Teatrul "Nae Leonard", la Centenarul Puccini de la Opera Naţională

[dcp100168]

Teatrul "Nae Leonard", la Centenarul Puccini de la Opera Naţională, cu "Boema"

Teatrul de Operă şi Operetă "Nae Leonard" din Galaţi a fost invitat să participe la Centenarul Puccini, festival organizat în luna iunie de Opera Naţională din Bucureşti. Instituţia gălăţeană va prezenta în Capitală opera "Boema" ("La Bohème"), într-un spectacol programat pe 15 iunie, de la ora 19,00, cu o zi înaintea serii de gală, care este rezervată gazdelor.

"La bohème" este o operă în patru acte de Giacomo Puccini, libretul fiind scris după romanul "Scènes de la vie de bohème", al scriitorului francez Henri Murger. Premiera mondială a avut loc pe 1 februarie 1896, la Teatrul "Regio" din Torino.

"Boema" gălăţeană a fost pusă în scenă de regizorul italian Paolo Bosisio, colaborator permanent al Teatrului "Nae Leonard",  iar distribuţia care va aduce la viaţă spectacolul în reprezentaţia de la Bucureşti este următoarea: Mimi - Lorena Puican; Rodolfo - Paul Lungu; Musetta - Lorena Mărginean; Marcello - Alin Munteanu; Schaunard - Dominic Cristea; Colline - Sebastian Băncilă; Alcindoro/ Benoite - Elvis Butunoi; Parpignol - Tudorel State; Sergente/ Doganiere - Daniel Nistor; un ragazzo - Nicholas Filip Negrișanu. Dirijor va fi Traian Ichim (Brașov), regia artistică este semnată de Paolo Bosisio (Italia), iar scenografia de Gheorghe Andreescu.

Premiera gălăţeană a avut loc pe 24 ianuarie 1970 (în regia lui Nicolae Ciubuc, dirijor Gabor Kiss), "Boema" fiind refăcută în cadrul Festivalului Internațional "Leonard", ediția a XVII-a (în regia lui Bosisio, dirijor Gheorghe Victor Dumănescu - Cluj-Napoca), pe 5 iunie 2022.

Cea de-a treia ediţie a Bucharest Opera Festival se va desfăşura în perioada 7-16 iunie, cu participarea celor mai importante teatre de operă şi balet din România, care alături de invitaţii din străinătate vor aduce în faţa spectatorilor nu mai puţin de opt producţii din creaţia marelui compozitor italian Giacomo Puccini, de la al cărui deces se împlinesc în 2024 o sută de ani.

În programul anunţat de Opera Naţională figurează cele mai prestigioase instituţii muzicale româneşti, cele din Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa, Braşov şi Galaţi, alături de Opera Maghiară de Stat din Budapesta şi Daegu Opera Festival din Coreea de Sud. Se estimează că peste 1.500 de muzicieni, balerini, personal artistic şi tehnic vor fi prezenţi la această ediţie a Bucharest Opera Festival.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Teatrul "Nae Leonard", la Centenarul Puccini de la Opera Naţională, cu „Boema”

Teatrul de Operă şi Operetă "Nae Leonard" din Galaţi a fost invitat să participe la Centenarul Puccini, sărbătorit la Opera Națională București prin cea de-a treia ediție a Bucharest Opera Festival, în perioada 7-16 iunie 2024. Instituţia gălăţeană va prezenta în Capitală opera "Boema", într-un spectacol programat sâmbătă, 15 iunie, de la ora 19,00, cu o zi înaintea serii de gală, care este rezervată gazdelor.

"La bohème" este o operă în patru acte de Giacomo Puccini, libretul fiind scris după romanul "Scènes de la vie de bohème", al scriitorului francez Henri Murger. Premiera mondială a avut loc pe 1 februarie 1896, la Teatrul "Regio" din Torino.

"Boema" gălăţeană a fost pusă în scenă de regizorul italian Paolo Bosisio, colaborator permanent al Teatrului "Nae Leonard", iar distribuţia care va aduce la viaţă spectacolul în reprezentaţia de la Bucureşti este următoarea: Mimi - Lorena Puican; Rodolfo - Paul Lungu; Musetta - Lorena Mărginean; Marcello - Alin Munteanu; Schaunard - Dominic Cristea; Colline - Sebastian Băncilă; Alcindoro/Benoite - Elvis Butunoi; Parpignol - Valentin Vasopol; Sergente/Doganiere - Daniel Nistor; un ragazzo - Nicholas Filip Negrișanu. Dirijor va fi Traian Ichim (Brașov), regia artistică este semnată de Paolo Bosisio (Italia), iar scenografia, de Gheorghe Andreescu.

Premiera gălăţeană a avut loc pe 24 ianuarie 1970 (în regia lui Nicolae Ciubuc, dirijor Gabor Kiss), "Boema" fiind refăcută în cadrul Festivalului Internațional "Leonard", ediția a XVII-a (în regia lui Bosisio, dirijor Gheorghe Victor Dumănescu - Cluj-Napoca), pe 5 iunie 2022.

Cea de-a treia ediţie a Bucharest Opera Festival se va desfăşura în perioada 7-16 iunie, cu participarea celor mai importante teatre de operă şi balet din România, care alături de invitaţii din străinătate vor aduce în faţa spectatorilor nu mai puţin de opt producţii din creaţia marelui compozitor italian Giacomo Puccini, de la al cărui deces se împlinesc în 2024 o sută de ani.

Directorul Teatrului Naţional de Operă şi Operetă "Nae Leonard", Teodor Niţă, ne-a declarat, înainte de plecarea la Bucureşti, unde va participa la conferinţa de presă organizată vineri, 7 iunie, în deschiderea festivalului, că echipa teatrului este extrem de fericită şi de onorată de această invitaţie, mai ales ţinând cont de amploarea manifestării şi de faptul că spectacolul teatrului nostru a fost programat într-o zi de sâmbătă, un prilej pentru cât mai mulţi doritori să-l poată vedea. 

În programul anunţat de Opera Naţională figurează cele mai prestigioase instituţii muzicale româneşti, cele din Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa, Braşov şi Galaţi, alături de Opera Maghiară de Stat din Budapesta şi Daegu Opera Festival din Coreea de Sud. Se estimează că peste 1.500 de muzicieni, balerini, personal artistic şi tehnic vor fi prezenţi la această ediţie a Bucharest Opera Festival.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Artiştii de la „Leonard”, aclamaţi la Bucureşti de public şi de critici. Cum a cucerit "Boema" Capitala

Cea de-a treia ediție a Bucharest Opera Festival – All Puccini Edition, ce s-a desfășurat pe scena Operei Naționale București între 7 și 16 iunie, a adus în sală mii de spectatori. Unul dintre momentele cele mai strălucitoare de pe scena Festivalului i-a aparţinut Teatrului Naţional de Operă şi Operetă "Nae Leonard", care a prezentat, sâmbătă, 15 iunie, "La Bohème", obţinând nu mai puţin de 16 minute de aplauze şi aprecierile criticilor din România şi din străinătate.

"Viaţa liberă" i-a contactat pe câţiva dintre aceşti critici români şi străini, pentru a aduce şi în faţa publicului gălăţean reuşita echipei de la "Leonard", cu speranţa că vom avea şi noi ocazia să vedem spectacolul în stagiunea următoare şi că municipalitatea, împreună cu managementul instituţiei, vor găsi soluţii pentru a face şi mai cunoscute performanţele muzicale ale gălăţenilor şi viaţa culturală a oraşului, în general.  

Evident, nu suntem critici muzicali, aşa că, şi dacă am fi fost în sală la spectacol, ne-ar fi fost imposibil să judecăm la justa valoare evoluţia artiştilor şi soluţiile găsite pentru punerea în scenă de la Opera Naţională din Bucureşti. Astfel că am urmărit reacţiile criticilor recunoscuţi la nivel naţional şi internaţional, contactându-i pe unii dintre ei special pentru publicul gălăţean, cu menţiunea că şi criticile citate au apărut în diferite momente după încheierea evenimentului, iar distanţa şi implicarea interlocutorilor în alte evenimente au întârziat uşor comunicarea. Cu toate acestea, sperăm să vă facă plăcere să citiţi cum au fost văzuţi şi auziţi minunaţii artişti ai teatrului nostru liric de către unele dintre cele mai grele nume din branşă.

"Managementul local a găsit una din cheile succesului"

Astfel, în cronica sa publicată de adevărul.ro, criticul Costin Popa scrie: "A fost o bucurie să asculți glasuri tinere, bine pregătite și cu prospețime vocală în distribuția propusă de Teatrul Național de Operă și Operetă «Nae Leonard» din municipiul de pe malul Dunării. Managementul local a găsit una din cheile succesului.

În montarea tradițională datorată regizorului italian Paolo Bosisio, scenografului Gheorghe Andreescu și coregrafului Fănică Lupu, am avut decoruri și costume clasice, proprii epocii acțiunii, mișcări animate și multă emoție, multă veridicitate, datorate îndeosebi interpreților. Poate doar actul secund s-a desfășurat într-un cadru prea… monumental, față de intimitatea unei cafenele pariziene.

În rolul Mimì am regăsit-o pe soprana Lorena Puican, artistă cu glas liric limpede, rotund, egal pe registre și acute frumos dezvoltate, cu care a desenat un portret plin de timiditate, simplitate, delicatețe și dăruire tandră, în nuanțări expresive și cu multă durere. Tenorul Paul Lungu i-a fost partener, un Rodolfo cu glas complet, de esență incisivă, metalică întrucâtva, cu frazare frumoasă și emoționalitate în rostiri. Îndrăgostit de notele înalte sigur rezonante, a emis un neașteptat (cit. nescris în partitură) Do natural în finalul ansamblului „Gioventù mia…” (actul secund), dominând totul, inclusiv pe inițiatorul Marcello. [...] O plăcută surpriză a fost soprana Lorena Mărginean, Musetta vampă, insinuantă, cu glas strălucitor și cu un final al valsului „Quando m'en vo'” (actul al doilea) respectând formula de diminuendo notată de Puccini, destul de rar aleasă."

Costin Popa este critic muzical şi publicist în Bucureşti, membru al „Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor” (secţia de Muzicologie), membru al „Uniunii Criticilor Muzicali din România”, al Asociaţiei „Presse Musicale Internationale” Paris şi redactor-şef al revistei „Melos”. Este autor a numeroase volume şi numeroase articole de critică muzicală şi interviuri cu personalităţi din lumea operei, publicate în  România şi Franţa. A obţinut premii pentru publicistică, a fost decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler. 

"Seara marilor speranțe" 

Tudor Costin Sicomaş - jurnalist teatral şi critic de artă, absolvent al UNATC „I.L. Caragiale” din Bucureşti, Facultatea de Teatru, Departamentul Teatrologie, Management cultural, Jurnalism teatral - a publicat, la rândul său, o cronică amănunţită a spectacolului gălăţenilor, pe care o puteţi citi integral aici. Iată, în cele ce urmează, câteva idei ale criticului român. 

"Nu multă lume își poate imagina că un orășel precum Galați, fermecător de altfel, prin cosmopolismul său de odinioară care încearcă să fie refăcut azi, poate surprinde din punct de vedere cultural, artistic, muzical. Cu toate acestea, acest port la Dunăre deține o Universitate importantă, dar și o instituție de teatru liric care a căpătat titulatura de “național”, aspect care o ajută din punct de vedere administrativ, legal și financiar să se ridice deasupra uneia care nu are acest atribut. Poate nu întâmplător numele acestui teatru este cel al unuia din cei mai mari tenori români, “prințul operetei” de la începutul secolului al XX-lea, Nae Leonard, căci pare a anunța un nivel artistic foarte înalt. Care, de altfel, este confirmat în ultimul timp de artiștii angajați cu care opera gălățeană se poate mândri în adevăratul sens al cuvântului. Soliști tineri și extrem de talentați (și când spun extrem, îmi asum și cunosc proprietatea acestui cuvânt) o orchestră care poate concura cu orice alt ansamblu muzical de gen din țară și din străinătate, uneori surclasându-le, un cor care, în ciuda numărului mai mic de membri, reușește să redea amplitudinea sonoră cerută de paginile muzicale ce-i sunt dedicate. Iată cum arată un teatru pe care unii poate l-ar numi “de provincie”, însă deloc provincial, sub direcția unui om care este pasionat de arta cântului și care întotdeauna încearcă să atragă în sala de spectacole oameni tineri, tot așa cum pe scenă a creat o pepinieră de tinere talente - Teodor Niță", scrie Tudor Sicomaş, care, la finalul analizei sale, adaugă că "bucuria acestei seri va rămâne pururi întipărită în gândul și sufletul celor ce au asistat la reprezentația cu “La Bohème” a Teatrului Național “Nae Leonard” din Galați".

"Calitatea interpretării ar onora multe scene internaţionale mult mai renumite"

Cu Peter Quantrill, pe care realizatorii jurnalelor de festival (pe care le puteţi urmări pe canalul youtube al Operei Naţionale Române) l-au intervievat referitor la spectacolul Teatrului "Leonard", l-am contactat în dorinţa de a afla mai multe despre percepţia externă asupra României, a Galaţiului şi a artiştilor noştri. 

Opinia sa despre spectacolul gălăţenilor este exprimată, succint, în cele ce urmează, o cronică integrală urmând să apară în varianta print a "Opera Now". "Pentru mine, critic muzical de limbă engleză, care trăieşte în Londra, calitatea interpretării, atât din punct de vedere muzical, cât şi actoricesc, căreia i-am fost martor în ultimele cinci nopţi cred că ar onora multe scene internaţionale mult mai renumite. Acum, eu nu am vizitat România suficient de des, dar înţeleg că Galaţiul, de exemplu, nu este privit ca un centru cultural nici măcar în România. Ei bine, asemenea prejudecăţi sunt o dovadă de lene în gândire, pur şi simplu, când vezi minunata realizare care a fost «La Boheme» de aseară, din Galaţi, cu această superbă distribuţie de interpreţi tineri, care colaborează foarte strâns, care sunt, evident, formaţi clasic în tradiţia vocală italiană, care înţeleg limba ce le curge de pe buze în mod firesc, nu atât italiana, cât limba lui Puccini. Ei par să cânte muzica aceasta ca şi când ar vorbi între ei, iar asta este preţios, special, nu se întâmplă des, din experienţa mea", a punctat criticul britanic. L-am întrebat, la modul ipotetic, dacă ar recomanda Teatrul Naţional de Operă şi Operetă din Galaţi să participe în prestigioase festivaluri europene similare cu cel bucureştean şi, dacă, la invitaţia organizatorilor, ar veni la Galaţi să scrie despre Festivalul Internaţional "Leonard".

Peter Quantrill ne-a spus că răspunsul este da, în ambele cazuri, dar, în ceea ce priveşte venirea la Galaţi, îi este imposibil să anticipeze acum ce ar putea scrie, mai ales fiindcă (din motive care ţin de nume şi de lipsa corelaţiei perfecte între limbile română şi engleză, după cum aveam să aflu) a căutat Festivalul Internaţional "Leonard" on line şi nu a putut să-l găsească, semn clar, în opinia noastră, că promovarea acestui tip de eveniment ar trebui să se facă şi în limba engleză (inclusiv ziarul nostru poate găzdui online asemenea informaţii).  "După ce am început să stabilesc legături cu România, încă de la Festivalul «Enescu» de anul trecut, îmi este clar că există oportunităţi încă neexploatate pentru a face legături între bogata cultură a muzicii de artă din România și un public/cititori internaționali de limbă engleză. Dar sunt abia la începutul explorării modalităţilor de a face asta și de a învăţa eu însumi limba română", a conchis Peter Quantrill, jurnalist muzical, autor, editor, manager de proiecte, cu peste 20 de ani de experienţă în domeniu.

"Cântăreţii pe care i-am auzit în «Bohème» - de calibru internaţional"

Vivien Schweitzer, critic de muzică clasică și operă pentru New York Times (2006-2016), actualmente scrie despre muzică și cultură pentru publicații precum The Economist și Classical Voice North America. Iată ce spune despre artiştii gălăţeni. 

"Un festival din România, spune Oltea Șerban-Pârâu (muzicolog şi consilier artistic al Operei Naţionale din Bucureşti n.a.), nu poate concura cu bugetele relativ mari și cu soliștii vedete ai festivalurilor proeminente din vestul Europei, așa că organizatorii au decis să diferențieze festivalul de la București cu un maraton Puccini. Au fost repetiții minime în teatru pentru companiile vizitatoare, care și-au adus propriile orchestre, coruri și decoruri. Deși nu au inclus cântăreții celebri din Glyndebourne sau Salzburg, cântăreții pe care i-am auzit în «Bohème» interpretat de Teatrul Național de Operă și Operetă din Galați erau de calibru internațional."

"La Bohème" de G. Puccini. Distribuţia

Sub bagheta dirijorului Traian Ichim (Brașov), au evoluat, în spectacolul cu "La Bohème" de G. Puccini din 15 iunie 2024, de pe scena Operei Naţionale din Bucureşti, următorii artişti ai Teatrului Naţional de Operă şi Operetă "Nae Leonard". 

Mimi: Lorena Puican
Rodolfo: Paul Lungu
Musetta: Lorena Mărginean
Marcello: Alin Munteanu
Schaunard: Dominic Cristea
Colline: Sebastian Băncilă
Alcindoro/ Benoit: Elvis Butunoi
Parpignol: Marian Neculcia
Sergente/ Doganiere: Daniel Nistor
Un ragazzo: Nicholas Filip Negrișanu

viata-libera.ro

[dcp100168]

"O energie tânără, care ne menține vie speranța că OPERA nu moare"

Claudia Robu, producător de emisiuni de operă la TVR Cultural și managerul general al Uniunii Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România, s-a aflat, de asemenea, în sală la spectacolul Teatrului Naţional de Operă şi Operetă "Nae Leonard" cu "La Bohème" de G. Puccini, şi a avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebări referitoare la acesta. Iată, pe scurt, răspunsurile sale, cu menţiunea că spaţiul tipografic nu ne permite reproducerea integrală a acestora, varianta respectivă putând fi citită pe www.viata-libera.ro. 

- Pe o scară valorică de la 0 la 10, unde s-ar situa, în opinia dvs., spectacolul cu opera "La Bohème", al Teatrului Național de Operă şi Operetă "Nae Leonard" din Galați?

- În debutul opiniei mele pot spune că mă limitează să spun că se situează doar la… 10. Din fericire, această scară valorică poate fi întrecută doar cu barometrul sufletului. De altfel, cel mai bun “critic muzical”.

Surpriza prezenței Teatrului Național de Operă și Operetă “Nae Leonard” cu unul dintre cele mai iubite titluri ale liricii mondiale - în cadrul Bucharest Opera Festival ediția a III-a - și în care au fost distribuiți doar tineri soliști cu voci splendide și bine educate, ne-a bucurat într-o asemenea măsură, încât scara valorică subliniată în întrebare mă obligă să-i depășesc cu mult limita de sus. De ce? “Aerul boem” a fost atât de veridic și de pătrunzător (de la prima notă a orchestrei, primele sunete ale vocilor celor patru tineri boemi) încât și acum, când răspund întrebării dumneavoastră, spun “Bis!” producției teatrului liric de la malul Dunării, cel care deține o istorie importantă în spațiul liric românesc.

- Dacă ar fi să alegeți trei atribute pentru a descrie spectacolul, care ar fi acelea?

- Dăruire, Tinerețe, Simplitate. Și dați-mi voie să mai adaug câteva cuvinte care să-mi permită să creionez portretul spectacolului,  un portret poate și puțin inspirat de pictorul Marcello, excelent interpretat de către baritonul Alin Munteanu, o voce pe care am descoperit-o acum câțiva ani la Universitatea Națională de Muzică București și care observ că se află în cea mai bună companie: aceea a Teatrului Național de Operă și Operetă “Nae Leonard”. Așadar, în toate culorile și nuanțele pe care vi le imaginați și, desigur, însoțiți de muzica lui Puccini aș completa cu: Bucurie, Carismă, Joacă, Prietenie, Viață, Speranță, Lumină.

În acest mic “tablou” se regăsesc toate personajele interpretate de către soliștii și corul Teatrului din Galați, pe scena Operei Naționale București.

Permiteți-mi ca pe lângă atribute să amintesc într-un “legato puccinian” și prezența-unicat a distribuției care a ridicat sala în picioare - la final de spectacol - și a primit cele mai multe aplauze: Soprana Lorena Puican a interpretat o Mimi ingenuă, cu o voce care a reușit să transpună fidel fiecare cuvânt. S-au înțeles până și intențiile virgulelor care se află între anumite cuvinte ale partiturii dedicate rolului său, a accentuat atât de fin dublele care se regăsesc în limba italiană! Duble care sunt vitale pentru un artist liric și… liniștitoare pentru cei din sală. Spre bucuria noastră, avem de-a face cu o generație aplecată către un studiu temeinic și nimic nu este lăsat la voia întâmplării.

Rodolfo, interpretat de tenorul Paul Lungu a fost o altă revelație pentru publicul iubitor de operă. A construit personajul în cel mai fidel mod aducând, desigur, note personale pe care… le-am pus la rever. 

“La Bohème” este o operă plină de culoare. Or, Musetta este cea care schimbă (pentru un moment) cursul lin al libretului. Roșul este accentul acestui tablou boem. “La gente sosta e mira”. Asta este și intenția: aceea de a ne opri și de a o privi lung, de a afla care este rolul ei în “viața” acestui libret.

Spumoasa prezență a sopranei Lorena Mărginean în rolul Musettei ne-a implicat în efervescența, în jocul aproape copilăresc de cuvinte, reacții care vin din partea celei care nu a împărtășit până la capăt iubirea pentru Marcello, în evantaiul de stări al celei care spre finalul operei își arată adevărata latură a personalității sale. Și toate acestea, datorită interpretării inteligente și a modului în care a știut să își conducă vocea.

Regia lui Paolo Bosisio le servește din plin tinerilor artiști transmiterea mesajului operei - scrisă după romanul lui Henri Murger- cu o naturalețe pe care am regăsit-o pe multe scene lirice internaționale. 

Schaunard a fost interpretat de către Dominic Cristea. Un alt nume pe care l-am reținut din Conservatorul de la București. Un tânăr ambițios care caută mereu cea mai bună variantă a vocii sale în funcție de rolul pe care îl abordează. Distribuția a fost fericit completată și de către Sebastian Băncilă, în filosoful Colline. O interpretare rafinată și o prezență aparte.

Țin să felicit orchestra și corul acestui teatru. Iar dirijorul Traian Ichim a reușit cu măiestrie să balanseze perfect sunetul orchestrei pentru a se auzi toate culorile și nuanțele fiecărei voci în parte.

Întreg colectivul a îmbrăcat scena și sala Operei Naționale București cu o energie tânără, inspiratoare, plină de sens și care ne menține vie speranța că OPERA nu moare.

- Ce considerați că ar trebui îmbunătățit şi ce ar trebui să se întâmple pentru ca realizările artiştilor gălățeni să fie mai bine cunoscute la nivel național?

- Din punctul meu de vedere, la nivel local, pârghiile promovării acestei instituții valoroase sunt bine puse în practică. Artiștii acestei instituții trebuie să fie conștienți de importanța spațiului online în care pot promova teatrul unde aceștia își desfășoară activitatea. Să se sprijine reciproc, artiștii între ei, iar informația circulă până devine... știre.

Să fie pregătiți în orice moment pentru a da interviuri, pentru a ști să prezinte un eveniment în care urmează să cânte sau în care vor fi prezenți alți colegi și cărora să știe să le valorifice imaginea. Este un lucru la care este bine să reflecteze și pe care să îl pună în practică. Ajută enorm. Atât pentru imaginea lor, cât și pe aceea a instituției în care își afirmă talentul. Totul reprezintă muncă de echipă.

Un alt punct important: parteneriatele media radio/tv naționale. Participarea în cadrul emisiunilor de specialitate unde putem afla noutățile stagiunilor, ce manifestări vor avea loc în afara titlurilor discutate în avans etc.

M-ar bucura enorm să știu că într-o bună zi (sau seară) am putea viziona un spectacol de operă - marca acestui teatru - pe canalul cultural principal al Televiziunii Române - TVR Cultural. Sunt foarte mulți telespectatori care iubesc opera și nu reușesc să ajungă în toate orașele unde există teatre lirice. Iar acest post poate veni în întâmpinarea acestora și cu o producție în care se regăsesc cele mai tinere voci lirice din România.

Trăim într-un timp în care observăm că modestia nu își are locul. Mai ales când vine vorba despre o instituție care aduce un mare plus culturii românești, care investește în tineri și care în curând împlinește 70 de ani de activitate, iar mediatizarea încă nu este pe măsura valorii acesteia.

Însă putem “valorifica “ această lipsă de modestie prin acest plus: mass-media. Insist în a fi prezent acest teatru, cât mai des cu putință, în mass-media românească. Merită și… merităm să ne mândrim cu astfel de stindarde. Iar domnul Teodor Niță, managerul Teatrului de Operă și Operetă “Nae Leonard”, împreună cu echipa sa așează această instituție printre cele mai importante teatre lirice din țară.

viata-libera.ro