Jump to content

Gheorghe Suciu - pictorul cu peste 1.000 de tablouri


dcp100168

Recommended Posts

Pictorul Gheorghe Suciu şi-a câştigat dreptul la "Motive obsesive"

Vine uneori în viaţă, dar şi în artă, un moment de bilanţ. Lucrurile cu care te‑ai luptat din răsputeri să le înţelegi rostul, momentele frumoase, bucuriile şi tristeţile se aliniază şi cer să fie privite dintr‑o altă lumină. Aşa se întâmplă şi cu cea de‑a cincisprezecea expoziţie a pictorului, gălăţean prin adopţie, ‑ Gheorghe Suciu care ne‑a răsfăţat, miercuri seară, cu un nou vernisaj la Galeriile "N. Mantu". "Însă. Motive obsesive" este genericul expoziţiei care va sta deschisă până pe 4 septembrie şi care reuneşte şase suite de tablouri, corespunzând celor şase motive de creaţie care l‑au "bântuit" pe artist de‑a lungul carierei: copilăria (Cândva, nişte copii..."), florile ("Risipei se dedă florarul"), femeia ("Fă‑mă, Doamne, bob de mei..."), autoportret ("Cum te văd şi cum mă vezi"), peisaj ("Cântecul albastru al Dunării") şi geneze ("Izvodirea unei lumi").

"Cel care a trecut prin clipe de bucurie, cel care a trăit ore de tristeţi şi ani de incertitudini şi speranţe, are dreptul să se revolte şi să pună pe pânză toate aceste obsesii", spune pictorul, care ne‑a impresionat cu capacitatea sa de muncă şi cu o expoziţie foarte bogată. Ne‑am bucurat să‑l redescoperim cu umorul în bună stare şi cu zâmbetul pe buze, indiferent de surprizele pe care i le‑a rezervat soarta. Gheorghe Suciu a fost jovial şi o gazdă foarte bună, în ciuda faptului că, din diverse motive, colegii de breaslă (cu câteva excepţii) nu au fost prezenţi la vernisaj. Important este că i‑au fost alături foarte mulţi prieteni, printre care şi pictorul Teodor Vişan ‑ cel care a vorbit în deschiderea vernisajului.

Îi mulţumim pentru minutele de încântare colorată pe care ni le‑a oferit într‑o zi toridă şi‑i dorim sănătate. Cei care nu au ajuns la deschiderea expoziţiei o pot vizita până pe 4 septembrie.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=26170

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Gheorghe Suciu: A pictat peste 1.000 de tablouri

* Le petit paintre” (Micul Pictor), cum îi place să se intituleze, a creat peste o mie de tablouri şi îşi doreşte să realizeze o sală cu lucrări inspirate din opera lui Lucian Blaga

Încă de la grădiniţă făcea figurine din lut moale, iar de la vârsta 13 ani a început să lucreze constant în domeniul artei. „Eram pionieri, iar întâmplarea a făcut ca un coleg să nu mai poată face gazeta de perete. Doamna profesoară m-a pus pe mine să o pictez. Nu i-a venit să creadă că eu singur am făcut-o. A venit la mama acasă şi a întrebat-o cine m-a ajutat”, spune cu emoţie în glas pictorul. La vârsta de 14 ani s-a îmbolnăvit grav de poliomielită, boală care l-a chinuit de atunci tot timpul. „Eram un fotbalist bun, selecţionat chiar în centrul olimpic, însă din cauza hranei foarte proaste m-am îmbolnăvit şi a trebuit să renunţ imediat după participarea la concursul: „Fii gata pentru apărarea patriei”, povesteşte cu tristeţe artistul.

Şef de promoţie pe ţară

În 1967, absolvă cursurile Facultăţii de Arte Plastice din Timişoara, ca şef de promoţie pe ţară. Din cauza bolii de care suferă, alege să fie transferat ca profesor în Galaţi. „În zona Ardealului nu erau decât localităţi de munte pe care eu nu le puteam aborda cu situaţia mea fizică. Nu mi-a părut niciodată rău de alegerea făcută. Am fost profesor de desen la şcolile nr. 1, 2, 17, 29, 30 şi 34. Am iubit enorm toţi copii, dar şi ei au ţinut la mine. Încet-încet boala mea s-a agravat şi începusem să merg foarte greu. Îmi amintesc că iarna veneau şi mă luau de acasă, iar seara mă aduceau cu sania înapoi. N-o să uit niciodată dragostea lor faţă de mine”, mărturiseşte pictorul Suciu.

Are peste 16 expoziţii personale

Din 1971 participă la expoziţiile Filialei Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) Galaţi. În total, are peste 1.000 de tablouri pictate. „Pe unele tablouri le-am vândut, pe unele le-am dăruit, la toate ţin la fel de mult. Îmi amintesc că o lucrare deosebită a fost la o zi după căsătorie. Am imortalizat buchetul de mireasă al soţiei, nişte garoafe albe, şi i l-am dăruit”, îşi aminteşte pictorul. Cea mai scumpă lucrare a sa ajunge până la 2.000 de lei, dar dacă o persoană îşi doreşte cu ardoare un tablou, i-l vinde şi în rate. Nu pictează niciodată la comandă. „Vreau să am eu libertatea de mişcare, nu să fiu constrâns de o idee. Nu pot să-mi copiez propriile lucrări. Inevitabil îmi cere organismul să modific ceva”, spune pictorul. În fiecare an, de sărbători, le trimite la toate cunoştinţele, inclusiv la clienţi, felicitări pe care se semnează „Le petit paintre”.

Întrebări şi răspunsuri

- Cum vi se pare lumea artistică gălăţeană?

- „Suficient de rece, iar eu printre ei am fost întotdeauna un izolat. Într-un fel mă lăudă că nu am fost niciodată implicat în dicuţiile şi disputele lor. Eu am fost şi departe. Mi-a murit copilul, apoi soţia, am avut multe probleme şi nu prea am avut timp. Sunt prieten bun cu Vasile Neagu şi Ioan Murariu Neamţ”.

- Ce vă doriţi să mai realizaţi?

- „Visez să ajung împreună cu prietena mea la Paris, iar pe plan creator vreau ca în viitorul apropiat să realizez o sală cu picturi inspirate din opera lui Lucian Blaga, pe care să le donez bibliotecii V.A Urechea”.

Ce-i place

„Îmi place ca omul să fie săritor şi să-l înţeleagă pe celălalt. Ador persoanele modeste şi sincere. Îmi plac mult florile, stânjeneii, magnoliile, crizantemele. Toţi amicii îmi aduc flori când vin în vizită la mine. Iubesc, de asemenea, toţi prietenii şi cărora ţin să le mulţumesc din suflet pentru că m-au ajutat foarte mult”.

Ce nu-i place

„Îmi displac hoţia, minciuna şi prefăcătoria. Astea sunt groaznice. De asemenea, nu îmi place încrâncenarea şi răutatea unor oameni. Consider că viaţa este prea scurtă pentru astfel de lucruri”.

Profil

Născut: 18 aprilie 1943, la Subcetate, Hunedoara

Studii: Liceul Pedagogic, Facultatea Arte Plastice Timişoara; Facultatea de Filologie, Universitatea „Al.I. Cuza”

Profesie: profesor de desen

Familie: Văduv

http://www.adevarul.ro/articole/galati- ... louri.html

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

La 70 de ani, pictorul Gheorghe Suciu arde pentru arta sa

Pictorul şi profesorul Gheorghe Suciu împlineşte astăzi 70 de ani. Născut la Subcetate, Hunedoara, Gheorghe Suciu a urmat două facultăţi - Artele Plastice la Timişoara şi Filologia la Iaşi. S-a stabilit la Galaţi în 1967, fiind profesor la mai multe şcoli până în anul 2000, când s-a pensionat. Deşi pictează de aproape 50 de ani, a fost conştient tot timpul că starea de sănătate nu-i va permite să trăiască numai din artă. Pe când avea 18 ani, în urma unei epidemii de poliomielită, a contractat boala. Aceasta nu l-a împiedicat să lupte cu destinul, în ciuda problemelor de sănătate ce l-au determinat, în ultimii ani, să iasă din ce în ce mai rar din casă. A deschis 17 expoziţii personale şi a publicat două cărţi de poezii – „Surâs amar” şi „Jurnalul unui berbec însingurat”. Regretă că nu poate să mai meargă în natură şi printre oameni. Se bucură de fiecare zi în care poate lucra şi ori de câte ori îi deschid uşa prietenii, foştii elevi sau colegi. Pictura reprezintă pentru Gheorghe Suciu „substanţa care arde şi mă ţine în viaţă, precum ceara de la o lumânare”, cum singur recunoaşte. Îi dorim multă sănătate, ca să se poată bucura în continuare de tot ceea ce-i este drag şi putere de muncă pentru a rămâne tot tânăr cum îl ştim.

viata-libera.ro


 

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Gheorghe Suciu, la a 20-a expoziţie personală

"Amurg" se intitulează expoziţia deschisă de Gheorghe Suciu la Galeriile de Artă "Nicolae Mantu", expoziţie ce va putea fi vizitată până la sfârşitul lunii octombrie. La vernisaj, pictorul a mărturisit asistenţei numeroase că genericul sub care au fost grupate tablourile nu se referă la ceea ce reprezintă picturile sale, ci la vârsta sa. "Am 72 de ani", a mărturisit pictorul în aplauzele întregii asistenţe.

La cea de-a 20-a expoziţie marca Suciu a fost prezent criticul de artă Mariana Cocoş Tomozei, care i-a făcut o binemeritată caracterizare. "Gheorghe Suciu a avut un număr impresionant număr de expoziţii personale, 18 dintre ele fiind realizate aici în Sala Mantu. Plasticianul gălăţean ne surprinde de fiecare dată prin ceva nou. Acum vine cu o expoziţie foarte bogată, nu mai puţin de 60 de tablouri pe tematici diverse. Ca de obicei, preferinţele lui merg în domeniul peisajului, al naturii moarte cu flori, avem mai puţine lucrări cu personaje. Surprinde această luminozitate specială comună tuturor compoziţiilor, în spiritul post-impresionist, artistul este atras de natură, a preferat o cromatică luminoasă, iar acest lucru nu este deloc uşor de realizat, întrucât este foarte sensibilă limita între culori luminoase şi culori stridente. Un alt lucru pe care l-am observat este spontaneitate din ce în ce mai mare pe în surprinderea naturii, în surprinderea atmosferei, în surprinderea mişcării acestor plante. Natura la Gheorghe Suciu este ceva ce se mişcă, nu ceva încremenit. Peisajele mi-au atras atenţia prin simplitatea abordării şi sinceritate în transmiterea impresiilor. Autorul are o sensibilitate specială, care se face simţită nu numai prin culoare sau pensulaţie, ci şi prin unele elemente pe care ne este greu să le definim. Ori tocmai aceste elemente constituie stilul lui Gheorghe Suciu, stil pe care l-am recunoaşte chiar dacă tablourile nu ar fi semnate", a spus criticul de artă.

Artistul plastic şi-a lansat la expoziţie şi cel de-al treilea volum, intitulat "Cantonul duzi", pe care Gheorghe Suciu a dedicat-o fiului şi soţiei sale, ambii decedaţi, şi care cuprinde povestiri, portrete, file de jurnal, cu caracter autobiografic, dar şi câteva poezii.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Gheorghe Suciu s-a dus să picteze raiul

Bucăţi rupte din rai, aşa mi s-au părut întotdeauna picturile lui Gheorghe Suciu. Pline de soare şi senin, cu vegetaţie exuberantă, izbucnind verde, gâdilând până în adâncul retinei, dându-ţi o sete nesăţioasă de viaţă. Asta am simţit de fiecare dată când m-am oglindit în tablourile sale.

Pictorul însuşi avea o seninătate şi o blândeţe de copil mare, altfel n-ar fi reuşit să picteze atât de curat frânturi din raiul lumesc. Soarta nu a fost prea darnică cu el, dar a ştiut să toarcă necazul în culoare pe pânză, să-l transfigureze în acele peisaje solare, unde abia mijea melancolia omului care mânuise penelul. N-a pictat cu lacrimă după soţia şi fiul care l-au părăsit de timpuriu, a fost mai degrabă tentat de curcubeul de după furtună. Aşa era şi în relaţiile cu cei din jur. Deşi ar fi avut toate motivele să se plângă, el însuşi fiind imobilizat în cărucior, a avut acel dar rar de a-i aduna pe oameni împrjurul său cu zâmbetul pe buze. Aşa se explică faptul că, deşi a fost adoptat de oraşul de la Dunăre, a avut aici foarte mulţi prieteni. Şi ca profesor, a ştiut să se apropie de elevii săi, care l-au îndrăgit, mulţi dintre ei devenindu-i, în timp, prieteni pentru toată viaţa. Înconjurat de oameni atraşi de căldura lui sufletească, aşa l-am văzut la fiecare vernisaj al expoziţiilor sale. Aşa a fost şi la ultima, pe care parcă dintr-o premoniţie, a numit-o "Amurg". Atunci pictorul a mărturisit asistenţei numeroase că genericul sub care au fost grupate tablourile nu se referă la ceea ce reprezintă picturile sale, la fel de exuberante ca de obicei, ci la vârsta sa. "Am 72 de ani", a a spus el simplu, în aplauzele pline de admiraţie ale celor veniţi să se bucure odată cu el pentru o nouă expoziţie bogată, dar şi pentru cel de-al treilea volum al său, "Cantonul cu duzi", în care evocă meleagurile copilăriei, petrecute pe colinele înverzite de la Subcetate, în judeţul Hunedoara. Acolo s-ar fi întors cu tot dorul, dacă sănătatea i-ar mai fi permis. Acolo a gustat prima dată raiul. Şi cum a încercat toate culorile pământului, acum Gheorghe Suciu s-a dus acum să picteze şi raiul din cer. S-a stins în noaptea de 11 spre 12 ianuarie, după ani lungi de suferinţă, în care nu s-a lăsat doborât de boală.

Cei care vor să-şi ia rămas bun, îl găsesc la Biserica Vovidenia. Slujba va avea loc joi, 14 ianuarie, la ora 12,00, iar înmormântarea va fi la Cimitirul "Ştefan cel Mare".
Gheorghe Suciu s-a născut la 18 aprilie 1943. A absolvit Facultatea de Arte Plastice din Timişoara (1967) şi Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi, Facultatea de Filologie (1979). În 1967, s-a stabilit la Galaţi. Aici a funcţionat până la pensionare ca profesor de educaţie plastică la mai multe şcoli gimnaziale (nr. 29, 30, 34) şi în paralel cu activitatea didactică a participat la viaţa artistică a Filialei locale a U.A.P.R. A început să expună din 1971 la manifestările colective ale acesteia, având în acelaşi timp şi un număr de peste 20 de expoziţii personale. În 2010 a publicat volumele de versuri „Surâs amar” şi  „Jurnalul unui berbec însingurat”, iar în 2015, volumul de proză memorialistică „Cantonul cu duzi”.  A realizat şi ilustraţie de carte.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.