Gălăţeanul Cristian Luca, director al ICR Veneția

[dcp100168]

Teatrul „Nae Leonard”, invitat să susțină un concert de gală în Lagună. Interviu cu prof. univ. dr. Cristian Luca, directorul ICR Veneția

Aflându-se în importanta poziţie de director al Institutului Cultural Român (ICR) din Veneţia, prof. univ. dr. habil. Cristian Luca, de la Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi, este în măsură să intensifice relaţiile culturale ale Galaţiului cu istoricul oraş italian, onorând, în acelaşi timp, tradiţia legată de fondatorul instituţiei de la Veneţia, savantul, istoric şi el, Nicolae Iorga.

Iată, în răspunsurile la câteva întrebări pe care i le-am adresat, detalii despre intenţiile şi proiectele ICR Veneţia pentru anul în curs.

- Pe site-ul ICR Veneția sunt date despre istoricul clădirii, precum și despre activitățile organizate, conferințe etc. Care considerați că au fost directorii ICR care au făcut foarte mult pentru această instituție, creând așadar o tradiție pe care vă doriți să o urmați?

- Fiecare dintre directorii Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia a încercat să păstreze şi să consolideze tradiţia legată indisolubil de numele fondatorului instituţiei, savantul istoric Nicolae Iorga.

Precursorul actualului Institut, Institutul Istorico-Artistic de la Veneţia, a fost fondat de Iorga la începutul anilor '30 ai secolului trecut, îndeosebi pentru a facilita accesul istoricilor la sursele preţioase ale cunoaşterii trecutului nostru, aflate în arhivele şi bibliotecile veneţiene, dar şi spre a permite artiştilor români să îşi desăvârşească talentul într-un oraş ale cărui bogăţii culturale şi arhitectonice au inspirat dintotdeauna creatorii din domeniul artelor vizuale. Tradiţia, dusă mai departe de istoricii profesori universitari care s-au succedat la conducerea Institutului, academicianul Ioan Aurel Pop, profesorul Ion Bulei, profesorul Rudolf Dinu, a păstrat şi potenţat menirea Institutului, aşa cum a fost ideată de ilustrul său întemeietor, aceea de centru de cercetare şi specializare, îndeosebi pentru ştiinţele umaniste, căreia i s-au adăugat responsabilităţile de promovare în străinătate a valorilor culturii române specifice reţelei Institutului Cultural Român.

Urmez, la rându-mi această tradiţie, ce poartă amprenta istoricilor, astfel că, alături de diseminarea culturii române, Institutul organizează şi promovează manifestări ştiinţifice care îl situează printre cele câteva instituţii străine cu vocaţie academică din oraşul istoric italian.

- Cum se împletesc în rolul dumneavoastră de director al acestei instituții importante pregătirea de istoric și aspirațiile unui reprezentant cultural al țării?

- Consider că pregătirea de istoric este un atu în îndeplinirea cuprinzătoare şi eficientă a îndatoririlor de reprezentant cultural al ţării. Experienţa, profesionalismul, buna cunoaştere a istoriei şi a culturii ţării în care îţi desfăşori activitatea, a raporturilor bilaterale în evoluţia lor istorică, a resorturilor şi amplorii receptării culturii române în Italia, toate acestea însumate conduc la gestionarea cu pricepere, responsabilitate şi eficacitate a promovării culturii române. Când este neapărat necesar, ţin să subliniez o evidenţă ce socotesc că nu poate fi tăgăduită în ceea ce mă priveşte: sunt o investiţie a satului român, "şlefuită" prin succesive specializări şi perfecţionări, căreia i-au fost încredinţate responsabilităţi conforme pregătirii şi competenţelor, cerându-i-se să performeze unde poate da totul ca specialist.

- Veniți din Galați, un oraș cunoscut pentru multiculturalism și, de câțiva ani buni, cu ambiția pentru a deveni un centru universitar important din Europa. Intenţia lui Nicolae Iorga era de a crea la Veneţia o şcoală de istorici şi critici de artă bine pregătiţi şi buni cunoscători ai culturii italiene. Până în 1940, "Casa Română" a găzduit mulţi cercetători români, din toate domeniile, fiind plină de studenţi şi profesori trimişi din România. Credeți că există acum la ICR Veneția spațiu și disponibilitate acest gen de activități?

- Sunt bucureştean, adoptat de centrul universitar gălăţean, unde am parcurs toate treptele carierei profesionale şi ştiinţifice, de la preparator la profesor şi conducător de doctorat, aşadar sunt parte a corpului didactic şi de cercetare al Universităţii "Dunărea de Jos", instituţie cu tradiţie, cu o binemeritată reputaţie dobândită în peste 75 de ani de învăţământ superior de calitate. Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia este, în privinţa specializării resursei umane din domeniile umaniste şi vocaţionale, continuator al voinţei şi stăruinţelor marelui istoric Nicolae Iorga, savantul care a fondat institutele româneşti din străinătate - Şcoala Română din Franţa, Institutul de la Veneţia, Accademia di Romania de la Roma, Institutul Român de la Saranda (Albania) - spre a asigura ţării specialişti în măsură să pună în practică, în universităţile şi institutele de cercetare româneşti, atât experienţa internaţională acumulată peste hotare, cât şi recurgerea la metodologiile ştiinţifice inovative, precum şi să fructifice legăturile profesionale prin colaborarea durabilă cu mediul academic extern. La Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia există atât spaţiu, cât şi disponibilitate în acest sens, bursele postuniversitare şi postdoctorale "Nicolae Iorga", destinate specializării şi perfecţionării cadrelor didactice şi cercetătorilor din toate domeniile cunoaşterii, fiind acordate în fiecare an, în urma unui concurs riguros, celor mai merituoşi candidaţi. Aşadar, competiţia este deschisă oricărui candidat ce răspunde exigenţelor concursului, dar competitivitatea este ridicată şi criteriile de selecţie strict meritocratice.

- Cum vedeți aducerea la ICR Veneția a mai multor reprezentanți ai patrimoniului cultural gălățean. Cu ceva ani în urmă, maestrul Paul Buța a avut mare succes în Lagună cu colecția sa de măști tradiționale. Ne putem aștepta la alte asemenea inițiative?

- Maestrul Paul Buţa a expus cu succes la Veneţia, în mai multe rânduri, în Galeria principală şi în Mica Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică, extraordinarele măşti tradiţionale româneşti pe care le creează cu impresionanta-i măiestrie de meşter popular preţuit şi admirat.

Artistul gălăţean Florian Doru Crihană a expus, de asemenea, în expoziţii personale la Veneţia, care s-au bucurat de succes, lucrările domniei sale aflându-se în colecţii publice şi private din Italia şi din alte ţări, fiind apreciate de vizitatori şi de critica de specialitate.

Pentru anul în curs, am în vedere un proiect cultural ambiţios, de înaltă ţinută, cu impact şi vizibilitate internaţională pentru cultura română, implicit pentru Galaţi şi instituţiile artistice gălăţene. Am invitat Teatrul Naţional de Operă şi Operetă "Nae Leonard" din Galaţi să susţină la Teatrul "Giuseppe Verdi" din Padova, cu prilejul celebrării Zilei Naţionale a României, un concert de gală menit să aducă compoziţiile maeştrilor români ai muzicii clasice pe una dintre scenele italiene reprezentative ale liricii. Printr-un efort conjugat, beneficiind şi de susţinerea financiară a autorităţilor locale gălăţene, nădăjduiesc că vom reuşi să vedem pe scena teatrului italian excelenţa artistică a Galaţiului: orchestra simfonică şi câţiva dintre soliştii Teatrului Naţional de Operă şi Operetă "Nae Leonard".

- Un alt gălățean, Dinu Gîndu, este director al ICR Lisabona. V-ați gândit la un proiect comun care să ajute la promovarea valorilor Galațiului, în mod special pe cele legate de importanța acestuia drept centru universitar?

- Am colaborat cu Dinu Gându cu prilejul Centenarului României Mari, în 2018, când Universitatea "Dunărea de Jos", prin implicarea determinantă a profesorului Florin Tudor, a colegului prof. Ion Cordoneanu şi a conducerii instituţiei, personal a regretatului profesor Iulian Bârsan, rectorul de atunci al Universităţii, a organizat la Roma şi la Galaţi conferinţe ştiinţifice internaţionale ce au adus în atenţia specialiştilor, a mediului academic italian, istoria spaţiului românesc, a României moderne, aspecte relevante ale procesului desăvârşirii unităţii naţionale. A fost o reuşită notabilă a strategiei de internaţionalizare a Universităţii, la care şi-a adus contribuţia şi Dinu Gându, care atunci făcea parte din echipa de consilieri ai rectorului.

Din postura de director al Institutului Cultural Român de la Lisabona, deci în calitate de colegi în cadrul reţelei de institute culturale româneşti din străinătate, am interacţionat în mai multe împrejurări instituţionale şi am avut prilejul de a schimba informaţii preţioase privitoare la manifestările culturale de promovare a artelor vizuale, literaturii, cinematografiei, etc., sugerându-ne reciproc proiecte potrivite pentru diseminarea culturii române, ce pot fi implementate cu succes atât în Portugalia, cât şi în Italia.

Artiştii gălăţeni, prin valoarea operei şi calitatea profesională şi umană, pot reprezenta cultura română şi expune cu succes oriunde în străinătate, deci inclusiv în galeriile institutelor culturale româneşti din reţeaua ICR, de la Veneţia la Lisabona şi viceversa. De asemenea, cred că trebuie avută în vedere o colaborare durabilă cu Teatrul Naţional de Operă şi Operetă "Nae Leonard", instituţie artistică a cărei prezenţă pe scenele internaţionale va confirma atât valoarea şcolii muzicale româneşti, cât şi calitatea centrului cultural şi universitar gălăţean.

- Aș dori să mai vorbim un pic despre importanța lui Iorga pentru promovarea românismului în Europa, în mod special pentru "Casa română din Veneția". Institutul ICR acordă bursa "Nicolae Iorga". Care sunt criteriile pentru acordarea acesteia? Ce exemple de persoane care au primit-o recent ne puteți da?

- Bursele de cercetare şi formare postuniversitară şi postdoctorală "Nicolae Iorga", gestionate de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, sunt acordate prin concurs de Ministerul Educaţiei şi Cercetării; criteriile de selecţie sunt meritocratice, fiind evaluate cariera şi producţia ştiinţifică sau vocaţională a candidatului, precum şi calitatea şi fezabilitatea proiectului de cercetare pe care acesta îl propune.

După cum am susţinut şi cu alt prilej, prin bursele "Vasile Pârvan" la Accademia di Romania din Roma şi "Nicolae Iorga" la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, cele două institute româneşti din Italia, aflate sub coordonarea ştiinţifică a Academiei Române, îşi păstrează în parte menirea, aşa cum a fost ideată de iluştrii fondatori, aceea de a contribui la specializarea temeinică, în primul rând în domeniul ştiinţelor istorice, a resursei umane din universităţi şi instituţii de cercetare, astfel la cunoaşterea trecutului nostru în context european. Numeroşi specialişti, provenind din institutele Academiei Române şi cadre didactice universitare din universităţile din ţară, au întreprins cercetări sistematice în arhivele şi bibliotecile de la Veneţia, iar pe temeiul surselor inedite au lămurit importante aspecte ale istoriei românilor şi ale raporturilor bilaterale italo-române.

Prin interesele sale economice şi politico-diplomatice, Veneţia a fost legată de Europa Răsăriteană, iar prin reprezentanţa sa diplomatică şi consulară de la Constantinopol, ca şi prin comunitatea veneţiană şi italo-levantină rezidentă în metropola de pe Bosfor, a cunoscut îndeaproape situaţia de la faţa locului, prin urmare istoria spaţiului românesc nu este niciunde în Italia mai sistematic documentată ca în bogatele arhive şi biblioteci veneţiene.

Bursierii "Nicolae Iorga" dovedesc cu prisosinţă că în sistemul public de educaţie şi cercetare sunt formaţi specialişti, în domeniile în care activează, în măsură să exceleze pe plan internaţional, situându-se la cel mai înalt nivel ştiinţific şi profesional. Nu aş vrea să omit mulţi dintre foştii bursieri merituoşi, dar nici nu-i pot nominaliza pe toţi. Câteva exemple relevante, care prin truda asiduă şi rezultatele remarcabile obţinute au onorat rostul de centru de formare şi cercetare al institutului fondat de Nicolae Iorga, îmi sunt la îndemână şi îmi face plăcere să le menţionez: artistul vizual Sorin Scurtulescu, pictor afirmat şi apreciat, care recent a expus în galerii de artă de pe trei continente; latinistul Emanuel Grosu, cercetător la Institutul de Cercetări Interdisciplinare al Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, traducător de literatură latină medievală, domeniu în care nu ne putem permite să rămânem fără specialişti în ţară; cercetătoarea Lidia Cotovanu, de la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" din Bucureşti al Academiei Române, care studiază sursele neoelene şi italiene cu privire la greci şi la alţi balcanici stabiliţi în spaţiul românesc, al căror rol economic, politic şi cultural a fost de importanţă majoră în parcursul către modernitate al Ţărilor Române; tânărul educat şi format în Italia Alessandro Flavio Dumitraşcu, cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti al Academiei Române, ale cărui cercetări întreprinse la Veneţia reconfirmă continuitatea comerţului internaţional în bazinul pontic şi implicarea negustorilor şi armatorilor din Mediterana şi din Peninsula Italică în gestionarea schimburilor de mărfuri, chiar şi după consolidarea controlului otoman asupra Mării Negre; talentata pianistă Sînziana Mircea, care prin activitatea concertistică impresionantă promovează muzica clasică românească în Italia şi compoziţiile marilor maeştri italieni în România, dedicând totodată timp şi pasiune pentru valorificarea artistică a muzicii rafinate din epoca barocă, descoperită în manuscrisele muzicale pe care le-a studiat beneficiind de bursa postuniversitară "Nicolae Iorga".

- Având în vedere modelul de succes al filialei Facultății de Medicină a Universităţii "Dunărea de Jos" la Enna, credeți că s-ar putea organiza, tot sub egida universității, un curs sau un laborator pentru studenții la Istorie/ Arheologie din Galați la Veneția?

- Absolvenţii, masteranzii şi doctoranzii Universităţii "Dunărea de Jos" sunt aşteptaţi, asemenea colegilor lor din celelalte centre universitare din ţară, să candideze pentru obţinerea burselor de cercetare şi formare postuniversitară şi postdoctorală "Nicolae Iorga". Vă asigur că frecventarea arhivelor şi bibliotecilor veneţiene, familiarizarea şi interacţiunea cu mediul academic şi cultural din oraşul istoric italian, participarea la manifestările ştiinţifice organizate de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia şi de instituţiile partenere constituie "laboratoare" de specializare şi perfecţionare care deschid orizonturi noi către parcursul sperat al carierei în domeniul ştiinţelor umaniste.

Biografie Cristian Luca

Născut în 1974, la Bucureşti, Cristian Luca a urmat studii de licenţă şi master la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, specializându-se în istoria Evului Mediu târziu şi a epocii premoderne a spaţiului românesc şi a Europei Răsăritene. A obţinut titlul de Doctor în Istorie, "Magna cum laude", în 2006, la Universitatea din Bucureşti, iar în 2014 a susţinut abilitarea la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi. A beneficiat, în perioada 2002-2004, de bursa naţională "Nicolae Iorga", de formare şi specializare postuniversitară la Veneţia, a fost "Andrew W. Mellon Postdoctoral Fellow" la Netherlands Institute for Advanced Study in the Humanities and Social Sciences, în răstimpul septembrie 2008 - februarie 2009, şi a obţinut prin concurs mai multe burse şi granturi de cercetare în ţară şi în străinătate.

A parcurs toate treptele carierei universitare, de la preparator la profesor şi conducător de doctorat, la Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi, unde este profesor de Istorie medievală şi premodernă a românilor şi a Europei Răsăritene, în cadrul Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie.

A fost director adjunct şi în prezent este director al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.

În 2021, i-a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale şi Capodistriane din Atena, cea mai veche şi mai importantă instituţie de învăţământ superior din Grecia şi printre cele mai prestigioase din sud-estul Europei.

Temele sale de cercetare privesc comerţul maritim în Marea Neagră în secolele XVI-XVIII, diplomaţia occidentală la Constantinopol în veacurile XVI-XVII, istoria socială şi economică a Principatelor Române la începutul epocii moderne, precum şi relaţiile diplomatice şi economice dintre statele italiene şi Europa Răsăriteană. De mai bine de două decenii şi jumătate cercetează sursele documentare din secolele XVI-XVIII şi publică volume, studii şi articole privitoare la politica externă a Veneţiei şi la implicarea negustorilor veneţieni în comerţul internaţional la medie şi lungă distanţă în Europa Răsăriteană. Este autor de volume despre istoria veacurilor XVI-XVIII, de studii şi articole publicate în periodice ştiinţifice de specialitate, precum şi editor a numeroase volume colective.

viata-libera.ro