Jump to content

Coregraful gălăţean Virgil Tăbuș organizează congresul şcolilor de dans popular


dcp100168

Recommended Posts

Coregraful care a readus dansul popular în inimile românilor. Proiectul unic la nivel european pe care l-a pus în practică

Profesorul coregraf Virgil Tăbuș din Galați este inițiatorul Congresului Național al Școlilor de Dans Popular Românesc, eveniment ce reunește numeroși maeștri și profesori coregrafi din țară și sute de iubitori de joc și voie bună.

După o primă ediție foarte reușită și cu un nivel ridicat organizată la Mamaia, Congresul Național al Școlilor de Dans Popular Românesc și-a păstrat etalonul reușind în cea de a două ediție, care a avut loc la Tulcea, să aducă un număr mai mare de școli de dans decât în anul precedent, dar a crescut și ca număr de participanți. 

Ceea ce profesorul coregraf Virgil Tăbuș, din Galați, a gândit și a pus în aplicare, astăzi se bucură de un real succes.  „Congresul Național al Școlilor de dans Popular Românesc are ca scop promovarea jocului popular românesc în rândul oamenilor iubitori de folclor, oameni care urmează cursurile de dans ale școlilor private și nu numai. Aceștia pot învăța jocul popular din diferite zone ale țării de la maeștrii coregrafi și coregrafii din cele mai multe zone etnofolclorice ale țării”, a explicat coregraful Virgil Tăbuș pentru „Adevărul”.

Școala de dans „Tăbuș” din Galați, împreună cu Școala de dans „Coman” din Tulcea sunt organizatorii celei de-a doua ediții a Congresului Național al Școlilor de Dans Popular Românesc. Evenimentul a fost organizat la hotelul „Delta”, o locație selectă, poziționată chiar pe malul fluviului Dunărea, unde timp de trei zile, 7-9 Aprilie 2023, participanții s-au bucurat de șase workshop-uri de dans popular predate de către oameni experimentați în tradiția jocului popular românesc. 

Pleiadă de maeștri și profesori coregrafi

Cei care au împărtășit din experiența lor sunt maestrul coregraf Virginel Solomon din Huși (Vaslui), maestrul coregraf Marius Ursu din Timișoara, profesorul coregraf Virgil Tăbuș din Galați, instructorii Vlad Ivan și Andreea Vulpe din Ploiești, profesorii coregrafi Alexandra și Andrei Mezdrea din Cluj și profesorul coregraf Irenne Stănculescu din Ploiești.

Participanții la congres s-au bucurat de o prima seară plină de joc și voie bună, etalând tradiționala ie, articol vestimentar recomandat în prima seară a evenimentului. 

În cea de-a doua zi, cei 250 de participanți au dat mână cu mână și au format o horă mare pe Faleza Dunării din Tulcea.

10 școli de dans popular și sute de participanți

Elevii celor 10 școli de dans popular participante s-au bucurat de trei zile de socializare, de joc și de schimb de experiență în domeniul jocului popular românesc. Școlile de dans popular care au participat la congres sunt:
-Școala de dans „Tăbuș” – Galați;
-Școala de dans „Coman” – Tulcea;
-Școala de dans popular românesc „Virginel Solomon” – Huși – Vaslui;
-Școala de dans popullar românesc „Maria și Marius Ursu” – Timișoara;
-Dor de Joc – Cluj;
-Școala de dans „Marius Enache” – Buzău;
-Drag mi-e jocul românesc – Ploiești;
-Școala de dans – Let’s Dance – București;
-Școala de dans „Brâu Muntenesc” – Ploiești;
-Școala de dans „În pași de dans” – București.

De la eveniment nu au lipsit invitații speciali. „Acest proiect pe care dumneavoastră îl implementați este unic la nivel european. Vă felicit și aveți recunoștința și dragostea mea pentru ceea ce dumneavoastră dăruiți oamenilor pentru că JOCUL este o bucurie și această bucurie, dumneavoastră o aveți de la Dumnezeu și trebuie să o împărtășiți celorlalți“, a declarat Maria Tănase Marin, realizator la TVR.

Ediția a treia a Congresului Național al Școlilor de Dans Popular Românesc va avea loc la Cluj, organizatori fiind Școala de Dans Tăbuș din Galați împreună cu „Dor de joc” din Cluj.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 7 months later...

Virgil Tăbuș bate cu foc pasul de joc, în era inteligenței artificiale

Virgil Tăbuş este profesor coregraf al Școlii de Dans "Tăbuș", pe care a înfiinţat-o împreună cu soţia lui, Diana Tăbuş, acum 11 ani. În tot acest timp, peste 2.000 de persoane au fost iniţiate în tainele jocului popular românesc. Datorită soţilor Tăbuş, un eveniment inedit, pe care l-au organizat în iunie 2012 - primul Flash Mob de dans popular din România - a devenit tradiţie la Galaţi. Ba a "cucerit" şi alte zone din ţară. Şcoala "Tăbus" a iniţiat Congresul Naţional al Şcolilor de Dans Popular Românesc, unde participanţii pot învăţa jocuri din alte zone etnofolclorice.

Coregraf al Ansamblului folcloric "Dor de tei", pentru adulţi, Virgil Tăbuş se face "vinovat" şi de crearea a trei ansambluri de copii: "Plai Vânătorean", "Brâncovenii" şi "Serdaru". Apropo de copii, pe Rareş, fiul cel mare al familiei Tăbuş, l-aţi putut vedea cântând la fluier şi jucând alături de părinţi şi de Ansamblul "Dor de tei" la "Românii au talent".

Licenţiat în Artele Spectacolului la Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi, Virgil Tăbuş nu este doar instructor de dans, ci şi de Fetno Aerobic - un concept nou, care îmbină elemente din dansul tradiţional românesc cu dansul modern și cel contemporan.

- Domnule Virgil Tăbuş, ce reprezintă pentru dumneavoastră tradițiile românești și de ce le promovați?
- Pentru mine, acum, înseamnă viață, dar vreau să cred că tradițiile noastre, ale poporului român, sunt identitatea noastră. Fără ele, această identitate poate dispărea. Aşa cum domnul Paul Buța a creat acel muzeu viu, "Vatra cu dor", și eu, "nebun" fiind, am creat un ansamblu care să ducă jocul popular mai departe. Puteam să mă limitez doar la cursuri de dans pentru copii și adulți! Dar pentru că eu cred că sunt pe Pământ pentru a lăsa ceva în urmă, împreună cu soţia am decis și ne-am străduit să înființăm Ansamblul "Dor de tei".

- Cui predați pașii de dans popular?
- În 2012, când am înființat școala de dans, ne dedicasem doar adulților. Pentru că existau alte școli de dans - dar nu de dans popular - am hotărât să vin cu aceste cursuri pentru adulți. După vreo cinci ani, adulții părinți cu care lucram și-au dorit să-și aducă și copiii la cursuri. Inițial, am zis că nu facem cursuri cu copiii, că sunt alte locuri unde se pot face. La insistențele părinților, am început să lucrăm și cu copiii. Avem acum grupe de copii de la 4 la 7 ani, de la 7 la 12 ani, iar pe cei de 14-16 ani îi încadrăm la grupe de adulți.

- De ce vor ei să învețe jocul popular?
- Cei mici sunt îndrumați de către părinți, care îi văd acasă cum joacă, auzind muzica populară. Fiind ritmată, muzica noastră populară te împinge la joc: chiar dacă nu știi, tot sari și dai din picior. Şi-atunci părinţii zic: "Gata, ne dăm copilul la dans popular!". Sunt părinți care mă sună pentru că vor să-și dea copilul la dans popular şi pe care îi întreb: "Câți ani are copilul?"/ "2 ani are, dar știți cum dansează!"… Bineînțeles, sunt prea mici ca să-i primim la dans popular. Măcar 4 ani să aibă, ca să înțeleagă, să știe care e piciorul stâng. Dacă nu știu, îi învățăm noi. Am o echipă, pe colegii Lili și Claudiu, care mă ajută la grupele de copii. La adulți lucrez doar cu Claudiu. Deci de la 4 ani la peste 80 de ani sunt oamenii care vor să vină la noi la cursuri.

- I-ați jucat măștile maestrului Paul Buța?
- Fiind, o perioadă de timp, dansator profesionist la Ansamblul "Doina Covurluiului", inevitabil am colaborat cu domnul Buța de mai multe ori. Pe scenă, i-am jucat măștile și cu colegii de la trupa "Ciobănașul", și cu Ansamblul "Dor de tei". Mai nou, avem în proiect să achiziționăm măști pentru toți membrii. Măcar 20! Momentan, avem doar două măști, pe a mea și pe a soției. Și da, le-am jucat și în ogradă la "Vatra cu dor".

- Suntem în sudul Moldovei, Dobrogea e peste Dunăre, Muntenia de la Brăila încolo. Există un joc sau un pas de dans specific zonei noastre?
- Nu unul, mai multe! Noi suntem un ansamblu de amatori și avem, până în prezent, patru suite de jocuri populare doar din județul nostru. Unele dintre ele nu au fost puse în scenă de alte ansambluri din județ. Am încercat să vin cu ceva nou, cu jocuri nejucate vreodată pe scenă de alte ansambluri. Cred că hora în două părți de la noi, din Sud, e mai reprezentativă, cunoscută și dorită de oameni, în general. Pe celelalte jocuri, doar cei care lucrează cu ele le știu.

- Îndrăznesc să vă întreb în calitate de posesoare a două picioare stângi, care fie se lovesc unul de celălalt, fie pășesc în contratimp pe muzică: există vreo schemă de pași pe care, dacă o deprind, o să mă descurc onorabil la joc și, dacă da, care e aceea?
- Există reguli! În facultate, regula numărul unu ca să iei un examen era să te prezinți. Ca să înveţi să dansezi, regula numărul unu e să te prinzi în horă, de mână cu ceilalți. Dacă stai pe scaun și spui că nu știi, n-ai să înveți niciodată. Pentru început, nu trebuie să-ți spună cineva cu ce picior să pleci. Important e să intri în joc, să simți oamenii, să simți ritmul, energia și după aceea ar trebui ca totul să curgă de la sine. La noi în județ, hora se pornește cu stângul în față. Dar dacă te duci la o nuntă, să zicem, la București, și unii pornesc cu dreptul, iar tu - cu stângul, nu spunem că a greșit cineva. Tu vii de la Galați și așa se joacă aici. Dacă mai în Nord se porneşte cu dreptul, tot horă se joacă! Deci regula numărul unu este să vă ridicați de pe scaun. Și regula numărul doi, să pășiți pragul școlii noastre! Nu trebuie să faceți performanță! M-aţi întrebat mai devreme de ce vin cursanţii la noi. Unii vin să învețe pentru că urmează să se căsătorească, iar după ce învață, nu mai pleacă de la noi. Nu știau să danseze, nu simțeau ritmul, dar a început să le placă. Sunt şi dansatori care au împlinit 10 ani de când sunt la cursurile noastre. Intră în ei acel "microb", acea plăcere, acea bucurie de a juca pe muzica românească!

- Pe reţelele de socializare sunt tot felul de filmulețe, tutoriale, demonstrații de pași de dans. În ce măsură poţi învăța să dansezi de pe internet?
- Mă bucur că m-ați întrebat! Da, există filmulețe cu pași de dans. Un filmuleț pe care eu, dacă îl văd, pot să-l descifrez și să-l pun cu un cursant în practică. Dacă o persoană dornică să înveţe să danseze se uită la un tutorial online, poate va reuși să-l imite pe cel de dincolo de ecran. Dar ca să danseze, un profesor trebuie să-l vadă. Învățând online, nici nu știi dacă tu faci bine. Cine te corectează? A, se poate intra într-un apel video, pentru o verificare, dar există o întârziere la conexiune. Dacă nu pui mâna pe cursant să vezi ce-i lipseşte sau ce are nevoie… eu nu sunt pentru aceste tutoriale. Prefer să joace omul de mână cu mine.

- Ați fost invitat la nunți, dar nu ca nuntaș, ci în calitate de consultant în tradiții ori chiar cu misiuni speciale, precum aceea de vornic.
- Am participat, dar nu în calitate de vornic. De vreo 20 de ani, participăm ca să animăm un pic momentul nunții cu un program artistic. Pe lângă spectacolul respectiv, aveam rolul și reușeam să-i antrenăm și pe invitați. Mulți nu s-ar fi ridicat de pe scaun, dar dacă venea un dansator îmbrăcat în costum popular și îi lua de mână, parcă ar fi încercat. Și atunci, ușor-ușor, prindeai curaj. Și asta făceam noi o jumătate de oră - o oră, invitam oamenii la joc. Chiar dacă ştiau, chiar dacă nu, nu refuzau invitația la dans. Şi atunci începea distracția!

- Suntem parte a Uniunii Europene care pledează pentru unitate în diversitate. Trăim într-o lume globalizată în care sărbătorim, deopotrivă, Valentine's Day și Dragobetele. Facem breakdance pe ritmuri populare și purtăm ii autentice… cusute-n China. Ce viitor mai au tradițiile și arta populară românească autentică?
- Din păcate, media promovează aceste sărbători care nu ne aparțin. Dar, prin puținul meu, și eu și domnul Buța punem umărul pentru ca sărbătorile noastre să fie prilejuri de a ne întâlni și de a juca. Asta înseamnă că promovăm sărbătorile. De exemplu, în fiecare an noi facem o sărbătoare ca pe vremuri, o horă, Dragobete. La fel şi de 1 Decembrie, Ziua Națională. Nu facem petrecere românească de Valentine's Day. Totuși cred că marea responsabilitate le aparține instituțiilor de cultură, care pot face multe și trebuie să facă. Din păcate, se dorește un pic și la nivel global să ne pierdem din rădăcini. Se dorește și desființarea de instituții de cultură, de ansambluri. Vor mai rezista școlile private de dans, care sunt puține la număr în țară, și care reușesc să facă ceva mai departe.
În ceea ce priveşte jocul popular, e posibil să mai dispară din jocurile noastre din județ și nu numai, pentru că nu se vor mai juca. În schimb, simpla horă și bine-cunoscuta sârbă nu vor dispărea niciodată. Niciodată! La un eveniment de bucurie, oamenii cu siguranță se vor prinde de mână şi vor juca. De asta am și un îndemn pe care îl folosesc și la Congresul Şcolilor de Dans Popular: "Hai la joc!".

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.