Galaţiul ar putea deveni "Hydrogen valley" a României

[dcp100168]

Dobrogea şi Galaţiul au şansa de a deveni hydrogen valleys, dar lucrurile trebuie să se mişte acum

Până la jumătatea acestui an, România ar putea avea prima strategie privind dezvoltarea producţiei de hidrogen pe plan local, Galaţiul şi zona Dobrogei fiind văzute ca potenţiale huburi pentru această nouă industrie.

„Principala provocare în producţia de hidrogen este transportul acestuia, de aceea hidrogenul trebuie produs acolo unde este folosit. Judeţul Galaţi ar putea deveni un adevărat Hydrogen Valley, avem industrie siderurgică, avem oraşul, avem portul şi alte industrii. Este un avantaj imens să dezvoltăm hidrogen aici“, a spus Ajay Aggarwal, preşedinte LIBERTY Steel Group Europa şi preşedinte al consiliului de administraţie LIBERTY Galaţi, în conferinţa ZF Power Summit 2023.

Mai departe, Dobrogea este a doua zonă cu un potenţial real pentru hidrogen, ţinând cont de dezvoltarea energiei eoliene offshore, în Marea Neagră, spun specialiştii din domeniu. „Pornind de la ideea că în continuare vor fi probleme legate de evacuarea producţiei de energie din Dobrogea în restul ţării, se formează o oportunitate majoră pentru a folosi această energie în exces exact pentru producerea hidrogenului verde şi pentru a-l consuma local“, a spus Andrei Covatariu, energy & climate policy expert, prezent şi el la ZF Power Summit 2023.

zf.ro

[dcp100168]

O fabrică de „hidrogen verde” va pune Galațiul pe harta europeană a energiei

Galațiul va deveni centru regional de producere a "hidrogenului verde", grație unui proiect în valoare de 32 milioane de euro ce ar urma să fie finanțat direct de Comisia Europeană (CE), a declarat în exclusivitate pentru "Viața liberă" europarlamentarul Dan Nica, membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) a Parlamentului European și raportor pe principalul program european de cercetare și inovare, "Orizont Europa".

Proiectul ce ar urma să fie dezvoltat la Galați este parte a unui plan mai amplu prin care Comisia Europeană își propune să realizeze un "ecosistem" european al hidrogenului, de la cercetare și inovare la producție și infrastructură. Ținta ar fi ca hidrogenul să joace un rol major în reducerea emisiilor de carbon, ca parte a strategiei europene Green Deal, respectiv, a pachetului de măsuri "Fit for 55".

Hidrogenul este privit ca o alternativă la combustibilii fosili, însă, în același timp, CE își propune ca noul tip de combustibil, produs prin electroliza apei, să fie obținut exclusiv prin utilizarea energiei regenerabile. Un astfel de "ecosistem" local de producere a "hidrogenului verde" este ceea ce s-ar numi o "Hydrogen Valley" (Vale a hidrogenului - n.r.). În Europa există deja câteva astfel de "ecosisteme", dar se doresc o multiplicare și o dezvoltare a acestora.

În luna ianuarie a.c., Comisia Europeană a anunțat deschiderea unui apel de propuneri, în cadrul Parteneriatului pentru hidrogen curat, în cadrul căruia a fost pusă la dispoziție o tranșă financiară de 195 milioane de euro, într-o acțiune fără precedent prin care se vor sprijini proiectele cu tehnologie de ultimă oră în domeniul hidrogenului. Fonduri vor fi acordate prin "Orizont Europa" - Programul Cadru pentru Cercetare și Inovare, termenul-limită de depunere a proiectelor pe acest apel fiind 18 aprilie.

Potrivit europarlamentarului Dan Nica, la Galați ar urma să fie realizată o fabrică de producere a "hidrogenului verde", în cadrul unui proiect gestionat la nivelul Consiliului Județean Galați, în parteneriat cu Primăria Galați, Combinatul Siderurgic Liberty Steel Galați, compania de navigație Navrom și operatorul feroviar Grampet, precum și Universitatea "Dunărea de Jos". De asemenea, în proiect sunt implicați parteneri din nouă țări membre UE.

"Acum, când vorbim, echipa coordonată de președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, lucrează intens la acest proiect, pentru a îndeplini condițiile de depunere a acestuia până la termenul-limită. Intenția Comisiei Europene este de a avea cât mai multe proiecte de tip "Hydrogen Valley", dar un avantaj al Galațiului este că are un potențial de producere și consum pe scară largă a acestui tip de combustibil. Iar acest proiect, unic în felul său, va pune Galațiul «pe harta» europeană a noilor resurse de energie", ne-a explicat europarlamentarul Dan Nica.

Potrivit indicatorilor tehnici ai proiectului, din valoarea totală de 32 de milioane de euro, prin grantul Comisiei Europene ar urma să se asigure o finanțare de 20 milioane de euro, diferența urmând să fie asigurată din alte surse, precum Programul Teritorial pentru o Tranziție Justă, coordonat tot de CJ Galați, sau fondurile puse la dispoziție prin REPowerEU.

Unitatea de la Galați ar urma să aibă o capacitate de 20 MW, ceea ce ar asigura producerea a 2.500 - 3.000 de tone de hidrogen pe an. Sursa de energie regenerabilă ar urma să fie asigurată cu ajutorul parcului fotovoltaic pe care Liberty Galați dorește să-l realizeze pe actualul amplasament al haldei de zgură. De asemenea, Combinatul Siderurgic și-a propus adoptarea tehnologiilor bazate pe hidrogen și atingerea neutralității climatice a proceselor de producție până în 2030.

După depunerea proiectului de producere a "hidrogenului verde" la Galați, termenul de evaluare și aprobare este de două-trei luni. Asta ar însemna ca undeva în luna august să se treacă la implementare, fiecare membru al consorțiului având rolul său în proiectul ce ar urma să devină operațional în aproximativ doi ani.

"Unitatea de producție a hidrogenului de la Galați ar urma să acopere inclusiv componentele de distribuție și stocare. Potențialii utilizatori de hidrogen sunt, de exemplu: Combinatul din Galați - pentru că hidrogenul este un substitut foarte bun al gazului metan pentru procesele tehnologice cu ardere înaltă; cei care sunt în traficul feroviar, pentru că locomotivele alimentate cu hidrogen dezvoltă o putere mai mare și pot să înlocuiască locomotivele tradiționale care utilizează motorina sau alte tipuri de combustibili; transportul public - Primăria Galați, pentru Transurb, este parte a acestui proiect, astfel încât să avem autobuze care să fie alimentate cu hidrogen. De asemenea, transporturile navale sunt interesate de acest nou tip de combustibil", a explicat raportorul Parlamentului European pe programul "Orizont Europa", Dan Nica.

Printre partenerii externi ce ar putea participa la investiția de la Galați se află nume cu greutate în domeniul "hidrogenului verde" sau al energiei regenerabile. Printre ei se numără Linde, din Germania, cea mai mare companie din lume în domeniul gazelor industriale, compania de furnizare de gaze (DEPA) din Grecia, compania de consultanță HINICIO din Belgia sau compania de clasificare navală RINA, din Italia. De asemenea, parteneri ar fi și HEAVENN - New Energy Coalition (Olanda) sau Green Hysland - Enagaz Renovable (Spania). La proiect ar urma să mai participe parteneri din Lituania și Bulgaria, nefiind exclusă și participarea unor parteneri din Republica Moldova și Ucraina.

Punctele forte ale acestui tip de consorțiu sunt impactul la nivel regional - social, economic, geopolitic - în sud-estul Europei, date fiind posibilitățile ulterioare de extindere a proiectului. De asemenea, proiectul de la Galați va facilita schimbul de informații, replicarea și conectarea între proiectele din tip "Hydrogen Valley" la nivel european, precum și oferirea de modele concrete de folosire a noilor tehnologii.

Finanțare europeană pentru inovare și dezvoltare

Finanțarea noilor proiecte de inovare și cercetare, inclusiv în domeniul energiei regenerabile și al noilor tehnologii, s-a aflat, în septembrie 2022, și pe agenda Conferinței "Orizont Europa - Oportunități de finanțare pentru cercetătorii și întreprinderile românești", desfășurată la Galați, eveniment la care, la invitația europarlamentarului Dan Nica, a fost prezent și comisarul european pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Mariya Gabriel.

La acel moment, comisarul european a ținut să sublinieze disponibilitatea fără precedent a Uniunii Europene de a sprijini deopotrivă inovarea, cercetarea și conectarea acestora cu întreprinderile.

În prezent, proiectele de tip "Hydrogen Valley" sunt printre cele mai ambițioase avute în vedere de Comisia Europeană. Obiectivul este de a accelera dezvoltarea și implementarea unui lanț valoric european pentru tehnologiile pe bază de hidrogen curat. Accentul se pune pe producția, distribuția și stocarea de hidrogen curat, precum și pe aprovizionarea sectoarelor dificil de decarbonizat, cum ar fi industriile grele și aplicațiile pentru transportul cu vehicule grele.

viata-libera.ro

[dcp100168]

„Hydrogen Valley” - Conferință având ca temă atragerea de investiții la Galați

“Galați Green Valley – Noul pol de investiții pentru viitor” este tema conferinței organizate marți, 4 aprilie, la Galați, de Ziarul Financiar și Liberty Steel Group, eveniment la care ziarul ”Viața liberă” este partener media. Conferința va reuni oficiali la nivel înalt, lideri de business și parteneri strategici locali care vor discuta despre cele mai bune soluții pentru regiunea Galați-Brăila, care are un potențial imens de a deveni următoarea Hydrogen Valley, precum și un pol de investiții în Greensteel și Green Energy.

După cum v-am informat în paginile ziarului ”Viața liberă”, la Galați ar urma, printre altele, să se deruleze un proiect în valoare de peste 32 milioane de euro, pentru realizarea unei fabrici de ”hidrogen verde”. Acest proiect ar urma să fie parte a unui plan mai amplu prin care Comisia Europeană își propune să realizeze un "ecosistem" european al hidrogenului, de la cercetare și inovare la producție și infrastructură. Ținta ar fi ca hidrogenul să joace un rol major în reducerea emisiilor de carbon și înlocuitor al combustibililor fosili.

La conferința ce are drept temă potențialul Galațului de a implementa astfel de tehnologii și-au anunțat participarea reprezentanți a Guvernului și ai Parlamentului European, reprezentanți ai administrației publice local și județene, managerii unor importante companii din țară, reprezentanți ai mediului financiar-bancar și ai unor centre de cercetări în domeniul energiei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Galațiul poate deveni „centrul de greutate” al producției de hidrogen

Galațiul are șansa de a deveni "centrul de greutate" al producerii de hidrogen din România și printre primele "Hydrogen Valley" din Europa, prin realizarea unui "ecosistem" în care hidrogenul-verde obținut integral cu ajutorul energiei regenerabile să fie folosit pe scară largă în procesele industriale și lanțurile valorice ale economiei locale, s-a arătat în cadrul Conferinței "Galați Green Valley - Noul pol de investiții pentru viitor" organizată, la Galați, de Ziarul Financiar și Liberty Steel Group, eveniment ce a avut drept partener media ziarul "Viața liberă".

Fie că a fost vorba de reprezentanți ai Guvernului sau ai Parlamentului European, ai administrației publice locale și județene, de managerii unor importante companii din țară, reprezentanți ai mediului financiar-bancar și ai unor centre de cercetări în domeniul energiei, cu toții au fost de acord că, în contextul noilor politici europene în domeniul energiei, Galațiul poate juca un rol important în tranziția spre un tip de economie compatibil cu Pactul Verde European (Green Deal) și obiective deja conturate prin "Fit for 55", inițiate de Comisia Europeană.

În acest context, este de remarcat că Liberty Steel a anticipat aceste tendințe, iar prin strategia Greensteel și-a propus să atingă neutralitatea în ceea ce privește emisiile de carbon până în 2030, mai repede chiar decât ținta 2050 fixată la nivel european. Toate planurile de investiții din Combinatul Siderurgic Galați sunt orientate spre acest obiectiv. Mai mult, combinatul siderurgic poate deveni ”motorul” noilor tehnologii pe bază de hidrogen!

”Aici, în regiunea Galați, putem produce hidrogen verde - și prin alimentarea unităților noastre siderurgice în mod direct - putem evita problemele de depozitare și transport. Acesta este motivul pentru care ne concentrăm astăzi pe dezvoltarea Galațiului într-o «Green Valley». Pentru a realiza acest obiectiv cu succes, vom avea nevoie de patru elemente principale:

(1) Hidrogenul trebuie dezvoltat la scară industrială - și avem deja un bun început cu proiectele de dezvoltare proiectate de noi, de oraș, de port și de aeroportul din apropiere.

(2) În mod ideal, ar trebui să aprovizioneze mai multe sectoare - nu este vorba doar de oțel, ci și de transport maritim, ciment, apărare și aviație, printre multe altele.

(3) Trebuie să dezvolte lanțul valoric - de la producție până la preluare. Aici putem integra totul - de la potențial masiv de energie regenerabilă la cererea acumulată de către companiile care activează deja în regiune.

(4) În cele din urmă, ar trebui să existe o delimitare geografică clară - Galațiul este o zonă compactă, conectată și are condițiile favorabile pe care le-am menționat mai devreme”, a explicat Sandip Biswas, CEO, Liberty Primary Steel & Mining şi chief investment officer al GFG Alliance Group.

La rândul său, Ajay Aggarwal, președintele pentru Europa al Liberty Steel Group, a precizat că, în ultimă instanță, reducerea emisiilor de carbon din siderurgie este ”atât o cerință morală, cât și o necesitate de afaceri”. Practic, strategia Greensteel și dezvoltarea tehnologiilor pe bază de hidrogen reprezintă răspunsul la ”ecuația” din siderurgie prin care cererea tot mai mare de oțel trebuie corelată cu necesitatea (inclusiv legislativă) de a reduce emisiile de carbon și de asigurare a unor costuri de producție competitive pe piața internațională.

După cum recent ”Viața liberă” a prezentat în exclusivitate, un pas foarte important este lansarea, la Galați, a unui proiect în valoare de peste 32 milioane de euro, pentru realizarea unei fabrici de ”hidrogen verde”, cofinanțat de Comisia Europeană în cadrul Parteneriatului pentru hidrogen curat (https://www.viata-libera.ro/bani-europeni/199681-o-fabrica-de-hidrogen-verde-va-pune-galatiul-pe-harta-europeana-a-energiei).

Ministrul Economiei, Florin Spătaru, a amintit în cadrul conferinței că, la nivelul Guvernului, se află în curs de definitivare ”Strategia națională privind hidrogenul”, dar și că, pentru sectorul siderurgic, va fi prevăzută o schemă de ajutor de stat de 500 de milioane de euro, pentru susținerea tranziției industriale. ”În jurul acestui concept de hidrogen se formează un adevărat lanţ de valoare care duce la dezvoltarea zonei. Zona Galaţi-Brăila este un pol industrial, aproape de Dunăre, putem să folosim Dunărea ca un canal de transport. Sunt companii care se uită în zona Galaţiului să îşi creeze o bază de producţie aici”, a mai arătat ministrul Florin Spătaru.

La rândul său, europarlamentarul Dan Nica, membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) a Parlamentului European, și unul dintre inițiatorii proiectului fabricii de hidrogen de la Galați, a precizat că, săptămâna trecută, Comisia Europeană a aprobat actul privind EU Hydrogen Bank, un instrument pentru finanțarea proiectelor care vizează producția de hidrogen.

”Sunt deja trei miliarde de euro alocate de CE, la care se vor adăuga bani și din partea statelor membre. Obiectul este de a susține producția de hidrogen verde, iar acum se discută de subvenții și de 3 euro pe litrul de hidrogen, pe o perioadă de până la 15 ani, pentru a face cât mai rentabilă folosirea acestui tip de combustibil”, a arătat Dan Nica.

Consiliul Județean (CJ) Galați este integratorul primului proiect privind producerea la scală industrială a hidrogenului în regiunea noastră, în parteneriat cu Primăria Galați, Combinatul Siderurgic Liberty Steel Galați, compania de navigație Navrom și operatorul feroviar Grampet, precum și Universitatea "Dunărea de Jos". De asemenea, în proiect sunt implicați parteneri din nouă țări membre UE.

„Nu a fost ușor să aducem toți acești parteneri împreună, a fost un tur de forță pentru a pregăti acest proiect. Este un început pentru noi, un proiect în care ne propunem să ajungem până la 35 MW, ceea ce înseamnă între 4.000-4.500 tone de hidrogen produs anual. Acesta este doar o etapă, pentru că obiectul final este de a avea o «Hydrogen Valley» la Galați, cu noi oportunități de investiții pentru companii”, a arătat președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Atât specialiștii firmelor din domeniul energiei, transporturilor, industriei, cât și cei din sectorul financiar-bancar consideră că, la Galați, avem șansa de a ajunge ”în top” în ceea ce privește tehnologiile bazate pe hidrogen verde. Dar, despre toate acestea, într-o ediție viitoare a ziarului nostru.

Drumul spre ”Green Valley”, un efort comun

Liberty Steel poate dispune de toată energia regenerabilă pentru a produce hidrogen verde și oțel verde la Galați, însă pentru aceasta trebuie ”un efort comun al guvernului, al investitorilor, al producătorilor și al clienților”, a arătat Ajay Aggarwal, președintele pentru Europa al companiei: ”Permiteți-mi să subliniez de ce va fi nevoie, dacă vrem să transformăm Galațiul într-o adevărată «Green Valley». (1) Avem nevoie de un cadru politic stabil pentru a încuraja industria noastră să facă investițiile masive necesare pentru tranziția ecologică. (2) Avem nevoie de un acces mai rapid și mai simplu la finanțare. Există o mare varietate de fonduri pentru care industria românească poate aplica - de la Fondul de modernizare la Fondul de Tranziție Justă, dar este esențial pentru companii, precum Liberty Galați, să poată accesa efectiv aceste fonduri în mod eficient. (3) Guvernul, sprijinit de Uniunea Europeană, trebuie să asigure aprovizionarea cu energie verde, cu emisii reduse de dioxid de carbon, care să fie abundentă, sigură și la prețuri accesibile și să ajute industria să abordeze eficient criza energetică”.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Producția de hidrogen la Galați depinde de energia regenerabilă, cred specialiștii

”Transformarea orașului Galați într-un pol al producției de hidrogen este fezabilă și necesară pentru Europa”, a declarat Matthew Vogel - advisor for Renewable Energy Development SIMEC, în cadrul Conferinței "Galați Green Valley - Noul pol de investiții pentru viitor", organizată, la Galați, de Ziarul Financiar și Liberty Steel Group, eveniment ce a avut drept partener media ziarul "Viața liberă".

”Cred că Liberty face o treabă excelentă în ceea ce privește inițierea acestui plan și colaborarea cu guvernele și cu partenerii strategici. Potențial există, dar, în mod evident, există și provocări. Cu toate acestea, cred că dezvoltarea energiei regenerabile este ceea ce trebuie să se dezvolte cu adevărat în următorii ani. Cred că aceasta este o condiție prealabilă esențială, în mod evident, pentru creșterea producției de hidrogen", a precizat reprezentantul SIMEC, companie specializată în domeniul energiei.

După cum v-am informat în paginile ziarului ”Viața liberă”, Combinatul Liberty Galați, alături de alți parteneri la nivel local, dar și din nouă țări europene, dezvoltă un proiect de tip ”Hidrogen Valley”, ce vizează producerea, la Galați, de hidrogen prin folosirea de resurse regenerabile.

Necesitate pe termen lung

În opinia conducerii Liberty Steel, folosirea unor astfel de resurse este esențială dacă se dorește atingerea țintelor privind reducerea emisiilor de carbon din siderurgie. După cum sublinia Sandip Biswas, CEO Liberty Primary Steel & Mining și Chief Investment Officer al GFG Alliance Group, în prezent, la nivel global, se produc 200 de kg de oțel pentru fiecare persoană, astfel că, dacă în urmă cu câteva decenii, siderurgia genera aproximativ 4 la sută din totalul emisiilor de gaze, acum s-a ajuns la 9 la sută. Pe fondul cererii de oțel, acest procent ar putea ajunge la 15 la sută, în condițiile în care măsurile de reducere a emisiilor de carbon devin tot mai imperative.

În acest context, Liberty Steel și-a propus ca, în cadrul strategiei Greensteel, să reducă intensitatea carbonului din producția de la Galați la aproximativ 0,3 tone pe tona de oțel produs. ”Acest lucru reprezintă în sine o reducere de peste 80 la sută”, a subliniat Ajay Aggarwal, președintele pentru Europa al Liberty Steel Group.

Energia regenerabilă, element-cheie

Pentru susținerea acestui proces de tranziție la o economie verde, ”energia regenerabilă este extrem de importantă și trebuie să ne asigurăm de faptul că investitorii în regenerabile își realizează investițiile”, a precizat consultantul SIMEC, Matthew Vogel.

”În momentul de față, desigur, cu prețurile actuale ale energiei, sursele regenerabile sunt finanțabile. Se poate spune că investițiile în energie regenerabilă sunt cele mai finanțabile investiții din Europa în prezent. Pentru un proiect, pentru o bancă ce se gândește la un proiect de finanțare, energia regenerabilă reprezintă aur, spre deosebire de orice altceva”, a explicat specialistul în domeniul energiei, care a precizat că Uniunea Europeană a mobilizat deja 5,5 miliarde euro pentru proiecte prioritare în domeniul energiei, inclusiv în domeniul hidrogenului.

Sistem european pentru economie verde

“În domeniul energiei, există la nivel european câteva aspecte care sunt în curs de negociere. Unul dintre acestea este pachetul privind gazele naturale, care include dispoziții privind hidrogenul”, a explicat la rândul său Adolfo Aiello, deputy director general al Eurofer, asociație ce reunește producătorii europeni de oțel.

”Un element important la care lucrăm este conceptul de prioritizare a hidrogenului pentru fabricarea oțelului. Știm că, cel puțin pe termen scurt, hidrogenul va fi o resursă limitată, așa că este foarte important să fie utilizat în sectoarele care au cel mai mare potențial, iar oțelul este unul dintre sectoarele de top. Oțelul are avantajul de a fi concentrat în 25 de platforme siderurgice din Europa. Prin urmare, am solicitat ca noua reglementare privind gazele, în special cea privind piața hidrogenului, să acorde prioritate utilizării hidrogenului în sectoare precum cel al oțelului”, a arătat reprezentantul Eurofer, responsabil în domeniul energiei și al schimbărilor climatice.

Acesta a mai arătat că, la nivel instituțional, este nevoie de un sistem care să susțină investițiile verzi. Un exemplu ar fi sistemul mecanismelor de reducere a emisiilor de carbon.

“În cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de carbon (ETS), avem nevoie de un cadru legislativ din partea autorităților europene care să recompenseze investițiile verzi, cum este cazul investiției de la Galați, prin acordarea de cote gratuite. De asemenea, avem nevoie de acces la fier vechi în Europa. În acest caz, avem nevoie de mai multă atenție și de mai multe prevederi pentru a reține deșeurile în Europa și materiile prime critice și pentru a le defini ca materii prime strategice”, a arătat reprezentantul Eurofer.

Energie, mediu și competitivitate

Astfel de mecanisme ar trebui completate cu unele menite să protejeze competitivitatea sectorului industrial european în raport cu producătorii non-UE.

“Competitivitatea exporturilor va fi un subiect critic în următorii doi ani, deoarece nu a fost posibilă stabilirea unei soluții în cadrul Mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM) pentru moment. Comisia va trebui să revină până la sfârșitul anului 2025 asupra acestui aspect”, a arătat reprezentantul Eurofer.

Producătorii de oțel au colaborat cu specialiști, inclusiv din drept comercial, și au contrat o serie de opțiuni, unele printre care se regăsesc inclusiv menținerea unui anumit nivel de alocări gratuite pentru exporturi sau ajustarea obligațiilor ETS. În prezent, UE are un deficit comercial în domeniul produselor de oțel, în condițiile în care piața europeană este deschisă și producătorilor care nu respectă aceleași reguli de mediu precum producătorii comunitari.

Legislație europeană pentru oțelul verde

Oțelul poate fi un factor-cheie al politicii UE în domeniul schimbărilor climatice, dacă există condițiile favorabile în domeniul legislativ european, a declarat Adolfo Aiello, deputy director general Eurofer: ”Cadrul de reglementare trebuie să susțină o politică comercială eficientă, prin continuarea măsurilor de salvgardare în curs și prin punerea în aplicare a Mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM) eficient, cu o soluție concretă pentru exporturi, precum și a Acordului general durabil privind oțelul și aluminiul (General Sustainable Agreement on Steel and Aluminum). E important ca autoritățile să pună în aplicare sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU Emissions Trading System), cu norme privind alocarea gratuită care recompensează investițiile în tehnologii cu emisii reduse de carbon, să favorizeze accesul la fier vechi în Europa în legislația privind transportul deșeurilor, precum și în Legea privind materiile prime critice (Critical Raw Materials Act) și să pună în aplicare o abordare integrată a lanțului valoric în Legea privind industria Net Zero (Net Zero Industry Act) pentru a sprijini investițiile în oțelul verde”.

viata-libera.ro

[dcp100168]

„Combinatul poate absorbi toată energia bazată pe hidrogen”. Interviu cu Ajay Aggarwal, președinte Europa Liberty Steel Group

Combinatul Liberty Galați va fi ”în prima linie” a punerii în practică, în plan local, a conceptului ”Hydrogen Valley”. Hidrogenul verde, obținut cu ajutorul energiei regenerabile, este elementul-cheie pentru industria siderurgică a viitorului, în cadrul amplului proces de decarbonizare. Despre toate acestea, într-un interviu în exclusivitate acordat ziarului ”Viața liberă” de Ajay Aggarwal, președintele pentru Europa al Liberty Steel Group.

- Se vorbește de conceptul de ”Hydrogen Valley” la Galați. De ce credeți că Galațiul ar avea un avantaj în această privință?
- Hidrogenul este cheia decarbonizării, în general, și a decarbonizării industriei noastre. Galațiul este unul dintre aceste locuri rare unde putem produce hidrogen - pentru că beneficiază de soare din abundență, care permite alimentarea parcurilor fotovoltaice, de vânt puternic dinspre Marea Neagră necesar eolienelor și de resurse de gaz natural din România. Tot aici există cerere din partea companiilor care se află deja în regiune.
Consider că Galațiul are un avantaj enorm de a deveni o adevărată Green Valley, deoarece aici avem industria siderurgică ce trebuie să se decarbonizeze, avem platforma Liberty Galați care poate absorbi întreaga cantitate de energie bazată pe hidrogen și avem proiecte de energie regenerabilă necesare producției hidrogenului verde. Dar, mai mult decât atât, avem voința, oamenii implicați și sprijinul autorităților locale și naționale - așa cum a demonstrat conferința Galați Green Valley organizată recent de ZF în parteneriat cu Liberty. Implicarea unui număr atât de mare de oficiali la nivel înalt, a partenerilor media - inclusiv ”Viața liberă”, a comunității de afaceri și a echipelor Liberty a fost un exemplu de colaborare extraordinară, care poate îndeplini visuri ambițioase precum transformarea Galațiului într-o adevărată Hydrogen și Green Valley.

- Din punct de vedere conceptual, cât de facilă ar fi integrarea hidrogenului în siderurgie, care ar fi principalele provocări? Liberty Steel a experimentat acest tip de tehnologie? Dacă da, unde, cu ce rezultate?
- Există multe oportunități, dar și provocări. În primul rând, hidrogenul nu este încă produs la scară largă, industrială, deși există numeroase proiecte la nivel internațional. În al doilea rând, sunt necesare cantități uriașe de energie regenerabilă pentru a face hidrogenul verde - 1 milion de tone de Greensteel necesită 85.000 de tone de hidrogen verde, care necesită 450 MW de energie, ceea ce înseamnă aproximativ 150 de turbine eoliene. Există multe alte provocări: complexitatea stocării, dificultățile de transport și costul imens al instalațiilor și al infrastructurii necesare pentru a produce hidrogen "verde", în special în comparație cu costul CO2.
Regiunea Galați-Brăila poate profita de aceste provocări, deoarece Liberty Galați își propune să producă hidrogen verde aici și să îl folosească direct pe platforma siderurgică, astfel încât să evităm problemele de depozitare și transport. De aceea, colaborăm cu toți partenerii strategici pentru a transforma Galațiul în Green Valley, care îmbină Hydrogen Valley cu oțelul verde sau Greensteel cu energia verde.
Am implementat deja acest proces în cadrul Liberty Steel Group în Whyalla, Australia de Sud. La 50 de kilometri de compania noastră din Whyalla, avem un adevărat munte de minereu de magnetită de cea mai bună calitate, resurse solare și eoliene fantastice, un port de mare adâncime, o rețea feroviară bine conectată și o forță de muncă extrem de calificată. Pentru Liberty, este locul perfect pentru a testa viziunea companiei de a avea o amprentă neutră de carbon. Toate aceste aspecte pozitive definesc Whyalla ca una dintre cele mai potrivite platforme siderurgice din lume unde putem decarboniza producția primară de oțel. Recent, aceasta a devenit și mai atractivă prin implicarea guvernului Australiei de Sud, care va investi într-un electrolizor de hidrogen de 250 MW pentru a sprijini producția industrială de hidrogen verde în vederea neutralizării emisiilor de carbon.

- La nivelul Combinatului din Galați, care vor fi etapele tehnologice de trecere de la combustibilii fosili (cocs, gaze naturale) la tehnologia pe hidrogen?
- Pentru a ne atinge obiectivul de a avea o amprentă neutră de carbon până în 2030, trebuie să facem tranziția de la furnalele tradiționale către cuptoarele cu arc electric, în timp ce reducem emisiile de carbon prin utilizarea de energie regenerabilă. Dar nu putem face această schimbare radicală într-un singur pas. În primul rând, vom înlocui cărbunele cu gaz natural pentru a alimenta instalațiile de reducere directă a fierului (DRI). Această schimbare în sine va reduce nivelul emisiilor de carbon cu mai mult de trei sferturi din emisiile actuale, iar apoi, pe măsură ce vom folosi hidrogenul verde, ne apropiem de zero emisii.
Printr-o investiție de până la un miliard de euro, planurile de transformare Greensteel vor ajuta Liberty Galați să aibă o amprentă neutră de carbon. În prima fază, vom instala două cuptoare electrice - care ne vor permite să reciclăm fierul vechi în proporție de 100 la sută - și o instalație de reducere directă a fierului (DRI), care va utiliza inițial gaz natural, înainte de a face tranziția către hidrogenul verde în viitor, când amprenta de carbon va fi aproape zero. Vom adăuga un minilaminor integrat MI.DA, cu potențialul de a crește producția platformei siderurgice până la 4 milioane de tone pe an, volumul suplimentar fiind concentrat pe produsele lungi. În paralel, pregătim un parc fotovoltaic de 250 MW, care va alimenta cu energie regenerabilă platforma noastră siderurgică; în timp ce facem reconversia altor zone din cadrul combinatului pentru a crește capacitatea de producție a hidrogenului și de vânzare a energiei electrice înapoi în rețea. De asemenea, cercetăm producția de hidrogen la scară largă, utilizând energie regenerabilă produsă la nivel local. Planurile noastre de transformare sunt susținute de Academia Greensteel, care are ca scop perfecționarea forței de muncă actuale și încurajarea tinerilor de a se alătura industriei.

- În prezent, CJ Galați și Liberty, în colaborare și cu alți parteneri, au inițiat un proiect pentru o fabrică de hidrogen pe platforma Combinatului siderurgic. Care ar fi reperele principale ale acestei investiții?
- Așa cum a prezentat dl Dan Nica, europarlamentar, într-un interviu acordat în exclusivitate publicației ”Viața liberă”, Galațiul ar putea deveni un centru regional pentru "hidrogenul verde" în urma unui proiect de peste 32 de milioane de euro, cofinanțat de Comisia Europeană. Planul prevede construirea unei fabrici de "hidrogen verde" la Galați, proiect gestionat de Consiliul Județean Galați, în parteneriat cu Primăria Municipiului Galați, și cu implicarea Liberty Galați, a Administrației Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galați și a operatorului feroviar Grampet, precum și a Universității "Dunărea de Jos". În proiect sunt implicați alți parteneri din nouă țări membre ale Uniunii Europene. Fabrica de hidrogen de la Galați ar urma să aibă o capacitate de 35 MW, care poate asigura producția a 4.000-4.500 de tone de hidrogen pe an, iar sursa de energie regenerabilă ar urma să fie asigurată de parcul fotovoltaic construit de Liberty Galați.

- Ce rol vor avea partenerii interni și externi în cadrul acestui proiect?
- Fiind un proiect de anvergură, foarte important, cu un impact major asupra comunității gălățene, dar și economiei locale și naționale, este esențial să facem un efort colectiv în care guvernul, investitorii, producătorii și consumatorii să colaboreze pentru a construi fabrica de hidrogen și pentru a proteja planeta.

- Cam în cât timp vom putea vedea implementată metoda folosirii hidrogenului în siderurgia gălățeană?
- Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Deși ne pregătim pentru transformarea Liberty Galați într-un producător Greensteel, în prezent ne concentrăm și pe operațiunile curente. Luna trecută, am repornit Furnalul nr. 5, în urma unui amplu program de mentenanță și îmbunătățiri care a crescut semnificativ siguranța, stabilitatea, fiabilitatea și eficiența energetică a furnalului, timp în care am menținut angajații cu normă întreagă. Deoarece credem că - mai mult decât orice - capitalul uman este vital.
Privind spre 2030, trebuie să colaborăm cu toți partenerii strategici, interni și externi, pentru ca Galațiul să devină Hydrogen Valley și Green Valley. Industria noastră are nevoie de un cadru politic stabil, care să o încurajeze să facă investițiile masive necesare pentru tranziția ecologică, de acces rapid la finanțare, de aprovizionare cu energie verde, cu emisii reduse de dioxid de carbon, care să fie abundentă, sigură și la prețuri accesibile. De asemenea, trebuie să colaborăm cu experții și alte industrii pentru a asigura implementarea hidrogenului la scară industrială.
Academia Greensteel și Fundația noastră GFG din România au început deja să pregătească angajații Liberty Galați pentru viitor și să atragă tinerii în industria siderurgică pentru a asigura o dezvoltare economică sustenabilă pentru angajații noștri, familiile lor și pentru comunitățile care depind de industria oțelului.

- Dincolo de obiectivele acestui prim proiect dedicat hidrogenului verde, cum vedeți în viitor extinderea acestui concept, eventual spre alte categorii de beneficiari din economie?
- În mod ideal, dezvoltarea unei fabrici de hidrogen ar trebui să aprovizioneze mai multe sectoare - nu este vorba doar de oțel, ci și de transport maritim și feroviar, apărare sau aviație, printre multe altele.

- Liberty Steel s-a angajat la un plan de investiții de un miliard de euro la Galați. Cât s-a investit din această sumă până în prezent, care ar fi reperele principale?
- Planificarea și proiectarea planurilor de transformare ale companiei din Galați au avansat, deoarece am efectuat deja studii de fezabilitate tehnică pentru relocarea instalațiilor și echipamentelor moderne de ultimă generație achiziționate anul trecut de la KG Steel din Coreea. Între timp, procesul de licitație pentru cele două cuptoare electrice început anul trecut este în plină desfășurare. Există, de asemenea, un studiu în curs de desfășurare pentru a analiza în detaliu alternativa OSBF pentru a înlocui în viitor furnalul tradițional. Iar în prezent finalizăm prima fază a parcului fotovoltaic de 50 MW de la Galați.

- Liberty Galați beneficiază de o finanțare europeană dedicată prin intermediul Planului Teritorial pentru o Tranziție Justă Galați. Spre ce proiecte de investiții doriți să folosiți acești bani?
- Comisia Europeană sprijină industria locală și întreaga regiune Galați prin decizia de a aloca aproape 400 de milioane de euro prin fondurile de tranziție justă (JTF) pentru această zonă. Alocarea JTF este esențială pentru succesul transformării noastre, deoarece va sprijini doi piloni majori ai programului nostru: instalarea a două cuptoare moderne, hibride și electrice, care ne vor permite să reciclăm până la 100 la sută din fierul vechi și o instalație ecologică de reducere directă a fierului (DRI), care va utiliza inițial gaz natural, înainte de a trece în viitor la hidrogen verde. Considerăm că decarbonizarea este calea spre crearea unei industrii mai sustenabile și mai reziliente din punct de vedere economic, sprijinind în același timp obiectivul Uniunii Europene privind neutralitatea emisiilor de carbon.

Parteneriat public-privat pentru viitorul Galațiului

Liberty Steel colaborează îndeaproape cu autoritățile române și europene, iar conferința de săptămâna trecută a scos în evidență prioritatea pe care o acordă liderii politici locali, naționali și europeni transformării Galațiului într-un centru de producție a hidrogenului și într-o Green Valley, a declarat Ajay Aggarwal: "Considerăm că factorii decizionali români și europeni au un rol esențial în tranziția către oțelul verde. Atât România, cât și UE au nevoie de o politică industrială eficientă pe termen lung. Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon al UE este eficient și are soluții concrete pentru exporturi, asigurând-se că platformele noastre siderurgice care emit mai puțin carbon - cum ar fi cele care utilizează cuptoare hibride cu arc electric - sunt recompensate în mod corespunzător. Continuăm să încurajăm Guvernul României și Comisia Europeană să adopte măsuri care să sprijine și să acorde prioritate industriilor energointensive și solicităm în continuare sprijin pentru implementarea industrială a hidrogenului. Cu ajutorul autorităților și al altor parteneri strategici, putem transforma viitorul industriei și viitorul comunității din Galați".

viata-libera.ro

[dcp100168]

România are în sfârşit un proiect de strategie pe hidrogen: costul de implementare pentru 2030 este de 10,4 mld. euro

• Este prevăzută creşterea producţiei cu aproape 50% pentru care trebuie circa 8.000 MW noi în regenerabile

Ioan Iordache, directorul executiv al Asociaţiei pentru Energia Hidrogenului din România: Cu toate că strategia a fost dezvoltată în trei etape, just ierarhizate (documentare extensivă, evaluarea de scenarii şi definirea obiectivelor, elaborarea strategiei), trebuie să se ţină cont de o a patra, deloc lipsită de importanţă, resursa umană, componentă fără de care implementarea proiectului este dacă nu imposibilă, cel puţin fantezistă.

Dincolo de documentare şi definirea obiectivelor trebuie să ţinem cont de resursa umană necesară, componentă fără de care implementarea proiectului este cel puţin fantezistă, atrag atenţia specialiştii din domeniul hidrogenului.

Pe 31 mai, Ministerul Energiei a pus în dezbatere publică primul proiect de Strategie Naţională a Hidrogenului pe care îl vede România, în contextul în care la nivel european, în ciuda tuturor semnelor de întrebare ridicate de comunitatea energeticienilor, hidrogenul este văzut ca un vector esenţial în procesul de tranziţie energetică. Realizat alături de consultanţii de la Horváth, proiectul Strategiei Naţionale a Hidrogenului 2030 analizează stadiul dezvoltării industriei în acest moment şi trasează liniile principale de dezvoltare până la finalul acestei decade.

„Pe baza datelor furnizate de marii producători/consumatori din industriile locale, care utilizează hidrogenul în procesele industriale (rafinare, siderurgie, industria chimică, îngrăşăminte), printre care se numără AirLiquide, Azomureş, Chimcomplex, Erdemir, Hoeganaes, Liberty Galaţi, Linde Gaz, OMV Petrom, Oţel Inox, Petrotel-Lukoil, Rompetrol, companiile din industrie au însumat o producţie totală de hidrogen de 194 mii de tone în 2021“, se arată în proiectul de strategie. În România, majoritatea hidrogenului este produs prin reformarea metanului cu abur, reformare catalitică şi, într-o mult mai mică măsură, prin electroliza apei şi consumat în cadrul proceselor industriale necesare producţiei. Până la finalul acestei decade însă, producţia hidrogenului ar trebui să se realizeze prin procesul de electroliză alimentat în cea mai mare parte cu energie verde.

zf.ro

[dcp100168]

Un nou pas pentru transformarea zonei Galați în „Hydrogen Valley”

Asociația pentru Combustibili Sustenabili (ACS), împreună cu Linde Gas România, Masterbuild, Universitatea „Danubius” Galați și Liberty Galați au organizat o nouă Conferință a Sustenabilității în Galați, Brăila și Buzău pentru a coagula interesul comun al mediului de afaceri și administrației publice, în vederea dezvoltării conceptului de Hydrogen Valley.

Intenția organizatorilor conferinței a fost aceea de a „inventaria” aliniamentul strategic al mediului public și privat, pentru a studia prin prisma academică nevoile regiunilor de interes strategic pentru a contribui dinamic la economia națională, conform cu cerințele și rigorile partenerilor economici.

Pionierat gălățean în energia verde

„Ediția Conferinței din regiunea Galați, Brăila și Buzău este menită să pună în valoare exemple de pionierat - producția oțelului verde la Liberty și producția hidrogenului prin electroliză în complexul Linde Gas România fiind punctul de pornire pentru extinderea utilizării hidrogenului curat în tot ce înseamnă producție, servicii și transporturi la nivel local”, a afirmat Vlad Stoicescu, președintele ACS.

„Dezbaterea de astăzi se structurează pe o tematică inovativă, care cu promisiunea implementării va dezvolta regiunea Galați, Brăila și Buzău într-un veritabil cluster model în dezvoltare durabilă. Vor rezulta noi locuri de muncă, ceea ce vine să necesite noi specializări academice, pentru a putea continua să inovăm, să dezvoltăm”, a spus dr. Steve O. Michael, rector și CEO al Universității „Danubius”.

Americanii, „interes deosebit” în România

Prezent online la conferința de la Galați, ministrul Economiei, Florin Spătaru, a menționat că promovează internațional România ca punct de sprijin continental pentru tehnologii inovative aplicate în sustenabilitate. „Marile companii europene anunță că producția din lanțurile valorice, inclusiv cele din România, trebuie să înceapă parcursul spre Net 0 emisii de gaze cu efect de seră, amenințând că rup legăturile comerciale cu agenții economici neconformi. Dacă România, la nivel de poli industriali, nu pășește spre implementarea politicilor de decarbonare, pas în care le asigurăm sprijinul cu tot aparatul public, riscăm să ne pierdem avantajul competitiv al economiei naționale”, a spus Florin Spătaru.

La rândul său, Tim Stewart, președintele Oil & Gas Association, a spus: „Avem interes deosebit în România și vom direcționa întregul lanț valoric să analizeze raportul de țară pe care ACS îl întocmește pentru atragerea investițiilor, inclusiv în domeniul energiei, la «Romania-USA Black Sea Energy Security Summit and Trade Mission», pe care îl organizăm împreună cu ACS în luna septembrie 2023, la Palatul Parlamentului”. „Deși hidrogenul este recunoscut atât în UE, cât și în SUA drept noul standard de alimentare a proceselor industriale și a transporturilor, producția hidrogenului curat, pentru o veritabilă tranziție la Net 0 emisii de gaze cu efect de seră, este un proces intensiv și energofag, ceea ce ne pune în poziția de a îmbunătăți continuu tehnologia”, a mai spus Stewart.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Orașul Galați va avea o fabrică de hidrogen verde și autobuze cu hidrogen

Galațiul va avea un parc fotovoltaic cu ajutorul căuia va produce hidrogen verde ce va fi folosit în autobuze cu hidrogen, a declarat Ionuț Bichescu, city manager al orașului. “Acum doi ani de zile noi am plecat în etapa de hidrogen. Am trecut prin mai multe  etape, inclusiv achiziționarea a 50 de autobuze electrice ce trebuie să  sosească la galați. Ultima etapă aș putea spune că este mijlocul de transport  cu hidrogen. Ca să avem asta, ne trebuie stația de producere hidrogen și  stația de încărcare, o direcție spre care am făcut pași. Acum doi ani am  depus la Comisie proiect pentru studiu de fezabilitate, din fericire am fost câștigători noi si Clujul. Am finalizat studiul de fezabilitate și cel de scriere a  proiectului, urmând ca anul acesta să depunem efectiv la finanțare proiectul  cu construcția fabricii de hidrogen și achiziția din mijloacele de transport în comun cu hidrogen”, a spus Ionuț Bichescu, la un eveniment de popularizare a transportului public pe hidrogen.

Oficialul local a explicat că în zona gropii de gunoi a orașului va fi amplasat un parc fotovoltaic care va produce energie electrică ce va fi folosită inclusiv pentru a se obține hidrogen care va urma să fie folosit în transportul public.

“Proiectul a avut două componente: de studiu de fezabilitate și de scriere de  proiect. Este un proiect făcut în parteneriat cu un consultant de la Comisia  Europeană, primăria nu a plătit nimic, căci noi suntem beneficiarii acestui  proiect. Valoarea finală a proiectului, cea cu care mergem la Comisia  Europeană, este de 80 de milioane de euro. Anul acesta se vor deschide  call-urile pe “hydrogen valley”, respectiv pe văi de hidrogen.

Fabrica de hidrogen va fi situată la Tirighina, la groapa de gunoi. Pe una dintre  celulele care este închisă va fi construit un parc fotovoltaic, avem deja  câștigat proiectul de construcție a parcului pentru că vom avea nevoie de energie ca să putem produce hidrogen. Apa avem în zonă. Pe groapa de gunoi, un spațiu oricum nefolosit, am decis să construim un parc fotovoltaic, să producem energie electrică verde. Evident, trebuie să o și folosim așa că am decis ca energia electrică din surse fotovoltaice să fie  folosită pentru transportul public, pentru troleibuze și, am mers și mai  departe, să producem hidrogen, într-o fabrică de hidrogen. Practic, prin hidroliza apei, folosind energia verde, obținem hidrogen verde”, a detaliat city managerul orașului. Oficialul a făcut aceste declarații la Cluj, la un workshop pe hidrogen, în cadrul JIVE projects, finanțat de Clean Hydrogen Partnership.

economica.net

[dcp100168]

Strategia Națională a Hidrogenului: Încălzirea rezidențială pe hidrogen ar fi prea scumpă și cu reduceri minore de emisii CO2. PNRR includea subvenții și obligații

Utilizarea hidrogenului verde în amestec cu gaze naturale la încălzirea rezidențială din România s-ar putea dovedi prea scumpă din punct de vedere al costurilor și cu reduceri nesemnificative de emisii CO2, însă urmează să fie finanțate din Fondul de Modernizare proiecte-pilot în acest sens, se arată în Strategia Națională a Hidrogenului, aprobată astăzi de Guvern prin hotărâre.

″Pentru încălzirea rezidențială, prețul hidrogenului ca și combustibil se poate dovedi foarte ridicat, în special în comparație cu cel al gazelor naturale pe termen scurt și mediu, respectiv în comparație cu pompele de căldură pe termen lung. Reducerea emisiilor de CO2 este semnificativ mai redusă comparativ cu alte utilizări ale hidrogenului, precum cele din sectorul industrial sau sectorul transporturilor. Din cauza conținutului energetic redus al hidrogenului, debitul amestecului de gaz trebuie ajustat, pentru a compensa puterea calorifică scăzută″, se menționează în documentul citat.

Acolo se mai spune că o analiză a Institutului Fraunhofer a arătat faptul că efortul tehnic pentru a substitui un volum de 20% din gazele naturale cu hidrogen regenerabil este deosebit de mare și corespunde unei reduceri de emisii de gaze cu efect de seră de doar 6-7%, din cauza puterii calorifice scăzute a hidrogenului față de cea a metanului.

″Concluzia studiului este că amestecul de hidrogen în gazele naturale, chiar și la procente scăzute volumetric, nu este o utilizare optimă a hidrogenului, care ar trebui evitată pentru utilizare în sectorul rezidențial, în favoarea unor politici care să asigure livrarea de hidrogen regenerabil către industrie și transporturi. Astfel, în cadrul acestor sectoare, pot fi reduse cantități mai mari de emisii de gaze cu efect de seră și se evita și costurile suplimentare care ar trebui suportate de consumatorii de gaze naturale″, se afirmă în Strategie.

Cu toate acestea, în Planul de Acțiuni de Implementare a Strategiei este menționată ″Dezvoltarea unor proiecte pilot pentru a analiza și testa injecția, transportul și utilizarea hidrogenului în amestec cu gaze naturale pentru încălzirea rezidențială″, finanțate din Fondul de Modernizare, în fiecare zonă de distribuție din țară, până în 2027.

Astfel de proiecte pilot au fost implementate deja de sectorul privat de resort.

Pe de altă parte, în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României sunt incluse subvenții și chiar obligații de utilizare referitoare la echipamente și aparate casnice care pot funcționa și cu hidrogen.

"(…) în ceea ce privește utilizatorii casnici, un conținut de hidrogen admisibil de până la 30% vol. poate fi considerat fezabil pentru utilizare în cazul anumitor aparate (aragazuri, centrale/cazane/boilere etc). Însă după cum s-a menționat și mai jos, în Strategia Națională a Hidrogenului (Reforma 4) se vor analiza și propune soluții privind modalitățile prin care se vor sprijini utilizatorii finali pentru a folosi acest nou tip de combustibil și se va revizui în acest sens legislația relevantă.

De asemenea, până la începutul anului 2026 se va avea în vedere posibilitatea dezvoltării unor scheme de finanțare de către Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea stimulării achiziției de centrale/cazanele/boilere, aparate de încălzit, aragazuri etc pentru utilizatorii finali din regiunile în care sunt implementate astfel de rețele de gaz hydrogen ready", se menționează în document.

Tot acolo este inclus și angajamentul României de a construi și pune în funcțiune până la jumătatea anului 2026, în regiunea Olteniei, o rețea de distribuție a gazelor naturale de 1.870 kilometri, care să permită transportul hidrogenului verde.

"Se va revizui inclusiv legislația care să reglementeze utilizarea aparatelor/echipamentelor hydrogen ready (cum ar fi centralele, cazanele etc) de către utilizatorii finali și se vor lansa scheme de stimulare a achiziției de aparate/echipamente hidrogen ready. Astfel, prin modificarea cadrului legislativ și de reglementare, aparatele și echipamentele pregătite pentru hidrogen (hydrogen ready) vor fi obligatorii începând cu 1 ianuarie 2026 pentru toate instalațiile noi", mai scrie în PNRR.

″Prin această Hotărâre de Guvern au fost aprobate două documente programatice relevante pentru contextul actual al decarbonizării, care vizează introducerea hidrogenului ca vector energetic la nivel național, și anume, Strategia Națională a Hidrogenului (SNH) pentru perioada 2025-2030, cu perspectiva anului 2050, și Planul de acțiune pentru implementarea sa.

Prin aprobarea SNH și a Planului de Acțiune aferent, România îndeplinește unul dintre obiectivele din domeniul energetic asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv, obiectivul reformei R4: Dezvoltarea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil tehnologiilor viitorului, în special hidrogen și soluții de stocare – jalon nr. 126″, a transmis Executivul.

Potrivit sursei citate, pentru dezvoltarea direcțiilor strategice propuse în SNH sunt definite 4 obiective generale și obiective specifice, detaliate în textul strategiei, precum și un Plan de acțiuni pentru 2030, respectiv un set de direcții de acțiune în perspectiva anilor 2035 și 2050.

Toate acestea au în vedere eliminare barierelor legislative și susținerea investițiilor critice pe lanțul de producere și consum, precum și atingerea obiectivelor naționale în domeniul decarbonizării, în linie cu importanța tot mai mare pe care o are utilizarea hidrogenului la nivelul Uniunii Europene în efortul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Cele 4 obiective definite în cadrul strategiei sunt:
-    Decarbonizarea economiei, prin folosirea hidrogenului regenerabil în sectoarele dificil de decarbonizat prin alte metode (de exemplu: imposibilitatea electrificării directe);
-   Creșterea economică prin dezvoltarea sustenabilă a unor tehnologii pentru industrii dificil de decarbonizat și crearea de noi locuri de muncă;
-    Dezvoltarea tehnologică pentru a asigura o mobilizare pe termen lung a economiei hidrogenului și pentru a susține atragerea de investiții în economie și creșterea standardului de viață;
-   Securitatea energetică, prin utilizarea hidrogenului și a soluțiilor Power-to-X pentru optimizarea integrării surselor de energie regenerabilă și pentru realizarea integrării sectoriale.

Strategia Națională a Hidrogenului adoptată astăzi identifică un număr de 5 „văi ale hidrogenului”, cu rol catalizator pentru dezvoltarea unei economii curate, acestea reprezentând zone în care este concentrat consumul de hidrogen, exista capacități de conectare la rețea, precum și potențial ridicat în ceea ce privește sursele regenerabile de energie și sursele de apă, cu urmatoarea prioritizare:
Vale 1: București – Ploiești – Târgoviște – Pitești;
Vale 2: Constanța – Medgidia – Călărași – Slobozia;
Vale 3: Cluj – Târgu Mureș – Sighișoara – Sibiu – Sebeș;
Vale 4: Galați – Brăila – Tulcea;
Vale 5: Craiova – Slatina – Târgu Jiu – Rm.Vâlcea.

București – Ploiești – Târgoviște – Pitești
Regiunea este un centru industrial major, alături de rafinării, în cadrul cărora există și în prezent cerere pentru hidrogen. De asemenea, cele două fabrici de ciment din cadrul acestei văi prezintă potențialul utilizării hidrogenului regenerabil după orizontul anului 2030. Tot în acest orizont, datorită aglomerărilor urbane situate în această regiune și al consumului rezidențial ridicat de gaze naturale, se remarcă potențialul pentru amestecul hidrogenului cu gazele naturale pentru uz casnic și non-casnic. Capacitatea de racordare la sistemul energetic este ridicată, alături de potențialul pentru energia fotovoltaică. Întrucât aglomerările urbane sunt puternic concentrate pe această rază și susținute de o infrastructură dezvoltată de transport, cererea pentru transportul public și pentru amestecul cu gaze naturale poate prezenta valori ridicate în viitor.

Constanța – Medgidia – Călărași – Slobozia
În cadrul acestei arii, se regăsește o rafinărie care produce și consumă hidrogen în prezent, dar există și industrii de interes (e.g. industria cimentului) ce pot folosi hidrogenul în viitor. În această zonă este cel mai mare port național. De asemenea, potențialul SRE este printre cele mai ridicate din țară, cu toate că rețeaua de transport al energiei electrice necesită investiții suplimentare din partea Transelectrica. Portul Constanța planifică investiții într-un terminal de bunkeraj pentru combustibili alternativi (hidrogen și/sau derivați), iar porturile maritime de pe Dunăre cuprinse în TEN-T vor fi modernizate și vor realiza investiții pentru transportul de combustibili alternativi. La Slobozia există un combinat chimic în conservare, în cadrul căruia există o fabrică de amoniac cu capacitate de 1.100 t/zi. De asemenea, există posibilitatea dezvoltării unei văi de hidrogen integrată, împreună cu Ucraina sau Republica Moldova.

Cluj – Târgu Mureș – Sighișoara – Sibiu – Sebeș
Această regiune dispune în prezent de cea mai mare cerere de hidrogen, generată de industria amoniacului. La Târgu Mureș există un combinat de îngrășăminte cu două fabrici de amoniac cu o capacitate de 1.100 t/zi. De asemenea, fabrica de ciment din cadrul acestei văi prezintă potențialul utilizării hidrogenului regenerabil după orizontul anului 2030. Datorită aglomerărilor urbane situate în această regiune și al consumului rezidențial ridicat de gaze naturale, se remarcă potențialul pentru amestecul hidrogenului cu gazele naturale pentru uz casnic și non-casnic. Producția de energie din surse regenerabile prezintă valori moderate comparativ cu restul regiunilor analizate. În zona Făgăraș-Victoria există foste platforme industriale din industria chimică și de îngrășăminte, precum și o fabrică de ciment la o distanță de cca. 50 km de Sighișoara, care într-o etapă ulterioară ar putea intra în această vale (de ex. Nitroporos, cu o fabrică de amoniac cu o capacitate de 900 t/zi).

Galați – Brăila – Tulcea
În această arie nu există în prezent cerere pentru hidrogen la nivel industrial, însă prin intermediul noilor proiecte plănuite din industria siderurgică, consumul potențial poate deveni cel mai ridicat la nivel național. Totodată, se remarcă existența porturilor fluviale maritime, dar și a unui potențial ridicat pentru producția de energie eoliană. Proximitatea acestei zone cu valea numărul 2 reprezintă un alt avantaj, având în vedere că o conectare a acestor zone (de exemplu prin conducte de transport de hidrogen) ar oferi sinergii considerabile ambelor văi. De asemenea, există posibilitatea dezvoltării unei văi de hidrogen integrată, împreună cu Ucraina sau Republica Moldova.

Craiova – Slatina – Târgu Jiu – Rm. Vâlcea
În prezent, această zonă geografică prezintă un nivel relativ scăzut de cerere pentru hidrogen la nivel industrial, dar cuprinde multiple puncte de producție industriale ce pot folosi hidrogenul în viitor, înainte și după orizontul anului 2030 (Complexul Energetic Oltenia, Chimcomplex Râmnicu Vâlcea). Un alt avantaj al acestei văi îl constituie potențialul solar al zonei și capacitatea ridicată de racordare la rețeaua electrică. Există in această zonă și facilități de cercetare/inovare, astfel ICSI Rm. Vâlcea coordonează proiectul strategic Hub Român de Hidrogen și Noi Tehnologii Energetice, contract G 2024- 81692/390006 din 13.11.2024, proiect aflat în implementare în cadrul Programului Operațional Creșterea Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare.

profit.ro