Barboşi, indolenţă printre ruine

[dcp100168]

Locuințe romane intacte, descoperite la Barboși-Tirighina, în județul Galați

După ce, la începutul anului, Ministerul Culturii dădea aviz negativ unui proiect de punere în valoare a zonei Castrului Roman de la Barboși-Tirighina din cauză că „fondul arheologic este epuizat“, Primăria Galați a finanțat efectuarea unor noi săpături pe o suprafață de 800 mp. 

Noua cercetare arheologică a adus rezultate la care specialiștii nici nu sperau, pentru că au fost descoperite zidurile turnului central al Castellum-ului roman, folosit ca punct de observație și supraveghere a navigației pe Siret și Dunăre, dar și ziduri de incintă ale Castrului Roman, locuințe romane, precum și un bogat material ceramic și numismatic.

„Săpăturile de la Tirighina-Barboși au fost reluate după mai mult de 20 de ani. În zona Castellum-ului a fost făcută o secțiune în 1959-1960 de către profesorul Nicolae Gostar și mai apoi în 1995 de către domnul profesor Nicolae Brudiu, care a făcut o secțiune transversală pe Castellum. Acele săpături nu au avut mai mult de un metru în profunzime și nu au scos la iveală ceea ce am găsit acum, la aceste săpături. Acum secțiunile au mers până la 2 metri. Nu este epuizată cercetarea, întrucât sunt așezări suprapuse, pornind de la epoca dacică, secolele 2-3 î.Hr. și până la perioada romană, secolele 2-3 d.Hr. Au fost găsite două locuințe intacte de factură romană, cu acoperișul prăbușit. Sunt din perioada 2-3 d.Hr. Știm asta pentru că arheologii care au săpat acolo au găsit monede, două dintre ele într-o stare de conservare excepțională“, ne-a declarat directorul Muzeului de Istorie Galați, prof. Cristian Căldăraru.

Cercetarea arheologică va continua

Pe 30 iunie, Comisia Națională de Arheologie a aprobat rezultatele noilor săpături arheologice, care  vor fi reluate în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. Așezarea romană de la Barboși-Tirighina, care avea câteva mii de locuitori, se întindea pe un teritoriu foarte vast, fiind înconjurată de un „Val Roman“ de 25 de kilometri, de la Siret la Prut, care apăra așezarea de năvălirile popoarelor barbare. Principalele vestigii descoperite până acum, Castrul Roman, un Castellum, o Necropolă Romană, care este dovada trecerii la creștinism a populației daco-romane, și un sarcofag descoperit în 1911 și preluat la Muzeul Național de Istorie, sunt concentrate în zona promontoriului de la confluența Siretului cu Dunărea.

La 2-3 kilometri distanță, în Cartierul Dunărea din Galați, numit de arheologi „Platoul Romanilor“, a mai fost descoperit Cavoul Cavalerului Sarmat, din secolul 3 d.Hr., cu dimen-siuni impresionante, de 12 metri pe 8 metri și înălțimea de 5 metri. În anii ’70 au mai fost găsite un sarcofag la 4-5 km de această zonă, pe strada Lozoveni, într-un cartier din nordul Galațiului, dar și o altă necropolă romană pe malul Dunării, lângă Biserica fortificată „Precista“, la 3-4 km de zona Castrului. Toate acestea dovedesc că așezarea romană de la Galați avea o întindere foarte mare, nu era doar un centru militar limitat la zona Castrului Roman. 

Important centru militar și economic

Primele vestigii datează din sec 4 î.Hr., când la confluența Siretului cu Dunărea exista o dava dacică. După cucerirea Daciei de către romani, pe promontoriul de la Barboşi-Tirighina s-a format o puternică aşezare romană, cu câteva mii de locuitori, romani şi daci şi sarmaţi romanizaţi, militari şi civili, pescari, păstori şi negustori.Locuiau aici militari ai Legiunii a V-a Macedonica şi Legiunea de Marină Imperială Classis Flavia Moesica, având cartierul general la Noviodunum, Isaccea de astăzi.

Deşi era doar un „cvasi-municipiu“, nefiind declarat municipiu de către romani, aşezarea de pe teritoriul Galaţiul de astăzi era un centru economic şi militar important. Fragmente din amfore identice celor din Castellum-ul de la Galaţi au fost descoperite de arheologi în peste 150 de puncte din Moldova. 

Aleşii poporului sărăceau în timpul mandatului

Prof. univ. dr. Mihalache Brudiu, arheologul care a descoperit o mare parte din vestigiile romane de la Galaţi, ne declara în urmă cu câțiva ani că așezarea era condusă de 5 magistraţi, aleși dintre oamenii bogaţi ai comunităţii şi care sărăceau în timpul mandatului: „Aşezarea era condusă de un consiliu format din 5 magistraţi, aleşi pe 5 ani. Unul dintre aceştia era ales ca să ducă la îndeplinire atribuţiile primarului de astăzi, executând ce hotăra consiliul. Atât magistraţii, cât şi acest, să-i spunem, «primar» pe înţelesul tuturor, nu erau orice fel de persoane, erau aleşi dintre cei bogaţi şi erau aleşi de membrii comunităţii respective tocmai pentru că aveau resurse materiale pe care le puneau la dispoziţia comunităţii. De multe ori se întâmpla că atunci când li se termina mandatul deveneau oameni săraci. Asta spre deosebire de cei care sunt astăzi în asemenea rosturi sociale, care intră la putere săraci şi ies bogaţi“. 

Fortificaţia care se vede din satelit

Teritoriul ocupat de romani la Barboşi-Tirighina era apărat de năvălirile popoarelor barbare de o fortificaţie cu dimensiuni impresionante. Se întindea pe 25 km, de la malul Siretului spre Pădurea Gârboavele şi la Prut, de unde continua pe teritoriul Ucrainei de astăzi, până la Marea Neagră. Fortificaţia era formată dintr-un şanţ de apărare lat de 24 m  în partea superioară şi de 16 m în cea inferioară, adânc de 5 m, urmat de valul de pământ cu înălţimea de 5 m, consolidat pe palisade, un parapet de lemn de stejar. Hoardele migratoare, care veneau cu cai și căruțe, nu aveau cum să treacă de această fortificație.

Numai de la Siret la Prut, soldaţii romani au săpat şi au mutat din loc 1,5 milioane mc de pământ. Cu timpul, şanţul s-a colmatat, malurile s-au teşit, dar traseul valului de pământ între Poligonul Smârdan şi Pădurea Gârboavele este vizibil în geografia zonei şi din satelit, pe „Google Earth“.

Vestigii ale încreștinării populației daco-romane

Arheologii au descoperit și artefacte care dovedesc trecerea la creștinism a celor care locuiau în așezarea situată la marginea Imperiului Roman. În 1974, prof. univ. dr. Mihalache Brudiu a descoperit la marginea Galaţiului o Necropolă Romană cu 93 de morminte. Dacă în zona apropiată Castrului Roman au fost descoperite morminte de incinerație, de ritual roman, în zona mai îndepărtată ca urmare a extinderii necropolei de-a lungul anilor au fost descoperite morminte de înhumație, de ritual creștin. Aici au fost descoperite cruciuliţe de sidef şi fragmente dintr-o amforă inscripţionată cu monograma numelui lui Isus Hristos.

Arheologii de la Muzeul de Istorie Galați au descoperit pe versantul promontoriului Castrului Roman mormântul unui cavaler daco-roman înhumat după ritualul creştin, numit „Innocens“, „Nevinovatul“, după inscripţia de pe o fibulă găsită în mormânt.

romanialibera.ro

[dcp100168]

Cum vrea Primăria să pună în valoare cel mai vechi monument istoric din sudul Moldovei

„Avem şansa acum, după mai bine de 25 de ani de intenţii, să accesăm fonduri europene nerambursabile pentru punerea în valoare a potenţialului turistic şi ştiinţific a celui mai vechi monument istoric din sudul Moldovei”, a anunţat primarul Ionuţ Pucheanu, care a declarat că, municipalitatea este pregătită să depună, pe data de 28 august, proiectul pentru punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina-Barboşi.

Edilul a precizat că Primăria a obţinut şi ultimul aviz, cel de la Ministerul Culturii, pentru săpăturile arheologice care au avut loc în acest perimetru. „Cercetarea arheologică preventivă, realizată aici în perioada mai-iunie 2017 a scos la lumină artefacte care vor fi restaurate, conservate şi valorificate ştiinţific şi turistic”, a punctat primarul municipiului Galaţi.

Reamintim că zidurile turnului central al Castellumului roman, folosit ca punct de observaţie şi supraveghere a navigaţiei pe Siret şi Dunăre, ziduri de incintă ale Castrului roman, locuinţe romane, dar şi un bogat material ceramic şi numismatic au fost descoperite în urma săpăturilor arheologice finanţate de Primăria Galaţi, la situl Tirighina – Barboşi.

gazetagalatiului.ro

[dcp100168]

Primăria a depus documentaţia pentru accesarea de fonduri europene

Vestea cea mai bună pentru cei care iubesc şi preţuiesc istoria Galaţiului a venit de la primarul Ionuţ Pucheanu: "Primăria municipiului Galaţi a depus documentaţia pentru accesarea de fonduri nerambursabile în privinţa implementării proiectului "Punerea în valoare a Sitului arheologic Tirighina - Barboşi"".

Dosarul de finanţare trebuia depus anul trecut, numai că proiectul, avizat favorabil de Comisia Naţională de Arheologie, nu a primit avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Pentru a convinge şi această comisie de importanţa sitului arheologic, municipalitatea a finanţat cercetări arheologice preventive, realizate de o echipă de arheologi de la Muzeul de Istorie "Paul Păltănea", şi a obţinut avizul necesar.

În cursul săpăturilor, au fost descoperite zidurile turnului central al Castellumului roman, folosit ca punct de observaţie şi supraveghere a navigaţiei pe Siret şi Dunăre, dar şi ziduri de incintă ale Castrului roman, locuinţe romane, precum şi un bogat material ceramic şi numismatic. Arheologii sunt foarte încântaţi de descoperirile făcute şi sunt convinşi că situl arheologic ascunde încă multe comori, care abia aşteaptă să fie scoase la lumină. Şi asta ar fi posibil graţie unui proiect cu o valoare estimativă de 15 milioane de lei, ale cărui obiective sunt: restaurarea şi conservarea sitului, dotarea acestuia şi punerea sa în valoare turistică şi ştiinţifică.

"Noul obiectiv turistic va putea găzdui o expoziţie permanentă cu descoperirile arheologice din zonă, expoziţii temporare, ateliere de creativitate, concerte şi alte tipuri de evenimente culturale specifice", precizează primarul, pe Facebook.

”Avem acum şansa, după mai bine de 25 de ani de intenţii, să accesăm fonduri europene nerambursabile pentru punerea în valoare a potenţialului turistic şi ştiinţific al celui mai vechi monument istoric din sudul Moldovei”, a adăugat Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi.

Monument istoric de importanţă naţională

La intrarea în Galaţi dinspre Tecuci, în spatele unor clădiri dezafectate, se află "cel mai înaintat pinten de apărare în zona de nord-est a Imperiului Roman, o fortificaţie romană de început de mileniu I, aşezată pe o dava (cetate dacică)", după cum descrie directorul Muzeului de Istorie din Galaţi, Cristian Căldăraru, "singurul monument istoric din Moldova atestat din secolele II-III după Hristos" - situl arheologic Tirighina-Barboşi, înscris pe Lista Monumentelor Istorice.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Surprinşi de jandarmi în timp ce sustrăgeau piatră cubică din Situl Arheologic Barboşi

Un echipaj de jandarmerie aflat în misiune de menţinere a ordinii publice pe raza Secţiei 3 poliţie Galaţi a observat miercuri, 21 martie 2018, în jurul orei 12:00, în zona Sitului Arheologic Barboşi un grup de cinci bărbaţi care scoteau pavajul din piatra cubică. Întrucât Situl arheologic este înscris în Lista Monumentelor Istorice a judeţului Galaţi, jandarmii au intervenit pentru a se informa cu privire la legalitatea lucrărilor efectuate şi astfel au aflat că cei cinci bărbaţi, cu vârstele cuprinse între 22 ani şi 43 ani, angajaţi ai unei societăţi gălăţene nu au autorizaţie de a efectua lucrări în perimetrul sitului. Totodată, jandarmii au observat că panoul de informare privind prezenţa sitului arheologic şi de restricţionare a accesului a fost smuls şi distrus.

Dat fiind cele constatate, jandarmii au informat Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Galaţi şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi. În urma verificărilor efectuate cât şi din declaraţiile verbale ale bărbaţilor, jandarmii au stabilit faptul că, în aceeaşi zi, cei cinci bărbaţi s-au prezentat la sediul firmei unde s-a stabilit ca aceştia să meargă la Tirighina pentru a scoate piatra cubică şi a pava curtea interioară a societăţii. Ajunşi la faţa locului, bărbaţii au scos piatra pe care au încărcat-o în trei maşini iar în timpul pauzei de masă, unul dintre bărbaţi a scos din pământ panoul de informare pentru a-l lua acasă şi a-l folosi în gospodărie. De asemenea, aceştia au declarat verbal că şi în data de 20 martie au încărcat patru maşini cu piatră cubică din perimetrul sitului arheologic.

În cauză, jandarmii gălăţeni au întocmit actele de sesizare, cercetările fiind continuate de către poliţişti din cadrul I.P.J. Galaţi.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Bani pentru punerea în valoare a sitului Tirighina

Autorităţile locale par sigure că vor reuşi să obţină mult-dorita finanţare europeană, în valoare de aproximativ de 4,5 milioane de euro, pentru punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina - Barboşi. Administraţia locală a semnat deja actele de precontractare şi speră ca în maxim o lună de zile să fie semnat contractul de finanţare pentru valorificarea turistică şi ştiinţifică al celui mai vechi monument istoric din sudul Moldovei, Aşezarea dacică, Castrul şi Castellum-ul roman de la Tirighina Barboşi, şi transformarea sitului într-un parc arheologic.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Finanţare europeană pentru punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina - Barboși

Unitatea Administrativ - Teritorială Municipiul Galați a semnat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice contractul de finanțare nr. 3551 din 18.12.2018 pentru proiectul Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina - Barboși, Cod SMIS 119952, depus pentru finanțare în data de 22.12.2017 în cadrul apelului de proiecte nr. POR/2017/5/5.1/SUERD/1, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 5 – „Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, Prioritatea de investiții 5.1 – „Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural, Operațiunea - „Impulsionarea dezvoltării prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale”.

Castrul roman a fost edificat pe baza poziției dominante a dealului Tirighina la confluența Dunării cu Siretul și deschiderea către Dobrogea. În antichitate și până târziu în Epoca Medievală, Barboși (și implicit Galațiul), a fost nod principal de comunicație pe drumul care venea din Tyras (Cetatea Alba) și mergea pe valea Siretului și Trotușului spre Polonia și Ucraina.

Obiectivul general al proiectului Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina-Barboși constă în conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural, în vederea impulsionării dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale.

Obiectivele specifice

Restaurarea și conservarea sitului arheologic Tirighina–Barboși, în termen de 2 ani de la semnarea contractului de finanțare;

Dotarea sitului arheologic Tirighina–Barboși, în termen de 2 ani de la semnarea contractului de finanțare;

Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina–Barboși la finalizarea implementării proiectului.

Valoarea totală a contractului de finanțare este de 15.416.890,99 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată reprezintă 8.583.145,78 lei.

Durata de implementare a proiectului: 26.05.2015 – 31.10.2020.

viata-libera.ro

[dcp100168]

După 26 de ani de mizerie şi distrugere | Bani europeni pentru comorile ascunse la Tirighina-Barboşi

Mutilat de săpături şi de construcţii parazitare, îngropat în bălării şi gunoaie, ignorat zeci de ani, situl arheologic Tirighina-Barboşi, monument istoric de importanţă naţională, va fi pus în valoare până în anul 2020, graţie finanţării europene câştigate de Primăria municipiului Galaţi. În condiţiile în care, în noiembrie 2016, a ratat şansa de a intra în cursa pentru banii europeni pentru că i-a lipsit un aviz, municipalitatea a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a convinge Ministerul Culturii că situl de la Galaţi ascunde comori care merită scoase la lumină. În urma cercetărilor arheologice preventive, finanţate de la bugetul local, opinia arheologilor a fost că, după Sarmizegetusa, situl Tirighina - Barboşi ar fi cel mai important ca descoperiri, relevanţă şi potenţial turistic! Toate acestea i-au permis Primăriei să obţină avizele necesare, iar pe 22 decembrie 2017 să depună cererea de finanţare, în cadrul unui nou apel de proiecte. Pe 18 decembrie 2018, a fost semnat contractul de finanţare, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, a proiectului "Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina-Barboşi". Pentru că n-are timp de pierdut, Primăria a scos deja la licitaţie realizarea proiectului tehnic şi aşteaptă ofertele până pe 22 ianuarie.

La intrarea în Galaţi dinspre Tecuci, în dosul unor construcţii dezafectate şi ruinate, la mai puţin de un kilometru de groapa de gunoi a oraşului, se află situl arheologic Tirighina - Barboşi. Niciun indicator nu anunţă că acolo ar fi un monument istoric de importanţă naţională. Complexul arheologic, cuprinzând cetăţuia dacică (dava), castellumulul şi castrul, aşezarea civilă şi necropola, constituie cel mai important sit de epocă romană din sudul Moldovei. Rezervaţia arheologică se suprapune peste o alta, paleontologică: fosile de moluşte de acum 400.000 de ani!

Arc peste timp

Complexul de fortificaţii romane de la Barboşi este format dintr-o davă dacică suprapusă de un Castellum roman, delimitate de dealul Tirighina. Din antichitate, până târziu în epoca medievală, a fost un nod de comunicaţie pe drumul care venea din Tyras (Cetatea Albă) şi mergea pe valea Siretului şi Trotuşului spre Breţcu în Dacia.

Prima menţiune a cetăţii i se datorează cronicarului şi umanistului Miron Costin – „Şi acei cetăţi îi zic Gălăţenii Gherghina” - care, în „Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron Vodă Încoace…” relatează despre folosirea materialului de construcţie extras de aici, inclusiv inscripţii latine, pentru ridicarea Bisericii Precista din Galaţi, o inscripţie din marmură dedicată Împăratului Traian ajungând la Iaşi, în timpul domniei lui Duca Voievod.

Dimitrie Cantemir identifică ruinele cu anticul „Caput Bovis” - „Capul Boului”, capitala Moldovei, al cărei simbol heraldic era capul de zimbru.

Prima referinţă istorică străină imprimată privind ruinele de la Tirighina – Barboşi, consemnată în 1804, se datorează francezului F.D. Aynes, într-un dicţionar universal de geografie antică şi modernă.
Prin poziţia sa geografică, un adevărat „cap de pod al Moesiei Inferioare”, fortificaţia de la Barboşi a stat permanent în atenţia cercetătorilor.

Aproape de colaps

Încă de la 1836, profesorul ieşean Gheorghe Săulescu - cel care, mânat de scrierile lui Dimitrie Cantemir şi Grigore Ureche, a efectuat primele cercetări aici - constata cu tristeţe că fostul castellum, castrul roman şi oraşul de la poalele acestor fortificaţii, constituiau cariera de piatră a Galaţiului şi a Brăilei. Extinderea localităţii Barboşi, construirea căii ferate peste aşezarea civilă romană, cu piatră şi pământ dislocate din sit, ridicarea popasului turistic (acum abandonat) şi nepăsarea autorităţilor de după ’90 au adus monumentul în stare de precolaps.

Conform legii, Primăria Galaţi a avut permanent obligaţia de a delimita, semnaliza, proteja, conserva şi asigura paza monumentelor istorice aflate în proprietatea sa, deci şi a sitului Tirighina-Barboşi. Din păcate, nu numai că n-a făcut nimic, dar a aprobat, de-a lungul timpului, lucrări care au distrus monumentul. Dovadă ce spun acum arheologii: "construcţiile recente din imediata vecinătate a sitului au produs distrugeri iremediabile complexului arheologic".

Şi totuşi, în arhiva Consiliului Local, am descoperit Hotărârea nr. 688 din 19 decembrie 2003, care prevedea "Împrejmuirea şi demolarea construcţiilor de la piciorul castrului roman de la Tirighina-Barboşi", hotărâre neaplicată vreodată.

"SOS Tirighina-Barboşi"

Aşa se numea Memorandumul semnat pe 1 octombrie 2009, pe promontoriul de la Tirighina, de autorităţile locale şi şefii instituţiilor de cultură. Un document care-şi propunea să "redea situl arheologic românilor", stabilind măsuri clare de protejare şi valorificare a monumentului istoric. Cu toate acestea, în august 2010, la Tirighina se juca paintball, situl fiind plin de pete şi bile colorate. În mai 2013, Direcţia pentru Cultură reclama executarea, fără autorizaţii, a unor excavaţii în sit, iar Poliţia Locală răspundea că au fost "persoane neidentificate care căutau fier vechi".

Abia în primăvara anului 2014 au avut loc două acţiuni de ecologizare a sitului, fiind strânse, cu ajutorul voluntarilor, peste 160 de tone de deşeuri, adunate acolo în 24 de ani!

Profitând de curăţenie, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi a iniţiat şi organizat "Antiquitas Rediviva", manifestare devenită festival anual, prin care, cu ajutorul asociaţiilor de reconstituire istorică, antichitatea a fost readusă la viaţă, prin spectacole care au atras mii de gălăţeni.

În octombrie 2014, la vernisajul expoziţiei "Danube Limes Day", organizată în vederea introducerii castrului roman în acest proiect internaţional şi pe lista tentativă UNESCO, Direcţia pentru Cultură a primit un răspuns tranşant de la reprezentantul Institutului Naţional al Patrimoniului: "Nu se poate vorbi de o includere pe lista tentativă UNESCO a sitului arheologic atâta timp cât zona arată aşa cum arată!".

Primăria a spus "hop", dar n-a sărit pârleazul

Pe 26 iulie 2016, Primăria Galaţi a organizat conferinţa de prezentare a proiectului "Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina-Barboşi", iar două zile mai târziu, Consiliul Local a votat documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii şi indicatorii tehnico-economici ai investiţiei pentru care se urma să fie solicitată finanţare europeană.

"Sperăm ca, până la 15 noiembrie, cererea să fie acceptată, şi - cu ajutorul lui Dumnezeu şi al Ministerului Fondurilor Europene - poate până în februarie se semnează contractul de finanţare", declarau, la acel moment, optimiste, autorităţile. Din păcate, n-au reuşit să depună nici măcar cererea. "Am primit aviz negativ. Ministerul Culturii nu-l consideră de importanţă istorică! Cred că e un proiect care moare în faşă", declara, în noiembrie acelaşi an, primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu.

Proiectul fusese avizat favorabil de Comisia Naţională de Arheologie, dar nu a primit şi avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Motivaţia? "Nu există bază de proiectare, în sensul că mai întâi trebuie făcută o cercetare arheologică, după care se trece la etapa de restaurare şi valorificare".

Cercetare arheologică de 305.830 de lei

După o primă licitaţie anulată, municipalitatea a reuşit, pe 31 martie 2017, să atribuie contractul în valoare de 305.830 de lei cu TVA, pentru cercetări arheologice preventive la Tirighina-Barboşi. Şi astfel, municipalitatea şi Muzeul de Istorie "Paul Păltănea" şi-au dat mâna în încercarea de a obţine avizul Comisiei Monumentelor Istorice. Şi au reuşit!

"Reputaţi arheologi, conduşi de prof. dr. Florin Topoleanu, ne-au spus, după primele săpături, că după părerea lor, după situl arheologic de la Sarmizegetusa, acesta ar fi cel mai important ca descoperiri, relevanţă şi potenţial turistic. Am crezut că ne fac un compliment, dar, pe măsura descoperirilor făcute şi mai ales a prezentării arheologilor, se pare că, într-adevăr, are o relevanţă foarte mare", spune managerul de proiect, Costel Hanţă, şef Serviciu Proiecte şi Finanţări Externe în cadrul Primăriei Galaţi.

Situl arheologic Tirighina-Barboşi cuprinde, pe un teritoriu de circa cinci hectare, o concentrare de urme arheologice din epoci diferite (davă/aşezare dacică, castellum, castrum, aşezare romană, necropolă romană de incineraţie şi inhumaţie). Cercetările arheologice din 2017 au pus în lumină o configuraţie inedită a acestor complexe, care reprezintă un punct de pornire în strategia de valorificare şi conservare a sitului arheologic.

În cadrul structurilor dezvelite, se evidenţiază o structură octogonală amplasată relativ central pe suprafaţa platoului Dealului Tirighina, iar un fragment de pavaj, al cărui contur pare să se desfăşoare circular în jurul edificiului octogonal, se mai păstrează pe latura nordică. În zona estică a platoului, au fost dezvelite o serie de structuri care surprind fragmente de zidărie, pavaje şi amenajări, printre care şi un canal delimitat de cărămizi.

Proiectul Primăriei propune, acum, pe lângă conservarea, restaurarea şi protejarea construcţiei din centrul zonei înalte, restaurarea traseului zidului de delimitare/fortificare, conservarea şi protejarea amprentelor utilizării zonei în secolele II – III, cu păstrarea ruinei bisericii şi aşa-numitului Turn de colţ care reprezintă, în cadrul modernizării, un mod de raportare la istoria locului.

Trebuie spus că săpăturile arheologice s-au realizat pe o suprafaţă de 800 de metri pătraţi din cadrul sitului, şi, pe lângă zidurile turnului central al castellumului roman, folosit ca punct de observaţie şi supraveghere a navigaţiei pe Siret şi Dunăre, şi ziduri de incintă ale castrului roman, au mai fost descoperite locuinţe romane, precum şi un bogat material ceramic şi numismatic (vase ceramice, vase de sticlă, obiecte de metal - unelte, arme, podoabe, monede etc).

Reuşită

Pe baza descoperirilor făcute, s-a reuşit obţinerea avizelor şi depunerea cererii de finanţare în cadrul în cadrul apelului de proiecte nr. POR/2017/5/5.1/SUERD/1, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 5. Pe 18 decembrie 2018, a fost semnat contractul de finanţare de 15.416.890 de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată reprezintă 8.583.145 de lei. Restul este contribuţia asumată de municipalitate, o sumă consistentă pentru că o serie întreagă de lucrări, precum realizarea drumului de acces şi parcările, nu sunt eligibile pe fonduri europene.

"Această finanţare este o mare realizare, reprezintă un bun început de promovare a obiectivelor culturale şi turistice pe care Galaţiul le are. Este meritoriu ce au reuşit Primăria municipiului Galaţi şi echipa domnului primar, pentru că nu se ştie când vor mai fi disponibile aceste resurse financiare! Ne aşteptăm ca, după finalizare, proiectul să aducă venituri, măcar pentru a se autosusţine! Îmi doresc să vin la inaugurare, indiferent dacă voi mai fi în poziţia asta sau nu", a declarat ieri, la conferinţa de prezentare a proiectului european, Luminiţa Mihailov, director general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Est.

"Graţie acestui proiect, situl arheologic va fi restaurat, dotat şi pus în valoare, va avea muzeu de sit şi centru de informare, va găzdui expoziţii permanente şi temporare. Totodată, se vor organiza diferite evenimente: festivaluri, concerte, lansări de carte şi alte acţiuni culturale. Vom pune astfel, pentru prima dată, acest sit arheologic de importanţă naţională pe harta turistică şi culturală", a subliniat primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu.

Proiectul trebuie implementat până la data de 31 octombrie 2020, motiv pentru care Primăria a lansat deja licitaţia pentru realizarea proiectul tehnic, a caietului de sarcini şi a documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei de construire. Ofertele sunt aşteptate până pe 22 ianuarie, valoarea estimată a contractului este de 314.230 de lei cu TVA, iar criteriul de atribuire - preţul cel mai scăzut.

Ce se va realiza

"Cine a fost în Creta, la Palatul lui Minos, poate îşi aduce aminte ce s-a făcut acolo, este vorba de realizarea unor pasarele, a unor zone acoperite cu sticlă", a dezvăluit Costel Hanţă din soluţiile tehnice avute în vedere în cadrul proiectului.

Principalele lucrări ce vor fi executate vizează, în primul rând, conservarea, restaurarea şi valorificarea vestigiilor arheologice, protejarea zonelor reprezentative şi a amprentelor utilizării zonei în secolele II-III. Vor fi realizate un muzeu de sit, un centru de  informare şi trei construcţii uşoare cu rol de protecţie a unor vestigii antice descoperite şi pasarele. Vor fi amenajate trasee tematice, circuite pietonale, zone de odihnă, de belvedere, dar şi pentru mici întâlniri şi spectacole.

De pildă, în partea de nord a parcelei, pe locul ruinelor contemporane, va fi realizată o construcţie nouă, necesară pentru prezentarea bogatului patrimoniu arheologic recoltat de-a lungul vremii din sit.

Amenajările exterioare vor fi sugestii ale configuraţiei istorice. Aşa se face că, de-a lungul amprentei laturii nordice a castrului, este propusă realizarea unei denivelări din pământ vegetal care să sugereze linia de apărare istorică. Urmând aleile din pământ stabilizat, cu pante line, alternate de trepte din bârne de lemn, vizitatorul va putea înţelege stratificaţia specială a sitului arheologic, de la primele forme de locuire, în perioada Latene, până la părăsirea cetăţii la începutul epocii romane târzii. Conform proiectului, pe platoul castellumului, cercetarea arheologică fundamentală trebuie să continue în ritm normal, pe parcursul mai multor campanii de cercetare, oferind astfel încă un element de atracţie în paralel cu vizitarea sitului. Urmând traseul, vizitatorul va ajunge în zona special amenajată cu bănci din scândură, pentru întâlniri şi spectacole.

Toate acestea, odată realizate, ar putea pune Galaţiul şi situl arheologic Tirighina Barboşi pe harta turistică a iubitorilor de istorie.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Vor reîncepe cercetările arheologice la Tirighina-Barboşi

Monument istoric de importanţă naţională, complexul arheologic Tirighina-Barboşi va beneficia din nou de cercetări arheologice preventive. Acestea sunt necesare în cadrul proiectului european prin care, până la 31 octombrie 2020, cel mai important sit de epocă romană din sudul Moldovei trebuie restaurat, conservat şi pus în valoare.

Situl arheologic Tirighina-Barboşi cuprinde, pe o suprafaţă de circa cinci hectare, o concentrare de urme arheologice din epoci diferite (davă/aşezare dacică, castellum, castrum, aşezare romană, necropolă romană de incineraţie şi inhumaţie). Cercetările arheologice din 2017 au pus în lumină o configuraţie inedită a acestora, care reprezintă un punct de pornire în strategia de valorificare şi conservare a sitului arheologic. 

În acest sens, Primăria municipiului Galaţi a lansat o achiziţie publică pentru servicii de cercetare arheologică preventivă în cadrul proiectului "Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina - Barboşi". Contractul are o valoare estimată de 445.400 de lei fără TVA, iar ofertele sunt aşteptate până pe 5 martie.

Săpături până la doi metri adâncime

Potrivit caietului de sarcini, cercetările arheologice se vor desfăşura, de această dată, în spaţiul afectat de drumul de acces şi de parcare, dar şi în perimetrul în care vor fi amenajate muzeul de sit şi centrul de informare turistică. Totodată, vor fi aprofundate cercetările arheologice din zona Castellum, începute în anul 2017, ale căror descoperiri au convins autorităţile că Galaţiul ascunde adevărate comori: "Reputaţi arheologi, conduşi de prof. dr. Florin Topoleanu, ne-au spus, după primele săpături, că în opinia lor, după situl arheologic de la Sarmizegetusa, acesta ar fi cel mai important ca descoperiri, relevanţă şi potenţial turistic", declară managerul de proiect, Costel Hanţă.

Tocmai aceste descoperiri au făcut ca Galaţiul să câştige bani europeni pentru acest sit arheologic, fiind semnat un contract de finanţare de 15.416.890 de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată reprezintă 8.583.145 de lei, restul fiind contribuţia asumată de municipalitate.

Noile cercetări arheologice se vor desfăşura pe o suprafaţă de circa 1.500 metri pătraţi, până la o adâncime de doi metri, în sectorul Castellum până la baza promontoriului, în zona aşezării dacice, a necropolei romane şi a castrului, pe baza unui proiect de cercetare arheologică aprobat de Comisia Naţională de Arheologie. Materialele arheologice descoperite vor fi restaurate, conservate şi expuse în cadrul viitorului muzeu de sit.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Noi cercetări arheologice la situl Tirighina-Barboşi

„Reputaţi arheologi, conduşi de prof. dr. Florin Topoleanu, ne-au spus, după primele săpături, că în opinia lor, după Sarmizegetusa, situl arheologic Tirighina-Barboşi ar fi cel mai important ca descoperiri, relevanţă şi potenţial turistic”, declara Costel Hanţă, managerul proiectului european de punere în valoare a acestui monument istoric de importanţă naţională. Vestea bună este că la Tirighina vor reîncepe cercetările arheologice preventive. Primăria municipiului Galaţi a atribuit Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” contractul pentru aceste servicii, cu o valoare finală de 400.860 de lei fără TVA.

De această dată, arheologii vor săpa în spaţiul afectat de drumul de acces şi de parcare, dar şi în perimetrul în care vor fi amenajate muzeul de sit şi centrul de informare turistică. Este vizată  o suprafaţă de circa 1.500 metri pătraţi, în sectorul Castellum până la baza promontoriului, în zona aşezării dacice, a necropolei romane şi a castrului. Materialele arheologice descoperite vor fi restaurate, conservate şi expuse în cadrul viitorului muzeu de sit.

De asemenea, Muzeul va supraveghea arheologic toate lucrările necesare pentru în cadrul proiectului european prin care, până la 31 octombrie 2020, cel mai important sit de epocă romană din sudul Moldovei trebuie restaurat, conservat şi pus în valoare.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Noi descoperiri la Tirighina

Primăria municipiului Galați informează că, în urma cercetărilor arheologice derulate până în prezent la situl arheologic Tirighina – Barboși, în cadrul proiectului cu fonduri europene care vizează punerea în valoare a acestui obiectiv, au fost descoperite o serie de elemente interesante cu privire la evoluția sitului, precum și numeroase materiale arheologice.

Potrivit informațiilor prezentate, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc la sediul Primăriei municipiului Galați, de către arheologi, conducerea Muzeului de Istorie ”Paul Păltănea” Galați și reprezentanți ai Primăriei, au fost investigate mai multe puncte din zona Castellum-ului și a Castrum-ului în vederea valorificării vestigiilor arheologice. Astfel, în zona Castellum a fost realizată o secțiune magistrală până la baza promontoriului Tirighina. Au fost descoperite o serie de elemente interesante cu privire la evoluția sitului arheologic. Au fost astfel puse în evidență urmele unei palisade configurate prin două rânduri de stâlpi de lemn, acest sistem defensiv aparținând etapei romane timpurii, respectiv faza de pământ a fortificației. În spatele acestei linii de apărare a fost descoperită amprenta la sol a unui pilon construit din piatră, de formă patrulateră, aparținând probabil unui turn de apărare. Panta promontoriului a fost amenajată în epoca romană, în cel puțin două terase, cea de la baza dealului fiind nivelată cu un strat consistent de resturi de construcție, provenite probabil din edificiile dezafectate aflate în Castellum, dacă nu chiar din zidul de incintă al Castellum-ului, așa cum pare să dovedească un fragment masiv de parament găsit în poziție secundară. Acest ultim aspect proiectează o ipoteză nouă legată de momentul dezafectării zidului de incintă al Castellum-ului, respectiv odată cu ridicarea noii fortificații de tip Castrum (sec. III, p. Chr).

Tot în zona Castellum au fost continuate cercetările din anul 2017, efectuate în două secțiuni arheologice unde au fost descoperite două spectaculoase locuințe romane din secolul III p. Chr.

În zona Castrum a fost descoperit unul din șanțurile de apărare aferente acestui sistem defensiv. Șanțul foarte bine păstrat are o configurație impresionantă – o deschidere în zona superioară de 8 m și o adâncime maximă de 3,8 m.

În ambele sectoare de cercetare arheologică au fost descoperite numeroase materiale arheologice: ceramică, monede, o fibulă din bronz, obiecte cu întrebuințări diferite din bronz și fier, toate acestea, alături de patrimoniul arheologic descoperit în campania din anul 2017, urmând a fi valorificate în cadrul Muzeului de sit ce va fi construit în cadrul proiectului.

Cel mai important sit de epocă romană din sudul Moldovei, situl arheologic Tirighina – Barboși, va fi pus în valoare de către Primăria municipiului Galați, care a semnat, în acest scop, la începutul acestui an, cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice, un contract de finanțare cu fonduri europene prin Programul Operațional Regional 2014-2020.

Obiectivul general al proiectului Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina-Barboși constă în conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural, în vederea impulsionării dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale.

Obiectivele specifice sunt: restaurarea și conservarea sitului arheologic Tirighina–Barboși, în termen de 2 ani de la semnarea contractului de finanțare; dotarea sitului arheologic Tirighina–Barboși, în termen de 2 ani de la semnarea contractului de finanțare; punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina–Barboși la finalizarea implementării proiectului.

Valoarea totală a contractului de finanțare este de 15.416.890,99 de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată reprezintă 8.583.145,78 lei.

Proiectul va fi implementat până la data de 31.10.2020.

Situl arheologic va fi reabilitat și pus în valoare, va avea un muzeu de sit și centru de informare, va găzdui expoziții permanente și temporare. Totodată, se vor organiza diferite evenimente: festivaluri, concerte, lansări de carte și alte acțiuni culturale.

Principalele lucrări care vor fi executate vor avea în vedere: intervenții de conservare – restaurare și valorificare a vestigiilor arheologice, conservarea și protejarea zonelor reprezentative și a amprentelor utilizării zonei în sec. II-III; construcții noi – muzeu, punct de informare, construcții de protecție, pasarelă; amenajări exterioare – vor fi organizate inclusiv trasee tematice și de circulație.

Reamintim că o echipă de arheologi de la Muzeul de Istorie ”Paul Păltănea” din Galați a realizat cercetarea arheologică preventivă, în perioada mai - iunie 2017, pe o suprafață de 800 mp. În cursul săpăturilor au fost descoperite zidurile turnului central al Castellumului roman, folosit ca punct de observație și supraveghere a navigației pe Siret și Dunăre. De asemenea, au fost descoperite ziduri de incintă ale Castrului roman, locuințe romane, dar și un bogat material ceramic și numismatic.

Castrul roman Tirighina-Barboși este clasificat ca monument de categoria A (importanță națională), în conformitate cu Ordinul Ministrului Culturii nr. 2361/2010.

Proiectul Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina – Barboși, Cod SMIS 119952, a fost depus pentru finanțare în cadrul apelului de proiecte nr. POR/2017/5/5.1/SUERD/1, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 5 – „Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, Prioritatea de investiții 5.1 – „Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural, Operațiunea - „Impulsionarea dezvoltării prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale”.

Primăria municipiului Galați

Un turn octogonal, unic în zona de sud-est a Europei, după cum spune arheologul Gabriel Jugănaru, traseul zidului castrului, unul dintre cele trei şanţuri de apărare, cu o configuraţie impresionantă, dar şi patru locuinţe romane, dintre care una cu sistem de canalizare, vor fi puse în valoare, alături de alte numeroase vestigii, la situl arheologic Tirighina-Barboşi. Tot ceea ce au descoperit arheologii va sta la baza configurării proiectului tehnic prin care, cu fonduri europene, cel mai important sit de epocă romană din sudul Moldovei va fi redat gălăţenilor.

Până pe 20 octombrie 2020, situl arheologic Tirighina-Barboşi - monument istoric de importanţă naţională - trebuie să fie restaurat, conservat, protejat şi pus în valoare, dotat muzeu de sit, centru de informare turistică şi un mic amfiteatru, capabil să găzduiască expoziţii, festivaluri, concerte şi acţiuni culturale. Toate acestea, în cadrul unui proiect european în valoare de 15,4 milioane de lei, din care asistenţa nerambursabilă reprezintă 8,5 milioane de lei, finanţare câştigată de Primăria Galaţi.

Descoperirile făcute în cadrul celei de-a doua campanii de cercetări derulate la Tirighina-Barboşi au fost prezentate ieri. Potrivit arheologilor, au fost investigate mai multe puncte din zonele Castellum şi Castrum, fiind descoperite o serie de elemente interesante cu privire la evoluţia sitului arheologic. Astfel, în zona Castellum a fost realizată o secţiune magistrală până la baza promontoriului Tirighina. Au fost astfel puse în evidenţă urmele unei palisade configurate prin două rânduri de stâlpi de lemn, sistem defensiv aparţinând etapei romane timpurii, respectiv faza de pământ a fortificaţiei. În spatele acestei linii de apărare a fost descoperită amprenta la sol a unui pilon construit din piatră, de formă patrulateră, aparţinând, probabil, unui turn de apărare. Panta promontoriului a fost amenajată în epoca romană, în cel puţin două terase, cea de la baza dealului fiind nivelată cu un strat consistent de resturi de construcţie, provenite probabil din edificiile dezafectate aflate în Castellum, dacă nu chiar din zidul de incintă. Acest ultim aspect proiectează o ipoteză nouă legată de momentul dezafectării zidului de incintă al Castellumului, respectiv odată cu ridicarea noii fortificaţii de tip Castrum (sec. III, d.C.).

Tot în zona Castellum, au fost continuate cercetările din anul 2017, efectuate în două secţiuni unde au fost descoperite două spectaculoase locuinţe romane. În zona Castrum a fost descoperit unul din şanţurile de apărare aferente acestui sistem defensiv. Şanţul, foarte bine păstrat, are o configuraţie impresionantă - o deschidere în zona superioară de 8 m şi o adâncime maximă de 3,8 m.

"Muzeul va fi unul impresionant, amprentă la sol de 400 de metri, care să reflecte bogăţia acestui sit arheologic", spune arheologul Gabriel Jugănaru. Muzeul va fi construit în locul uneia dintre halele dezafectate şi va cuprinde ceramica, monedele, obiectele şi tot patrimoniul arheologic valoros descoperit aici. "Între piesele de rezistenţă ce vor fi expuse amintesc mormântul şi urmele pământeşti ale lui Innocens ("Nevinovatul" - nume dat celor botezaţi în Hristos, un daco-roman creştinat - n.r.), descoperit la câteva sute de metri de zona de intrare în castrul roman de la Tirighina", a precizat Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie din Galaţi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Contract de 13,6 milioane de lei pentru situl arheologic Tirighina-Barboşi

Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina-Barboşi - monument istoric de importanţă naţională - face obiectul unui contract în valoare estimată de 13.650.412 lei fără TVA, pe care Primăria municipiului Galaţi l-a scos ieri la licitaţie. Ofertele pentru execuţia lucrărilor sunt aşteptate până pe 20 februarie, iar criteriul de atribuire este „preţul cel mai scăzut”. Proiectul beneficiază de finanţare europeană şi ar fi trebuit să fie implementat până la data de 31 octombrie 2020.

„Ignorat ani de zile, mutilat de săpături şi de construcţii parazitare, îngropat în gunoaie, situl arheologic Tirighina - Barboşi va fi pus în valoare până în 2020, graţie finanţării europene câştigate de Primăria Galaţi”, scriam în ianuarie anul trecut, în ziarul „Viaţa liberă”, despre proiectul pe care municipalitatea îl lansa.
A fost una dintre cele mai "muncite" finanţări europene, şi spunem asta reamintind că, în noiembrie 2016, Primăria a ratat şansa de a intra în cursa pentru banii europeni, pentru că i-a lipsit un aviz. Municipalitatea a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a convinge Ministerul Culturii că situl ascunde comori ce merită să fie aduse la lumină. În urma cercetărilor finanţate de la bugetul local, opinia arheologilor a fost că, după Sarmizegetusa, situl Tirighina-Barboşi ar fi cel mai important ca descoperiri, relevanţă şi potenţial turistic! Un turn octogonal, unic în zona de sud-est a Europei, după cum spune arheologul Gabriel Jugănaru, traseul zidului castrului, unul dintre cele trei şanţuri de apărare, cu o configuraţie impresionantă, dar şi patru locuinţe romane, dintre care una cu sistem de canalizare, descoperite în cadrul celei de-a doua campanii de cercetări arheologice, vor fi puse în valoare, alături de alte numeroase vestigii, la situl arheologic Tirighina-Barboşi. Iar cel mai important sit de epocă romană din sudul Moldovei va fi redat gălăţenilor.

Ce se doreşte

Conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, în cadrul proiectului licitat se vor realiza: restaurarea şi conservarea sitului arheologic, dotarea şi punerea lui în valoare. Se vor executa lucrări de conservare şi restaurare a vestigiilor arheologice antice şi interbelice, construirea unor structuri de protecţie permanente şi temporare a acestora, amenajarea unui muzeu de sit cu punct de informare. De asemenea, vor fi configurate trasee de fortificaţii şi circulaţii antice, vor fi protejate taluzurile împotriva eroziunii, se vor face plantări şi va fi asigurat iluminatul arhitectural şi peisagistic. Pentru accesibilitatea vizitatorilor se vor realiza nu numai drumul şi parcarea, ci şi alei pietonale. Repus pe harta istorică şi turistică, situl va putea găzdui festivaluri, concerte, lansări de carte şi alte acţiuni culturale.

Criză de timp

Trebuie spus că pentru punerea în valoare a acestui monument istoric, proiectul european câştigat de Primărie are o valoare de 15.416.890 de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată reprezintă 8.583.145 lei. Restul este contribuţia asumată de municipalitate, o sumă consistentă, pentru că o serie întreagă de lucrări precum drumul de acces şi parcările nu sunt eligibile pe fonduri europene. Conform datelor iniţiale, proiectul trebuie implementat până la data de 20 octombrie 2020. Cum e greu de crezut că acest termen va putea fi respectat, cel mai probabil va fi prelungit.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Italienii, interesaţi de Castrul de la Barboşi

După o primă licitaţie anulată în lipsa ofertanţilor, procedura pentru “Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina - Barboşi” a fost reluată de Primăria Galaţi. Pentru contractul cu o valoare estimată de 13,6 milioane de lei fără TVA, al cărui criteriu de atribuire este „preţul cel mai scăzut”, a fost depusă o ofertă. Ea vine din partea Asocierii Gruppo Sinopia Restauri (lider) - Gruppo GE.DI., având ca subcontractanţi firmele Terano Construct şi Gerom International Prodimex.

Reamintim că situl arheologic Tirighina-Barboşi - monument istoric de importanţă naţională, despre care arheologii au spus că ar fi cel mai important ca relevanţă şi potenţial turistic după Sarmizegetusa - beneficiază de finanţare europeană.
Banii vor fi cheltuiţi pentru conservarea şi restaurarea vestigiilor arheologice antice şi interbelice, construirea unor structuri de protecţie permanente şi temporare a acestora, amenajarea unui muzeu de sit, configurarea unor trasee de fortificaţii şi circulaţii antice şi amenajarea unui amfiteatru pentru festivaluri, concerte, acţiuni culturale.
Proiectul ar fi trebuit să fie implementat până la data de 31 octombrie 2020, dar va intra în prelungiri.

viata-libera.ro

[dcp100168]

A treia licitaţie pentru situl arheologic Tirighina

După două licitaţii anulate, Primăria Galaţi încearcă din nou să găsească un constructor pentru "Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina - Barboşi", în cadrul unui proiect cu finanţare europeană. Ofertele sunt aşteptate până pe 7 iulie, valoarea totală estimată a contractului este de 13.650.412 lei fără TVA, iar criteriul de atribuire - "preţul cel mai scăzut".

Proiectul ar fi trebuit să fie implementat până la 31 octombrie 2020. Prima licitaţie a fost anulată automat, în lipsa ofertelor. Cea de-a doua a fost anulată deoarece singura ofertă, depusă de asocierea Gruppo Sinopia Restauri (lider) - Gruppo GE.DI., a fost considerată inacceptabilă.

Reamintim că situl arheologic Tirighina-Barboşi este monument istoric de importanţă naţională, despre care arheologii au spus că ar fi cel mai important ca relevanţă şi potenţial turistic după Sarmizegetusa. Banii vor fi cheltuiţi pentru conservarea şi restaurarea vestigiilor arheologice antice şi interbelice, construirea unor structuri de protecţie permanente şi temporare a acestora, amenajarea unui muzeu de sit, configurarea unor trasee de fortificaţii şi circulaţii antice şi amenajarea unui amfiteatru pentru festivaluri şi concerte.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Bătălie pentru castrul de la Tirighina

Nu mai puţin de trei ofertanţi luptă pentru contractul în valoare estimată de 13.650.412 lei fără TVA, în cadrul celei de-a treia licitaţii organizate pentru "Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina - Barboşi", în cadrul unui proiect cu finanţare europeană. Este vorba despre SC Rovis Lider SRL, asocierea Lemacons - Trameco şi asocierea Gruppo Sinopia Restauri - Gruppo GE.DI.

Concurenţa de acum este o surpriză, după ce prima licitaţie a fost anulată automat, în lipsa ofertelor, iar cea de-a doua a fost anulată deoarece singura ofertă, depusă de asocierea Gruppo Sinopia Restauri (lider) - Gruppo GE.DI., a fost considerată inacceptabilă. Rămâne de văzut care va fi soarta actualei proceduri, al cărei criteriu de atribuire este "preţul cel mai scăzut".

Proiectul vizează conservarea şi restaurarea vestigiilor arheologice, construirea unor structuri de protecţie a acestora, amenajarea unui muzeu de sit, configurarea unor trasee de fortificaţii şi circulaţii antice şi amenajarea unui amfiteatru pentru festivaluri şi concerte.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Suspiciune de coronavirus la Serviciul Permise Galați, activitea instituţiei a fost suspendată

Activitatea Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor (SPCRPCIV) Galaţi a fost suspendată din cauza unei suspiciuni de infectare a unui angajat cu virusul COVID-19, a declarat, joi, prefectul judeţului, Gabriel Avrămescu.

"Suspiciunea a apărut noaptea trecută şi am decis să suspendăm activitatea instituţiei. Este o măsură preventivă. Pe parcursul zilei aşteptăm rezultatul testului. Persoana suspectă este izolată la domiciliu", a precizat Avrămescu, citat de Agerpres.

În urma măsurii de suspendare a activităţii, la centrele din Galaţi şi din Tecuci nu se vor mai preschimba sau obţine acte, iar examinarea pentru permisul auto va fi reprogramată.

La SPCRPCIV Galaţi lucrează 20 de persoane.

hotnews.ro

[dcp100168]

S-a semnat contractul de execuție a lucrărilor la Situl arheologic Tirighina Barboși

Primăria municipiului Galați anunță că s-a semnat contractul de execuție a lucrărilor la obiectivul „Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina, Barboși". Oferta declarată câștigătoare este cea depusă de Rovis Lider SRL Galați, valoarea contractului este de 15.629.173.12 lei fără TVA, iar durata acestuia  este de 24 de luni.

Obiectivul general al proiectului vizează conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale, în vederea impulsionării dezvoltării locale.

Obiectivele specifice ale proiectului au în vedere: restaurarea și conservarea sitului arheologic Tirighina–Barboși, în termen de doi ani de la semnarea contractului de finanțare; dotarea sitului arheologic Tirighina–Barboși, în termen de doi ani de la semnarea contractului de finanțare; punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina–Barboși la finalizarea implementării proiectului.

Lucrările aferente obiectivului constau în: lucrări de conservare-restaurare vestigii arheologice antice și interbelice; construire structuri de protecție a vestigiilor arheologice – permanente și temporare și construire Muzeu de sit cu punct de informare; amenajări exterioare pentru acces la monumentul istoric – drum acces sit, alei de circulație pietonală; amenajări pentru sugestii configurații istorice - trasee fortificații, circulații antice, prelucrări ale terenului – ramblee circulații pietonale, împrejmuire, balustrade și plantații; lucrări pentru iluminat exterior arhitectural și peisagistic; lucrări de protejare a taluzurilor – protecție antierozională.

Reamintim că municipiul Galaţi are calitatea de beneficiar al finanţării proiectului Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina - Barboși, cod SMIS 119952, în cadrul Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5 „Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, Prioritatea de investiții 5.1. „Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural”, apelul de proiecte POR/2017/5/5.1/SUERD/1.

Biroul de presă al Primăriei municipiului Galați

[dcp100168]

Cine pune în valoare situl arheologic de la Tirighina

După două licitaţii anulate, Primăria Galaţi a reuşit să găsească un constructor pentru "Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina – Barboşi”, în cadrul unui proiect cu finanţare europeană: pe SC Rovis Lider SRL. Contractul a fost atribuit cu o valoare mai mare decât cea licitată.

Printr-un comunicat de presă, Primăria municipiului Galaţi a anunţat că a semnat contractul de execuție a lucrărilor la obiectivul „Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina, Barboși". „Oferta declarată câștigătoare este cea depusă de Rovis Lider SRL Galați - 15.629.173,12 lei fără TVA”, a transmis municipalitatea. Valoarea contractului este net superioară celei estimate la licitaţie, care a fost de doar 13.650.412,53 lei fără TVA, în condiţiile în care criteriul de atribuire a fost "preţul cel mai scăzut".

Explicaţii

„Comisia de evaluare poate accepta sau respinge un preţ care depăşeşte valoarea estimată a contractului numai prin prisma existenţei sau inexistenţei disponibilizării de fonduri suplimentare. În acest caz am avut posibilitatea de a suplimenta, pentru că oferta nu a depăşit cu 15 la sută mai mult decât valoarea estimată preţul iniţial al contractului de achiziţie publică. A fost cea mai bună ofertă conformă”, ne-a explicat administraţia locală, indicând prevederile articolului 36 din Hotărârea Guvernului 395/2016. Trebuie spus că, în afară de Rovis Lider, au mai depus oferte Asocierea Lemacons – Trameco şi Asocierea Gruppo Sinopia Restauri - Gruppo Ge.Di.

Revenind la situl arheologic, reamintim că proiectul european ar fi trebuit să fie implementat până la 31 octombrie 2020, dar perioada a fost prelungită. „Lucrările aferente obiectivului constau în: lucrări de conservare-restaurare vestigii arheologice antice și interbelice; construire structuri de protecție a vestigiilor arheologice – permanente și temporare și construire Muzeu de sit cu punct de informare; amenajări exterioare pentru acces la monumentul istoric – drum acces sit, alei de circulație pietonală; amenajări pentru sugestii configurații istorice - trasee fortificații, circulații antice, prelucrări ale terenului – ramblee circulații pietonale, împrejmuire, balustrade și plantații; lucrări pentru iluminat exterior arhitectural și peisagistic; lucrări de protejare a taluzurilor – protecție antierozională”, precizează Primăria.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Lucrările avansează la situl arheologic Tirighina – Barboși

Primăria municipiului Galați informează că lucrările pentru punerea în valoare a sitului arheologic Tirghina-Barboși avansează. Până acum s-au derulat lucrări de pregătire a terenului, s-au amplasat majoritatea piloților forați (90%) și se lucrează pentru stabilizarea taluzului unde se vor face și plantări.

„Punem în valoare situl arheologic care poate deveni un veritabil obiectiv în circuitul turistic, mai ales că vom avea și un muzeu de sit. Este pentru prima dată când se derulează lucrări în acest scop și, mai mult, am reușit să atragem fonduri europene”, a declarat primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu.

Lucrările aferente obiectivului constau în: lucrări de conservare-restaurare vestigii arheologice antice și interbelice; construire structuri de protecție a vestigiilor arheologice – permanente și temporare și construire Muzeu de sit cu punct de informare; amenajări exterioare pentru acces la monumentul istoric – drum acces sit, alei de circulație pietonală; amenajări pentru sugestii configurații istorice - trasee fortificații, circulații antice, prelucrări ale terenului – ramblee circulații pietonale, împrejmuire, balustrade și plantații; lucrări pentru iluminat exterior arhitectural și peisagistic; lucrări de protejare a taluzurilor – protecție antierozională.

Pentru contractul de execuție a lucrărilor la obiectivul „Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina, Barboși", oferta declarată câștigătoare a fost cea depusă de Rovis Lider SRL Galați. Valoarea contractului încheiat în luna noiembrie a anului trecut este de 18.598.716,01 lei cu TVA, iar durata acestuia este de 24 de luni.

Obiectivul general al proiectului vizează conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale, în vederea impulsionării dezvoltării locale.

Obiectivele specifice ale proiectului au în vedere: restaurarea și conservarea sitului arheologic Tirighina–Barboși, în termen de doi ani de la semnarea contractului de finanțare; dotarea sitului arheologic Tirighina–Barboși, în termen de doi ani de la semnarea contractului de finanțare; punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina–Barboși la finalizarea implementării proiectului.

Reamintim că municipiul Galaţi are calitatea de beneficiar al finanţării proiectului Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina - Barboși, cod SMIS 119952, în cadrul Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5 „Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, Prioritatea de investiții 5.1. „Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural”, apelul de proiecte POR/2017/5/5.1/SUERD/1.

Valoarea totală a proiectului este de 22.328.395,39 de lei, din care contribuția de la bugetul local este de 13.745.249,61 de lei.

Biroul de presă al Primăriei municipiului Galați

[dcp100168]

Când se vor termina lucrările la situl arheologic Tirighina-Barboși. Proiect mai scump cu 5,17 milioane de lei

În august 2023 ar trebui să se încheie lucrările de punere în valoare a sitului arheologic Tirighina-Barboși, ne-a comunicat, la solicitarea noastră, Primăria municipiului Galați. Deocamdată, stadiul execuției a ajuns la 60 la sută, iar imaginile de la fața locului, făcute publice recent de primarul Ionuț Pucheanu, sunt spectaculoase. Nu mai puțin adevărat este că, printr-un proiect de hotărâre care va fi supus aprobării Consiliului Local Galați în ședința de joi, 24 noiembrie 2022, costurile acestei investiții vor crește cu peste 5,1 milioane de lei.

"Mutilat de săpături și de construcții parazitare, îngropat în bălării și gunoaie, ignorat zeci de ani, situl arheologic Tirighina-Barboși - monument istoric de importanță națională - va fi pus în valoare până în anul 2020, grație finanțării europene câștigate de Primăria municipiului Galați. În condițiile în care, în noiembrie 2016, a ratat șansa de a intra în cursa pentru banii europeni pentru că i-a lipsit un aviz, municipalitatea a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a convinge Ministerul Culturii că situl de la Galați ascunde comori care merită scoase la lumină. În urma cercetărilor arheologice preventive, finanțate de la bugetul local, opinia arheologilor a fost că, după Sarmizegetusa, situl Tirighina - Barboși ar fi cel mai important ca descoperiri, relevanță și potențial turistic!", scriam în ediția din 10 ianuarie 2019 a ziarului "Viața liberă".

Iată că suntem în noiembrie 2022, iar la situl arheologic încă se lucrează, după cum dovedesc fotografiile făcute publice la finele săptămânii trecute pe pagina de Facebook de primarul Ionuț Pucheanu. "Salvăm și punem în valoare situl arheologic Tirighina-Barboși. Este un obiectiv important pentru istoria acestor locuri și merită pus în valoare. Până acum s-au derulat lucrări de restaurare a vestigiilor arheologice, dar și lucrări de stabilizare a terenului, de realizare a drumului de acces și a aleilor, precum și pentru structura viitorului muzeu. În acest fel, situl va deveni un punct de atracție, după ce ani de zile a fost dat uitării. Este un proiect cu fonduri europene de 22 de milioane de lei, din care contribuția de la bugetul local este de 13 milioane de lei", declara edilul-șef, în postarea de pe pagina sa de Facebook.

Proiect pe masa aleșilor locali

În timp ce admiram imaginile spectaculoase de pe șantierul de la Tirighina, am descoperit un proiect de hotărâre prin care costurile acestei investiții urmează a fi majorate. Proiectul privind modificarea costurilor obiectivului "Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina-Barboși" va fi supus votului la ședința Consiliului Local de joi, 24 noiembrie 2022. "În zona relativ centrală a acestui sit arheologic de importanță națională, cuprinzând dealul Tirighina cu urmele davei și a Castellum-ului roman, o porțiune a laturii mari a Castrului roman (la nord-vest de dealul Tirighina), precum și o mică parte a așezării deschise dacice și a necropolei romane (la vest și la sud de dealul Tirighina) se desfășoară intervenții de conservare-restaurare și valorificare a vestigiilor arheologice, precum și construcții noi - muzeu, punct de informare, construcții de protecție, amenajări exterioare", se arată în documente.

Lucrările de arhitectură și rezistență cuprind: punct de informare-prezentare; construcție muzeu (P+1); amenajare lapidarium (la parter); amenajarea zonei accesului carosabil și a zonei de parcare; amenajare alei înierbate; realizare acces în clădiri, de pe taluzul de pământ, prin intermediul unor trepte din bârne de lemn, aflate în conexiune cu o pasarelă metalică, la cota nivelului de călcare în clădirile propuse. Pentru persoanele cu dizabilități se va prevedea un acces cu un lift - o platformă hidraulică cu închideri din sticlă. Legătura dintre cele două corpuri se va realiza printr-o pasarelă descoperită, din zona de expoziție a muzeului în zona de punct de informare și prezentare a sitului, iar pentru zona Castellum se vor realiza două accese pe alei cu vegetație.

Pe lângă împrejmuirea pentru protejarea sitului se vor executa: lucrări de instalații electrice, hidroedilitare, sanitare, sistem de ventilații, dar și lucrări de sistematizare pe verticală a terenului: acces rutier, spații de parcare, platforme funcționale. "Valoarea aprobată a proiectului în urma procedurii de achiziție a contractului de lucrări este de 22.328.395,39 de lei cu TVA", se precizează în documente.

Lucrări neprevăzute, dar obligatorii

"Pe parcursul execuției lucrărilor au fost constatate o serie de lucrări neprevăzute care nu au fost incluse în proiectul inițial și care majorează valoarea contractului. Aceste lucrări suplimentare sunt strict necesare pentru îndeplinirea contractului, întrucât, din punct de vedere tehnic, nu pot fi separate de lucrările executate", li se explică aleșilor. Conform documentelor, este vorba despre modificarea poziției de amplasare a bazinelor pentru apă pluvială în vecinătatea bazinului pentru gospodăria de incendiu, implicit rețeaua de canalizare, dar și despre execuția unui micropilot suplimentar, cu lungimea de 20 cm, pentru verificarea efectului cantităților suplimentare injectate pentru consolidarea terenului.

De asemenea, a apărut necesitatea adaptării unor cantități de lucrări ce nu au fost prevăzute inițial în proiectul tehnic: refacerea zonelor de accident de teren prin consolidare antierozională și suplimentarea numărului de trepte din stejar. "Luând în considerare aceste lucrări suplimentare, precum și ajustarea valorii contractului conform prevederilor OG 15/2021 - ajustarea prețurilor și ale Ordinului 2050/2021, proiectantul a actualizat devizul general. Valoarea totală a investiției: 27.506.301,42 lei cu TVA", se arată în documente.

Cine lucrează și când va fi gata

Situl arheologic Tirighina-Barboşi cuprinde, pe un teritoriu de circa cinci hectare, o concentrare de urme arheologice din epoci diferite (davă/aşezare dacică, castellum, castrum, aşezare romană, necropolă romană de incineraţie şi inhumaţie). Pentru restaurarea, conservarea, dotarea și punerea în valoare a sitului arheologic, Primăria Galaţi a atras bani europeni. Contractul de finanţare a fost semnat pe 18 decembrie 2018. Valoarea totală a proiectului este de 22.328.395 de lei, din care contribuția de la bugetul local se ridică la 13.745.249 de lei.

Pe 20 noiembrie 2020, Primăria a reușit să găsească un constructor pentru acest obiectiv - firma Rovis Lider SRL, cu care a fost încheiat un contract cu o durată de 24 de luni și o valoare inițială de 18.598.716 lei cu TVA.

Biroul de presă al Primăriei ne-a comunicat că stadiul lucrărilor executate până acum a ajuns la 60 la sută. Termenul de finalizare a investiției este august 2023.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Castrul Roman și mormântul lui Innocens de la Galați vor fi restaurate

După treizeci de ani de indiferență a autorităților locale, vor fi restaurate și puse în valoare o parte din vestigiile așezării romane care a existat în urmă cu 1900 de ani la marginea Galațiului, pe promontoriul din zona vărsării Siretului în Dunăre, de unde romanii supravegheau Dobrogea.

În situl arheologic de la Bărboși – Tirighina vor fi puse în valoare două vestigii unice din Epoca Romană, „Turnul de observație octogonal” de la „Castrul Roman”, o construcție unicat în fortificațiile romane descoperite în România, dar și mormântul lui „Innocens”, primul daco-roman încreștinat.

Un proiect de 27 de milioane de lei

În situl arheologic în care au fost descoperite vestigiile așezării romane care a existat la  marginea Galațiului sunt în stadiu avansat lucrările de transformare a acestor vestigii într-un muzeu de arheologie „in situ”, prin restaurarea turnului de observație și a altor fortificații descoperite în acest sit, precum și construirea unui lapidarium și a unui pavilion care să găzduiască un muzeu de arheologie. În prezent, lucrările sunt realizate în procent de peste 60%.

Proiectul „Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina-Barboși” este realizat în baza unei finanțări obținute prin POR 2014-2020, Axa Prioritară 5 – „Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”.

Valoarea inițială a proiectului a fost de 22 milioane de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă reprezenta 9 milioane de lei. La ședința de plen de pe 24 noiembrie, Consiliul Municipal Galați va aproba majorarea finanțării proiectului de la 22 la 27 de milioane de lei.

Potrivit primarului Galațiului, Ionuț Pucheanu, prin acest proiect se face un pas important în punerea în valoare a unor importante vestigii care după 1990 au fost ignorate de autoritățile locale.

„Este un obiectiv important pentru istoria acestor locuri și merită pus în valoare. Până acum s-au derulat lucrări de restaurare a vestigiilor arheologice, dar și lucrări de stabilizare a terenului, de realizare a drumului de acces și a aleilor, precum și pentru structura viitorului muzeu. În acest fel, situl va deveni un punct de atracție, după ce ani de zile a fost dat uitării”, ne-a declarat primarul Galațiului.

O așezare romană cu 7.000 de locuitori

Galaţiul are o istorie de 2.400 de ani. În sec IV îHr, în zona Bărboşi-Tirighina, pe promontoriul de la vărsarea Siretului în Dunăre, a existat o dava dacică. După cucerirea Daciei de către romani, pe locul davei dacice s-a format o puternică aşezare romană, cu aproximativ 7.000 de locuitori.

Pe promontoriul de la Bărboşi existau fortificațiile și un turn de observare, de unde romanii supravegheau Dobrogea, dar și nordul și estul, de unde venea pericolul invaziilor popoarelor migratoare.

Aici exista și o parte a Legiunii romane de marină „Classis Flavia Moessica”, care avea cartierul general la Noviodunum, în zona Isaccea. Deși era o așezare importantă, nu a fost declarată municipiu, fiind mai degrabă un centru militar și economic.

Așezarea romană era apărată de „Valul Roman”, o fortificaţie cu dimensiuni impresionante. Hoardelor migratoare le era imposibil să treacă de această fortificație. Se întindea pe 25 km, de la malul Siretului până la Prut.

Fortificaţia era formată dintr-un şanţ de apărare lat de 24 m la partea superioară şi de 16 m la cea de jos și adânc de 5 m, urmat valul de pământ cu înălţimea de 5 m, consolidat pe palisade, un parapet de lemn de stejar. Numai de la Siret la Prut, soldaţii romani au săpat şi au mutat din loc 1,5 milioane mc de pământ.

O parte din aceste vestigii au fost descoperite în 1919 de istoricul Vasile Pârvan.

În anii 70, istoricul și arheologul Mihalache Brudiu, de la Muzeul de Istorie din Galați a descoperit în cartierul „Dunărea” din Galați „Cavoul Roman”, un vestigiu unic din secolul III dHr.

Tot istoricul Mihalache Brudiu a descoperit în 1974 o Necropolă Romană cu 93 de morminte de incineraţie (de ritual roman) şi înhumaţie (de ritual creştin), care dovedesc trecerea la creştinism a populaţiei daco-romane ce locuia pe teritoriul Galaţiului în urmă cu 1.900 de ani. Era perioada în care creștinii erau prigoniți la Roma și se retrăgeau la marginea Imperiului.

Așezarea romană era placa turnantă în schimburile de mărfuri între Dobrogea și Dacia Romană

Potrivit arheologului Gabriel Jugănaru, care a efectuat o nouă cercetare arheologică a sitului, așezarea  romană de la vărsarea Siretului în Dunăre era o placă turnantă a schimburilor de mărfuri între Dobrogea și Dacia Romană.

„Traian a trecut Dunărea din nordul Dobrogei, a creat un cap de pod în zona cartierului Dunărea, unde se află o fortificație de pământ foarte bine păstrată și de acolo atacă dava dacică de la Barboși, pe care a cucerit-o. Soldații romani au construit aici un castellum din pământ, care a fost abandonat se pare în timpul lui Hadrian, când a fost construit Castrul, care avea o suprafață de circa 5 hectare. La sud de Castrul Roman se afla așezarea civilă.

Probabil că exista și un mic port la Siret. Cert este că acest ansamblu de locuire civilă și militară, care avea centrul pe promontoriul de la Barboși, era de fapt o placă turnantă între Dobrogea, care era cu mult timp înainte provincie a Imperiului Roman și Dacia Romană. Pe aici se făceau schimburile de mărfuri între Dobrogea și Dacia Romană  și viceversa”, a precizat Gabriel Jugănaru.

Fragmente de amfore ca cele descoperite în catellum-urile de la Galați au fost descoperite în peste 150 de sit-uri arheologice din Moldova, asta demonstrând că această așezare era un important centru economic.

„Turnul octogonal” de la „Castrul Roman”

Potrivit arheologului Gabriel Jugănaru, unul dintre vestigiile unice din Epoca Romană descoperite în situl de la Bărboși – Tirighina este turnul de observație de la „Castrul Roman”, o construcție unicat, cel puțin în privința vestigiilor romane din România, pentru că este sigurul construit cu opt laturi, în general turnurile construite de romani fiind hexagonale.

„Este până acum singurul turn cu opt laturi, din Epoca Romană cunoscut, cel puțin în România. Era un turn de observație, care a funcționat în ultima fază de locuire aici, în Castellum. Este o descoperire importantă.

În ceea ce privește constatările noastre, putem spune că pe baza unor monede din vremea lui Antonius Pius îl datăm undeva la mijlocul secolului II după Hristos. Va fi, cu siguranță, piesa centrală valorificată aici, în Castellum”, a adăugat arheologul Gabriel Jugănaru.

„Innocens”, primul daco-roman încreștinat

Piesa cea mai importantă din noul muzeu va fi cu siguranță mormântul lui „Innocens” („Nevinovatul”), descoperit în anii 70 în zona Castrului Roman de arheologul Ion Dragomir și arheologul Mihalache Brudiu. „Innocens” este considerat de istorici primul daco-roman încreștinat.

În mormântul acestuia a găsită o agrafă pe care este gravat cuvântul „Innocens” și un desen cu doi pești, simbol al creștinismului, dar și alte obiecte de ritual creștin. Înainte de a fi adus la muzeul de sit, mormântul de „Innocens” va fi expus o perioadă la Muzeul Istoriei Culturii și Spiritualității Creștine din Galați, al Arhiepiscopiei Dunării de Jos.

puterea.ro

[dcp100168]

Castrul roman de la Tirighina-Barboşi va deveni atracție turistică

Singurul monument istoric din Moldova atestat în secolele în secolele II-III după Hristos, Castrul Roman de la Tirighina-Barboşi, va fi inclus în circuitul turistic naţional și internațional, în urma unui proiect european în valoare de peste patru milioane de euro.

Situl arheologic Tirighina-Barboşi conţine un castru roman de la începutul primului mileniu construit peste o veche aşezare dacică. Obiectivul este singurul monument istoric din Moldova atestat în secolele II-III după Hristos. Totodată, este singurul monument de importanţă naţională din judeţul Galaţi. În plus, situl este aşezat peste o rezervaţie paleontologică de fosile de moluşte vechi de 400.000 de ani.

Situl a fost reabilitat, iar în curând va fi pus în valoare atât din punct de vedere științific, cât și turistic. Este un proiect cu fonduri europene de 22 de milioane de lei, din care contribuția de la bugetul local este de 13 milioane de lei. Potrivit proiectului, s-a construit un muzeu de sit unde vor fi expuse toate descoperirile arheologilor, inclusiv cele care acum se pot găsi la muzee din București și Iași, vor fi amenajate spații expoziționale, se vor organiza evenimente didactice și recreative, festivaluri, concerte. În plus, sunt realizate lucrări de restaurare a vestigiilor arheologice, dar și lucrări de stabilizare a terenului, de realizare a drumului de acces și a aleilor, precum și pentru structura viitorului muzeu.

„După lucrările de restaurare a vestigiilor arheologice și de stabilizare a terenului, iată că noul muzeu de la Situl arheologic Tirighina Barboși capătă contur și completează întregul areal care este acum pus în valoare. Mai mult, aici va fi și un punct de informare, iar situl va deveni un veritabil obiectiv în circuitul turistic”,  susține primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu.

În urmă cu câțiva ani, cercetătorii au descoperit la Tirighina-Barboși ceramică, monede, o fibulă de bronz, alte obiecte din bronz și fier, un șanț de apărare cu o configurație impresionantă, precum și locuințe romane din secolul III. De asemenea, un inel din aur, vechi de 2.000 de ani, a fost descoperit de arheologi într-un mormânt din castrul roman Tirighina-Barboși, Galați, în urmă cu doi ani. Bijuteria îl reprezintă pe Hermes/Mercur, zeul-mesager protector al comerțului. Inelul a fost descoperit în situl Tirighina-Bărboși, cel mai vechi monument istoric daco-roman din sudul Moldovei, într-un mormânt de înhumaţie, la baza camerei funerare, aproape de latura de vest a acesteia, unde au fost identificate și două tălpi din piele. Bijuteria este realizată din aur cu chatonul sudat de verigă. Piesa centrală o constituie o camee, din onix în două straturi, cu reprezentarea unui personaj reliefat cu alb pe fond albastru. Este vorba despre reprezentarea lui Hermes nud, poziționat dreapta, sprijinit de o coloană. Hermes/Mercur este zeitatea considerată mesagerul Olimpului, protector al comerțului.

turismistoric.ro

[dcp100168]

Salvarea vestigiilor romane de la Galați, blocată de indiferență, birocrație și tunuri imobiliare

Proiectul de punere în valoare a unor importante vestigii romane e tergiversat de Primăria Galați printr-o lungă serie de bâlbâieli birocratice, care întârzie și mai mult salvarea unor valori ale istoriei noastre după 30 de ani de indiferență, în care multe din aceste vestigii au fost distruse prin tunuri imobiliare.

La Barboși – Tirghina, în zona vărsării Siretului în Dunăre, în care astăzi se află Galațiul, a existat în secolele I – III d.Hr. o puternică așezare romană, cu peste 7.000 de locuitori, care era un centru militar și economic cu mare importanță stratregică pentru stăpânirea romană. Așezarea romană a fost construită pe locul unei dave dacice din sec IV d.Hr., pe un promontoriu de pe care puteau fi supravegheate teritoriile din nordul Dobrogei, dar și mișcările de la nord și est ale popoarelor migratoare. Așezarea era apărată de „Valul Roman”, o fortificație impresionantă, cu lungimea de 21 km. La cercetările arheologice efectuate în 1919 de Vasile Pârvan și continuate în anii 70 de arheologii Ioan Dragomir și Mihalache Brudiu, au fost descoperite vestigii importante pe întreg teritoriul Galațiului, unele fiind considerate unice și preluate la Muzeul Național de Istorie din București.

După 1990, zona „Castrului Roman” de la Barboși – Tirighina a fost distrusă prin construirea unor hale industriale, pe „Cavoul Roman” din sec III a fost amenajat un punct de colectare a gunoiului, iar „Necropola Romană”, în care se află mormintele primilor daco – romani încreștinați și care era rezevație arheologică din 1985, a ajuns pe piața afacerilor cu terenuri după un tun imobiliar de 9,5 milioane de euro.

Proiectul de salvare a vestigiilor romane de la Barboși-Tirighina tergiversat printr-o lungă serie de bâlbâieli birocratice

Joi, 7 noiembrie, Consiliul Municipal Galați a aprobat poiectul inițiat de primarul Ionuț Pucheanu pentru modificarea Hotărârii nr 44/2016 referitoare la indicatorii tehnico-economici ai Proiectului „Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina – Barboși”. Această modificare a indicatorilor vine la o lună după ce, pe 11 octombrie, mai fuseseră aprobate alte două hotărâri prin care au fost modificați aceiași indicatori tehnico-economici. Prin hotărârea nr. 562/11.10. 2023 a fost modificată aceeași hotărâre nr. 44/2016, care prevedea indicatorii tehnico-economici ai proiectului, iar prin hotărârea nr 551/11.10.2023 a fost modificată hotărârea 494/2018 privind „aprobarea proiectului și a cheltuielilor legate de proiectul Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina – Barboși”. Modificarea repetată, de la o lună la alta, a unor indicatori aprobați în urmă cu 7 ani demonstrează tergiversarea birocratică a acestui proiect care a început în 2015 în baza unei finanțări UE, dar din cauza întârzierii lucrărilor, probabil că finalizarea proiectului va fi finanțată din fondurile Primăriei Galați.

Se lucrează cu spor la salvarea vestigiilor romane de la Barboși, deși proiectul trebuia finalizat pe 31 octombrie 2020

Proiectul de punere în valoare a vestigiilor romane din situl Barboși – Tirighina este realizat în baza unei finanțări obținute prin POR 2014-2020, Axa Prioritară 5 – „Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”. Valoarea totală a proiectului era inițial de 15,4 milioane de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă reprezintă 8,5 milioane lei. Lucrările au început pe 26 mai 2015, termenul de finalizare a lucrărilor fiind pe 31 octombrie 2020. Adică în urmă cu 3 ani!

Cea mai mare cetate romană din Moldova, îngropată sub ruinele afacerilor din anii 90, va deveni muzeu de sit

„Castrul Roman” de la Barboși Tirighina, considerat de arheologi cea mai mare cetate romană din Moldova a mai cunoscut perioade nefaste, pentru că în urmă cu câteva sute de ani, gălățenii foloseau la construcții piatra luată din fortificațiile romane. Cu piatră de la „Castrul Roman” a fost construită Biserica fortificată „Precista”, din centrul orașului.

În perioada comunistă, „Castrul Roman” de la Barboși nu a fost pus în valoare prin continuarea cercetărilor, dar cel puțin era considerat un obiectiv turistic, în apropierea sa fiind amenajat un camping.

În perioada haosului edilitar de după 1990, în zona „Castrului Roman” de la Barboși – Tirighina au fost construite mai multe hale industriale pe care au fost dezvoltate afaceri de tranziție, care însă nu au avut prea mult succes și halele au fost abandonate. Ruinele acestor hale vor fi demolate, în locul lor fiind construit un muzeu de sit. În noul spațiu muzeal își vor găsi locul toate vestigiile descoperite în situl arheologic Barboși-Tirighina și aflate în colecțiile Muzeului de Istorie Galați, dar și o mare parte din vestigiile cele mai importante descoperite aici și care, datorită valorii lor, au fost preluate de muzeele din București și Iași.

Turnul de observație octogonal, unic între vestigiile romane din România

La săpăturile arheologice efectuate înaintea demarării proiectului au fost descoperite mai multe elemente ale fortificațiilor de la Barboși-Tirighina, între care cele trei valuri de apărare ale Castrului, un depozit de proiectile din piatră, trei locuințe cu acoperișurile prăbușite, care erau pavate cu cărămidă și dintre care una avea ceea ce s-ar numi o instalație de canalizare. Au mai fost descoperite fragmente de amfore, monede romane din secolul II d.Hr., dar și alte obiecte.

Cea mai importantă descoperire este aceea a ruinelor turnului de observație. „În zona centrală a acestei fortificații se afla un mic turn octogonal. În ceea ce privește constatările noastre vă putem spune că pe baza unor monede din vremea lui Antonius Pius îl datăm undeva la mijlocul secolului II după Hristos. Va fi, cu siguranță, piesa centrală valorificată aici, în Castellum. Arhitectul specializat în monumente istorice va propune o reconstituire a acestui edificiu. Vor fi reconstituite câteva asize din turn. Avem 7 din cele 8 laturi foarte bine păstrate”, declara la finalizarea cercetării arheologice coordonatorul lucrărilor, arheologul Gabriel Jugănaru. Potrivit acestuia, este o construcție unicat, cel puțin în privința vestigiilor romane din România, pentru că este sigurul construit cu opt laturi, în general turnurile construite de romani fiind hexagonale: „Este până acum singurul turn cu opt laturi, din Epoca Romană cunoscut, cel puțin în România. Era un turn de observație, care a funcționat în ultima fază de locuire aici, în Castellum. Este o descoperire importantă”.

„Cavoul Roman”, îngropat în anii 90 sub un punct de colectare a gunoiului, dezgropat și abandonat

Un alt vestigiu roman important este „Cavoul Roman” din cartierul Dunărea. Monumentul din secolul III d.Hr. este cavoul în care a fost înmormântat un important lider militar roman de origine sarmată și are dimensiuni impresionante: lungimea de 12 m, lățimea de 8 m și înălțimea de 5 m, grosimea zidurilor fiind de 1,6 m. Descoperit în 1974 de arheologul Mihalache Brudiu, are o importanță deosebită chiar pentru istoria Europei, fiind alături de „Castrul Roman”, dovada continuității romane la nordul Dunării în secolul III d.Hr., după Retragerea Aureliană. Valoarea monumentului a fost confirmată prin afirmaţia celui care în anii 70 era preşedintele Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, academicianul Emil Condurachi: „Dacă am avea în Dobrogea 100 de asemenea cavouri nu ar avea importanţa pe care o are această descoperire de la Galaţi“

După descoperire, „Cavoul Roman” a fost re-îngropat până la construirea unui muzeu de arheologie în cadrul căruia să fie pus în valoare „in situ”. În anii 90, pe vremea fostului primar al Galațiului, Eugen Durbacă, pe platforma de beton de deasupra monumentului istoric a fost amenajat un punct de colectare a gunoiului menajer.

În 2015, Primăria Galați a finanțat decopertarea „Cavoului Roman” în scopul punerii sale în valoare. A fost anunțată depunerea unui proiect pentru obținerea finanțării dar nu s-a mai întâmplat nimic.

Și ar mai fi ceva, un detaliu care demonstrează că la Galați afacerile imobiliare sunt mai importante decât vestigiile romane: în perioada în care se pregătea punerea în valoare a „Cavoului Roman”, Consiliul Municipal Galați aproba dezmembrarea terenului din zona de protecție monumentului istoric „în vederea vânzării celor 7 loturi către societăți comerciale”.

Tun imobiliar de 9,5 milioane de euro cu terenul „Necropolei Romane”, în care sunt mormintele primilor creștini

Rămâne într-o situație incertă și „Necropola Romană” care este situată la câteva sute de metri de Castrul Roman, la intrarea în Galați dinspre Tecuci. Este cea mai mare necropolă romană descoperită în sudul Moldovei. Săpăturile arheologice coordonate în 1975 de prof. dr. Mihalache Brudiu au dus la descoperirea a 79 de morminte. Mormintele din partea de jos a pantei erau morminte de incinerație, din prima perioadă a stăpânirii romane, iar pe măsură ce panta urcă, se găsesc morminte de înhumație, de rit creștin. Era perioada în care creștinii, prigoniți la Roma, se retrăgeau la marginea Imperiului. Au fost găsite mai multe obiecte de rit creștin și un fragment ceramic pe care era gravat numele lui Isus Hristos. Prin aceasta, vestigiile din Necropola Romană de la marginea Galațiului demonstrează deopotrivă romanizarea, dar și încreștinarea populației daco-romane. În 1985 necropola a fost declarată rezervație arheologică.

În 2007, cele 10 ha ale Necropolei Romane, care erau în proprietatea Primăriei Galați au făcut obiectul unei inginerii imobiliare de 9,5 milioane euro, ajungând în cele din urmă proprietatea unei instituții bancare care a scos terenul la vânzare, dar pentru că e rezervație arheologică nu-l cumpără nimeni.

puterea.ro

[dcp100168]

Castrul Roman de la Tirighina-Barboşi va avea muzeu și amfiteatru

Singurul monument istoric din Moldova, atestat în secolele II-III după Hristos, Castrul Roman de la Tirighina-Barboşi (Galați), va fi inclus în curând în circuitul turistic naţional și internațional. Totul grație unui proiect european în valoare de peste patru milioane de euro.

Situl arheologic de la Tirighina-Barboşi (Galați) este restaurat pentru a fi vizitat, iar în zonă sunt construite o alee de acces, o parcare, un muzeu şi un amfiteatru pentru evenimente în aer liber. Situl conţine un castru roman de la începutul primului mileniu construit peste o veche aşezare dacică.

Obiectivul demn de văzut în România este singurul monument istoric din Moldova atestat în secolele II-III după Hristos. Totodată, este singurul monument de importanţă naţională din judeţul Galaţi. „Suntem moștenitorii unei istorii îndelungate. Pentru prima dată, acest monument istoric de importanță națională va fi pus în valoare. Lucrările sunt în plină desfășurare și presupun în principal amenajarea terenului cu un circuit atractiv pentru vizitatori, precum și construirea unui muzeu”, a transmis Ionuț Pucheanu, primarul Municipiului Galați.

Potrivit proiectului, s-a construit un muzeu de sit unde vor fi expuse toate descoperirile arheologilor, inclusiv cele care acum se pot găsi la muzee din București și Iași, vor fi amenajate spații expoziționale, se vor organiza evenimente didactice și recreative, festivaluri, concerte. În plus, sunt realizate lucrări de restaurare a vestigiilor arheologice, dar și lucrări de stabilizare a terenului, de realizare a drumului de acces și a aleilor, precum și pentru structura viitorului muzeu. 

În urmă cu câțiva ani, cercetătorii au descoperit la Tirighina-Barboși ceramică, monede, o fibulă de bronz, alte obiecte din bronz și fier, un șanț de apărare cu o configurație impresionantă, precum și locuințe romane din secolul III. De asemenea, un inel din aur, vechi de 2.000 de ani, a fost descoperit de arheologi într-un mormânt din castrul roman Tirighina-Barboși, Galați, în urmă cu doi ani. Bijuteria îl reprezintă pe Hermes/Mercur, zeul-mesager protector al comerțului. Inelul a fost descoperit în situl Tirighina-Bărboși, cel mai vechi monument istoric daco-roman din sudul Moldovei, într-un mormânt de înhumaţie, la baza camerei funerare, aproape de latura de vest a acesteia, unde au fost identificate și două tălpi din piele. Bijuteria este realizată din aur cu chatonul sudat de verigă. Piesa centrală o constituie o camee, din onix în două straturi, cu reprezentarea unui personaj reliefat cu alb pe fond albastru. Este vorba despre reprezentarea lui Hermes nud, poziționat dreapta, sprijinit de o coloană. Hermes/Mercur este zeitatea considerată mesagerul Olimpului, protector al comerțului. 

adevarul.ro

[dcp100168]

Machetă și panouri de prezentare a sitului arheologic Tirighina

Pentru macheta sitului arheologic de la Tirighina și pentru panouri de prezentare a acestui obiectiv, Primăria Galați a atribuit, recent, două contracte prin cumpărare directă. Potrivit datelor din portalul achizițiilor publice, pentru macheta sitului, Primăria îi va plăti firmei A M International Companie de Producție și Publicitate suma de 49.880 de lei fără TVA - 10.023 de euro. Iar pentru panourile de prezentare și explicare a sitului, interioare și exterioare, îi va plăti aceleiași firme 45.540 de lei fără TVA - 9.151 de euro. Aceste achiziții sunt necesare pentru punerea în valoare ca obiectiv turistic a sitului de la Tirighina.

La solicitarea noastră, Primăria Galați ne-a explicat că lucrările de construire la acest obiectiv s-au încheiat, iar acum s-a ajuns în etapa amenajărilor pentru punerea în valoare. Pe lângă machetă și panouri, va fi montat și mobilier în spațiul expozițional realizat.

Reamintim că situl arheologic Tirighina-Barboşi cuprinde, pe un teritoriu de circa cinci hectare, o concentrare de urme arheologice din epoci diferite (davă/aşezare dacică, castellum, castrum, aşezare romană, necropolă romană de incineraţie şi inhumaţie).

Pentru restaurarea, conservarea, dotarea și punerea în valoare a sitului arheologic, Primăria Galaţi a derulat un proiect european  de 22.328.395 de lei, care ar fi trebuit să se încheie la finele anului trecut, și a intrat în prelungiri. Autoritățile dau asigurări că punerea în valoare se va încheia cel târziu în prima parte a anului viitor.

viata-libera.ro

[dcp100168]

S-au încheiat lucrările la muzeul de sit de la Tirighina-Barboși

Municipalitatea a finalizat lucrările la muzeul de sit de la Tirighina-Barboși, anunță primarul Ionuț Pucheanu, care precizează că, în perioada următoare, autoritățile vor dota noul obiectiv turistic, după care va fi pus la dispoziția publicului.

„Aducem la lumină situl Tirighina-Barboși. Avem o istorie îndelungată, iar mărturie stă acest loc deosebit ce merită pus în valoare. Am încheiat lucrările de construcție la noul muzeu de sit și urmează să facem în perioada următoare și dotările specifice acestui spațiu. Ne vom bucura aici de un veritabil obiectiv istoric”, informează primarul Galațiului.

gazetagalatiului.ro

Primăria municipiului Galați a lansat o achiziție pentru furnizare, instalare și montare mobilier în cadrul proiectului „Punerea in valoare a sitului arheologic Tirighina-Barbosi”. Valoarea estimată a contractului este de 176.029 de lei fără TVA, criteriul de atribuire – „prețul cel mai scăzut”, iar data limită pentru primirea ofertelor este 27 ianuarie 2025. Caietul de sarcini prevede vitrine tip masă, casete din lemn, scaune și mese, cu designul aprobat de arheologi și proiectanți. Livrarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor se va face la sediul muzeului de sit din Galați strada Brăilei nr. 231.

viata-libera.ro