 exportatori.

Prin derularea programelor naţionale de susținere pentru produsele deficitare a acordat ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi (37 beneficiari /60,30 ha/ platã în valoare de 895.379 lei); ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a legumelor în spaţii protejate (Ciclul I: 5860 beneficiari/ plãţi în valoare de 85.340.556 lei, Ciclul II:5220 beneficiari; ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de cartofi de consum ( 24 beneficiari/170,51 ha / platã în valoare de 168.771 lei).

2. Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor și Materialului Sãditor Galaţi a realizat controlul, certificarea identităţii şi testarea calităţii seminţelor, înregistrarea, supravegherea, monitorizarea şi autorizarea operatorilor economici, în toate etapele producerii, prelucrării şi comercializării, în conformitate cu regulile, normele tehnice şi reglementările comunitare şi internaţionale în vigoare, având ca obiective central implementarea în teritoriu a politicii agricole. In anul 2023 a efectuat controale în teren asupra culturilor semincere declarate – 3.907 ha, a certificat loturile de semințe pentru 608 operatori economici, verificat/acceptat 600 declarații de certificare și redactat/eliberat 4.000 etichete oficiale.

3. Oficiul Judeţean de Zootehnie Galaţi şi-a canalizat activitatea pentru îndeplinirea activitãţilor de verificare a modului în care se desfăşoară activităţile de reproducţie şi derulare a programelor de ameliorare, precum şi a programelor de conservare a resurselor genetice la animale, verificarea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate a raselor de animale aflate în stare critică, în pericol de dispariţie, vulnerabile şi a celor nesigure. Cele 26 de obiective propuse pentru anul 2023 au fost realizate, în proporție de 100% , cu 30 acțiuni.

4. Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice Galaţi – studiile pedologice şi agrochimice constituie documentaţia de bază pentru stabilirea măsurilor de protecţie, ameliorare, conservare şi folosire raţională a solurilor în scopul sporirii producţiei vegetale şi evitării poluării şi eroziunii solului. În acest sens, a elaborat și predat 236 studii pedologice și agrochimice pentru 560 ha şi 19 buletine de analiză şi interpretare a rezultatelor obţinute.

5. Agenţia de Plãţi şi Intervenţie pentru Agriculturã Galaţi – în Campania 2023, au fost depuse un număr de 16.207 cereri, cu o suprafață totală de 293.070,34 ha, efectuându-se controlul administrativ al acestora, în vederea demarării plății avansului. Campania de plată în avans a fermierilor care au depus Cereri unice de plată în anul 2023 s-a desfășurat în perioada 16.10.2023-29 noiembrie 2023, fiind autorizați un număr de 14.258 fermieri, suma autorizată fiind de 19.955.913,68 euro.

Referitor la ajutoarele de stat, în anul 2023 s-au primit și autorizat la platã un numãr de 2.378 cereri cu valoare de 25.322.462 lei, reprezentând schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorinã utilizatã în agriculturã, respectiv prin aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei , utilizatã la efectuarea lucrãrilor mecanizate în agriculturãîn sectoarele vegetal, zootehnic și îmbunãtãțiri funciare și 11 cereri cu valoare de 1.236.767,17 lei, reprezentând ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor. De asemenea, au fost vizate și autorizate la platã un numãr de 1.168 rentieri agricoli, suma fiind de 1.296.566,25 lei.

Prin comisiile constituite, funcționarii APIA CJ Galați au participat la verificarea în teren a spațiilor protejate, cultivate cu legume, pe ciclul II de producție, fiind verificați un numãr de 5200 fermieri, conform HG.848/15.09.2023.

6. Agentia Naţionalã de Imbunãtãţiri Funciare - Filiala Teritorialã de Imbunãtãţiri Funciare şi-a desfăşurat activitatea de exploatare, întreţinere şi reparaţii a amenajãrilor de îmbunãtãţiri funciare la nivelul județului Galaţi. ANIF a pregãtit şi contractat o suprafaţã amenajatã de 95.105,32 ha, asigurând apã gratuit pânã la punctele prelevare. Au fost irigate 142.015,29 ha, din care pentru udarea I 41.321,08 ha. Totodată, a desfãşurat activitãţi specifice de verificare, analizã şi monitorizare a celor 41 proiecte implementate de OUAI/FOUAI de pe raza judeţului Galaţi şi a propus spre avizare 3 proiecte tehnice.

expressdedunare.ro