Barboşi, indolenţă printre ruine

[dcp100168]

Groapă de gunoi lângă Rezervaţie Arheologică

Noua groapă de gunoi ecologică a oraşului se construieşte chiar lângă Rezervaţia Arheologică de la Barboşi. Istoricii gălăţeni spun că prezenţa unui obiectiv pentru prelucrarea deşeurilor reziduale lângă un momunent istoric reprezintă o profanare.

Ignoranţa şi dispreţul faţă de istorie şi-au lăsat pentru totdeauna amprentele pe situl arheologic Tirighina- Barboşi.

După Revoluţie, castrul a devenit, pentru unii, depozit de materiale de construcţie cu servire gratuită. Lucrările arheologice au fost abandonate din anul 1992, iar bălăriile şi mizeria au pus stăpânire pe ruine. Situaţia actuală a acestor vestigii este jalnică. Mai mult, amplasarea noii gropi de gunoi a oraşului lângă rezervaţia arheologică naşte controverse.

Profesorul universitar Mihalache Brudiu, cel care a descoperit o parte din vestigiile din Rezervaţia Arheologică de la Galaţi, spune că prezenţa unui astfel de obiectiv lângă situl arheologic este „o profanare". „Toate aceste vestigii sunt de mare valoare, fiind menţionate în Cronica lui Miron Costin şi în studiile lui Vasile Pârvan. Groapa de gunoi este o pecete care va rămâne eternă. Acest lucru dovedeşte ignoranţa instituţionalizată şi lipsa conştiinţei civice pentru respectarea patrimoniului naţional. Edilii trebuie să înţeleagă că prin ignoranţa lor nu fac decât să dezonoreze lumea contemporană", ne-a spus arheologul Mihalache Brudiu.

În schimb, Mircea Ostache, şeful Unităţii de Implementare a Proiectului ISPA- gunoi, spune că depozitul de gunoi nu are cum să afecteze Rezervaţia Arheologică. „Între groapa de gunoi şi Castrul Roman este o distanţă de 625 de metri. Nu va fi afectat situl", afirmă Ostache.

Distrugerea sistematică a Castrului Roman Tirighina a fost sesizată în nenumărate rânduri şi de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DJCPN). „Numai în perioada 2006-2010, noi am înaintat în jur de 20 de adrese referitoare la necesitatea protejării sitului arheologic de la Bărboşi. Este necesară ecologizarea zonei şi redarea lui circuitului turistic", ne-a declarat Marius Mitrof, consilier în cadrul DJCPN.

Istorie înlăcrimată

Complexul arheologic daco-roman de la Tirighina-Barboşi nu este important doar pentru cei aproape 500 de ani de existenţă ca şi cetate dacică şi apoi daco-romană, ci şi pentru faptul că în zonă s-a descoperit, în urma cercetărilor arheologice, primul mormânt al unui daco-roman creştinizat: mormântul celui ce a fost numit Innocens.

În 1967, din indicaţiile regimului comunist, s-au construit un bufet şi căsuţe pentru turişti, amplasate chiar pe sistemul de apărare al fortificaţiei. Din această cauză a fost imposibil să se facă cercetări sistematice la valurile antice, despre care nu se cunoaşte dacă erau dacice sau romane.

Până în 1957, proprietar al terenului pe care se află monumentul antic a fost dr.Nestor Măcellariu, care a decedat fără a mai avea urmaşi. În 1963, un panou cu explicaţii avea antetul Academiei Române. În 1968 , regretatul profesor N.Gostar a delimitat topografic complexul arheologic, dar a rămas doar ca simplă delimitare ştiinţifică, nefiind legiferată.

Din 1974, monumentul se află înscris în Lista Monumentelor Istorice. În 1982 apăruse un proiect al IJP Galaţi pentru transformarea aşezării civile romane în carieră pentru loess-ul necesar construcţiilor. Până la apariţia Legii 18 / 1991, Legea fondului funciar, terenul se afla în proprietatea statului.

În anul 1993, S.C.DUNĂREA S.A.Galaţi, înfiinţată în urma reorganizării O.J.T.Galaţi, ca proprietară a activelor existente în fostul Popas de la Tirighina, scos la licitaţie acest popas turistic. Licitaţia a fost adjudecată de firma S.C.NON STOP PAS S.R.L. Galaţi. S.C.NON STOP PAS S.R.L. a solicitat Primăriei Galaţi autorizaţie de construire pentru „Modernizare şi extindere popas turistic” în urma căreia s-a emis şi autorizaţia , fără să solicite toate avizele prevăzute de legislaţia în vigoare, respectiv avizul Ministerului Culturii şi cel al M.L.P.A.T.

În 1994, Oficiul Judeţean pentru Patrimoniul Cultural Naţional sesizează Primăria Galaţi că în zona Bărboşi-Tirighina se execută lucrări de construcţie care afectează situl arheologic şi solicită oprirea acestora. Imediat, Primăria Galaţi, sistează lucrările de construcţie până la obţinerea avizelor D.M.A.S.I. D.M.A.S.I. avizează documentaţia „Modernizare şi extindere popas turistic”, cu menţiunea că se pot efectua lucrări de construcţii şi amenajări în afara limitei sitului arheologic. În urma acestui aviz, Primăria Galaţi emite o nouă autorizaţie de construire în 1996, pentru continuarea lucrărilor de construcţie cu respectarea condiţiilor impuse în avizul D.M.A.S.I. "În urma verificărilor efectuate s-a constatat că nu au fost respectate condiţiile impuse în aviz, iar Inspectoratul pentru Cultură a judeţului Galaţi a solicitat Primăriei Galaţi anularea autorizaţiei de construire. Inspecţia în Construcţii Galaţi a cerut acţionarea în judecată a firmei S.C.NON STOP PAS S.R.L. Galaţi, pentru anularea autorizaţiei de construire şi demolarea corpurilor de clădire construite în interioruzl sitului arheologic", ne-a declarat Marius Mitrof.

În 1999, Primăria Galaţi a intentat acţiune în instanţă împotriva aceleiaşi firme. Între timp această firmă a intrat în lichidare, astfel încât, potrivit Documentaţiei topografice pentru înscrierea în cartea funciară provizorie din 2001, S.C.DUNĂREA S.A. Galaţi are în proprietate terenul, în suprafaţă de 6944,47 mp, delimitat astfel: la N – DN 2 B (şoseaua Galaţi-Tecuci) şi domeniu public; la E-domeniu public, la S-Consiliul local şi domeniul public ( e vorba de zona Castrului), la V- alee, aleea de acces către Castru.

În această situaţie , promontoriul Tirighina se află pe de o parte, în proprietatea S.C.DUNĂREA S.A. Galaţi, care deţine suprafaţa de teren de lângă şosea, necesară valorificării Castrului, iar, pe de altă parte, în proprietatea Consiliul Local care deţine zona pe care se află Castrul roman şi aleea de acces până la acesta.

Din 1990 şi până în prezent, Direcţia Judeţeană de Cultură a tot solicitat Primăriei Galaţi să întreprindă demersurile legale pentru protejarea acestui sit arheologic.

În anul 2003, Consiliul Local Galaţi, aprobă prin H.C.L. nr.688 din 19.12.2003 un studiu de fezabilitate având ca finalitate demolarea construcţiilor de la piciorul castrului, împrejmuirea şi marcarea sitului de la Tirighina.

În octombrie 2009 s-a ivit o rază de speranţă pentru castrul roman de la Barboşi. După foarte mult timp de indolenţă şi nepăsare, autorităţile gălăţene s-au întâlnit pe dealul de la Tirighina şi au semnat memorandumul „S.O.S. Tirighina-Barboşi”, care a fost înaintat Ministerului Culturii şi Camerei Deputaţilor. Memorandumul cuprinde nouă puncte, printre care delimitarea sitului arheologic prin ridicare topo în sistem STEREO 70, punerea în evidenţă pe promontoriul Tirighina a traseului fortificaţiei romane, evidenţierea eventualelor vestigii, demolarea construcţiilor ridicate ilegal în interiorul sitului şi interzicerea amplasării de construcţii noi, ecologizarea zonei, împrejmuirea sitului şi instalarea unui panou indicator şi refacerea scării de acces către castrul roman. "Sfârşitul anului 2010 a inclus pe lista de priorităţi a Direcţiei, valorificarea acestui monument istoric, prin popularizarea în câteva licee şi şcoli din municipiu, precum şi demersuri pe lângă Primăria Galaţi, pentru ecologizarea zonei şi redarea Castrului roman circuitului expoziţional şi turistic. După cum avem promisiuni, din primăvara anului 2011, acţiunile de valorificare a Castrului vor începe să prindă contur", mai spune Marius Mitrof.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/galati-groapa-gunoi-oras-rezervatie-arheologica-barbosi-istorici-sit-necropola_0_432556807.html#commentsPage-1

[Mikka]

Totusi (am mai intrebat o data) CU CE SE OCUPA DIRECTIA ASTA?

In afara de atras atentia, privit in sus, scrutat orizonturi, aruncat ocheade si alte activitati super-importante?

Si binenteles, dat interviuri...

[mambo]

directia asta se ocupa cu ce se ocupa toate directiile judetene: cu directionarea banilor publici catre partidul de guvernamant, cu taiere frunzelor la caini si... cam atat ca "oboseste" oamenii.

Edited February 23, 2011 by mambo

[poemil]

De unde stim ca era dac? Numele roman (daca fibula era a lui si nu o podoaba captura de razboi) ar sugera ca era latin. Sau tragem concluzia ca era dac dupa catuia gasita in mormant? Daca gaseam o amfora greceasca spuneam ca e grec?

De unde vârsta de aproximativ 30 de ani? S-a facut vreo expertiza criminalistica a oaselor in afara compararii cu o plansa de anatomie de cei care i-au asezat oasele intr-o vitrina? Apropos in anii 70 nu erau medici legisti la Galati incat recunoasterea pieselor anatomice osoase sa fie facute doar de un student la medicina?

De unde ofiter? Avea grade? sau dupa catarame?

Dincolo de scopul propagandistic religios al istoriei legate de saracul Innocens n-am vazut din partea episcopiei DJ nici macar 1 (una) interventie referitoare la batjocorirea sitului arheologic in prezent "privatizat" si probabil transfoemat in imobiliare cu vedere la combinat.

[Mikka]

episcopiei DJ

ARHI~, monser (acceptati, va rog, adresarea). Riscati sa aveti controverse cu Belzebut si compania o eternitate daca va afla cel mai mare-n grad de prin zona...

[dcp100168]

Castrul roman se "bate" cu Rezervaţia fosiliferă

Asociaţia “Universitatea Moldova Sud” din Galaţi, (preşedinte Eduart Kevorchian) a primit în custodie de mediu, din partea Ministerului Mediului şi Pădurilor, în baza unei convenţii semnate în noiembrie 2011, Aria naturală protejată de interes naţional “Locul fosilifer Tirighina Barboşi” (terenul fiind în proprietatea Consiliului Local).

Această rezervaţie ştiinţifică paleontologică, în care se găsesc zăcăminte fosilifere din faza Euxinului vechi (cu aproximativ 400.000 ani în urmă), are situat, însă, deasupra, situl arheologic din care face parte Castrul roman, monument istoric de categorie A, de protejarea căruia se ocupă Ministerul Culturii. Astfel că, pentru a ajunge la potenţialele descoperiri paleontologice, trebuie să trecem prin sau să „dăm la o parte” istoria, adică situl arheologic Tirighina–Bărboşi, unde s-a descoperit primul mormânt al unui daco-roman creştinizat, Innocens, şi primele ruine ale unei vechi cetăţi din timpul romanilor.

Secretarul Asociaţiei “Universitatea Moldova Sud”, Laurenţiu Curduman, face un apel: “Pentru a întocmi regulamentul ariei protejate şi un set minimal de măsuri de conservare, dorim să facem o consultare publică. Suntem deschişi oricăror idei, oricărei colaborări pentru activităţi de cercetare. Am încheiat un parteneriat cu Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii, astfel încât tot ce vom găsi, vom duce la muzeu. Ne puteţi contacta pe adresa de e-mail: universitateamoldova@gmail.com. E păcat că avem potenţiale obiective turistice de o asemenea importanţă şi nu le valorificăm”.

Ministerul Culturii are un cuvânt de spus

Delimitarea sitului arheologic Bărboşi-Tirighina este, după cum am aflat de la Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei pentru Cultură, de la linia ferată până la groapa de gunoi şi până la şosea. „Nu vedem nimic rău în această atribuire de custodie, chiar ne bucurăm că mai apare cineva care are grijă de teren, însă tot ce urmează să se efectueze acolo trebuie făcut cu aprobări de la Ministerul Culturii”, afirmă consilierul.

„În zilele următoare zona va fi igienizată, cu ajutorul societăţii RWE. Urmează, până la sfârşitul anului, împrejmuirea rezervaţiei fosilifere, pentru a fi împiedicat accesul celor ce distrug patrimoniul natural şi istoric”, afirmă Laurenţiu Curduman, care speră, totodată, să demareze, până la sfârşitul anului, construcţia unei săli multifuncţionale, cu spaţiu de expunere pentru fosile şi viitoarele descoperiri arheologice. Însă şi acolo există un „dar”, orice construcţie pe spaţiul unui sit arheologic presupune, mai întâi descărcarea de sarcină arheologică pe locaţia respectivă. Aceasta se face numai de către instituţii specializate, cu arheologi acreditaţi de Ministerul Culturii, după cum aflăm de la Costel Ilie, arheolog specialist în cadrul Muzeului de Istorie.

Camelia Burluc, directorul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii ne-a declarat că la Galaţi nu avem specialişti în domeniul paleontologiei, dar că pot fi cerute expertize din partea celor calificaţi. „Fiind vorba despre două situri, unul arheologic şi unul fosilifer, trebuie să se pună de acord cele două ministere, al culturii şi al mediului, şi factorii locali, inclusiv Primăria, trebuie mers la locul faptei şi purtate discuţiile pentru a se vedea ce e de făcut”, afirmă Camelia Burluc.

viata-libera.ro

[Mikka]

Oare nu se poate face ceva fara a se implica politica? Mai e un psiholog pescar pe la o alta arie protejata, acum se gasesc mari specialisti in fosile (ma rog...)

[dcp100168]

Situl de la Bărboşi se degradează pe zi ce trece

Patru din cele 111 monumente de patrimoniu naţional existente în municipiul Galaţi sunt situri arheologice.„Unul este situl Bărboşi - Tirighina, care stă mărturie despre vechimea culturii şi civilizaţiei la Dunărea de Jos. Complexul arheologic de la Bărboşi conţine o cetate dacică, pe care apoi s-a construit ˝Castellum roman". Între cele patru situri se află Fortificaţia de pământ şi necropola tumulară din Cartierul Dunărea (din apropierea lacului Cătuşa), Promontoriul de la Biserica „Precista” din Galaţi şi Cavoul roman”, ne-a spus Marius Mitrof, consilier la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi.

Situl de la Bărboşi este clasat ca monument de categoria A şi are valoare naţională şi internaţională, potrivit legislaţiei. În ciuda acestui fapt, situl a fost motiv de dispută între Consiliul Local Galaţi şi un întreprinzător particular, iar acum este aproape distrus.

Accesul la sit, printre moloz şi gunoi

Acum, situl de la Bărboşi este îngopat în bălării şi ca să ajungi pe promontoriul de la Bărboşi, trebuie să escaladezi mormanele de moloz şi gunoi care s-au adunat pe drumul care duce pe platoul de la Bărboşi.

Până când noua conducere a administraţiei publice gălăţene va repune în drepturi acest loc, reţinem o promisiune: „Ni s-au solicitat de către Institutul Naţional de Patrimoniu Bucureşti două propuneri de monumente de categoria A care să intre în Programul naţional de restaurare, pe anul 2013. Unul dintre cele două obiective propuse de noi este situl de la Bărboşi”, ne-a spus Marius Mitrof.

Cel mai vechi mormânt creştin din ţară

Până la anul, însă, nu putem însă ignora situaţia de moment. Situl este degradat cu mult mai mult faţă de cum arăta în primăvară. Zidul aproape că nu mai există, deşi situl de la Bărboşi are importanţă şi pentru faptul că în apropierea vechii cetăţi a fost descoperit primul mormânt creştin din ţara noastră.

Mormântul paleocreştin scos la iveală cu ocazia cercetărilor arheologice din anii 1976-1979, de istoricul Ion T. Dragomir, este prima mărturie a existenţei noastre creştine pe pământ românesc, datarea fiind făcută cu ajutorul celor trei monede romane de bronz din vremea împăratului Claudius al II-lea Goticul, din anii 268-270, găsite lângă tânărul "Innocens". "Din această perspectivă, acest loc este prima măturie a încreştinării noastre din tot spaţiul românesc şi el trebuie scos la iveală”, spunea Arhiereul locului, Înalt Prea Sfinţitul Casian, la unul dintre simpozioanele închinate lui Innocens.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Gunoaiele cât casa în fosta cetate dacică. Accesul către platoul Bărboşi, blocat de moloz

Drumul care duce pe platoul de la Bărboşi, acolo unde este îngropată în uitare şi ruină fosta cetate dacică şi cea romană Bărboşi-Tirighina, este inaccesibil. S-au depozitat tone de moloz şi de gunoi, astfel încât zilele trecute nu se putea pătrunde pe acel drum cu maşina.

"Am mers şi noi la faţa locului şi am constatat acelaşi lucru, motiv pentru care vom înainta o adresă către Administraţia municipală Galaţi, pentru a repune lucrurile în ordine", ne-a spus Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţie Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi.

Atât drumul de acces spre Promontoriul de la Bărboşi, versanţii pe care este situată cetatea daco-getică şi situl în sine de la Bărboşi-Tirighina sunt în proprietatea şi administrarea serviciilor de specialitate din cadrul Primăriei Galaţi, care are datoria să înlăture mizeria şi să treacă la salvarea acestui sit care este pe zi ce trece tot mai degradat.

viata-libera.ro

[Mikka]

cetatea daco-getică şi situl în sine de la Bărboşi-Tirighina sunt în proprietatea (...) serviciilor de specialitate din cadrul Primăriei Galaţi

Serios, bre?

[dcp100168]

Singurul castru roman din Moldova este la Galaţi

Moştenirea castrului roman de la Barboşi-Tirighina, situat pe şoseaua spre Tecuci, la vreo doi kilometri de Galaţi, ne obligă! Toată lumea ştie ce a fost acolo: „cetăţuia”, locul numit în antichitate Caput Bovis (Capul de bour) sau Gherghina, după numele invocat de Miron Costin, străjuind de sus altă curgere a Siretului decât cea de astăzi şi Dunărea, locul unde s-a ridicat singurul castru roman din toată Moldova. Aici s-au descoperit monedele împăraţilor Traian, Antonius Pius şi Filip Arabul. Abandonat după retragerea romană din Dacia, sute de ani s-au tot ridicat case, la Galaţi (chiar şi la zidurile Precistei) şi Brăila, din pietrele smulse din anticele ruine, dar acum avem un deal golaş, ruine şi artefacte de dezgropat, deasupra - câteva pietre şi o mare de gunoi în apropiere! Başca, peste complexul arheologic se suprapune şi o rezervaţie paleontologică, cu noi specii de fosile, descoperite pe un hectar!
Complexul arheologic este întins, are cam zece hectare. Izolat şi înconjurat de gunoaie (doar maşinile nu mai pot trece ca să deverseze, căci recent abia s-a săpat un şanţ), locul nu este vizitat! Dacă teiul lui Eminescu de la Iaşi nu are nevoie de fonduri europene pentru a fi vizitat, o promovare a locului ca tabără de vară pentru iubitorii de istorie, de pildă, un proiect cultural ieftin, s-ar împiedica în gunoaie, din lipsa unei împrejmuiri. Ce frumos ar fi ca aici să fie şi un punct muzeal, să se proiecteze în aer liber filme istorice, să avem poate şi un teatru antic de vară, să se organizeze bătălii simbolice sau măcar defilări cu torţe şi costumaţie antică, precum la Alba Iulia - sunt doar câteva idei care ar putea însemna punerea în valoare a acestui spaţiu ignorat.

Comori vechi şi foarte vechi

Pe site-ul Institutului Naţional al Patrimoniului, găsim: "Pe înălţimea Tirighina au fost descoperite: vestigii din epoca bronzului, cultura Monteoru, fazele Ic2, Ic3; vestigii din Hallstatt-ul târziu sec.VI-V a.Chr; o cetăţuie geto-dacică cu 3 niveluri de locuire, sec.II a.Chr.- sec.I p.Chr.; un castellum roman, sec.II-III p.Chr. cu trei niveluri; un castrum. La sud şi sud-est de castellum se afla aşezarea civilă şi la vest şi nord necropole. Un alt castellum de pământ a fost descoperit la est de înălţimea Tirighina. (...) Deşi distrusă de construcţii moderne, au putut fi reconstituite parţial terasele incintelor principalelor complexe. Au fost descoperite complexe de cult, funerare, materiale arheologice deosebite. Este atestată, de asemenea, prezenţa unor divinităţi greco-elenistice, romane, orientale, ca şi prezenţa primilor creştini. Punct strategic al limesului transdanubian al Moesiei Inferior, antrepozit de mărfuri în preajma vărsării Siretului în Dunăre, aflat şi pe drumul de legătură între Moesia Inferior şi Dacia, Bărboşi a fost un însemnat focar de romanitate.”

"Valoare naţională şi internaţională"

Din 1976, au săpat aici arheologii muzeului gălăţean şi de la Institutul de Istorie şi Arheologie "A. D. Xenopol" din Iaşi, printre care Traian T. Dragomir, Mihalache Brudiu, Silviu Sanie. Deşi în lipsa fondurilor pentru cercetare, în 2009, amplasarea unei antene de telefonie a făcut posibilă intervenţia arheologilor, care au descoperit, pe cinci hectare, morminte tumulare (acoperite cu dâmburi de pământ) la 300 de metri nord de gara Bărboşi şi la 200 de metri de castrul roman şi aşezarea civilă romană din sec. II-III p.Chr., la vest de banda transportoare a ArcelorMittal şi la nord de DN 25. Pârvan descoperise 11 tumuli, Brudiu menţiona chiar 19, dar azi au rămas doar şapte nedistruşi!
Nu lipseşte de pe site-ul Direcţiei pentru Cultură această această comoară locală încă nedezgropată complet. Situl arheologic de la Barboşi este descris ca fiind: „Promontoriul de la Tirighina şi versanţii de la vest de acesta, la 300 de metri nord de gara Barboşi. Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): GL-I-s-A-02971".
Este în Lista monumentelor istorice, înscris ca „monument istoric de categorie A, considerat cu valoare naţională şi internaţională, potrivit normelor de clasare şi inventariere aprobate prin ordin al ministrului culturii şi cultelor. Aici s-a descoperit „primul mormânt al unui daco-roman creştinizat, mormântul lui Innocens, cu numele inscripţionat pe o fibulă (agrafă) de aur. Azi "mai poate fi văzut la suprafaţa solului doar colţul sud-estic al castrului roman precum şi resturi ale fundaţiilor pe laturile de nord şi vest". Deşi inclusă în Lista monumentelor istorice şi a siturilor arheologice, staţiunea de pe dealul Tirighina suferă în continuare agresiuni diverse, de la cele ale factorilor climatici, la cele edilitare precum şi amatorismului arheologic.

Bani europeni, numai pentru un proprietar clar

Este în derulare proiectul reconstituirii Valului lui Traian - linie de apărare împotriva barbarilor de la nord, dar şi drum comercial - linie fortificată care se sprijină la capăt tocmai pe bătrânul castru, proiectele de punere în valoare a acestor „limesuri” romane fiind bine văzute la Comisia Europeană, dar cercetarea, valorificarea turistică, istorică şi a castrului prin proiecte cu finanţare europeană s-a oprit până acum în probleme de proprietate. Consiliul Local Galaţi ar trebui să transfere proprietatea terenului către Consiliul Judeţului, crede prof. Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie „Paul Păltănea”.
Înainte de a efectua săpături costisitoare şi îndelungate, astăzi există mijloace moderne de investigare electromagnetică a solului, prin care se poate determina unde au existat cândva şanţuri sau aglomerări de structuri construite, iar în 2010 s-a propus să se apeleze la specialişti germani, care să scaneze terenul. Din păcate, proiectul, în valoare de circa 400.000 lei, nu a fost aprobat de Ministerul Culturii.
În 2009, un memorandum, „S.O.S. Tirighina-Barboşi”, semnat de autorităţile şi instituţiile de cultură gălăţene a fost adresat, fără succes, Ministerului Culturii. Directorul Căldăraru punctează: "Mai întâi trebuie transferată proprietatea municipiului la Consiliul Judeţului, dată în administrare Muzeului de Istorie, accesate fonduri europene. S-ar putea ca săpăturile viitorului să ne aducă surprize deosebite".

viata-libera.ro

[dcp100168]

Castrul roman de la Bărboşi, scos de sub gunoaie

* Ecologizarea se va întinde pe durata a trei zile * Toţi voluntarii vor primi la sfârşit certificate de voluntariat

Ne place să ne batem cu pumnul în piept că oraşul nostru are privilegiul de a se afla în punctul în care se întâlnea civilizaţia romană cu barbarii daci, dar ne-a trebuit aproape un sfert de secol pentru a începe ecologizarea Castrului roman de la Bărboşi, adică exact locul unde încă se mai găsesc unele dintre puţinele vestigii care vorbesc despre întâlnirea celor două culturi. În jur de 75 de voluntari s-au adunat încă de marţi dimineaţă pentru a da o nouă faţă sitului arheologic din partea sudică a oraşului. Cea mai mare parte dintre cei care au răspuns iniţiativei Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu (DJCP) Galaţi este formată din elevi de gimnaziu şi liceu şi din studenţi.

Incursiune în groapa cu moloz

Voluntarii s-au împărţit în mai multe grupuri şi au început să strângă în grămezi molozul, bucăţile de cărămidă, fierul ruginit şi deşeurile menajere care presărau din abundenţă terenul castrului de altădată. Grămezile au fost mai apoi luate cu ajutorul utilajului pus la dispoziţie de autorităţile locale. Astfel, după trei zile de muncă susţinută, tinerii speră să poată transforma doar într-o amintire neplăcută groapa improvizată de gunoi. "Eu şi colegii mei am fost întrebaţi dacă nu am vrea să participăm la această acţiune de ecologizare. Ni s-a părut a fi o idee binevenită, motiv pentru care am acceptat bucuroşi invitaţie. Dacă în viitor vor mai fi astfel de iniţiative le vom susţine fără rezerve", ne-a spus Mihai Hahui, student în anul al II-lea la Universitatea Danubius.

Autorităţile au bătut palma cu societatea civilă

Numit "Ecologizare sit arheologic Bărboşi Galaţi, Castrul Roman", proiectul celor de la DJCP a fost susţinut şi de Primăria municipiului, Ecosal, Administraţia Domeniului Public şi Transurb SA, Muzeul de Istorie, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Inspectoratul Teritorial de Muncă, cărora li s-au alăturat numeroşi reprezentanţi ai societăţii civile.
"Este pentru prima oară după Revoluţie când are loc o ecologizare generală a acestei zone cu o puternică însemnătate istorică. Am vrut să luăm odată taurul de coarne şi să mobilizăm comunitatea locală. Suntem bucuroşi de numărul mare de voluntari care au răspuns afirmativ invitaţiei pe care le-am adresat-o. Proiectul a fost gândit să se desfăşoare pe durata a patru zile. Între 15 şi 17 aprilie are loc ecologizarea propriu-zisă, urmată, pe 18 aprilie, de organizarea unei întâlniri în care toţi voluntarii vor primi certificate de voluntariat. Data de 18 aprilie nu a fost aleasă întâmplător, ea marcând Ziua Mondială a Monumentelor şi Siturilor Istorice ", ne-a spus Marius Mitrof, consilier în cadrul DJCP Galaţi.
Castrul roman de la Bărboşi a fost descoperit între 1959 şi 1962, în urma săpăturilor efectuate pe înălţimea Tirighina de la Bărboşi. Istoricii cred că pe locul castrului fusese în trecut o cetăţuie dacică, împrejmuită de un val de pământ.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Continuă igienizarea de la Tirighina

Acţiunea de ecologizare de la Castrul roman de la Tirighina continuă. Prima igienizare a avut loc pe 15 aprilie, zi în care s-a ridicat o parte din mizeria din zonă. Condiţiile meteorologice nefavorabile şi sărbătorile care au urmat au împiedicat continuarea activităţii. „Astăzi (marţi, n.r.), lucrătorii de la Serviciul Public Ecosal coseau şi tundeau iarba de pe promontoriul unde se află Castrul roman, pregătind terenul pentru acţiunea de joi, când voluntarii vor fi din nou prezenţi pentru a continua şi, eventual, finaliza activitatea de igienizare. Suntem bucuroşi că acest proiect are impactul scontat şi ni s-au mai alăturat Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Galaţi şi Asociaţia Mecanturist”, ne-a spus Marius Mitrof, consilier al Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu, instituţia iniţiatoare a proiectului. Gălăţenii care vor să participe în calitate de voluntari la acţiunea de igienizare a Castrului roman sunt invitaţi joi, la ora 8,30, la capătul traseului 102, din Micro 21, pentru a porni spre situl arheologic.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Operaţiunea de ecologizare a Castrului Roman de la Barboşi, un real succes

În ultima zi a activităţii de ecologizare a sitului arheologic, au fost prezenţi 51 de voluntari de la Consiliul Judeţean al Elevilor, de la Universitatea "Dunărea de Jos", Facultatea de Istorie, Filozofie şi Teologie, de la Asociaţia "Salvaţi Tirighina-Bărboşi", Asociaţia "Galaţi, oraşul meu", Asociaţia "Ţinerii şi Viitorul" şi Asociaţia "Mecanturist". Surpriza cea mai mare a fost, pentru Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi, prezenţa printre voluntari a profesorului dr. arheolog Mihalache Brudiu.

A fost ultima zi din activitatea de igienizare a sitului arheologic, din cele trei cuprinse în proiectul de ecologizare a sitului arheologic Barboşi, Galaţi-Castrul român. Cei 126 de voluntari care au participat la activitatea de igienizare a sitului, la care se adaugă şi salariaţii Serviciului Public Ecosal, este un număr peste aşteptări. Voluntarii care au participat, astăzi, 8 mai, au primit din partea Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi şepci şi un material informativ despre situl arheologic de la Tirighina.

adevarul.ro

[dcp100168]

Directorii dau o(tro)col Castrului Roman!

Întâlnirea, convocată luni, de prefectul judeţului Galaţi, Dorin Otrocol, în sala mare a Palatului Administrativ s-a finalizat cu tradiţionala concluzie românească „rămâne cum am stabilit”, căci, practic, nu s-a luat nici o decizie - asta, dacă nu luăm în seamă singura concluzie a celor peste 60 de minute de vorbă, exprimată de prefect: „propun să ne întâlnim în fiecare luni la ora 13.00, pentru a discuta despre acest proiect”.

Pe scurt, pentru necunoscători, să precizăm că după temerarea încercare a Direcţiei de Cultură de a organiza un festival antic la Castrul Roman de la Barboşi, prefectul judeţului Galaţi, Dorin Otrocol a găsit de cuviinţă să derajeze directorii din oraş - de la Direcţia Judeţeană de Cultură, Centrul Cultural Dunărea de Jos, Teatrul Muzical, Inspectoratul Şcolar, Primărie, Consiliul Judeţean etc - pentru a-i pune unul lângă altul, în speranţa că toţi vor contribui la realizarea unui proiect de valorificare turistică şi istorică a castrului roman de la Barboşi.

Prefectul i-a tras de urechi pe directorii gălăţeni, dar mai cu seamă pe Sergiu Dumitrescu!

Din păcate însă, se pare că iniţiativa prefectului nu a găsit ecoul dorit printre directorii convocaţi, în ciuda deselor aluzii pe care Dorin Otrocol le-a făcut, luni, către cei adunaţi la masa discuţiilor. „Sesizez aşa, o lipsă de implicare, o plictiseală şi comodidate din partea unora”, a început, prefectul, seria aluziilor privind către zona în care se aflau mai mulţi reprezentanţi ai Primăriei:  directorul Silviu Bacalum (care, probabil din dorinţa de a da prefectului un răspuns cât mai documentat tocmai intrase pe facebook, de pe telefonul mobil) -, arhitecta şefă (care a avut o singură intervenţie, pe un ton atât de stins, încât cei prezenţi nu au înţeles mare lucru) şi alte două funcţionare publice care au notat de zor tot ce s-a discutat.

Cum Sergiu Dumitrescu, directorul Centrului Cultural Dunărea de Jos a încercat să îi răspundă prefectului că „ştim noi foarte bine ce proiect vrem să facem acolo, încă din 2009, când am semnat memorandumul SOS Salvaţi Tirighina”, prefectul Dorin Otrocol i-a replicat iute: „... şi am rămas acolo, în 2009!”. Ulterior, prefectul Dorin Otrocol i-a atenţionat şi pe cei doi consilieri locali Ilie Zanfir (PSD) şi Gheorghe Bugeag (PC) că a solicitat Consiliului Local să discute acest proiect „ încă de acum două luni... şi nu am primit nici un răspuns”. Finalul şedinţei s-a terminat tot cu o atenţionare ironică la adresa directorului Centrului Cultural Dunărea de Jos care l-a întrebat pe Dorin Otrocol dacă să mai vină şi lunea viitoare, la şedinţă. „Păi nu e cazul... am lămurit acum, nu?”, i-a replicat prefectul.       

Care este calul Traian al proiectului de la Castrul de la Barboşi?

Discuţiile au continuat astfel însă au fost întrerupe de mai multe ori de directorul Direcţiei de Cultură, Silviu Negoiţă, care a expus ideea că terenul pe care îl deţine omul de afaceri Sandu Traian în zona castrului roman (teren nefolosit, pe care se află doar câteva ruine) ar trebui să fie preluat de Primărie. O idee reluată apoi, precum într-un cor antic, de alţi directori prezenţi la discuţii, toată lumea fiind de acord că un muzeu de sit arheologic – aşa cum s-ar dori construit, eventual cu fonduri europene – nu s-ar putea construi decât dacă terenul ar aparţine Primăriei! Evident, legislaţia europeană nu ar interzice, de pildă, ca proiectul european ce ar fi accesat pentru aşa ceva să aibă doi aplicanţi, Primăria şi omul de afaceri Sandu Traian, proprietarul terenului, caz în care nu ar fi nevoie de plimbarea terenului dintr-o proprietate în alta, însă un astfel de punct de vedere nu a fost expus clar de nimeni din cei prezenţi la discuţii... Asaltat de atâtea păreri pertinente, omul de afaceri Sandu Traian a spus clar că nu se opune (!?) nici unui demers al Primăriei faţă de terenul său, însă excluzând aici ideea unei exproprieri pentru cauză de utilitate publică “caz în care am sta prin tribunale mai mult de zece ani”. Afirmaţii care par să rezoneze logic cu informaţii neoficiale potrivit cărora proiectul de reabilitare şi reintroducere în circuitul turistic al castrului roman de la Barboşi ar fi, de fapt, un paravan în spatele căruia s-ar pune la cale o afacere  extrem de profitabilă pentru omul de afaceri Sandu Traian. Surse neoficiale indică posibilitatea ca în Consiliul Local să apară un proiect de hotărâre prin care omul de afaceri să fie despăgubit sau, mai mult, să primească, la schimb, un teren de la Primărie, în locul celui de la Barboşi pe care l-ar ceda pentru construcţia unui muzeu de sit arheologic.

Sandu Traian, vecinul lui Dan Nica, pe Domnească?

Vehiculatul schimb de terenuri între Primărie şi omul de afaceri Sandu Traian ar presupune renunţarea la un teren aflat la marginea oraşului, la Barboşi şi care oricum nu este profitabil - căci nu se poate construi într-o zonă de importanţă istorică, precum cea a Castrului Roman - cu un teren în buricul târgului, de pildă, exact în coasta Oragnizaţiei Judeţene a PSD de pe Domnească (alături de care se află un teren viran, al Primăriei)!

Zvonul că omul de afaceri Sandu Traian ar putea deveni astfel vecin cu Organizaţia Judeţeană a PSD condusă de europarlamentarul Dan Nica ar putea să nu fie lipsit de oarecare explicaţii. Nu logice, ci doar politice. Dacă luăm în consideraţie aversiunea din ce în ce mai mare a primarului (încă) liberal Marius Stan faţă de PSD, am putea crede că, spre răzbunarea şi, totodată, amuzamentul edilului, acesta ar putea pune la punct un astfel de scenariu ştiinţifico-politic!

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Un proiect greu de urnit: punerea în valoare a vestigiilor romane

Punerea în valoare a vestigiilor romane de la Galaţi, o operaţiune care nu ar trebui să fie prea complicată, a devenit un proiect care pare greu de urnit, pe de o parte din cauza birocraţiei excesive, pe de altă parte din cauză că şefii unora dintre instituţiile locale de cultură sunt tentaţi să complice proiectul prin anexarea la situl arheologic principal, cel al „Castrului roman”, a unor spaţii pentru spectacole, expoziţii etc.

La iniţiativa prefectului Dorin Otrocol, a avut loc şi cea de a patra întâlnire a şefilor instituţiilor de cultură gălăţene şi a experţilor în accesarea finanţărilor europene, pentru stabilirea paşilor care ar fi de urmat pentru implementarea unui proiect prin care să fie res­taurat „Castrul roman” şi să fie pusă în valoare zona acestuia, în scop turistic şi educaţional. Cele trei discuţii anterioare nu s-au soldat cu rezultate concrete şi nici întâlnirea de luni nu a adus prea multe noutăţi, aşa că prefectul Galaţiului nu a exclus posibilitatea organizării unor întâlniri săptămânale, până când proiectul va începe să se contureze. „Constat cu regret că ceea ce am început ca discuţie în martie, continuată în aprilie şi la sfârşitul lui iunie, a rămas la stadiul de discuţii. Nici măcar dezbateri. Am avut rugămintea la mulţi dintre dumneavoastră să vă documentaţi ce trebuie făcut”, a spus prefectul Galaţiului la începutul dezbaterii. Principalul obstacol este faptul că decidenţii din cultura gălăţeană nu s-au pus de acord în legătură cu ce ar trebui făcut în zona „Castrului roman”. Primul pas ar fi restaurarea „Castrului” şi restructurarea urbană a zonei, care după 1990 a fost distrusă urbanistic prin construirea unor hale, astăzi în ruină. Apoi, ar trebui să fie continuată cercetarea arheologică, suspendată din 1997. Astfel, ar fi rezolvată cel puţin partea care ţine de descoperirea şi punerea în valoare a tuturor vestigiilor din zonă.

„Şouri“ folclorice la „Castrul roman“

Lucrurile se complică la discuţiile dintre şefii instituţiilor de cultură. În 2009, a fost semnat un memorandum prin care şefii tuturor instituţiilor de cultură din Galaţi se obligau la întreprinde acţiuni pentru punerea în valoare a zonei „Castrului”. Atunci apăruse şi ideea că acolo ar putea fi organizate şi spectacole de teatru sau folclorice. Acum, directorul Centrului Cultural „Dunărea de Jos” a reluat ideea: „Ştim ce avem de făcut, pentru că am semnat memorandumul în octombrie 2009”. Ideea cu organizarea showurilor folclorice pe o scenă înfiinţată pe promontoriul pe care se află „Castrul roman” nu are prea multe în comun cu salvarea vestigiilor romane, dar este utilă la bătut apa în piuă.

Un nod gordian: situaţia terenului din jurul „Castrului“

Una dintre problemele complicate este rezolvarea problemei unei suprafeţe de teren de 7 ha, în zona de acces spre „Castrul roman”, de la DN 25 Galaţi-Tecuci. Înainte de 1990, aici funcţiona campingul „Popasul de la Tirighina”. După ’90, a intrat în portofoliul Dunărea SA Galaţi, societate hotelieră care a fost privatizată, acum făcând parte din grupul de firme Galtour, controlat de omul de afaceri Sandu Traian. În anii ’90, campingul a fost desfiinţat şi pe cele 7 ha au apărut tot felul de hale din beton, acum părăsite, în ruină. Punerea în valoare a zonei „Castrului roman” nu se poate face fără acel teren, pe care primăria ar trebui să îl obţină de la Sandu Traian, prin cumpărare, expropiere, sau schimb de terenuri. Vizibil iritat că se tot vorbeşte de expropiere, omul de afaceri a anunţat că nu are de gând să cedeze terenul şi varianta sa este aceea de a deveni partener în proiect: „Eu afirm, a «n»-a oară, maxima disponibilitate pe care o am pentru a reuşi să realizăm un proiect, dacă este posibil din punct de vedere legal, un proiect comun. Nu voi opune nici un fel de rezistenţă, decât în măsura în care, calea juridică ce va fi aleasă de o instituţie sau alta, spre exemplu de primărie, pentru că tot aud aici «să îi luăm terenul lui Sandu Tra­ian». Dacă este varianta asta cu expropierea, eu v-aş dori să o analizaţi cu mai multă atenţie, pentru că am putea să ne plimbăm prin tribunale vreo zece ani de acum încolo. Iar eu am explicat, de data trecută, că sunt extrem de deschis să evităm o astfel de soluţie”, a spus Sandu Traian.

Ceva s-a rezolvat totuşi. Reprezentanţii Muzeului de Istorie şi Direcţiei pentru Cultură şi cei ai primăriei au avut o discuţie informală, iar cei de la Direcţia Programe şi Proiecte Europene din primărie au şi făcut un draft de fişă de proiect. La întâlnirea de luni a fost clarificat un lucru: faptul că principalul aplicant ar trebui să fie Primăria Galaţi, care este proprietara terenului, iar parteneri în proiect sunt Muzeul de Istorie, care deţine expertiza şi Direcţia pentru Cultură, specializată în protejarea monumentelor istorice. A rămas ca în continuare cele trei instituţii să stabilească ce va presupune punerea în valoare a vestigiilor şi pe ce suprafaţă de teren va fi realizat proiectul, pentru a se putea face şi paşii următori.

Primăria refuză să revendice Necropola Romană

Principalii vinovaţi de distrugerea vestigiilor romane sunt cei care au condus Primăria Galaţi după 1990. Un alt caz care ilustrează degringolada este cel al Necropolei Romane, care se întinde pe o suprafaţă de 10 ha, la marginea oraşului, unde au fost au fost găsite 93 de morminte de incineraţie şi înhumaţie ce dovedesc trecerea la creştinism a populaţiei daco-romane ce locuia pe teritoriul Galaţiului în sec 3. A fost descoperită în 1973 de arheologul Mihalache Brudiu şi a devenit rezervaţie arheologică din 1985. După o nouă expertiză efectuată de arheologii de la Muzeul Naţional de Istorie, prin adresa 965/14.02.2005, Ministerul Culturii a obligat proprietarul terenului, Primăria Galaţi, să îngrădească zona şi să o pună în valoare. După 2 ani, cele 10 ha au făcut obiectul unei retrocedări în baza unor expertize discutabile, într-un proces pe care Primăria Galaţi l-a pierdut cu complicitatea juriştilor primăriei, care nu s-au prezentat la niciunul din cele opt termene şi nici la expertiză. Ulterior, cele 10 ha au intrat pe piaţa afacerilor imobiliare, la preţul de 9,5 milioane euro. Acum, a ajuns în proprietatea Pireus Bank, care a deschis o acţiune în instanţă, pentru clarficarea situaţiei juridice al terenului, dat fiind faptul că pe terenul unei rezervaţii arheologice nu se poate construi şi în consecinţă este lipsit de valoare pe piaţa imobiliară. S-au constituit parte în proces Direcţia pentru Cultură Galaţi şi Ministerul Culturii, dar nu şi proprietarul de drept al terenului, Primăria Galaţi.

Exemplul doctorului Serfioti

Pe la 1870, medicul gălăţean Aristide Serfioti, cel căruia îi poartă numele Spitalul Militar din Galaţi, a cumpărat terenul din zona “Castrului” şi a consolidat cu structuri de beton versantul promontoriului dinspre Gara Barboşi, pentru ca distrugerile provocate de eroziune să fie stoptate. Aristide Serfioti se născuse în Grecia, la Hydra, dar s-a simţit obligat la acest gest de respect faţă de istoria ţării sale adoptive.

romanialibera.ro

[dcp100168]

Castrul Roman a ratat şansa de a fi inclus în patromoniul UNESCO, din cauza indiferenţei autorităţilor

Din cauza indiferenţei autorităţilor, Galaţiul a pierdut ocazia de a înscrie Castrul Roman de la Tirighina în patrimoniul mondial UNESCO, facilitate ce era oferită printr-un proiect european care îşi propune să stabilească un traseu turistic al celor mai importante aşezări romane de pe cursul Dunării.
În timp ce autorităţile gălăţene abia acum şi-au adus aminte de un memorandum vechi din 2009, pentru reabilitarea Castrului Roman, cetăţile Capidava şi Carsium (Hârşova) vor primi, în septembrie 2014, vizita unor specialişti străini pentru a vedea dacă siturile respective îndeplinesc criteriile de selecţie pentru proiectul “Extinderea Limesului Danubian - Cursul Inferior al Dunării, patrimoniu mondial UNESCO”, cu acronimul “Danube Limes Brand”.
Proiectul, demarat în 2012, este finanţat prin programul de cooperare transnaţională South Est Europe, iar la momentul respectiv Institutul Naţional al Patrimoniului a propus mai multe obiective culturale pentru a fi selectate în scopul introducerii lor pe lista UNESCO. Din păcate, printre ele nu s-au numărat Valul lui Traian şi castrul roman de la Tirighina. Au fost nominalizate obiective istorice precum cetăţile Axiopolis (Cernavodă), Capidava, Carsium, (Hârşova), Halmyris (Murighiol), Aegyssus (Tulcea), Noviodunum (Isaccea), Dinogeţia (Garvăn), Troesmis (Igliţa),  Sucidava şi Drobeta.
Potrivit consilierului Marius Mitrof, din cadrul Direcţiei de Patrimoniu şi Cultură Galaţi, Tirighina nu s-a numărat printre propunerile Institutul Naţional al Patrimoniului din cauză că situl gălăţean este lăsat în paragină. „Am trimis o adresă către Institutul Naţional al Patrimoniului, pentru a vedea de ce Castrul Roman nu a fost avut în vedere, dar nu am primit niciun răspuns. În schimb, în weekendul trecut, fiind plecat la mare, am profitat de faptul că la Hârşova urma să se deschidă expoziţia itinerantă dedicată Zilei Limesului Dunărean şi am discutat cu directorul de programe din cadrul Institutului Naţional al Patrimoniului despre acest aspect. Răspunsul a fost unul tranşant: Castrul roman este abandonat de autorităţi, arată foarte rău şi nu se cunoaşte regimul de proprietate”, ne-a declarat consilierul.
Astfel, cu toate că avem vestigii valoroase din perioada Imperiului Roman, pierdem o şansă ca valorile istoriei gălăţene să fie (re)cunoscute şi la cel mai înalt nivel internaţional. Se pierd astfel potenţiale oportunităţi de finanţare a conservării şi reabilitării monumentelor istorice, dar şi şansa de a avea ce le arăta celor care vizitează Galaţiul.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cele zece hectare ale Necropolei Romane rămân rezervaţie arheologică

* Terenul de 9,5 milioane de euro este în continuare sub protecţia Legii Monumentelor Istorice, fiind interzisă ridicarea unor construcţii

Completul de judecată de la Tribunalul Sibiu a respins cererea prin care Piraeus Bank a solicitat instanţelor de judecată clarificarea statutului juridic al celor 10 ha de la ieşirea din Galaţi spre Tecuci, între cimitirul Cătuşa şi locaţia unui showroom, teren pe care se află o necropolă din vremea stăpânirii romane. În 2007, după o retrocedare în instanţă anchetată de Poliţie, cele 10 ha au ajuns pe piaţa afacerilor imobiliare. Efectul juridic al respingerii cererii Piraeus de către magistraţii din Sibiu este că această zonă îşi păstrează statutul de monument istoric dobândit în 1985, când a fost declarată rezervaţie arheologică, ulterior Necropola Romană fiind inclusă şi în Lista Monumentelor Istorice aprobată prin Ordinul nr 2314/2004 al Ministerului Culturii.

Cel mai mare tun imobiliar dat la Galaţi

Am mai prezentat acest caz în PresaGalaţi.ro, dar, pentru o mai bună înţelegere a importanţei sentinţei Tribunalului Sibiu, vom relua succint câteva detalii. Este vorba de cel mai valoros tun dat patrimoniului imobiliar al Primăriei Galaţi, la a doua tranzacţie cu cele 10 ha fiind plătită suma de 9,5 milioane de euro. Înainte de 2007, terenul era în proprietatea Primăriei Galaţi, pentru că acolo se afla un monument istoric. În 1974, prof.univ. Mihalache Brudiu, arheolog la Muzeul de Istorie, a descoperit o necropolă romană cu 93 de morminte de incineraţie (de ritual roman) şi înhumaţie (de ritual creştin), ce dovedesc trecerea la creştinism a populaţiei daco-romane ce locuia pe teritoriul Galaţiului în urmă cu 1900 de ani. Din 1985, zona era rezervaţie arheologică, fiind protejată şi de Legea 422/2001. De altfel, prin adresa 965/14.02.2005, Ministerul Culturii chiar obliga Primăria Galaţi să îngrădească zona şi să pună în valoare necropola din punct de vedere muzeal. După doi ani, în 2007, terenul avea să ajungă în proprietatea unui oarecare Anton Bejan, care revendicase 10 ha la doi kilometri distanţă, pe malul Siretului, în zona Universităţii Danubius. Pentru că acolo terenul era ocupat deja de construcţii, Bejan a solicitat terenul de 10 ha de la ieşirea din Galaţi spre Tecuci. Aşa că au apărut „artificiile” procedurale.

Apărătorul lui Bejan, avocatul Mihai Căcescu din Tecuci, a depus la dosar o expertiză extrajudiciară, realizată la cererea clientului său, prin care expertul Florin Vasiliu, tot din Tecuci, „teleporta” terenul de pe malul Siretului, la ieşirea din Galaţi spre Tecuci. Manevra putea fi combătută de adevăratul proprietar, Primăria Galaţi. Juriştii primăriei Galaţi au primit opt citaţii la proces şi una la expertiza judiciară în teren, efectuată de expertul desemnat de instanţă, dar nu s-au prezentat la niciun termen, fiind astfel complici la pierderea terenului de 10 ha. Prin sentinţa 3654/27.04.2007, Judecătoria Galaţi i-a acordat lui Bejan dreptul de proprietate asupra celor 10 ha. De la Bejan, terenul a ajuns în proprietatea unor tecuceni, Eduard Căcescu, fiul avocatului, Petrică şi Beatrice Croitoru şi Dorin şi Aneta Radu. Ulterior, terenul a fost cumpărat de firma Proserv, a omului de afaceri Andrei Lişinschi, care a plătit 9,5 milioane de euro pentru cele zece hectare. De fapt, terenul a fost cumpărat printr-un contract de leasing şi aşa a apărut ca parte în dosar şi Piraeus Leasing România IFN SA, care este interesată în clarificarea  situaţiei juridice a terenului, pentru că de asta depinde şi valoarea de piaţă a celor 10 ha. Un teren pe care nu se poate construi e mai puţin valoros.

Miza procesului: „dispariţia” monumentului istoric

În dosarul 5840/121/2012, Piraeus Leasing a deschis acţiune în instanţă la Tribunalul Galaţi împotriva lui Eduard Mihael Căcescu, Dorin Radu, Aneta Radu, Petrică Croitoru şi  Beatrice Croitoru şi împotriva Ministerului Culturii şi DJC Galaţi. Interesul reprezentanţilor băncii era de a obţine o sentinţă prin care să se demonstreze că terenul nu este grevat de sarcină arheologică şi, dacă este cazul, să poată fi valorificat prin tranzacţii imobiliare. Prin contractul de leasing, banca a devenit proprietar temporar al celor 10 ha. Acelaşi lucru, faptul că acolo nu ar fi un monument istoric, voiau să îl obţină în instanţă şi Căcescu, Croitoru şi Radu, care au contestat faptul că Necropola Romană, declarată rezervaţie arheologică din 1985, ar putea fi monument istoric. Cei trei au cerut judecătorilor de la Tribunalul Galaţi să fie declarat ca fiind nelegal Ordinul nr 2314/2004 al Ministerului Culturii privind aprobarea Listei Monumentelor Istorice. Tribunalul Galaţi le-a respins cererile. A venit şi momentul nemulţumirilor celeilalte părţi din proces. Piraeus Leasing ceruse instanţei să respingă cererea firmei Proserv, a lui Andrei Lişinschi, de a deveni parte în proces, ca intervenient, prin intermediul altei firme a lui Lişinschi, Lasky Continental Corp., căreia Proserv îi cedase drepturile procesuale. În ianuarie 2014, instanţa a respins cererea Piraeus, admiţând intrarea în proces a firmei lui Lişinschi.

Un război purtat prin marile case de avocatură

Astfel, războiul în instanţă a devenit unul extrem de înverşunat. Interesele Piraeus Leasing sunt apărate de casa de avocatură „Muşetescu, Stănculescu & Asociaţii”. Omul de afaceri Andrei Lişinschi este reprezentat în proces de casa de avocatură „Piperea & Asociaţii”. După ce, la un termen anterior, recuzaseră un magistrat din completul Tribunalului Galaţi, în iunie 2014 avocaţii Piraeus Leasing au cerut strămutarea cauzei. Cu cinci zile înainte de proba cu înscrisuri din procesul de pe rolul Tribunalului Galaţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a aprobat strămutarea cauzei la Tribunalul Sibiu. Se juca tare, pe măsura mizei de 9,5 milioane de euro.

Tribunalul Sibiu a constatat indolenţa funcţionarilor din Galaţi

Potrivit lui Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei pentru Cultură Galaţi, prin sentinţa civilă nr.138/2015, Tribunalul Sibiu a dispus respingerea acţiunii civile a reclamantei Piraeus Leasing, dar şi cererea de intervenţie a Proserv SRL. Însă, în judecarea cauzei şi implicit în dispozitivul sentinţei civile, magistraţii sibieni au reţinut faptul că s-a ajuns la această situaţie din cauză că funcţionarii de la Direcţia Patrimoniu din Primăria Galaţi nu au înscris în cartea funciară cele 10 ha ca fiind grevate de sarcina arheologică. „Prima parte a dispozitivului ne interesează cel mai mult. Pentru ca instanţa să ia o asemenea hotărâre, a reţinut că Statul Român, prin Municipiul Galaţi, proprietar al monumentului istoric până în 2007, nu şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite la art. 38 din Legea 422 din 2001, respectiv aceea de a înscrie în cartea funciară calitatea de imobil a bunului respectiv, marcarea terenului printr-un  semn distinctiv, conform art.17 alin.2 din Legea 422 din 2001, iar în litigiul soluţionat prin sentinţa civilă din 2007, acesta nu a menţionat calitatea de monument istoric a imobilului astfel încât, în considerentele hotărârii Judecătoriei Galaţi în litigiul din 2007, s-a statuat că imobilul nu este grevat de sarcini şi nu este sechestrat sau scos din circuitul civil. Nici înainte şi nici după intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului de către Bejan Anton, Municipiul Galaţi nu i-a notificat acestuia regimul juridic al monumentului istoric pe care îl deţine, precum şi obligaţia privind  folosinţa monumentului istoric şi chiar le-a eliberat pârâţilor certificatul de urbanism unde nu se face nicio menţiune cu privire la calitatea şi regimul juridic de monument istoric al imobilului. Concluzionând, Statul Român, prin Municipiul Galaţi, nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de Legea nr. 422 din 2001 care să confere regimul juridic de monument istoric al imobilului şi să asigure publicitatea şi opozabilitatea acestuia”, ne-a declarat Marius Mitrof.

Indiferenţa bate Legea

Legea Monumentelor Istorice prevede că atunci când proprietarul unui teren sau imobil cu statut de monument istoric doreşte să vândă acel bun patrimonial, trebuie să se adreseze în primul rând statului, care trebuie să îşi exercite dreptul de preemţiune în achiziţionarea acelui monument istoric. Dacă statul refuză, poate avea loc tranzacţia imobiliară. Înainte de a vinde cele 10 ha, trebuiau să se adreseze statului, respectiv Ministerului Culturii, atât Anton Bejan, cât şi al doilea rând de vânzători ai Necroplei, Căcescu, Croitoru şi Radu. Instanţa de la Tribunalul Sibiu a constatat că în acest caz lucrurile au fost complicate de aceeaşi indiferenţă a funcţionarilor primăriei. „Prin urmare nerespectarea dreptului de preemţiune al statului nu poate fi imputată niciuneia dintre părţile contractante întrucât aceasta era condiţionată de îndeplinirea anumitor obligaţii de către proprietarul anterior al imobilului care era însuşi Statul Român prin Consiliul Local al Municipiului Galaţi şi de către Ministerul Culturii tot în calitate de reprezentant al Statului Român. Pe aceste considerente, instanţa Tribunalului Sibiu a respins acţiunea reclamantei SC Piraeus Leasing IFN SA”, a mai precizat Mitrof, care a mai adăugat că avocatul care a reprezentat direcţia în procesul de la Sibiu a solicitat ca Primăria Galaţi să fie chemată ca parte în proces, dar instanţa nu a admis cererea: „Direcţia Judeţeană pentru Cultură a fost reprezentată în acest litigiu de către unul dintre avocaţii Baroului din Galaţi. Acesta a solicitat instanţei, la mai multe termene, să fie chemat şi Municipiul Galaţi prin reprezentantul său în proces, solicitare rămasă fără răspuns”.

Necropola Romană, în proprietate privată

În concluzie, terenul de 10 ha pe care se află Necropola Romană rămâne în proprietatea Piraeus Leasing până la finalizarea contractului de leasing dintre Piraeus şi firma lui Andrei Lişinshi, după care omul de afaceri va deveni proprietarul terenului. „Faptul că instanţa Tribunalului Sibiu a respins ca nefondată acţiunea reclamantei SC Piraeus Leasing IFN SA, reprezentantul Direcţiei în acest litigiu a conchis că nu mai este nevoie de introducerea unei căi de atac împotriva dispozitivului hotărârii, atâta timp cât soluţia era favorabilă Direcţiei pentru Cultură. În concluzie, se poate spune că, odată rămasă definitivă şi irevocabilă această hotărâre, proprietarul de drept al terenului pe care se află Situl arheologic <<Cartier Dunărea>> din Galaţi este SC Piraeus Leasing IFN SA, până la finalizarea contractului de leasing încheiat între aceasta şi Lasky Continental Corp., continuatoarea SC Proserv SRL. Situl arheologic, un important punct de referinţă pentru istoria antică a oraşului, va fi valorificat istoric, cultural, muzeistic, pe măsură ce  proprietarul va dori să investească în acest sit. Despre latura penală, deschisă de Primăria Galaţi în anul 2008, ştim doar că dosarul încă se afla în lucru la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Galaţi”, ne-a declarat Marius Mitrof.

Andrei Lişinschi a declarat că, la momentul la care a cumpărat terenul, nu ştia că este protejat de Legea Monumentelor Istorice. Ulterior, şi-a arătat disponibilitatea de a amenaja o suprafaţă de 4-6 ha ca sit arheologic ce ar include şi un pavilion al unui muzeu de arheologie, urmând ca pe restul terenului să dezvolte un proiect rezidenţial.

Orice s-ar întâmpla, concluzia este că Primăria a pierdut nu numai un teren valoros, ci şi şansa de a amenaja în acea zonă un punct de atracţie turistică, în condiţiile în care oferta turistică a oraşului este jalnică.

presagalati.ro

[dcp100168]

Posibilă finanţare europeană pentru situl arheologic Tirighina - Barboşi

Ignorat de autorităţi, degradat, îngropat în gunoaie şi apoi scos la lumină printr-o acţiune în forţă de curăţenie, în primăvara lui 2014, apoi din nou uitat, situl arheologic Tirighina - Barboşi ar putea deveni un obiectiv turistic căutat, dacă ar fi pus în valoare aşa cum merită.

Vestea bună este că Primăria municipiului Galaţi pregăteşte aplicaţia de finanţare „Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina - Barboşi”, în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, iar astăzi va avea loc conferinţa de prezentare a proiectului. La şedinţa de joi a Consiliului Local, aleşii ar putea aproba documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii la obiectiv şi indicatorii tehnico-economici, proiect de hotărâre rămas din mandatul trecut.

Conform documentelor, situl ar avea nevoie de o investiţie de peste 18,6 milioane de lei, în mare parte fonduri europene. Iată cum văd autorităţile salvarea lui.

În documentele care însoţesc proiectul de hotărâre se arată că situl arheologic Tirighina - Barboşi este înscris în Lista Monumentelor Istorice a judeţului Galaţi. Pentru reabilitarea şi punerea în valoare a sitului, autorităţile consideră că sunt necesare: desfiinţarea construcţiilor parazitare abandonate de pe amplasament, realizarea accesului în zonă şi organizarea unui spaţiu de parcare pentru vizitatori, realizarea unei scări de acces în zona Castellum şi a unor pasarele pietonale pentru vizitatori, necesare vizionarii vestigiilor arheologice dezgropate. Pentru informarea vizitatorilor sunt prevăzute panouri informative, hărţi, amenajarea unui mic amfiteatru, utilizând denivelările naturale ale terenului. Ar mai fi necesare lucrări de instalaţii electrice, hidroedilitare, instalaţii termice, ventilaţie şi sistematizare verticală.

În concluzie, pentru amenajarea întregii incinte ca un parc destinat destinderii şi recreerii ar fi necesară o investiţie de 18.683.016 lei, din fonduri europene şi guvernamentale.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Reabilitatea sitului arheologic Tirighina Barboși sau "ce-ar fi dacă ar fi..."

Dacă Primăria Galați va obține o finanțare de circa 18,7 milioane de lei, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 5 – “Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural” (măsura 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea Patrimoniului Cultural), după a doua jumătate a anului 2019, ruinele dezolante și cuprinse de buruieni acum, de la situl arhelogic Barboși s-ar putea transforma într-un sit arheologic amenajat la standarde europene. Un sit împrejmuit pe toate cele circa 3 ha, iluminat, un sit în care zidurile fostului castel roman ar fi dezgropate, reconstruite pe alocuri și puse în valoare, cu un amfiteatru de 300 de locuri în care să se desfășoare diverse activități culturale legate de situl arheologic de la Barboși, un sit cu un punct de informare turistică, un centru de cerectare istorică (la care să activeze profesori și studenți ai Facultății de Istorie), un sit cu drum de acces modern, parcare etc…

Toate acestea nu sunt doar vise, ci au fost prinse în proiectul “Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina-Barboși”, proiect prezentat de Primăria municipiului Galați. Proiectul vine la o distanță considerabilă de memorandumul "S.O.S. Salvați Cultura - situl arheologic Tirighina Barboși", act semnat în octombrie 2009 de reprezentanții de atunci ai instituțiilor de cultură - Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu, Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă, CL și CJ - și care se dorea a fi puntul de plecare în demersul autorităților locale de a valorifica istoric și turistic situl arheologic de la Barboși. Din păcate, au urmat ani și ani până când lucrurile s-au pus cu adevărat în mișcare, la inițiativa Direcției de Cultură și cu sprijinul prefectului Dorin Otrocol, acesta încercând cu încăpățânare să aducă la aceeași masă a discuțiilor reprezentanți ai tuturor autorităților și instituțiilor implicate.

Dincolo de discursurile, de miercuri, ale celor prezenți (de la Direcția Județeană pentru Cultură, Muzeul de Istorie, prefect, până la consilierii locali membri ai comisiei de cultură) care au vorbit despre meritul (evident, al fiecăruia!) de a se fi inițiat acest proiect, trebuie reținut faptul că proiectul (frumos și care chiar ar putea relansa turistic zona) se încadrează, încă, la capitolul “urmează să”. Asta, deoarece, potrivit directorului Direcției de Programe Europene din cadrul Primăriei Galați, Costel Hanță, proiectul ar putea fi depus și (în varianta optimistă) selectat pentru finanțare abia în luna mai a anului 2017, iar implementarea lui este prevăzută a dura doi ani. Până atunci însă mai este cale lungă, spune Costel Hanță: ”Urmează aprobarea, în ședința CL de joi, a indicatorilor cuprinși în studiul de fezabilitate, alocarea cofinanțării proiectului, care este 2% din valoarea totală de 18,7 milioane de lei, după care urmează să obținem avizele de la Ministerul Culturii - unul de la comisia de arhitectură și unul de la comisia de monumente istorice, acesta din urmă sperăm să-l obținem pe data de 29… Urmează apoi finalizarea planului de marketing al proiectului (component al cererii de finanțare), plan care va fi gata până pe 15 septembrie. După aceea, sper ca până pe 15 noiembrie să fie acceptată cererea noastră de finanțare, iar conform normelor, va urma o perioadă de evaluare de 3 luni, dar din experiența mea va dura cam 5 luni [deci se ajunge până în luna mai 2017], după care urmează semnarea contractului de finanțare, în termen de trei luni [probabil august 2017], după care semnăm și contractul de lucrări, căci vor fi două contracte - unul de lucrări și unul de dotări”.

Potrivit directorului Costel Hanță, până acum, toate studiile efectuate până acum pentru a fi incluse în proiectul ce urmează să fie depus pentru a obține finanțarea europeană (respectiv, planul de marketing - un plan care să includă un proiect, pe 5 ani, de valorificare a sitului arheologic după reabilitare -, studiul de fezabilitate, proiectul tehnic, studiul de fundație, memoriul istoric, planul de digitalizare - prezentare 3 D a sitului arheologic) au fost plătite de Primăria Galați. “Totuși, toate cheltuielile sunt eligibile și dacă vom obține finanțare europeană, banii vor fi decontați”, a mai spus Costel Hanță, care nu a fost în măsură să prezinte suma totală cheltuită de la bugetul local pentru aceste proiecte: “știu doar că planul de marketing a costat în jur de 65.000 de lei, planul de digitalizare - 63.000 de lei, dar nu cunosc suma alocată studiului de fezabilitate care cuprinde și celelalte studii, probabil cei de la Departamentul de Investiții știu suma și o pot omunica, doar sunt informații de interes public”.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Reconstituirea Castrului de la Tirighina, la mâna Ministerului Dezvoltării

Am putea avea şi noi, în câţiva ani o copie a vechii cetăţi romane de la Barboşi-Tirighina  chiar în aceeaşi zonă - „magnet” pentru turism. De genul celor reconstituite în Marea Britanie. Pentru valorificarea sitului fostului castellum roman de la Barboşi, tocmai a fost depus un proiect de finanţare din fonduri europene, inclusiv cu reconstituire unei părţi din castru, proiect cu valoare de cinci milioane de euro, a declarat  directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Cătălin Negoiţă, în cadrul unei conferinţe de presă, cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului.

"În acest moment, proiectul trebuie depus la Ministerul Dezvoltării şi pe urmă va începe selecţia de dosare", a precizat directorul. El a mai explicat că "o problemă mare" a fost până acum aceea că direcţiile de cultură nu au fost considerate eligibile pentru proiecte de finanţare. "Începând de anul acesta, ni s-a adus la cunoştinţă că putem să ne „lipim” de Ministerul Culturii sau de alte organisme care sunt eligibile. Dar lucrul aceasta abia de trei luni ni s-a adus la cunoştinţă". Directorul a scos în evidenţă implicarea în demararea proiectului a prefectului Dorin Otrocol, cu „un ajutor extraordinar, esenţial”. E un dosar „bine făcut”, realizat de specialişti de la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea”, de la arhitecţi şi Direcţia proiecte europene din Primărie.

Marius Mitrof, consilier al Direcţiei, a precizat că, în mare, proiectul „prevede amenajarea spaţiului şi crearea unui muzeu de sit”, arheologii vor săpa în sfârşit în continuare, publicul va vizita în muzeu piese „descoperite de-a lungul timpului la Tirighina şi nu numai”. „Fireşte că se va încerca şi o reconstituire a sitului arheologic: o porţiune din zidul castrului - arheologii care au studiat locul au găsit locul unde a fost zidul, undeva în zona dintre versant şi platou - precum şi reconstituirea uneia dintre porţile de intrare în castellum.” Porţile vor fi realizate prin similitudine cu alte intrări în castre, inginerii romani practicând similitudinea în construcţii, clădirile militare şi nu numai fiind ridicate după acelaşi standard. La noi, zidul va avea însă dimensiuni mai joase, pentru că nu permite stabilitatea malului, a precizat consilierul. Va fi construit şi un amfiteatru foarte frumos (de ce nu am organiza festival de teatru antic aici?) şi o parte din Valul lui Traian, care pornea de aici.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Semnal de alarmă în Consiliul Local. S-a ratat finanţarea pentru situl Tirighina

Deşi suntem în plină campanie electorală, în şedinţa ordinară de joi a Consiliului Local a domnit armonia. Toate proiectele de pe ordinea de zi au fost aprobate - deşi s-au mai înregistrat, pe ici, pe colo, abţineri - şi nimeni nu a avut intervenţii doar pentru imagine! Poate şi pentru că în sală s-au aflat câţiva studenţi la Sociologie, interesaţi de munca aleşilor. La finalul şedinţei, primarul şi consilierii de toate culorile politice s-au coalizat pentru o ultimă încercare de a salva situl arheologic de la Tirighina.

Ce s-a întâmplat

Discuţia a pornit de la consilierul local ALDE Gheorghe Bugeag, care a fost curios să afle "Ce se mai ştie în legătură cu situl arheologic Tirighina". După cum aţi putut citi în „Viaţa liberă”, Primăria a lansat, în iulie, aplicaţia de finanţare europeană pentru „Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina - Barboşi”. Numai că Ministerul Culturii ne-a pus beţe-n roate. „Am primit din partea Ministerului Culturii aviz negativ pe proiectul nostru de la Tirighina. Ministerul nu-l consideră de importanţă istorică! Fondul arheologic este epuizat, prin urmare nu reprezintă niciun interes, din punctul lor de vedere. Prin urmare, din păcate, cred că e un proiect care moare în faşă. Din păcate, pentru că ne-ar fi pus pe hartă. Aici, la Galaţi, am fost punct de graniţă al Imperiului Roman, acum suntem punct de graniţă al Uniunii Europene, cred că ar fi atestat faptul că suntem aici de aproape 2.000 de ani. Nu vreau să mă gândesc la alte conotaţii…”, a declarat Ionuţ Pucheanu.

Solidaritate

„N-ar trebui să ne impresioneze ceea ce hotărăsc cei de la Bucureşti. Să avem grijă pe spezele noastre, măcar să poată fi întreţinut! Pentru că dacă-l lăsăm aşa, de izbelişte, până la urmă n-o să mai recunoaştem nici noi că acolo a fost vreun sit!”, a punctat Bugeag.
„Din păcate, era vorba de aproximativ 4,5 milioane de euro, fonduri europene. În momentul de faţă, o sumă atât de consistentă de la bugetul local nu că nu am putea aloca, dar ar trebui să renunţăm la extrem de multe alte proiecte, care s-ar răsfrânge asupra cetăţenilor într-un mod mult mai direct”, a spus Pucheanu.
Propunerea salvatoare a venit din tabăra PNL: „Pot să întreb dacă nu cumva putem contesta punctul de vedere al ministerului şi să încercăm încă un demers, eventual în colaborare cu Universitatea, adunând câţiva oameni care ştiu să facă un raport poate mai bun. Diferenţele politice chiar nu au nicio legătură aici!”, a propus consilierul local PNL prof. Ion Cordoneanu.
La începutul săptămânii viitoare, Comisia de Cultură şi toţi cei care s-au implicat în realizarea proiectului se vor aduna pentru a formula atât o contestaţie, cât şi o scrisoare deschisă adresată ministerului. „Mi-e greu să cred că un loc cu atâta încărcătură istorică şi arheologică nu mai are importanţă şi e descărcat de orice valoare”, a conchis primarul.
Partea proastă este că dacă Primăria nu va prinde finanţare europeană în acest exerciţiu financiar, situl arheologic este condamnat…

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primăria Galaţi caută arheologi pentru situl Tirighina-Barboşi

Primăria municipiului Galaţi a lansat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice o licitaţie pentru „Servicii de cercetare arheologică preventivă prestate de muzee pentru situl arheologic Tirighina-Barboşi”. Valoarea estimată a contractului este de 258.000 de lei, iar criteriul de atribuire va fi cel mai bun raport calitate-preţ. Primăria aşteaptă ofertele până pe 26 ianuarie. Aşa cum aţi putut citi deja în ziarul nostru, Primăria nu renunţă la proiectul de punere în valoare a sitului arheologic, pe fonduri europene. Şi cu toate că Ministerul Culturii a considerat că în situl de la Barboşi nu mai e nimic valoros de descoperit, municipalitatea ţine să demonstreze contrariul.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primăria Galați plătește cercetarea arheologică. Încep săpăturile la situl Tirighina-Barboşi

La 180 de ani de la primele săpături făcute de profesorul ieşean Gheorghe Săulescu, situl arheologic Tirighina-Barboşi va avea parte, din nou, de cercetări arheologice, făcute de Muzeul de Istorie, activitate pentru care Primăria va plăti instituţiei 305.830 de lei cu TVA, de la bugetul local.

Aşa cum aţi mai putut citi în ziarul "Viaţa liberă", Primăria municipiului Galaţi încearcă să câştige o finanţare europeană de 4,5 milioane de euro pentru punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina-Barboşi.

La finele anului trecut, proiectul a primit aviz negativ, Ministerul Culturii considerând că "fondul arheologic este epuizat". Mai exact, după cum am aflat de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi, proiectul a fost avizat favorabil de către Comisia Naţională de Arheologie din cadrul Ministerului Culturii, dar nu a primit şi avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Motivaţia a fost aceea că "nu există bază de proiectare, în sensul că, mai întâi trebuie făcută o cercetare arheologică, după care se trece la etapa de restaurare şi valorificare".

Proiect resuscitat

După ce au crezut că proiectul e "mort în faşă", autorităţile au găsit, totuşi, o portiţă. "Intenţia noastră de a dezvolta această zonă cu fonduri europene aproape a fost blocată de Ministerul Culturii. Aducând în proiect şi componenta practică a lucrărilor de cercetare, şansele pentru obţinerea acestei finanţări cresc", declara, la începutul anului, primarul Ionuţ Pucheanu.

În urma unei licitaţii, Primăria a atribuit contractul pentru "Servicii de cercetare arheologică preventivă prestate de muzee pentru situl arheologic Tirighina-Barboşi" Muzeului de Istorie. Conform contractului încheiat pe 31 martie, muzeul are la dispoziţie 60 de zile calendaristice pentru a face cercetare arheologică preventivă pe o suprafaţă de 2.000 de metri pătraţi, după care să prezinte analiza sitului arheologic pentru identificarea obiectivelor de intervenţie. Potrivit Direcţiei de Cultură, pe baza rezultatelor cercetării, proiectul va fi refăcut şi trimis spre avizare Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Avizul favorabil este un document anexă obligatoriu la depunerea cererii de finanţare europeană.

Misiune dificilă

Deşi a trecut aproape o lună de la semnarea contractului, deocamdată nu au început săpăturile, Muzeul aşteptând, încă, avizele necesare. Misiunea arheologilor nu va fi deloc uşoară: "Arheologii vor fi nevoiţi să perie la suprafaţă tot ceea ce este în momentul de faţă acolo, să dea de-o parte toate gropile în care au fost aruncate fragmente ceramice rezultate în urma săpăturilor arheologice în ultimii 50 de ani. Că dacă ajungem pe promontoriul de la Tirighina vom constata că peste tot sunt fragmente ceramice şi oricine poate să-şi ia acasă câte un artefact pentru că nu este protejat", declara, anul trecut, directorul Muzeului de Istorie, prof. Cristian Căldăraru.

Cercetarea ar putea scoate la iveală surprize mari, dacă ne gândim la ţigla romană încrustată cu un cap de bour şi un şarpe - vestigiu unic în România, sau la mormântul lui Innocens - un daco-roman creştinat.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Descoperiri arheologice remarcabile la Barboşi

Zidurile turnului central al Castellumului roman, folosit ca punct de observaţie şi supraveghere a navigaţiei pe Siret şi Dunăre, ziduri de incintă ale Castrului roman, locuinţe romane, dar şi un bogat material ceramic şi numismatic, toate acestea au fost descoperite în urma săpăturilor arheologice finanţate de Primăria Galaţi, la situl Tirighina Barboşi.

Aşa cum aţi mai putut citi în ziarul „Viaţa liberă”, Primăria municipiului Galaţi a hotărât punerea în valoare a potenţialului turistic şi ştiinţific al celui mai vechi monument istoric din sudul Moldovei, Aşezarea dacică, Castrul şi Castellum-ul roman de la Tirighina Barboşi. În acest scop, municipalitatea încearcă să câştige o finanţare europeană de 4,5 milioane de euro.

Pentru depunerea cererii de finanţare europeană, municipalitatea avea nevoie şi de avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice pe care, din păcate, la finele anului trecut, nu l-a obţinut. Autorităţile de la Ministerul Culturii au transmis Primăriei că mai întâi trebuie făcută cercetare arheologică, după care se trece la etapa de restaurare şi valorificare.

Primăria a organizat o licitaţie şi a atribuit Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” contractul pentru „Servicii de cercetare arheologică preventivă prestate de muzee pentru situl arheologic Tirighina-Barboşi” .

Săpături arheologice, după 180 de ani

La 180 de ani de la primele săpături făcute de profesorul ieşean Gheorghe Săulescu, situl arheologic Tirighina-Barboşi a avut parte din nou de cercetări arheologice pentru care Primăria va plăti 305.830 de lei cu TVA, de la bugetul local.

„Obiectivul cercetării arheologice de acum este acela de a evidenţia patrimoniul arheologic în anumite segmente din Castrul şi fortificaţia de tip Castellum de la Tirighina-Barboşi, în vederea valorificării acestuia printr-un proiect cu finanţare europeană. Echipa de arheologi de la Muzeul de Istorie a realizat cercetarea arheologică preventivă în perioada mai - iunie 2017, pe o suprafaţă afectată de proiectul de finanţare europeană de 800 m.p. Artefactele descoperite vor fi restaurate, conservate şi valorificate ştiinţific şi turistic”, ne-a transmis Biroul de Presă al Primăriei Galaţi.

Pe baza descoperirilor făcute, Primăria va solicita, din nou, avizul necesar de la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice.

Acest proiect al Primăriei municipiului Galaţi vine după aproape 25 de ani de când Muzeul de Istorie din Galaţi solicită reînceperea cercetării arheologice la situl Tirighina Barboşi, potrivit Biroului de presă al Primăriei Galați.

viata-libera.ro