Barboşi, indolenţă printre ruine

[dcp100168]

Barboşi, cod roşu printre ruine

Indolenţa prezentului

* Situl Barboşi, declarat monument istoric, zace într‑o mare a nepăsării * Ruinelor de pe vremea dacilor şi a romanilor li se adaugă şi ruinele din zilele noastre

Pe drumul care vine de la Tecuci, chiar înainte de intrarea în Galaţi, străinii de aceste locuri (şi nu numai) întorc inevitabil capul spre stânga. Combinatul, cu ale sale turnuri de fier şi hale impozante, îţi fură privirea. Aproape că a devenit, în ultimii ani, un punct de atracţie turistică, mai toţi cei care ne vizitează asociind imaginea Galaţiului cu cea a colosului siderurgic. Cu ochii aţintiţi pe monştrii de fier din stânga, cei care intră în oraş sunt păcăliţi vizual de construcţii ce nu au mai mult de câteva zeci de ani. În dreapta, ascunse după clădiri urâte, într‑un total anonimat, uitate de autorităţi, de specialişti, de noi toţi, zac zidurile unor aşezări vechi de mii de ani. Ne minunăm de măreţia Combinatului şi nici măcar nu ştim că daci, romani, greci şi migratori au trăit, trecut, odihnit, convieţuit şi câte şi mai câte or mai fi făcut pe aici. Iar urmele lor încă se mai văd. Chiar dacă indiferenţa din zilele noastre acoperă pe zi ce trece istoria locului.

Cioburi la suprafaţă

Dacă ajungi pe promontoriul Tirighina sau în orice altă zonă a ceea ce ar trebui să fie complexul arheologic Barboşi dai cu piciorul istoriei. La propriu, pentru că la fiecare pas zac prăfuite cioburi de vase romane. Nu trebuie să sapi (în fine, nici nu ai voie să sapi dacă nu eşti specialist) ca să vezi câte ceva din istoria acestor locuri. Dacă un mal se surpă din cauze mai mult sau mai puţin naturale, dacă ploaia şi vântul mai răscolesc pământul se ivesc tot felul de urme ale trecutului. Am văzut asta cu ochii noştri zilele trecute, când am vizitat situl cu un reprezentant al Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Galaţi, consilierul Marius Mitrof. Surprinşi să vedem câte cioburi vechi se pot găsi chiar la suprafaţă, am luat câteva şi am mers la Muzeul de Istorie Galaţi, unde arheologul Adrian Adamescu ne‑a confirmat provenienţa acestora. "Da, sunt din perioada romană. Unde le‑aţi găsit?". La câteva zile distanţă, am vizitat din nou situl, de data această alături de expertul de la Muzeul de Istorie. Lecţia pe care am aflat‑o e extrem de interesantă. Până la cucerirea romanilor, aici se afla o importantă aşezare dacică, ale cărei urme încă se mai găsesc, dar nu sunt vizibile decât pentru ochiul format al specialiştilor. După anul 107, romanii au luat în stăpânire zona. Pe ridicătura de pământ de la Tirighina încă se mai văd nişte ziduri ale unui castellum, scoase la lumină de cercetările arheologice din ultima jumătate de veac. Ciulinii şi vegetaţia abundentă aproape că au acoperit aceste pietre. Chiar şi aşa, încă se mai disting câteva forme, câteva încăperi şi, poate, o parte a zidului cetăţii. Sunt cele mai vizibile rămăşiţe ale romanilor din zonă, multe altele fiind distruse de construirea căii ferate de la Barboşi, dar şi de clădirile dinspre şoseaua Galaţi � Tecuci, acolo unde excavaţiile la fundaţie de acum câţiva ani au făcut praf situl pe o suprafaţă însemnată. Pe lângă acestea, în zonă au mai fost descoperite şi urme ale trecerii grecilor, un lucru extrem de interesant, având în vedere că istoria ne‑a învăţat că grecii s‑au oprit pe malul Mării Negre, undeva pe la Histria. Şi, foarte important, cercetările arheologice au scos la iveală un mormânt care datează din secolul al III‑lea după Hristos. Inscripţia "Innocens" de pe o fibulă din mormânt arată că ar fi vorba despre un dac romanizat şi creştinat, cercetătorii afirmând că este o dovadă incontestabilă, o primă atestare a pătrunderii creştinismului în această zonă.

Istoria recentă, cea mai zbuciumată

Întreaga istorie o puteţi afla din cărţile de specialitate sau printr‑o vizită la Muzeul de Istorie, acolo unde sunt expuse multe dintre obiectele descoperite în zonă: vase de lut, obiecte din bronz, arme, monede, obiecte de cult, podoabe etc. Prezentul însă e cel care macină locul cel mai mult. Despre istoria recentă a sitului arheologic de la Barboşi s‑a scris de nenumărate ori în presa locală şi nu numai. "Viaţa liberă" a tras nenumărate semnale de alarmă cu privire la ruina acestor ruine. Răspunsul autorităţilor? "Vom face, o să ne ocupăm". Adică promisiuni deşarte. Iată ce declara în urmă cu mai bine de doi ani, într‑un articol din cotidianul nostru, primarul Dumitru Nicolae. "E greu de înţeles cum s‑au dat autorizaţiile (pentru clădirile abandonate din zona sitului, n.r.), dar suntem hotărâţi să lămurim această problemă. Ne propunem să facem curăţenie şi să împrejmuim". Ce s‑a făcut din toate acestea? Clădirile cu pricina încă tronează în coasta monumentului istoric, nu s‑a împrejmuit nimic, iar de curăţenie nici nu poate fi vorba. Situl arheologic nu a fost protejat, nu s‑a făcut delimitare, nici ridicare topo, iar clădirile existente încă nu au fost preluate în proprietate publică în scopul transformării lor în spaţiu expoziţional. Nu s‑a făcut nicio amenajare peisagistică, locul nu a devenit parc public, aşa cum existau promisiuni în urmă cu câţiva ani. Nici măcar o amărâtă de inscripţie nu există la şosea care să îndrume curioşii (despre turişti nu poate fi vorba) către zidurile fostului castellum.

Demersuri "subţiri"

În urma vizitei la situl Barboşi, consilierul Marius Mitrof de la Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Galaţi a hotărât să facă o adresă către Primăria Galaţi, în care să atragă atenţia asupra tuturor acestor neajunsuri. "Le‑am adus la cunoştinţă faptul că situl se distruge din cauza eroziunii la care contribuie atât factori naturali, cât şi umani. Le‑am sugerat să împrejmuiască zona şi să facă ceva pentru a o proteja. De asemenea, le‑am atras atenţia că, potrivit legii, trebuie să finanţeze un şantier pentru cercetarea sistematică", a spus Marius Mitrof. Finanţarea unui şantier arheologic de mare amploare este soluţia pe care o propun şi reprezentanţii Muzeului de Istorie Galaţi. "Avem acest sit alături de noi, pentru un arheolog este mană cerească, alţii visează asemenea şanse", spune arheologul Adrian Adamescu, care, deşi nu e specializat pe perioada romană, ar săpa şi mâine la situl de la Barboşi. Pentru asta însă e nevoie de un proiect de mare amploare, finanţat ori din surse guvernamentale, ori cu bani europeni. Cineva însă trebuie să se ocupe de acest proiect. Iar în acest caz, oricât ar spune fiecare instituţie că alţii trebuie să se ocupe, e clar că numai împreună se poate face ceva. Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Galaţi, Primăria Galaţi, Consiliul Judeţului, Muzeul de Istorie Galaţi, Universitatea "Dunărea de Jos" prin facultatea de specialitate, institute de cercetare din Bucureşti sau Iaşi şi Ministerul Culturii şi Cultelor (ordinea este aleatorie) sunt instituţiile care trebuie să se aşeze la aceeaşi masă pentru a pune pe hârtie un plan comun. Uniunea Europeană dă bani pentru aşa ceva, dar nu ne bagă şi în traistă. Altfel, riscăm ca trecutul să ne viziteze doar prin intermediul fantomelor. Iar acest text nu va fi decât un alt articol pe care autorităţile se vor da de ceasul morţii să îl ignore.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=26267

[Relu]

Surprinşi să vedem câte cioburi vechi se pot găsi chiar la suprafaţă, am luat câteva şi am mers la Muzeul de Istorie Galaţi, unde arheologul Adrian Adamescu ne‑a confirmat provenienţa acestora. "Da, sunt din perioada romană. Unde le‑aţi găsit?".

Oare arheologii gălăţeni sunt chiar atât de ocupaţi încât n-au găsit timp şi pentru a cerceta aceste ruine?

[dcp100168]

Castrul de la Barboşi e pe dolari!

300 de dolari metrul patrat de istorie...

* Ministerul trebuie să investească, spune primarul Nicolae * Consiliul Local a decis în 2003 un program de reabilitare * Cruciada pentru situl Barboşi continuă de aproape 10 ani! * În 1999, lucrările au fost oprite * Cu mai multe "moaşe" ‑ Ministerul Culturii, Primărie, Inspecţia în Construcţii ‑ ruinele cele noi sunt tot lângă situl îngropat * Între Ministerul din mână şi proiectele de pe gard

Nu Primăria, ci Ministerul Culturii trebuie să investească în punerea în valoare turistică şi de patrimoniu a castrului roman de la Barboşi, a declarat, marţi, primarul Dumitru Nicolae. Zona este în proprietatea Primăriei, dar cei care au ridicat în zonă, cu acordul din 1994 al Primăriei de atunci, structuri de beton armat acum abandonate, nu cedează de bună voie investiţiile deja făcute, deşi construcţiile, care nu au respectat regulile, agresând situl arheologic, au fost oprite încă din 1999. Iar Inspecţia în Construcţii a cerut chiar acţionarea în judecată a firmei respective ‑ Non Stop PAS ‑ pentru obţinerea demolării structurilor ridicate. Primarul spune mereu, şi‑i dăm dreptate: procedurile în instanţă durează ani de zile. În acelaşi timp, nici parlamentarii gălăţeni nu au iniţiat vreun proiect special de lege care să permită salvarea unei file extrem de importante a trecutului nostru, cu toate că situl nu este o iluzie. Menţionat încă de pe vremea cronicarilor, el a fost declarat încă de pe vremea regimului comunist, din 1974, rezervaţie arheologică şi a fost înscris în Lista Naţională de la Direcţia Patrimoniului Cultural Naţional! Nici măcar negustorii "cumplitului oraş" nu pot prospera în zona nesemnalată turistic, ajunsă la o aruncătură de băţ de groapa de gunoi a oraşului. Tot pe vremea comunismului, când capitalismul... turistic nu exista, prin 1967, se construiseră în apropiere un restaurant şi căsuţe ale OJT Galaţi.

De discutat, se discută, dar nici unul dintre românii de la firma care încurcă non stop Istoria nu au fost făcuţi public de ruşine. Nimeni nu a deschis liste de subscripţie publică. Niciun miliardar român din străinătate nu a fost rugat să intervină, căci, până la urmă, totul începe şi sfârşeşte cu banii! Pentru că, iată ce ne‑a spus marţi primarul Dumitru Nicolae: "Uitaţi‑vă bine la castrul ăla roman... După revoluţie, s‑a dat teren lu´ ăla, lu´ ăla, lu´ ăla. Şi atunci întreb: cine‑a dat [terenurile] de ce să nu răspundă?!" Nicolae se referă, desigur, la administraţia fostului primar Eugen Durbacă şi deschide altă discuţie, la fel de înfundată ca şi celelalte. Practic, cât cere firma care a "cucerit" în 1994 situl? 300 de dolari metrul pătrat ‑ aflăm de la primarul Nicolae. "Dacă aveţi banii, facem treaba!" ‑ a spus primarul ziariştilor. Simplu, nu?

Nici măcar un gard...

Primarul spune acum că o să înconjoare măcar cu un gard situl. Aşa cum a spus şi în 2005 şi în 2006... Şi Consiliul Local Galaţi a aprobat, în 2003, un programul de reparaţii, consolidare şi restaurare a monumentelor istorice, în care prevedea împrejmuirea şi demolarea construcţiilor de la baza castrului. Să fie acolo şi un program! Într‑un oraş de alegători care nu prea se abat pe la castre romane acoperite de buruieni, ci merg pe străzi care trebuie asfaltate, vor locuinţe şi spaţii verzi, problema castrului poate, nu‑i aşa?, aştepta. Că tot a stat vreo două mii de ani în pământ!

Acum, primarul îşi pune speranţa şi în bani europeni ‑ deocamdată însă, "cioara de pe gard": "În proiectele postaderare pe care le avem noi e prinsă şi o astfel de tematică, să ştiţi". Reabilitarea zonelor vechi ale Galaţiului este cuprinsă într‑un set de proiecte înaintate la Direcţia de Dezvoltare Regională Brăila. La concurs de finanţare, adică. Sunt proiecte mici, de 50.000 până la 200.000 de euro, "aproape sigur câştigate", faţă de proiectele costisitoare, care "sunt cu dureri de cap". Întins pe 16 hectare, cu trei obiective distincte, complexul arheologic de la Barboşi este însă un proiect mare, "cu dureri de cap", care nu se încheie cu ridicarea unui gard... Ultimul colocviu internaţional de arheologie de la Galaţi anunţa un viitor luminos pentru acest sit pe care pe vremuri îl păzea Miliţia de căutătorii de comori care veneau noaptea la săpat după fibule de aur şi bani romani. Nu s‑a întâmplat însă nimic deocamdată, iar susţinătorul proiectului, profesorul Ştefan Stanciu, director al Muzeului de Istorie şi consilier judeţean, a decedat între timp.

"Eu, până atunci, vreau să fac nişte statui în Galaţi, dar nu vi le spun...", ne‑a asigurat, deocamdată, primarul. Sigur, mai bine ctitorim statui noi, care iau ochiul alegătorului, decât să îngrijim ctitoriile altora, chiar dacă aceia sunt strămoşii noştri.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=27062

[dcp100168]

Se fura Castrul Roman de la Galati!

De 2.000 de ani, majoritatea vestigiilor antice urmeaza acelasi destin: sunt transformate in sursa de piatra pentru constructiile din jur sau in locuri in care poate scormoni oricine are curiozitatea sau interesul sa o faca. La castrul roman de la Barbosi, din imediata apropiere a orasului Galati, nici macar nu trebuie sa te chinui sa iei o lopata dupa tine. Bucati de ceramica, vechi de 2.000 de ani, zac imprastiate peste tot. Desi zona este protejata prin lege, nimeni nu s-a obosit macar sa limiteze accesul. Sute de bucati de ceramica veche de cateva mii de ani zac imprastiate peste tot in ceea ce a fost castrul roman de la Barbosi. Sunt scoase la suprafata de ploile care spala pamantul sau de cei care vin prin zona. Nimic nu-I impiedica pe musafirii nepoftiti sa intre in unul dintre cele mai avansate avanposturi ale civilizatiei romane. Conform Legii zonelor protejate, administratia publica locala trebuia, pana in 2001, sa delimiteze si sa instituie zonele de protectie a valorilor de patrimoniu cultural. Nimic din toate acestea nu s-a intamplat. Mai mult, autoritatile locale se spala pe maini si spun ca nu stiu daca nu cumva cei din Ministerul Culturii ar trebui sa se ocupe de ingradirea zonei si de introducerea ei in circuitul turistic. In raport cu importanta locului, suma necesara protejarii vestigiilor este ridicola – cat un autoturism de lux. Muzeografii galateni au estimat ca sunt necesari doar 500.000 de lei pentru a rezolva problemele care tin de ingradirea si de conservarea zonei. Primarul Galatiului se scuza si spune ca nu are bani si ca nu s-a solutionat inca diferendul cu intreprinzatorii carora tot primaria le-a dat in proprietate singurul teren pe unde se poate ajunge la castru.

http://stirileprotv.ro/locale/31/se-fur ... alati.html

[dcp100168]

Vestigii istorice abandonate de autorităţi

Castrul roman din cartierul gălăţean Barboşi a devenit, în urma unor tranzacţii comerciale, proprietate privată. Zona a fost abandonată, iar în apropiere vor începe lucrările de amenajare a gropii ecologice de gunoi a oraşului. Vestigiile sunt situate pe colina Tirighina din partea de sud a combinatului siderurgic, iar în 1967 au fost „încercuite” de un popas turistic, construit de fosta întreprindere de stat pentru turism, OJT. În 1994, societatea vinde complexul „Tirighina” unei firme. Terenul şi clădirile au fost revândute fostului OJT, devenit Dunărea SA. Primarul din Galaţi, Dumitru Nicolae, susţine că nu poate face nimic. „A fost vândut de fostul primar, el să răspundă!”, spune Nicolae. Pe de altă parte, managerul Dunărea SA, Traian Sandu, ar renunţa la proprietate, dar nu pentru bani. „Nu am respins niciodată ideea redării terenului municipalităţii, dar vrem un alt teren la schimb”, declară Sandu.

Cetate de peste 2000 de ani

Săpăturile efectuate în castrul roman de la Bărboşi în anii 1959-1962 au arătat că pe înălţimea Tirighina se afla o cetăţuie dacică, întărită cu un val de pământ. Ceramica dacică şi cea de import şi o monedă de argint histriană descoperite aici permit ca începuturile cetăţuii dacice să fie fixate în secolul I î.H.

http://www.adevarul.ro/rss/articol/vest ... itati.html

[katman]

Cind eram pustan mergeam de multe ori cu prietenii, pe jos sau cu bicicleta, pina la Tirighina. Pentru cei care stateam in Ada Marinescu era unul din locurile preferate de joaca, alaturi de malul baltii Catusa

Nu stiu ce Militie zice in articol ca ar fi pazit vreodata castrul, eu nu am vazut niciodata pe nimeni.

Pe vremea aceea, mai era inca o arcada intreaga si mare parte din ziduri inca vizibile. Nu s-a facut nimic pentru conservarea sitului nici pe vremea comunistilor, iar acum nici atit. E foarte comod sa fie aruncata vina pe fosta administratie, pe "greaua mostenire" etc. Asta e sport national, poate fi inclus si in loc de fotbal la TV.

Pina atunci, ce o mai fi ramas pina acum se duce incet, incet. Nu sint in stare sa ia macar aprobari pentru sapaturi? Ca de forta de munca, sint convins ca s-ar gasi entuziasti sa o faca pentru placere, nu pentru bani.

A rezistat 2000 de ani ca sa se topeasa in 20...

Bine ca Dinogetia e mai departe si nu stie toata lumea de ea...

[riaji]

Nu-ti face probleme, katman, si-acolo e cam aceeasi chestie, doar ca nu e atat de populata zona.

[dcp100168]

"Valul Roman", o fortificatie care se vede din spatiu

» Cu toate ca a fost erodat si pe alocuri distrus de circulatia carutelor si tancurilor spre Poligonul de la Smardan, relieful "Valului Roman" se vede din spatiu, fiind distinct in geografia zonei » Fortificatia construita de soldatii legiunilor romane avea dimensiuni impresionante, pentru construirea sa fiind sapati peste 1.800.000 de metri cubi de pamant.

"Valul Roman", fortificatie cu o lungime de aproximativ 25 km, care inconjoara Galatiul pe la sud, vest si nord, a fost construit pe vremea imparatului Hadrian si a fost refacut in vremea lui Constantin cel Mare. Sistemul de fortificatii era format dintr-un sant adanc de 5 metri si un val de pamant sustinut e o palisada din lemn. Rolul acestei fortificatii era de a apara de navalirile popoarelor barbare "capul de pod" al stapanirii romane de la nord de Dunare, asezarea de la Barbosi-Tirighina, adica teritoriul Galatiului de astazi. "Prata", cum denumeau romanii teritoriul din interiorul unei fortificatii, era zona in care se desfasurau activitatile economice ce asigurau traiul celor din asezare, cultura cerealelor, pastoritul, pescuitul, mestesugurile. "Valul Roman" ocolea asezarea de la Barbosi-Tirighina la o distanta de 15 km, asa ca "prata" avea o intindere foarte mare.

Traseul "Valului" este un arc de cerc care se intinde de la malul Siretului, din zona satului Traian, spre zona comunei Odaia Manolache, apoi spre Tulucesti si mai departe la Prut. Fortificatia "inchidea" zona dintre Siret si Prut si era continuata pe teritoriul Basarabiei si Ucrainei de astazi de un alt val, care se intindea pana la Marea Neagra. Dimensiunile sale erau impresionante. Fortificatia era formata la exterior dintr-un sant de aparare, care avea latimea de 16 metri si adancimea de 5 metri. santul era urmat la interior de valul de pamant cu inaltimea de 5 metri.

Munca titanica

Pentru construirea acestei fortificatii, de la Siret la Prut, soldatii romani au sapat si au mutat din loc 1.800.000 de metri cubi de pamant. santul adanc de 5 metri avea fiecare taluz format din cate doua pante foarte abrupte. Valul de pamant era construit pe o palisada, parapet din stalpi de lemn cu inaltimea de 4-5 metri. Pentru ca terenul era nisipos, pentru a asigura soliditatea "valului", romanii au adus argila si au ingropat stalpii in argila batuta cu maiurile. Apoi, pe palisada de lemn a fost construit valul de pamant.

Antichitate, comunism, prezent

Asezarea romana de la Barbosi era formata din cateva mii de locuitori, militari si civili. Era condusa de 5 magistrati, dintre care unul era primar ales pe 5 ani. Asezarea era si un puternic centru economic, in peste 100 de puncte din Moldova fiind gasite fragmente de amfore identice cu cele din cele 4 depozite cu amfore cu cereale si ulei descoperite in cartierul galatean Dunarea. La Barbosi se afla si o parte din flota Legiunii Flavia Classis Moesica, legiune de navigatie a armatei romane. De-a lungul veacurilor, santul de aparare s-a colmatat, malurile s-au tesit, iar valul de pamant a fost distrus de eroziune si de circulatia carutelor. Dupa ce in 1956 a fost construit poligonul de la Smardan, valul de pamant a fost strabatut si de tancuri. Liderii Tratatului de la Varsovia voiau sa construiasca pe val o cale ferata, pentru transportarea echipamentelor militare. Totusi pe alocuri, "Valul Roman" mai este vizibil in geografia locului.

Vizibil pe Google Earth

Relieful "Valului Roman" se vede din spatiu. Daca de la satul Traian si pana la unitatea militara a Poligonului de la Smardan peste val este suprapus un drum de carute, relieful "Valului Roman" se vede foarte bine, pe Google Earth, in zona dintre unitatea militara si satul Odaia Manolache. Este o forma de relief ce strabate zona de la sud-vest catre nord-est, distincta in relieful zonei, cu vai si coaste de deal orientate pe directia nord-sud. "Valul Roman" se vede din spatiu si in zona dintre Odaia Manolache si Tulucesti, pe campurile de la sud de Padurea Garboavele. Pe aceasta portiune, relieful valului se vede ca o urma distincta, de culoare deschisa. Traseul "Valului Roman" se intersecteaza cu soseaua Galati-Cuca in apropierea drumului de acces catre Padurea Garboavele. In continuare, "Valul Roman" coboara spre Tulucesti, disparand in viile de la marginea satului. Pe portiunea de la Tulucesti pana la malul Prutului, traseul "Valului Roman" nu mai este vizibil. "Valul Roman" are soarta tuturor vestigiilor din Rezervatia Arheologica de la Galati. Nu numai ca nu se vorbeste de ele si nu sunt marcate pe harti, dar o parte din ele, deosebit de importante pentru istoria nationala si istoria Imperiului Roman, au fost distruse, fiind "sacrificate" pentru afaceri imobiliare.

Tehnici inedite de constructie

Prof. univ. dr. Mihalache Brudiu, de la Facultatea de Istorie si Teologie a Universitatii "Dunarea de Jos" din Galati, care a care a lucrat ca arheolog la muzeul de istorie si este cel care a descoperit o parte din vestigiile din Rezervatia Arheologica de la Galati, ne-a declarat ca in construirea "Valului Roman" a fost folosita o tehnica ce nu a mai fost intalnita la alte fortificatii romane: "Constructia valului inseamna o tehnica cu totul noua, necunoscuta pana acum la alte fortificatii de acest gen. Ceea ce trebuie sa se inteleaga in ceea ce priveste eficacitatea acestei fortificatii este urmatoarea situatie: barbarii veneau in masa, cu tot cu familii, cu carute, cu turmele de animale, cu toata avutia lor, iar cand ajungeau la "Valul Roman" nu mai puteau sa treaca, pentru ca latimea santului, de 16 metri, adancimea de 5 metri, pantele foarte abrupte, plus cealalta panta abrupta, a valului, nu erau asa usor de escaladat", ne-a declarat profesorul Mihai Brudiu.

http://www.romanialibera.ro/a148729/val ... patiu.html

[katman]

Nicolae Densusianu in "Dacia preistorica" vorbeste de un val care strabate zona Galati exact pe traseul descris mai sus (Odaia Manolachi - Tulucesti) dar care are o lungime de citeva sute de km, incepind de undeva din Oltenia, starbatind toata Muntenia, Moldova pe la Galati si apoi Basarabia.

Deoarece da in detaliu toate localitatile strabatute de acest val, ma indoiesc ca ar fi o inventie a reputatului istoric.

Prin urmare, valul respectiv nu ar fi construit de romani, ci poate doar "reconditionat"... originea lui pierzindu-se cu mult inaintea erei noastre.

Pentru cine este interesat de mai multe.."Dacia preistorica" este o carte scrisa cu extrem de multe detalii si trimiteri la scriitori si cercetatori din epoca. Nicolae Densusianu a fost un istoric de frunte si nu un gazetar la Gazeta de perete, asa ca... Daca o cititi veti incepe sa va puneti intrebari ...

[dcp100168]

Obiectele descoperite la Castrul Roman s-au întors la Galaţi

Muzeul de Istorie de la Galaţi se va îmbogăţi în următoarea perioadă cu obiecte cu o valoare istorică ridicată, descoperite de-a lungul timpului la Castrul Roman de la Barboşi. Acest patrimoniu a fost găzduit în ultimii 50 de ani în depozitele Institutului de Cercetări Arheologice din Iaşi şi numără aproximativ 350 de piese arheologice. "Am depus eforturi de mai multă vreme să îi determinăm pe factorii de decizie de la Iaşi să redea Muzeului de Istorie din Galaţi aceste obiecte, pentru a le putea expune. La Iaşi, fiind institut de cercetare, aceste obiecte nu au putut fi văzute, ele au făcut doar obiectul de studiu al cercetătorilor. Astfel că, acest patrimoniu deosebit de important pentru zona noastră va putea fi văzut pentru prima dată de public în cadrul expoziţiei pe care o vom organiza peste puţină vreme", a declarat directorul Muzeului de Istorie Galaţi, Cristian Căldăraru. Pentru a exemplifica valoarea viitoarei expoziţii de la Castru Roman, Cristian Căldăraru a prezentatat şi una dintre piesele valoroase ale acesteia. Este vorba de două bucăţi de ţiglă romană reprezentând un cap de bour, denumit "Caput Bovis". Acest simbol a ajuns în cele din urmă să fie aleasă stemă pentru zona Moldovei. "Vreau să reamintesc că aşa-numitul castru roman de la Tirighina mai poartă numele şi de Caput Bovis după acest simbol, pentru că această divinitate era reprezentată pe mai multe ţigle romane arse. Acest cap de bour sau de zimbru apare mai târziu, în perioada de după secolul al XIV-lea în heraldica noastră românească şi identifică drept stat medieval statul moldovenesc, cu acest însemn", a explicat mai Cristian Căldăraru.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=5

[dcp100168]

Rezervatia arheologica de la Galati, pe mana papusarilor si flautistilor

» De salvarea vestigiilor romane se va ocupa Teatrul de Papusi "Gulliver" si celelalte teatre din Galati, in timp ce profesorii de la Facultatea de Istorie sunt tratati cu ostilitate » Necropola romana ce dovedeste increstinarea geto-dacilor ce locuiau pe teritoriul Galatiului in urma cu 1.700 de ani va fi excavata in continuare, iar un cavou monumental va ramane zidit sub platforma unor containere de gunoi.

Directorii institutiilor de cultura din Galati au semnat un memorandum prin care se angajeaza sa salveze vestigiile romane din Rezervatia Arheologica situata la marginea orasului, dar actiunea cu obiective generoase a starnit suspiciuni tocmai din cauza exceselor heirupistice. Memorandumul "SOS Barbosi-Tirighina" se desfasoara sub patronajul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Galati si, daca partenerii ar fi fost Muzeul de Istorie si Facultatea de Istorie, ar fi parut o actiune riguroasa, a unor specialisti. Primele suspiciuni in legatura cu acest demers sunt generate de componenta stranie si lipsita de profesionalism a "consortiului" care a pus la cale "SOS"-ul, pentru ca intre "aparatorii vestigiilor romane" au fost incluse Teatrul de Papusi "Gulliver", Teatrul Dramatic "Fani Tardini", Teatrul Muzical "Nae Leonard" si Complexul Muzeal de stiintele Naturii. Doi dintre directorii de teatru sunt de meserie actori, iar unul este flautist. In schimb, a fost respins cu grosolanie parteneriatul Facultatii de Istorie si Teologie de la Universitatea de stat "Dunarea de Jos". Prezent la semnarea memorandumului, decanul Facultatii de Istorie, prof. univ. dr. Vasile Lica, care s-a implicat in salvarea vestigiilor, nu numai ca nu a fost invitat printre semnatari, dar chiar a fost tratat cu ostilitate de unii din semidoctii din "prezidiu".

Vestigii sub containere de gunoi

Actiunea "SOS Barbosi-Tirighina" nu stopeaza distrugerea sistematica a vestigiilor romane, care nu se rezuma la Castrul Roman. La marginea cartierului Dunarea, numit de arheologi "Platoul Romanilor", exista o necropola romana, declarata rezervatie arheologica din 1985. Aici au fost descoperite 93 de morminte de incineratie si inhumatie, care dovedesc trecerea la crestinism a populatiei daco-romane ce locuia pe teritoriul Galatiului in urma cu 1.700 de ani. Dupa ce in 2002-2003 a fost excavata pentru ca pamantul bogat in vestigii sa fie folosit ca pamant de umplutura in cartierul ANL de la Siret, in 2007 cele cinci-sase hectare pe care se afla Necropola Romana au facut obiectul unei retrocedari cu iz penal. Apoi, terenul a fost vandut si revandut, devenind o afacere imobiliara de zece milioane euro, pentru care Primaria Galati a si eliberat certificat de urbanism provizoriu. Acum, in timp ce conducatorii institutiilor culturale se lauda cu memorandumul, necropola romana este excavata in continuare. seful Directiei de Cultura, Sergiu Dumitrescu a si clarificat ca necropola nu este o prioritate a actiunii "SOS Barbosi-Tirighina": "Nu, nu! Le-am luat pe rand!". Asadar, cu toate ca este protejata de Legea Monumentelor Istorice, necropola romana va fi distrusa in continuare. In locul ei, ar mai putea fi construit inca un mall. In cartierul Dunarea mai exista si cavoul unui cavaler sarmat din secolul IV d.H., o constructie cu ornamentatii si dimensiuni deosebite: lungimea de 12 metri, latimea de 8 metri si inaltimea de 5 metri. Cavoul este acoperit de o platforma de beton a unui punct de colectare a gunoiului. Acest cavou, impreuna cu Castrul Roman de la Barbosi, sunt singurele dovezi ale revirimentului puterii romane la nord de Dunare in vremea imparatului Constantin cel Mare. Semnatarii "SOS"-ului nu au fost interesati nici de soarta acestui cavou. Directorul Teatrului Dramatic, Vlad Vasiliu, a explicat rostul implicarii teatrului pe care il conduce si a Teatrului de Papusi in actiunea de salvare a Castrului Roman: "Imaginati-va, alaturi, spectacole date de Centrul Cultural, de Teatrul Dramatic, de Teatrul de Papusi, de Teatrul Muzical, imaginati-va aceasta biserica unde s-ar face pelerinaj".

http://www.romanialibera.ro/a167419/rez ... tilor.html

[dcp100168]

Descoperire arheologică de proporţii

12 morminte ale coloniştilor romani, la Tirighina!

* Două schelete sunt bine conservate * Patru morminte conţineau urnele pentru cenuşa defuncţilor *

„Situl a fost cercetat integral şi au fost descoperite 12 morminte”, am aflat ieri de la arheologul Costel Ilie, muzeograf la Muzeul de Istorie Galaţi, cel care a condus cercetarea pe şantierul arheologic. Am obţinut câteva declaraţii, „de etapă”, din partea arheologului şi din cea a directorului muzeului, prof. Cristian Căldăraru, în condiţiile în care se va face o comunicare amănunţită abia la terminarea cercetării celor descoperite în morminte. Dacă vreţi, aşa cum un poliţist nu vorbeşte despre caz până la elucidarea completă, nici arheologul nu dă date care reprezintă aprecieri ale momentului, fără o cercetare minuţioasă a artefactelor şi osemintelor descoperite.

Practic, conţinutul acestui tumul (movilă sau gorgan), unul dintre cele rămase neafectate peste timp de diferite lucrări, a fost mutat săptămâna trecută la muzeu, bine împachetat şi numerotat. O parte dintre obiectele descoperite au fost deja curăţate în laboratorul propriu al muzeului, dar multe vor trebui să fie expertizate, în funcţie de fondurile necesare – să nu uităm că suntem în plină criză! – la un laborator specializat din ţară.

Din cele 12 morminte, datate ca fiind de la sfârşitul perioadei ocupaţiei romane, din secolele II– III, patru morminte sunt de incineraţie, restul de inhumaţie şi aparţin unor colonişti romani. Mormântul principal, peste care s-a ridicat tumulul în care s-au săpat ulterior şi celelalte morminte, este plasat cam la 200 metri de castrul roman de la Tirighina. Acolo au fost descoperite şi artefacte din secolul XIX. Vom reveni mai pe larg cu relatarea „cazului”: cum au devenit „piramidele” de pământ nişte dâmburi, cât de bogaţi erau „locatarii” mormintelor, ce obiecte s-au descoperit, despre cum au acţionat hoţii de morminte din epoca romană…

Despre aceşti zeci de tumuli a scris inclusiv istoricul Vasile Pârvan, părintele şcolii româneşti de arheologie. „Aveam ştiinţă de aceşti tumuli. Problema este că nu sunt fonduri pentru cercetare arheologică. Spre bucuria noastră, acum s-a salvat măcar tot ce era în interiorul acestui tumul”, ne-a spus directorul muzeului. Care ne-a povestit şi cum a fost acum posibilă deschiderea şantierului arheologic: firma Cosmote vrea să planteze în zonă o antenă, motiv pentru care a trebuit să obţină mai întâi „descărcarea arheologică” – adică dovada că nu există urme ale trecutului care să fi distruse de fundaţie.

Fiind vorba despre o zonă încărcată de istorie veche, firma a trebuit să plătească o echipă de muncitori şi muzeul a asigurat tehnicile arheologice. Vom apuca oare vremea când, pe banii Guvernului, va fi extinsă cercetarea arheologică, inclusiv la castrul roman? Sau va trebui să aşteptăm şi alte… antene? Cât despre o organizare turistică în zonă nici nu mai îndrăznim să vorbim.

http://www.viata-libera.ro/articol-12_m ... ina_2.html

[katman]

Da, pacat ca nu sint bani pentru asa ceva... E bucatica din istoria noastra si o aruncam la gunoi cu buna stiinta.

Cind eram mic inca mai erau pe acolo ziduri in picioare, ruine... au disparut si alea.

Nici la Dinogetia de ani de zile nu s-a mai miscat nimic. Multi galateni habar n-au unde este Dinogetia...

[oana6200]

...

Nici la Dinogetia de ani de zile nu s-a mai miscat nimic. Multi galateni habar n-au unde este Dinogetia...

Pentru că nu ne povesteşti! deci - la muncă, să ne faci şi nouă un topic!

Nici de Tirighina nu au auzit prea mulţi gălăţeni; trec destul de des prin Barboşi spre Tecuci, şi n-am văzut niciun indicator. Îmi plac locurile încărcate de istorie, pentru că acolo totul este sacru şi nepoluat, la fel ca acum 2000 de ani. Ar trebui să facem mai mult pentru a le conserva.

[Mikka]

Pentru Dinogetia:

"Asezare geto-dacica, apoi fortareata romana, mentionata de Cl. Ptolemei (Geografia), asezata pe malul stang al Dunarii, la varsarea Siretului. Itinerarium Antonini o atesta pe malul drept, intre Arrubium (actualul Macin) si Noviodunum (Isaccea). Se pare ca la inceput D. romana a fost in stanga Dunarii, la Barbosi, iar de la inceputul sec. IV dH s-a stramutat pe popina de la Bisericuta-Garvan, unde a dainuit pana la sfarsitul sec. VI. Localitatea mai este amintita si de Notitia Dignitatum si de Geograful ravenat. Sapaturile arheologice incepute de Gh. Stefan in 1939 si continuate din 1949 de un colectiv au descoperit aproape in intregime incinta cetatii refacuta, cel mai probabil, in timpul lui Diocletian (imparat roman, 285-304). S-au gasit mai multe caramizi cu stampila legiunii I Iovia Scythica si, in apropierea cetatii, un cuptor de ars tigla datat cu monede de la Diocletian si Maximian (imparat roman, 285-cca 310). Caramizi cu stampila legiunii V Macedonica, cohors I Cilicium, cohors II Mattiacorum si Classis Flavia Moesica (flota romana de pe Dunare), numeroase fragmente ceramice si monede din sec. 1-3 dH confirma existenta unei fortarete romane la Bisericuta si inainte de Diocletian, dar ruinele ei n-au fost identificate. In sec. IV au fost inaltate in interiorul cetatii refacute de Diocletian mai multe constructii, dintre care au fost dezvelite prin sapaturi arheologice ruinele presupusului pretorium, ale unei basilici, ale casei (domus) unui aristocrat s.a. iar in exterior, la circa 100 m SE de incinta, in marginea garlei Latimea, ruinele unor terme. Cetatea impreuna cu basilica si alte cladiri din interior au fost refacute in timpul lui Anastasius (imparat bizantin, 491-518) si Iustinian (imparat bizantin, 527-565). Un numar destul de mare de caramizi, unele descoperitein pavajul superior al bazilicii, poarta stampila cu numele imparatului Anastasius cateoadata insotit de numele Altina, de unde foarte probabil erau aduse. Pe o balanta de bronz se afla inscris numele lui Flavios Gerontios, prefect al Constantinopolului in timpul lui Iustinian. Cetatea a fost distrusa prin foc in timpul marei invazii a kutrigurilor lui Zabergan (559), dupa care si-a mai revenit cu greu, incetandu-si existenta in ultimul deceniu al sec VI, sub Mauriciu Tiberiu (imparat bizantin, 582-602). Incinta cetatii romane abandonata in sec. VII a fost refolosita incepand cu sfarsitul sec. X, odata cu refacerea unor ziduri in timpul revenirii autoritatii bizantine la Dunare. Dupa victoria de la Dorostolon (971) a lui Ioan Tzimiskes (imparat bizantin, 969-976) asupra lui Sviatoslav, cneazul Kievului, a luat fiinta o asezare feudala timpurie care a dainuit pana in a doua jumatate a sec. XII. Azi Bisericuta, Garvan, jud. Tulcea."

Dictionar de istorie veche a Romaniei, Ed. stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1976.

Pentru numele proprii am mai pus in paranteza cateva explicatii.

Desigur, sunt mult mai multe surse despre Dinogetia.

Cei care mergeau la pescuit peste Dunare, la Latime, stiu cu siguranta pe unde este

Era destul de periculos sa te plimbi pe la ruine, o data datorita gardului si a doua oara datorita viperelor care ar fi bantuit pe acolo.

[oana6200]

Gand la gand cu bucurie, Mikka! frumos loc din cate-mi amintesc de acum vreo 5 ani cand am fost pt.prima si ultima data. Poate ca nu beneficiaza de fonduri pt.restaurare, dar are macar paza si taxa de intrare, ceea ce ar fi normal sa existe la toate obiectivele de patrimoniu.

[katman]

Acum o perioada (2-3 ani) se lucra destul de intens la Dinogetia de catre o echipa de arheologi. Intre timp, probabil s-au terminat fondurile. Din fericire, locatia e destul de izolata (exact 7km de la bac pe drumul spre Garvan/Vacareni) si fiind si imprejmuita cu gard, e mai protejata.

Nu e nimeni care sa mai ceara taxa de vizitare. Anul trecut am intrat fara probleme (poarta e trasa dar nu incuiata, sau nu era la acel moment). Lucrarile arheologice sint vizibile, au mai fost dezgolite niste ziduri de foste terme (s-a facut si un acoperis de protectie deasupra lor).

In fine, sper sa se continue. Daca nu sint fonduri suficiente, cred ca s-ar putea apela si la voluntari. Importanta e prezenta unor specialisti care sa supervizeze. La fel si pentru Tirighina.

Cu multa bucurie pot spune ca la Tirgoviste este in desfasurare o lucrare ampla de refacere a Cetatii Domnesti si a ruinelor din jur, protejate de galerii transparente si cai delimitate de vizitare. Actualul primar, care are cica vreo 35 de ani, da lectii despre cum se poate avea grija de un oras.

E ceva sa auzi oamenii pe strada cum il lauda... Si nu cred ca intereseaza pe cineva ca e de la PSD, PDL sau mai stiu eu...

[dcp100168]

Tumulul de la Tirighina are „fraţi”

* Mormintele unor oameni simpli * Nimic nou sub soare: se jefuiau morminte şi pe vremea romanilor *

Despre tumulul complet cercetat până zilele trecute, care, alături de alte movile de pământ funerare străjuiesc parcă vechiul castru roman de la Tirighina, a scris cândva şi Pârvan… „Încă din anii 50, arheologul Ion Dragomir, devenit apoi directorul Muzeului Judeţean de Istorie Galaţi, a făcut o atenţionare Comitetului de Cultură de pe vremea aceea – pe care am găsit-o”, ne-a relatat directorul Muzeului de Istorie Galaţi, prof. Cristian Căldăraru. „În ea menţiona că ar trebui reluate lucrările de cercetare la castrul roman de la Tirighina. Dincolo de şosea, cam la 200 de metri de castru, toată suprafaţa aceea reprezintă şi acum o zonă tumulică. Sunt, încă, peste 20 de tumuli, au fost mai mulţi până în anii ’57-’59, când nu începuse încă a se construi Combinatul”. „După ’60, s-au excavat de acolo, odată cu construcţia viitorului combinat siderurgic, mii de tone de pământ. Şi atunci s-a distrus din necropola (cimitirul, n.red.) de altădată a castrului roman. Dl profesor Mihalache Brudiu a cartat tot ceea ce înseamnă tumul în judeţ, astfel că erau cunoscuţi, problema e că n-avem fonduri…”

N-au fost bani pentru deschiderea şantierelor arheologice, dar în vară a apărut o ocazie neaşteptată. Firma de telefonie mobilă Cosmote a concesionat un teren, peste o parte din necropolă, ca să ridice o antenă. Săparea fundaţiei cerea, conform legii, să se facă „descărcarea de sarcină arheologică”. A fost ghinionul firmei, care a trebuit să plătească mână de lucru – la început 10 muncitori, apoi vreo 30, ca să meargă mai repede – pentru săpături. Dar şi norocul comunităţii gălăţene, care se alegea cu o cercetare arheologică pe întreaga suprafaţă a tumulului. „Ghinionul lor şi bucuria noastră, căci, iată, s-a salvat un tumul, s-a recoltat tot ce avea în interior. Avem un inventar interesant, care va face obiectul unei expoziţii: ceramică, monede, două schelete întregi şi fragmente de schelet…”. „Urmează acum munca de cercetare, la muzeu. Osemintele le vom trimite la un laborator de cercetare din ţară, ca să le datăm cu aproximaţie.” După cercetare, un raport arheologic care va constitui subiectul unei sesiuni de comunicări ştiinţifice.

Acum, din movilele de odinioară se mai văd doar uşoare ridicături: au fost erodate de vânt, plugarii au arat de secole dâmburile, muşcând din ele palmă cu palmă, pământul a fost cărat de ape, rădăcinile de viţă-de-vie au frământat pământul, ne-a spus arheologul Costel Ilie, de la Muzeul de Istorie Galaţi, cel a condus şantierul arheologic. Dumnealui ne-a povestit istoria… săpăturilor începute în vară. S-a lucrat meticulos, cu lopata, cu şpaclul şi peria, săpând până la pământul galben, steril din punct de vedere arheologic. Cu succes: „Au fost descoperite 12 morminte, dintre care patru de incineraţie şi opt de înhumaţie. De asemenea, au mai apărut nişte complexe din perioada modernă, adică nişte zone de locuire temporară ale unor indivizi din secolul XIX”. A fost găsită acolo o copeică de la 1852 şi o potcoavă, spune specialistul, care presupune că s-au încartiruit aici trupe ruseşti, care au campat, au făcut focul.

Mormintele de incineraţie sunt la 40 – 50 cm adâncime, cele de inhumaţie, până la doi metri şi jumătate. „Toate sunt din secolele II – III, din perioada romană, aşa cum era de aşteptat. Toţi tumulii – situl arheologic se numeşte ˝Necropola tumulară romană Tirighina˝ – nu conţin morminte atât de bogate, de spectaculoase. Mai înainte, la începutul secolului XX, a fost descoperit într-un tumul, tot în zona respectivă, un sarcofag, deci era mormântul unui om bogat, care este la Institutul de Arheologie Bucureşti”. „Cei de aici erau oameni mai simpli. Făceau parte din coloniştii romani, probabil din Cohorta a II-a Mattiacorum. Să nu uităm că ne aflăm la 200 de metri de castrul roman! Suntem exact în perioada în care castrul roman şi aşezarea civilă daco-romană de la Barboşi funcţionau, înainte de retragerea romană”. „Tumulii sunt prezenţi în tot spaţiul Imperiului roman. Populaţia fiind foarte diferită în imperiu, cu foarte multe etnii, existau rituri diferite. Cel de incineraţie se păstrează până spre sfârşitul secolului II, când ritul inhumaţiei devine preponderent”.

„Pentru Galaţi, e important că avem în sfârşit o zonă cercetată dintr-un sit arheologic. Aşa cum a fost zona din cartierul Dunărea, cercetată de dl Brudiu în anii ’80. Importanţa acestui tumul constă în faptul că a fost cercetat în întregime, pentru prima oară, datorită finanţării investitorului”. „Rămân încă şase tumuli în zonă care pot fi cercetaţi, dacă nu vor fi distruşi de indiferenţa locuitorilor, autorităţilor…” Deja, firme gălăţene aruncă gunoaie în zonă, iar în viitor curăţarea acestora cu buldozerul ar putea afecta mormintele. Mai sunt multe gorgane care aşteaptă să fie cercetare: trebuie bani şi bunăvoinţa proprietarilor de pământ. În imediata apropiere există un tumul mai mare decât cel cercetat. Poate că în viitor Ministerul Culturii să aloce fonduri şi să se sape şi în alţi tumuli. Istoria ar putea ajuta turismul. Dar când?

http://www.viata-libera.ro/articol-Tumu ... 80%9D.html

[dcp100168]

Castrul roman de la Barboşi, istorie aruncată la gunoi

Lucrările arheologice au fost abandonate, iar bălăriile şi mizeria pun stăpânire pe ruine. Vestigiile vechi de peste 2.000 de ani au ajuns să fie loc de depozitare a molozului şi păşune pentru vacile satului.

De peste 20 de ani, situl arheologic Tirighina-Barboşi, care face parte din Patrimoniul Cultural al României, se află într-o continuă stare de degradare. Dezastrul a fost adus, în repetate rânduri, şi la cunoştinţa autorităţilor gălăţene. Fără rezultat însă.

După revoluţie, castrul a devenit, pentru unii, depozit de material de construcţie gratuit. Piatra zidurilor a fost cărată şi folosită la gardurile gospodăriilor. Localnicii nu s-au ferit să facă acest lucru, mai ales ca situl nu este împrejmuit sau păzit. „Tot satul a cărat piatră de pe dealul Tirighina. Lumea ştie că acolo a fost fortăreaţă geto-dacică, deşi totul este în paragină de foarte mult timp. Totul este acoperit de gunoaie şi moloz. Clădirile alea demolate erau frumoase pe vremea lui Ceauşescu, mai poposeau turişti. După Revoluţie, s-a distrus tot”, ne-a spus Nelu Costache, un localnic din Barboşi.

Situl se putea dezvolta măcar partea de săpături arheologice, însă specialiştii de la Muzeul de Istorie din Galaţi nu au primit niciun sprijin din partea autorităţilor. „Zona este plină de istorie. Din păcate, situl este mult prea puţin exploatat. În ultimii ani nu am mai avut resurse financiare pentru a continua săpăturile”, ne-a declarat profesorul Cristian Căldăraru, directorul Muzeului.

Mărturie că situl e doldora de istorie stau descoperirile arheologice realizate în anul 1979, când specialiştii de la Muzeul de Istorie au scos la lumină 16 morminte romane, cel mai valoros dintre acestea fiind mormântul lui Innocens, primul creştin roman.

În octombrie 2009 s-a ivit o rază de speranţă pentru castrul roman de la Barboşi. După foarte mult timp de indolenţă şi nepăsare, autorităţile gălăţene s-au întâlnit pe dealul de la Tirighina şi au semnat memorandumul „S.O.S. Tirighina-Barboşi”, care a fost înaintat Ministerului Culturii şi Camerei Deputaţilor. Memorandumul cuprinde nouă puncte, printre care delimitarea sitului arheologic prin ridicare topo în sistem STEREO 70, punerea în evidenţă pe promontoriul Tirighina a traseului fortificaţiei romane, evidenţierea eventualelor vestigii, demolarea construcţiilor ridicate ilegal în interiorul sitului şi interzicerea amplasării de construcţii noi, ecologizarea zonei, împrejmuirea sitului şi instalarea unui panou indicator şi refacerea scării de acces către castrul roman.

Speranţele s-au spulberat foarte repede, deoarece respectivul memorandum a fost respins. „Ministerul Culturii a trimis tuturor instituţiilor de cultură o listă cu toate monumentele istorice care se află în stare de degradare şi care urmează să fie reabilitate. Din păcate, castrul roman de la Barboşi nu se află pe acea listă”, spune Cristian Căldăraru.

Salvarea castrului costă 400.000 de lei

În urmă cu doi ani, specialiştii de la Institutul de Arheologie din Iaşi au întocmit un proiect de consolidare şi restaurare a castrului Tirighina, precum şi de continuare a săpăturilor arheologice. Proiectul avea o valoare de patru miliarde de lei vechi, însă nu a avut sorţi de izbândă.

Complexul arheologic de la Tirighina-Barboşi se întinde pe aproximativ 10 hectare şi cuprinde vestigii ale unui castru roman (ridicat pe ruinele unei cetăţi getă-dace), un castellum de pământ, două necropole romane, dintre care una tumulară, trei depozite de amfore şi aşezările civilă din şesul Siretului şi din zona de vest a Galaţiului.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Castrul_roman_de_la_Barbosi_istorie_aruncata_la_gunoi_0_305369531.html

[sandus]

„Ghinionul lor şi bucuria noastră, căci, iată, s-a salvat un tumul, s-a recoltat tot ce avea în interior. Avem un inventar interesant, care va face obiectul unei expoziţii: ceramică, monede, două schelete întregi şi fragmente de schelet…”. „Urmează acum munca de cercetare, la muzeu. Osemintele le vom trimite la un laborator de cercetare din ţară, ca să le datăm cu aproximaţie.”

„Toate(mormintele) sunt din secolele II – III, din perioada romană, aşa cum era de aşteptat. Toţi tumulii – situl arheologic se numeşte ˝Necropola tumulară romană Tirighina˝

Asta zice directorul muzeului de istorie...ce nu inteleg eu este urmatorul lucru:

Desi spune ca din inventar fac parte monede si ceramica, cu ajutorul carora se poate data aproape exact momentul inhumarii, revine cu afirmatia ca sunt din secolole 2-3, deci cam 200 de ani aproximare, doar ca sa pregateasca terenul cu trimiterea la un laboraor de cercetare din tara care sa le dateze cu aproximatie.

Pai nu sunt deja datate cu aproximatie(sec 2-3)sau chair cu exactitate prin moneda?

Pentru ce sa mai cheltuie bani, sa obtina un rezultat aproximativ de genul " obiectele sunt din sec 2- 3"?

[dcp100168]

Paintball pe situl arheologic!

Pe situl arheologic de la Barboşi s-au întors luptele de altădată. Doar că romanii, dacii şi migratorii au fost înlocuiţi în zilele noastre de gălăţeni dornici de distracţie. Zona istorică Tirighina este plină de bile colorate, semn că aici s-au dat lupte grele pentru supremaţie între cel puţin două echipe de paintball.

Şi asta se întâmplă la exact un an de la semnarea memorandumului de salvare a sitului arheologic, pornit din iniţiativa Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional (DJCPN) Galaţi. Glumind amar, se poate spune că, prin bătăliile de paintball, zona îşi recapătă strălucirea luptelor istorice de altădată. Realitatea este, însă, tristă.

Memorandum în vânt

Situl arheologic de la Barboşi, monument inclus pe lista Ministerului Culturii se află în aceeaşi stare de degradare ca şi anul trecut. În prima zi de octombrie 2009, şefii tuturor instituţiilor de cultură din Galaţi s-au adunat la apelul directorului de atunci al DJCPN, Sergiu Dumitrescu, chiar pe platforma de la Barboşi, pentru a semna un act ce ar fi trebuit să constituie începutul reabilitării monumentului istoric. „Ne-am adunat toţi directorii din instituţiile de cultură şi am hotărât să facem primul pas spre redarea sitului arheologic Tirighina-Barboşi românilor. Am prezentat deja la Cotroceni un memoriu preşedintelui României, pe care l-am transmis şi la Ministerul Culturii, şi la Comisia de Cultură din Camera Deputaţilor, în care ceream sprijin pentru acest demers. Am conceput astfel un memorandum, pe care vrem să îl semnăm aici”, declara în urmă cu un an directorul Sergiu Dumitrescu.

Memorandumul cuprindea 9 puncte, cu ceea ce îşi propuneau instituţiile de cultură din Galaţi pentru salvarea sitului arheologic. Vi le prezentăm în continuare:

1. Delimitarea sitului arheologic prin ridicare topo în sistem STEREO 70 coordonate Marea Neagră;

2. Punerea în evidenţă pe promontoriul Tirighina a traseului fortificaţiei romane, decopertarea suprafeţei acestuia şi evidenţierea eventualelor vestigii;

3. Demolarea construcţiilor ridicate ilegal în interiorul sitului şi interzicerea amplasării de construcţii noi;

4. Ecologizarea sitului arheologic prin îndepărtarea deşeurilor;

5. Împrejmuirea sitului arheologic şi instalarea unui panou indicator privind valoarea de monument istoric;

6. Punerea în circuitul religios a ruinelor capelei construită de Nestor Macellariu, ca simbol al primelor urme ale creştinătăţii datorate descoperirii mormântului primului daco-roman creştinizat INNOCENS;

7. Înfiinţarea unui muzeu de sit care să permită publicului accesul la istoria locală, a imperiului roman şi a comunităţii europene în general, prin organizarea unor şantiere-şcoală, prezentări pedagogice pentru grupuri de elevi, ghidaje specializate pentru turişti;

8. Realizarea unui spaţiu expoziţional, cu obiecte arheologice descoperite în această zonă. Această construcţie va constitui deopotrivă o agora culturală, amintind de rolul de emporium grecesc pe care l-a avut aşezarea de la Tirighina-Barboşi în antichitate, un verum forum culturalis.

9. Realizarea unui drum de racord între DN 2B şi refacerea scării de acces către castrul roman.

Ce s-a făcut

După exact un an de la semnarea memorandumului, suntem în măsură să vă spunem exact ce s-a făcut din ceea ce s-a propus în memorandumul „S.O.S. TIRIGHINA-BĂRBOŞI”. Nimic! Pur şi simplu nimic!

Decopertarea sitului? Dărâmarea construcţiilor ilegale din zonă? Ridicare topo? Împrejmuire, panouri indicatoare? Să fim serioşi. Zona arată mai rău decât înainte, avem parte de gunoaie noi, care, după cum arată, par să fi fost depozitate recent.

Unde mai pui că printre clădirile părăsite şi pe platformă se văd urme clare că s-a jucat paintball. S-au adus cauciucuri vechi care au fost aşezate sub formă de cazemată, iar bilele colorate se găsesc la tot pasul. Semn că de acest sit nu s-a mai ocupat niciun specialist de cel puţin un an.

Încă de anul trecut, „Viaţa liberă” a fost circumspectă în ce priveşte punerea în practică a celor spuse. Iată ce scriam anul trecut pe data de 2 octombrie: „Din nou, sperăm că această întâlnire, semnarea relativ teatrală a memorandumului chiar pe locul sitului, să nu rămână la statutul de vorbe în vânt, mai ales că ieri a şi bătut puţin vântul pe dealurile Barboşiului. «Viaţa liberă» va monitoriza aceste acţiuni ale instituţiilor de cultură din Galaţi, cu speranţa că propunerile vor fi puse în practică, dar şi cu promisiunea că va trage noi semnale de alarmă în cazul în care nu se va întâmpla nimic”. Din păcate, am avut dreptate.

Vocea autorităţilor? Sergiu Dumitrescu nu mai e în funcţie

Din nefericire, situaţia incertă la nivelul DJCPN Galaţi ne pune în imposibilitatea de a vă oferi un punct de vedere oficial cu privire la acest subiect. Iniţiatorul memorandumului, Sergiu Dumitrescu, a fost suspendat din funcţia de director, în locul său fiind numit în condiţii incerte un director coordonator cu răspundere limitată. Aşa că lămuriri cu privire la memorandum vom primi altădată. Sau niciodată.

http://www.viata-libera.ro/articol-Paintball_pe_situl_arheologic_2.html

[dcp100168]

Megaafacerea Necropolei romane ajunge pe masa DNA

Procurorii DNA cercetează modul în care au fost retrocedate, prin decizie judecătorească, zece hectare de teren pe care se află o necropolă romană, potrivit primarului Galaţiului, Dumitru Nicolae. „La ora actuală, DNA-ul deschide ancheta în acest caz. Ieri (săptămâna trecută - n.r.) am primit de la DNA o solicitare referitoare la redeschiderea acestui caz", ne-a declarat primarul.

Primăria Galaţi a pierdut în 2007 un teren de 10 hectare în valoare de 9,5 milioane euro, situat la ieşirea din Galaţi spre Tecuci. Acolo se află o Necropolă Romană, declarată rezervaţie arheologică în 1985. Ministerul Culturii a obligat proprietarul terenului, Primăria Galaţi, să îngrădească zona şi să o pună în valoare. După doi ani, Necropola Romană a intrat însă pe piaţa afacerilor imobiliare, cu complicitatea unui angajat al Primăriei Galaţi. Astfel, terenul i-a fost retrocedat unui anume Anton Bejan, care revendica 10 hectare situate la „Gura Siretului", în zona confluenţei Siretului cu Dunărea. Adică la 2 kilometri distanţă de locaţia Necropolei.

Bejan nu a revendicat terenul respectiv în baza Legii 247, ci printr-un proces intentat Primăriei Galaţi în iunie 2006. Susţinea că tatăl său a cumpărat 10 hectare în 1951 (asta, deşi comuniştii naţionalizau imobile şi terenuri încă din 1949 - n.r.) şi dovedea cumpărarea terenului cu o chitanţă de mână. Conform unei schiţe xeroxate depuse la dosar de apărătorul lui Bejan, Mihai Căcescu, un cunoscut avocat din Tecuci, membru PDL, terenul revendicat era situat la Gura Siretului, vărsarea Siretului în Dunăre, la ieşirea din Galaţi spre Brăila. Terenurile de acolo sunt însă ocupate de Universitatea Danubius şi două hypermarketuri. În aceste condiţii, a pus ochii pe zona „Necropolei" şi a obţinut chiar acel teren, cu două-trei „artificii" topografice şi cu complicitatea unui funcţionar din Primăria Galaţi. Astfel, pe 26.10.2006, avocatul Căcescu a depus la dosarul nr. 10.168/233/2007, o expertiză extrajudiciară, care a fost efectuată de expertul Florin Vasiliu, tot din Tecuci. Schiţa lui Vasiliu plasa terenul nu la Gura Siretului, ci pe amplasamentul dorit, adică la „Necropolă".

În ianuarie 2007 este întocmită "Documentaţia tehnică cadastrală" a terenului „Necropolei" de către expertul Iosif Mârţ pe acelaşi amplasament ca expertiza extrajudiciară a lui Vasiliu. Documentaţia lui Mârţ a primit avizul nr. 336/30.01.2007 al Autorităţii Naţionale de Cadastru si Publicitate Imobiliară (ANCPI), prin pixul directorului OCPI Galaţi, Nicolae Reti. Imediat „Documentaţia" avizată de ANCPI a fost depusă la dosar. După două săptămâni, respectiv pe 12.02.2007, instanţa a hotărât numirea unui expert tehnic judiciar. A fost numit Florin Albu, tot din Tecuci. Albu a stabilit prin expertiza judiciară că terenul revendicat de Anton Bejan este pe amplasamentul Necropolei. Ne-a declarat că nu avea motive să se îndoiască de corectitudinea documentaţiei avizate de directorul Reti şi, din moment ce nu a apărut altcineva de la Primăria Galaţi care să susţină contrariul, a fost convins că aşa stăteau lucrurile: că era terenul revendicat de Bejan.

Prin sentinţa 3654/27.04.2007, judecătoarea Diana Mihaela Oancea, preşedinta Judecătoriei Galaţi, i-a dat dreptate revendicatorului Anton Bejan, constatând, în baza expertizei judiciare a lui Albu, dreptul de proprietate al acestuia asupra celor zece hectare aflate în zona Necropolei Romane. Terenul a ajuns ulterior de la Bejan în proprietatea a trei tecuceni, Eduard Căcescu - fiul avocatului, Petrică Croitoru şi Dorin Radu, care au obţinut certificatul de urbanism provizoriu nr. 1654/08.08.2007, prin care se aviza construirea, în Necropola romană, a unor locuinţe şi centre comerciale. În condiţiile în care exista şi certificatul de urbanism, terenul a intrat pe piaţa afacerilor imobiliare, fiind cumpărat de un coleg de partid al avocatului Căcescu, patronul Grupului Pro-filand, Andrei Lişinschi, fost candidat PDL la Primăria Galaţi. Lişinschi a dat pe cele zece hectare de „Necropolă" 9,5 milioane euro.

După ce a instalat însă plăcile ce interzic accesul, pentru că e zonă privată, Lişinschi a fost avertizat de juristul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Galaţi, Marius Mitrof, că pe acel teren se află o Necroplă romană, iar Legea 422, a monumentelor istorice, interzice ridicarea unor construcţii. Primăria Galaţi a pierdut terenul de 9,5 milioane euro după ce şefa de atunci a Direcţiei Juridice, Tincuţa Pătruţă, a primit citaţii la toate cele opt termene din dosarul 10.168/233/2007, dar nu s-a prezentat sau nu a trimis un jurist la nici unul dintre aceste termene. În plus, Direcţia Juridică a primăriei a fost invitată la expertiza judiciară şi a confirmat telefonic primirea invitaţiei, afirmând că va trimite un reprezentant, dar directoarea Pătruţă nu a trimis pe nimeni la expertiză.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/dobrogea/megaafacerea-necropolei-romane-ajunge-pe-masa-dna-202125.html

[dcp100168]

„Se spune că un popor care îşi neglijează trecutul este condamnat să dispară din istorie”

Legătura cu trecutul nostru istoric nu mai impresionează pe nimeni la Galaţi de mult timp, castrul roman de la Tirighina-Barboşi este exemplul perfect pentru felul în care mai marii vremurilor noastre înţeleg să trateze ce ne-a lăsat trecutul. Puţini mai sunt cei care ştiu că aceste locuri au fost, de-a lungul vremii populate de civilizaţii glorioase, raportându-ne la antichitate fiind vorba de strămoşii noştri daci apoi de către romani.

Castrul roman de la Tirighina-Barboşi este un adevărat monument al indiferenţei, ruinele istorice de care puţine ţări din lumea asta au parte sunt lăsate pradă buruienilor, intemperiilor vremii şi hoţilor. Se spune că, dacă încerci să dai puţin la o parte primul strat de pământ, bucăţi mai mici sau mai mari de istorie îşi fac apariţia. Specialiştii afirmă că cioburi de ceramică romană se găsesc încă neexploatate în zonă şi orice neavenit are acces la aceste mici mărturii valoroase ale trecutului acestei ţări. Pe alocuri se mai văd câteva gropi, semn că mai există tot felul de utopici căutători de comori, iar în mâl, acolo unde eroziunea mai "fură" din când în când câte o bucată de platou, apar se pare tot felul de obiecte noi. Unele rămân locului şi se distrug, altele completează colecţii private mai mult sau mai puţin valoroase.

Cel mai mare rău care s-a făcut în această zonă de lângă Galaţi este ruina modernă aflată alături de zidurile castrului roman. O construcţie ciudată "umbreşte" istoria, câteva ziduri vizitate doar de câinii vagabonzi aflându-se în faţa a ceea ce ar putea constitui un punct de atracţie pentru eventualii turişti din zonă.

S-a propus totuşi preluarea acestor construcţii în proprietate publică, urmând să se delimiteze zona, să fie amenajat un parc şi chiar un centru expoziţional, proiect rămas doar pe hârtie, din păcate, ca orice lucru bun care s-ar putea face în România.

Dacă i-am întreba pe politicienii zilelor noastre ce s-ar putea face pentru reabilitarea acestui sit istoric extrem de valoros, probabil ni s-ar spune că nu sunt bani pentru aşa ceva. Recent, în cadrul unei conferinţe de presă, un politician anunţa că nu s-a cerut niciun ban de la Ministerul Culturii, de fapt nu interesează pe nimeni.

Istoria suferă la marginea Galaţiului şi nimeni nu pare deranjat de acest lucru, altele sunt priorităţile vremurilor noastre! Alături de castrul roman am mai putea aminti şi despre zona necropolei din coasta cimitirului Cătuşa, acolo unde trecutul a fost excavat fără o logică sau mormântul roman din Micro 19, acoperit de o dală de beton şi de pubele de gunoi. Deci am putea spune despre castrul roman de la Tirighina-Barboşi că este locul în care se vede cel mai bine moştenirea trecutului şi, în plus, se distinge clar şi nepăsarea prezentului.

Săpăturile arheologice de la castrul roman ce s-au făcut în anii 1959-1962 arată că în acest loc a existat mai întâi o cetate dacică, întărită cu un val de pământ. Datată undeva între sfârşitul secolului al II-lea şi începutul primului secol înainte de Hristos, cetatea dacică a dispărut în urma unui incendiu puternic. Datorită poziţiei militare strategice, pe acelaşi loc, după o anumită perioadă de timp, a fost construit un castellum roman, din care încă se mai păstrează ziduri de piatră (cu şi fără mortar), ţigle, cărămizi, olane şi fragmente ceramice.

Unele dovezi arheologice, în special monede descoperite la faţa locului, arată că această aşezare ar data dinainte de războaiele daco-romane (101 - 102 şi 105 - 106 după Hristos), însă există, de asemenea, indicii că fortăreaţa ar fi fost ridicată în timpul domniei lui Traian cu scopul de a apăra graniţa estică a imperiului roman. Castellum-ul făcea parte din sistemul militar de protecţie construit de romani la marginea imperiului, unde se reunea flota romană pe Dunăre.

Din păcate, în 1994 zidurile castrului roman au primit altă lovitură de graţie, de data aceasta chiar de la Primăria Galaţi, care şi-a dat acordul unei firme private pentru construcţia unui popas, lucrări abandonate în acest moment. Pentru că periclitau spaţiul arheologic, construcţiile au încetat, din fericire, în 1999, însă, din cauza unor litigii aflate pe rolul instanţelor, zidurile nu pot fi demolate. Astfel, la marginea Galaţiului ne-am pomenit şi cu ruinele indolenţei şi nepăsării care "sufocă" practic ceea ce a mai rămas din glorioasa noastră istorie antică.

Totuşi, în 2009, reprezentanţii tuturor instituţiilor de cultură din Galaţi precum şi un reprezentant al bisericii ortodoxe au înaintat un memorandum intitulat "S.O.S. Tirighina-Barboşi" prin care se spera salvarea acestui monument istoric. Fie ca bunul Dumnezeu să insufle gândul cel bun mai marilor ţării şi tuturor oamenilor de bine care pot face ceva CONCRET pentru conservarea patrimoniului istoric naţional!

Iulian COVRIG

http://www.monitoruldegalati.ro/comunitate/primim-la-redactie-se-spune-ca-un-popor-care-isi-neglijeaza-trecutul-este-condamnat-sa-dispara-din-istorie-3885.html

[dcp100168]

Pe teritoriul de azi al Galaţiului s-a aflat o puternică aşezare romană

* În urmă cu 1.900 de ani, aleşii sărăceau în timpul mandatului * Aşezarea romană de la Galaţi era condusă de un consiliu de 5 magistraţi şi un primar, aleşi dintre cei bogaţi şi care îşi foloseau averile în folosul comunităţii.

După cucerirea Daciei de către romani, în zona Galaţiului de astăzi, pe promontoriul de la Bărboşi-Tirighina, în locul unei foste dave dacice, romanii au înfiinţat o aşezare cu câteva mii de locuitori, romani şi daci şi sarmaţi romanizaţi, care aveau diverse ocupaţii. Locuiau aici militari ai Legiunii a V-a Macedonica şi ai Legiunii de Marină Imperială Classis Flavia Moesica, meşteşugari, negustori, pescari şi păstori. Aşezarea era condusă de un consiliu format din cinci magistraţi, dintre care unul devenea primar. Toţi erau oameni bogaţi, care sărăceau în timpul mandatului. „Era condusă de un consiliu format din 5 magistraţi, aleşi pe 5 ani. Unul dintre aceştia era ales să ducă la îndeplinire atribuţiile primarului de astăzi, executând ce hotăra consiliul. Atât magistraţii, cât şi acest, să-i spunem, «primar», pe înţelesul tuturor, nu erau orice fel de persoane, erau aleşi dintre cei bogaţi şi de membrii comunităţii respective tocmai pentru că aveau resurse materiale pe care le puneau la dispoziţia comunităţii. De multe ori se întâmpla ca atunci când li se termina mandatul să devină oameni săraci. Asta, spre deosebire de cei care sunt astăzi în asemenea rosturi sociale, care intră la putere săraci şi ies bogaţi", ne-a declarat prof. univ. dr. Mihalache Brudiu, arheologul care a descoperit o parte din vestigiile romane de la Galaţi.

Deşi era doar un „cvasimunicipiu", nefiind declarată municipiu de către romani, aşezarea de pe teritoriul Galaţiului de astăzi era un centru economic şi militar important. Câtă vreme aici s-au aflat eşaloanele legiunilor romane, a funcţionat şi o vistierie. Zona unde se află astăzi cartierul Micro 21 era „cartierul economic" al aşezării. Aici, arheologul Mihalache Brudiu a descoperit un castelum, în care erau depozitate amfore cu ulei şi grâne. De aici se făcea comerţ spre teritoriile din nord. Fragmente din amfore identice cu cele din castelum-ul de la Galaţi au fost descoperite de arheologi în peste 150 de puncte din Moldova. Un astfel de fragment a fost descoperit şi în curtea Casei Memoriale „Mihai Eminescu", de la Ipoteşti.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/dobrogea/in-urma-cu-1-900-de-ani-alesii-saraceau-in-timpul-mandatului-216436.html

[Mikka]

"Innocens" este un ofiter dac...

1. Cel mult a fost.

2. Ofiter? Pana acum era doar "strabun", "cel (...) mai vechi creştin străromân cunoscut în ţară".

Incepe sa semene cu 23 August - de la o banala tradare ("intoarcere a armelor") - s-a ajuns la marea revolutie anti-fascista si anti-imperialista.

De la un locuitor simplu, trecem la "ofiter" - musai dac. La anul va fi probabil general, apoi guvernator al provinciei, iar in fo doi-trei ani probabil fratele lu' varu' lu' imparatu'. Apoi, fireste, il facem sfant pentru a ne umfla muschii in fata Ioropei ca noi suntem cei mai vechi si tari crestini din zona.