Planurile de salvare a combinatului siderurgic din Galaţi

dcp100168 · July 6, 2025

SIDEX Synergy SA, planul B al salvării combinatului gălățean. O nouă societate pe acțiuni, în locul Liberty

Cinci companii importante din România, cu o cifră de afaceri cumulată de aproape 10 miliarde de euro, sunt interesate de preluarea Liberty Galați, a spus Remus Borza, președintele EuroInsol, unul dintre cei doi administratori concordatari ai combinatului gălățean. Acestea ar putea prelua prin cesiune datoriile Liberty Galaţi, în special cele către Exim Banca Românească și care au fost garantate cu toate activele de pe platforma siderurgică, care ar trece astfel în posesia unei noi companii: SIDEX Synergy SA.

În măsura în care actualul proprietar al combinatului din Galați - Liberty House, parte a GFG Alliance, controlată de miliardarul de origine indiană Sanjeev Gupta - nu mai are disponibilitatea de a-și finanța propria companie, există un plan B, prin care va fi creată o nouă entitate, SIDEX Synergy SA, în care vor fi cooptați și alți investitori, de preferință români.

„Am avut discuții, sunt cinci firme mari, cu o cifră de afaceri cumulată de aproape zece miliarde de euro, care au interes pe zona siderurgică, adică există o complementaritate și sinergie între businessurile dânșilor și ceea ce facem noi. Cred că e un plan fezabil, dacă statul va susține o atare construcție juridică”, ne-a spus Remus Borza.

Conform acestuia, „orice creditor trebuie să dea o șansă combinatului de a se stabiliza, de a se profitabiliza”.

Până acum, la Liberty a fost mai mult telemanagement

„În orice caz, în ultimele trei-patru luni de zile, combinatul este altfel condus, îmi place să cred că e condus mai bine și mai eficient, pentru că și aici e o problemă organizațională. Modul de conducere a fost unul defect, deficitar, o conducere colectivă, cu vreo patru centre de comandă, unul prin Dubai, unul pe la Londra, unul în București, unul în Galați, mai mult un telemanagement.

Cred într-un tip de management asumat, direct, personal și nemijlocit, exercitat de aici, de la Galați, nu din alte capitale, și cred în concentrarea deciziei în mâinile unui singur om, nu în patru. Că nici cu nevasta nu te înțelegi, în doi, darămite când sunt patru, interese, viziuni diferite. Și mai ales, un colos, chiar dacă e cu picioare de lut, are nevoie de un stil de management mai autoritar. Pentru că, vedeți, pe acest stil de management soft, au apărut și blazarea, și autosuficiența, și superficialitatea la toate nivelurile de execuție”, a afirmat administratorul concordatar.

Liberty a promis să aducă banii din acțiunile de la Comvex Constanța

L-am întrebat pe Remus Borza dacă acționarul majoritar al Liberty a contribuit financiar la planul de reorganizare. „NU”, a fost răspunsul. Dar „avem promisiuni să vină săptămâna viitoare cu niște bani în companie, ca urmare a vânzării unui pachet de acțiuni pe care îl deține o companie a acționarului înregistrată în Marea Britanie (Liberty Holdco Galaţi & Skopje Limited - n.r.), nu Liberty Galați. Vorbim de pachetul de acțiuni de 28,5% din Comvex, înseamnă minimum 25 milioane de euro. Tranzacția se va face pe bursă, noi am angajat un broker încă de acum două luni, e liderul pieței”.

Noii investitori ar putea intra în scenă la 1 octombrie

La datoria publică pe care România o are și la dobânzile de miliarde pe care trebuie să le plătească, statul român nu-și mai permite să fie mama tuturor răniților, cu atât mai puțin să bage niște bani într-o companie sută la sută privată, ca să preia pachetul majoritar, spune Remus Borza.

„În cele două contracte de finanțare cu Exim sunt niște garanții, mecanisme pe care, dacă le acționezi, poți să execuți garanțiile și să te împroprietărești. Da, ar fi ca un fel de naționalizare, numai că nu e ca aia făcută în anii '50 de comuniști, fără justă despăgubire. Îl notifică pe acționar:

«Ai să-mi dai 300 milioane de euro, dă-mi-i!». «Păi nu-i am». «Atunci îți execut garanțiile!». Garanțiile reprezintă și firul de iarbă care crește în combinat. Acest mecanism a existat și la Blue Air, iar statul s-a trezit după 13 luni să execute garanțiile, timp în care vânduseră toate avioanele, inclusiv motoarele, pierduseră și vadul și cele peste 100 de sloturi”.

Conform lui Remus Borza, un moment în care noii investitori ar putea interveni ar fi 1 octombrie. „E un termen dat de Eximbank actualului acționar, să vină cu garanții suplimentare și probabil că nu va veni. Din acel moment, 1 octombrie, Eximbank poate să-și exigibilizeze creditul, poate să declare scadența anticipată la credit și poate să înceapă executarea.

E târziu, noi nu rezistăm fără finanțare până la 1 octombrie. Putem demara lucrurile astea de luni, de marți, dacă o să avem un plan de reorganizare omologat.

Putem crea o companie nouă, SIDEX Synergy SA, în care la început să-l cooptăm și pe actualul acționar de 25 milioane de euro din vânzarea acțiunilor Comvex și ar avea o parte minoritară, deoarece capitalul de pornire va fi de minimum 100 milioane de euro, dar eu mizez pe 200 milioane de euro. Și actualul acționar va avea libertatea să subscrie mai mult, dacă vrea o participare mai mare.

Societatea nouă va prelua activele viabile, salariații, licențe, autorizații, evident și parte din pasiv. Aceasta este prevăzută și în plan ca variantă B, dacă actualul acționar nu vine cu banii”, a încheiat Remus Borza, președintele EuroInsol.

viata-libera.ro

dcp100168 · August 27, 2025

Planul B la Combinat: o companie nouă, cu patroni români. 30 septembrie, ziua decisivă

Remus Borza, președintele EuroInsol (firmă care face parte, alături de CITR, din consorțiul concordatar al combinatului Liberty Galați), ne-a vorbit, printre altele, într-un interviu exclusiv pentru "Viaţa liberă", despre scenariile puse pe masă pentru viitorul combinatului de la Galați, cu unul sau mai mulți investitori români, inclusiv despre cel prin care statul ar putea redeveni acționar la „noul” combinat de la Galați.

- Se intră în șomaj tehnic la Combinat.

- Este o măsură luată in extremis. Nu avem alternativă, din păcate, și e o realitate pe care nu o putem nega, aceea a lipsei de finanțare, de capital de lucru.

Prin planul de reorganizare aprobat de creditori și omologat de instanță - o hârtie frumoasă care nu are decât valoare juridică, nu și una practică, dacă nu vin și banii - acționarul s-a angajat să vină cu 200 milioane de euro într-un an de zile, din care 50 milioane de euro trebuia să fi venit deja. Sigur, e un termen-limită: 30 septembrie. Eu am rezerve că acționarul actual va mai aduce bani în companie. E un termen-limită și pe partea de finanțare, ca obligație asumată de acționar prin plan și în fața autorităților, la cel mai înalt nivel. Și, iarăși, un termen-limită dat de statul român, printr-o hotărâre de guvern din martie anul curent, prin care i s-au mai acordat încă șase luni acționarului Sanjeev Gupta să întregească garanțiile pentru cele două linii de credit.

Liberty Galați și Liberty Tubular Products au beneficiat de două credite în numele și contul statului român, cu bani de la trezoreria Ministerului de Finanțe, de la Exim Bank, în valoare de 150 milioane de euro fiecare. Vorbim de 300 milioane de euro, care, din păcate, au fost administrați defectuos.

Sigur, asta nu e treaba mea, e corpul de control al prim-ministrului, e Antifrauda, probabil va fi sesizat și Parchetul vizavi de modul în care banii statului, ai cetățenilor au fost cheltuiți la Liberty Galați în ultimii doi ani.

- Adică banii nu au plecat unde trebuie?

- Banii aveau o destinație strictă, trebuia să se finanțeze exclusiv producția combinatului, achiziția de materii prime, utilități (energie, gaze), plata salariilor. Dar ei s-au dus în toate zările Pământului, pe tot felul de contracte, dar sunt alte instituții abilitate să facă lumină.

Avem acest termen-limită, de 30 septembrie, data la care acționarul să vină cu garanții suplimentare și cu bani. Opinia mea este că nu va veni nici cu garanții suplimentare, nici cu bani. Motiv pentru care noi, încă din prima zi, am început să lucrăm la un plan B, care constă în calificarea unor noi investitori, ideal investitori români, care să salveze combinatul. Și la acest plan s-a lucrat, mai ales în ultimele două luni.

Astăzi (marți, 26 august - n.r.), am semnat un memoriu destul de consistent adresat primului ministru Ilie Borojan, ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, și președintelui Eximbank, Traian Halalai, prin care încercăm să găsim un plan de măsuri etapizat, să-l acomodăm și instituțional cu Guvernul României, cu banca finanțatoare, cu ANAF, pentru că și ANAF are o expunere foarte mare pe Liberty, aproape 200 milioane de euro, pe lângă cei 300 milioane de euro ai statului din dreptul Eximbank. Sigur, acest plan trebuie acomodat și cu potențialii investitori.

- Vorbeați la precedenta întâlnire de posibila înființare a unei noi societăți, SIDEX Synergy.

- Poate să se cheme societatea cum s-o chema, e important să aibă capital, adică să aducă bani. Și la acest moment sunt două grupe de potențiali investitori, toți din România.

Avem un investitor foarte mare din regiunea Moldovei, care dorește să preia singur Combinatul, fără să intre cu nimeni în asociere. Un lucru bun ar fi că decizia se ia mult mai repede, e un singur decident. Dar e și o vulnerabilitate, pe care am avut-o și în relația cu Mittal, și în relația cu Gupta. Adică dacă se îmbolnăvește acționarul, dacă îl caută Fiscul, dacă îl caută Interpolul, eu știu, dacă dă un faliment, automat și noi suntem în genunchi, cum suntem acum. Deci îți creezi o dependență față de un singur investitor, care s-a dovedit, cel puțin în istoria recentă, sinucigașă.

Când ai mai mulți investitori, unul poate să aibă probleme și vin alții și compensează această problemă a unuia dintre acționari legată de finanțare, capacitatea de exercitare a mandatului etc. Deci, avem scenariul unu, cu un singur investitor, și scenariul doi, cu un grup de încă trei investitori, care nu au o problemă de compatibilitate, chiar au o chimie bună.

Sunt două variante de lucru, cu un investitor sau cu mai mulți investitori.

- La ce moment s-ar putea intra într-unul din aceste scenarii?

- Nu mai devreme de 1 octombrie, dar nu e atât de ușor. Până la 30 septembrie avem un acționar, o să-l avem și după 30 septembrie, doar că va deveni un acționar ostil. Până la 30 septembrie încă-i băiat bun, are certificat de bună purtare. După 1 octombrie, lucrurile se vor schimba. Statul evident că nu o să-i mai dea nicio păsuire pentru că această obligație de a veni cu garanții suplimentare a avut-o încă de la primul credit, de pe Liberty, de acum aproape doi ani.

Dar nici până astăzi nu s-a întâmplat lucrul ăsta, să vină cu garanții suplimentare, inclusiv cu acțiunile. Este, evident, într-o manieră realistă, că lucrul ăsta nu se va întâmpla până la 30 septembrie.

Așa că așteptăm momentul 30 septembrie cu un final nefericit, în sensul în care Gupta nu va veni nici cu bani și nici cu garanții suplimentare. Începând cu 1 octombrie, Exim Bank poate să-și exigibilizeze cele două linii de credit, să-și declare scadența anticipată pe cele două credite. Lucrul ăsta înseamnă că banca poate să înceapă să-și execute garanțiile pe care le are deja luate în gaj. Și vă spuneam încă de data trecută, chiar și firul de iarbă care crește în curtea Combinatului e gaj la bancă, echipamente, utilaje, stoc de produse finite, materii prime, alea care sunt, 1.166 de hectare de teren, cam tot ce înseamnă activ valoros, inclusiv deținerile la subsidiare.

Problema este că noi avem companii valoroase la care suntem acționari, doar că ele au fost prost manageriate, ca și Liberty. Adică toți au stat cu mâna întinsă la pomana Combinatului. Când Combinatul n-a mai putut să performeze, evident că au căzut în genunchi și aceste companii care aveau un singur mușteriu, Combinatul.

Pot să dau ca exemplu cariera de la Mahmudia (MinEst), care a avut un singur client, Combinatul. E o carieră de calcar și de dolomită care are un potențial fabulos, adică are o rezervă de peste 12 milioane de tone de calcar. La o valoare de 7 euro pe tonă, înseamnă peste 80 milioane de euro. E o perioadă benefică pentru construcții în general, nu doar construcții de autostrăzi, drumuri expres, reabilitare căi ferate, dar inclusiv pe Dunăre, pe brațele Dunării, în porturi, consolidări, diguri, adâncirea șenalului navigabil și e nevoie de piatră. Am pus presiune pe directorii noștri și au semnat, săptămâna trecută, două contracte cu terți, cu Max Bogel și cu Consal Constanța, de 350.000 de tone de calcar, cu posibilitatea creșterii cu încă 80.000.

Sau Romportmet. E cel mai mare port de la Dunărea românească, are 12 dane. Ăla e un business care poate să aducă zeci de milioane de euro pe an, dar, la fel, au un singur client, Liberty. Sigur, când Liberty merge, înseamnă până la 150.000 de tone pe lună, tranzit de materii prime. Dacă nu merge, zero.

- Și la ei sunt întârzieri?

- Aceleași ca la noi. Am încheiat un contract cu Mairon de 30.000 de tone lunar, operațiuni de import-export, încărcare-descărcare, mărfuri, produse siderurgice, înseamnă un bănuț care acoperă o bună parte din salariile celor de la Romportmet. La fel trebuie gândit pe fiecare companie din grup. Nu să stăm doar să ne dea Liberty de lucru sau să ne dea bani de salarii. A fost un management total defectuos pe toate liniile.

- Revenind la Liberty și vorbind de salarii...

- Trebuie să înțelegem că avem un fond de salarii foarte mare, peste 6 milioane de euro lunar. Noi am avut o campanie de producție startată pe 4 iunie și încheiată pe 7 iulie. S-au produs 52.000 de tone de oțel. S-au vândut. Mai avem 17.000 de tone de rulouri laminate la cald, alocate în special pentru doi clienți mari, Bilka și Mairon.

Pentru Bilka, avem nevoie de zinc și de vopseluri. Pentru astea avem nevoie de vreo 3 milioane de euro, bani pe care nu-i avem. Sper că astăzi (marți, 26 august) să semnăm un contract de finanțare pe 5 milioane de euro, ca să putem cumpăra zincul și vopseaua. Vor veni undeva la sfârșitul lunii septembrie, prima săptămână din octombrie.

De-aia am zis să avem o lună de șomaj tehnic în septembrie, pentru că nici nu avem ce să muncim și nici nu avem 6 milioane de euro să plătim salarii la oameni. Pentru că nu mai sunt alte surse de venit. Cu șomajul tehnic, facem o reducere de 3 milioane de euro pe lună.

În condițiile în care noi lună de lună nu avem bani, banca ne ia 2,5 milioane de euro din conturi, doar dobânda. De la 1 ianuarie, pe Liberty o să intre ratele și din principal, din împrumutul propriu-zis. Atunci va crește, va fi la 3,5-4 milioane de euro pe lună, doar banca. Chiar și astăzi, curentul ne costă 2-2,3 milioane de euro pe lună. Deci lejer ajungem la 11 milioane de euro lună de lună, cheltuială fixă. Nu avem din ce să o acoperim.

Și atunci, sigur că o să ne înjure mulți salariați, dar trebuie să înțeleagă că a fost un an întreg, anul trecut, în care și-au luat salariile întregi, cu prime, indemnizații, bonificații, adaosuri, sporuri. Atunci nimeni nu s-a legat cu lanțuri de poartă că vrea să muncească. Sigur, înțelegem că, până la urmă, salariul e un drept al salariatul și o obligație a angajatorului. Dar dacă angajatorul, acționarul, nu vine cu bani, ce putem face?

Noi suntem puși aici să administrăm sărăcia. Din puținul pe care îl avem și din ce în ce mai puțin, trebuie să drămuim astfel încât să mai existe speranță, să vedem luminița de la capătul tunelului. Și noi sperăm că în luna asta de respiro, în septembrie, când nici nu avem ce munci, când nu avem nici bani, că încă e Gupta acționar, să putem, împreună cu statul, să agreăm una dintre cele două variante: un singur acționar nou sau un consorțiu de acționari noi.

E o variantă, pe care am propus-o premierului astăzi, ca inclusiv statul să vină acționar în noua companie. Pentru că se va crea o companie nouă, un SPV, o societate nouă, o societate pe acțiuni.

Statul tot are o expunere de aproape 500 milioane de euro, prin ANAF și EXIM. Suntem de acord că Liberty este vital pentru economia românească, că nu poți vorbi de reindustrializare, de revitalizarea industriei de apărare, de participarea României la reconstrucția Ucrainei în condițiile în care îți omori singurul producător de oțel și care e unul dintre cei mai mari producători de oțel din Europa de Sud-Est. Combinatul are această dimensiune strategică pentru statul român. Și dacă așa stau lucrurile, sunt 7.000 de salariați, ai noștri, ai subsidiarelor, ai celor peste 200 de subcontractori, firme locale care muncesc pe platforma industrială de la Galați. Deci și statul are obligații, din punct de vedere social, și economic, și strategic, de a salva Combinatul.

Și atunci, dacă așa stau lucrurile, de ce să nu vină și statul? Eu nu am pretenția ca statul să ne aducă bani noi, dar poate să-și convertească o parte din creanță sau toată creanța în acțiuni. Dacă și-o convertește pe toată, statul devine acționar majoritar - foarte bine, mai vin minoritari și acei români și atunci avem o companie sănătoasă și cu o componentă de capital de stat.

Sigur că statul e un prost administrator și vă spun din experiența trăită la Hidroelectrica, perla energeticii românești, devenită cea mai profitabilă companie din România. Dar asta arată că și companiile statului pot genera încredere, stabilitate și profit dacă sunt administrate corect, decăpușate și, în primul rând, depolitizate.

Cu statul acționar în Galați, putem accesa niște zeci de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile, pe Tranziție Justă. Avem proiectul pentru un parc fotovoltaic pe 300 de hectare. 40% din investiția de 150 milioane de euro, adică vreo 60 milioane de euro, pot veni de afară. La fel, vrem să preluăm fabrica Linde, pot veni bani europeni. La fel, putem să facem fabrica de hidrogen pe fonduri europene, putem aduce un cuptor pe arc electric, că ăsta e viitorul siderurgiei la nivel global. Putem aduce încă o linie de laminare, că Bilka are nevoie de 300.000 de tone pe an de tablă, iar noi putem să-i dăm 85.000 de tone. Cu încă o linie nouă de laminare am putea dubla, să-i dăm vreo 160.000 de tone.

Deci s-ar putea face foarte multe investiții, inclusiv în modernizare, pentru că, la un moment dat, în 2-3 ani, va intra și furnalul în reparație capitală. Și acolo sunt niște zeci de milioane de euro, iar cu statul acționar, banii europeni nu se consideră ajutor de stat. În momentul în care stabilizăm compania și o profitabilizăm, în vreo doi ani, statul poate să vândă o parte din participația lui pe bursă, ceea ce ar însemna acces și pentru alți investitori instituționali de afară, fonduri mari de investiții.

- Furnalul unde se încadrează în toate aceste planuri?

- Sper ca azi, mâine să încheiem acel contract de finanțare, să luăm 5 milioane de euro, să plătim vopseaua și zincul, o să vină în vreo patru săptămâni, moment în care vom porni laminarea. Pentru că alea 17.000 de tone care sunt în față la decapare sunt pregătite pentru prima operație, de zincare, și a doua operație, de prevopsire. Asta înseamnă două luni de activitate full pentru partea de laminare. Undeva pe 15-20 octombrie, intenționăm să pornim și partea de furnal, adică aglomerare furnal, oțelărie, tunare continuă.

La momentul ăsta, avem ce n-a avut niciodată combinatul nici pe vremea lui Mittal. Avem peste 340.000 de tone de materie primă pe stoc, la noi în curte, în Romportmet sau în Comvex. Noi, în ultimele două luni, să știți că n-am dormit, de-aia ne înjură degeaba mulți români din combinat. O parte sunt plătite 100%, o altă parte au avansuri plătite de 10-20%. Partea cu 100% sunt câteva barje, adică nu sunt cantități mari.

Suma asta de 50-60 milioane de euro ne trebuie automat, în mod obligatoriu, să repornim furnalul. Dar până la 1 octombrie e bătut în cuie Gupta, ca unic stăpân, acționar, n-ai cum să... După 1 octombrie, banca poate să-și exigibilizeze creditul, să treacă la executare, să-și vândă creanța, că aici e cheia, să o cumpere unul din investitori. Astăzi, banca nu poate să-și vândă creanța.

Poate să vină pe 30 septembrie la ora 11 noaptea Gupta să aducă 50 milioane de euro. Sigur, e un scenariu prea frumos, dar am trecut de vârsta la care mă adormea bunica cu povești. Nu credem în astfel de povești și happy-enduri.

Dar după 1 octombrie, noul investitor poate să preia creanța, inclusiv garanțiile, și să vină cu bani. Deci dacă pe 1 octombrie avem cei 50-60 milioane de euro de pornire, în 15 zile putem restarta producția. Cu banii ăștia, și mai ales că am condiționat și în ianuarie încă o tranșă de 50 milioane de euro, vă asigur că nu se va mai opri combinatul. Va merge full, a la longue, pe toată perioada planului de cinci ani.

- Pare că s-a hotărât să mergeți pe planul B.

- Să știți că nu avem opțiune. L-am atenționat și pe Gupta: eu te recunosc ca acționar, câtă vreme susții combinatul, câtă vreme aduci bani. Nu mai aduci bani, ești indezirabil în relația cu mine. Și probabil de maniera asta va trata și statul.

- Plățile vor veni tot prin conturile Liberty Tubular Products?

- Nu. Se creează un SPV (Special Purpose Vehicle, o entitate separată creată de compania-mamă - n.r.), o societate nouă. Capitalizarea se face pe societatea nouă, pentru că trebuie să le dăm confortul acționarilor noi că au și control. Altfel, trebuie să fii tâmpit să bagi chiar și un leu într-o gaură neagră cu peste un miliard de euro datorii și fără să ai niciun control pe acțiuni, când acțiunile sunt la Gupta sau sunt gajate la un fond de investiții de afară.

Deci banii vor veni pe societatea nouă, care va prelua creanța Exim și va aduce garanțiile în societatea nouă. Toate aceste active viabile care țin de core businessul Liberty vor fi aduse în societatea nouă și aceasta va finanța. Noii acționari vor avea control pe materia primă, pe produsul intermediar, semifabricat, produsul finit, tot compania nouă va vinde și va încasa banii.

Va fi un contract de tolling între compania nouă și Liberty Galați, în care Liberty Galați va lua niște bani doar pe ce înseamnă prestarea de serviciu. Adică costurile fixe, costurile cu energia, costurile cu salarii și o rată de profit de 5%. În rest, tot controlul și banul vor fi pe societatea nouă.

- Ce se va întâmpla cu societatea veche?

- Societatea veche va funcționa o perioadă în paralel cu societatea nouă până când se va opera întreg transferul de active, de core business, de fond de comerț, de piață, de clientelă și de salariați. După care Liberty Galați, într-un final, va rămâne o coajă cu o parte din pasiv neacoperit, cu o parte din active. Vor fi valorificate acele active, care vor acoperi în parte pasivul care va mai rămâne și cam asta e.

- Din activele pe care le-ați scos la vânzare, ce s-a reușit?

- Nimic, pentru că statul s-a opus. Înțeleg oarecum poziția statului, că nu are sens să băgăm bani într-o companie care nu e susținută de acționar. Deci și tranzacția cu Comvex, în care luam 25 milioane de euro, și vânzarea Clubului Social, în care luam 1,8 milioane de euro, sunt pe hold, blocate de stat. Ăsta e și motivul pentru care a trebuit să ne oprim pe 7 iulie, când n-am mai avut bani. Dacă atunci veneau cei 27-28 milioane de euro, poate astăzi nu eram opriți. Pentru că, v-am spus, avem peste 300.000 de tone de materii prime în proximitate. Deci dacă aveam cei 27 milioane de euro, astăzi combinatul mergea și nu eram în situația de a apela la soluția șomajului tehnic.

- Ca o concluzie, vorba cântecului, Liberty nu moare, Liberty se transformă.

- Da.

- Ce pot să înțeleagă oamenii Combinatului, pe scurt, din tot ce mi-ați spus?

- Că vor avea viitor!

viata-libera.ro

dcp100168 · September 12, 2025

Sanjeev Gupta joacă o nouă carte la Liberty Galaţi şi înfiinţează un SRL nou: Liberty Sidex Holdco SRL

Un nou episod controversat se conturează în povestea concordatului preventiv al combinatului siderurgic Liberty Galaţi SA. Sanjeev Gupta (foto), proprietarul Liberty Steel, a înfiinţat în România, în această vară, o nouă firmă care se numeşte Liberty Sidex Holdco SRL şi care pare să fie instrumentul prin care intenţionează să pregătească vânzarea combinatului.

Deşi administratorul concordatar a ieşit cu declaraţii publice cum că Liberty Galaţi nu ar deţine marca Sidex, iată că această denumire este folosită în numele noii firme, mai mult de atât, o consultare a registrului de mărci al OSIM relevă faptul că marca SIDEX a fost înregistrată de fostul patronat şi, în prezent, aparţine Liberty Galaţi SA având număr de depozit: M 2019 00784.

Noua societate Liberty Sidex Holdco SRL are ca acţionar Liberty Holdco Galaţi & Skopje Limited, adică aceeaşi companie care deţine Liberty Galaţi SA, iar administratori sunt tot Iain Mark Hunter şi Ajay Kumar Aggarwal, adică aceleaşi persoane care figurează în conducerea majorităţii companiilor deţinute de Gupta în România. Firma este înregistrată în Bucureşti, la adresa din Ethos House, clădirea de birouri unde au sediul social mai multe entităţi din grupul său.

Mecanismul posibil

Surse din mediul juridic şi financiar sugerează că Liberty Sidex Holdco SRL ar putea fi ”vehiculul” prin care Gupta încearcă să transfere combinatul către un nou proprietar, evitând astfel presiunea creditorilor actuali. Schema presupune ca marii creditori, în special EximBank, să-şi cesioneeze creanţele către un grup de investitori români interesaţi de preluare. Odată cu creanţele trec şi garanţiile aferente – adică majoritatea bunurilor, utilajelor şi activelor importante ale combinatului.

În acest scenariu, în portofoliul Liberty Galaţi SA nu ar mai rămâne aproape nimic. Compania ar intra în faliment, iar creditorii chirografari – adică cei fără garanţii, de la mici furnizori până la subcontractori locali – nu ar mai avea de unde să-şi recupereze banii.

Avocatul Remus Borza, administratorul concordatar, a declarat în repetate rânduri în presă că există un grup de investitori români interesaţi să preia creanţele mari ale combinatului de la Galaţi. Chiar dacă Borza nu a dat nume, contextul în care apare noul SRL al lui Gupta pare să confirme că terenul e pregătit pentru o asemenea mutare.

Cine pierde

Implicaţiile sociale sunt uriaşe. În primul rând, peste o mie de firme mici şi medii, care au facturi neachitate de Liberty, riscă să piardă sume importante. Mulţi dintre aceşti creditori sunt antreprenori locali, pentru care pierderile pot însemna închiderea afacerii.

În al doilea rând, salariaţii combinatului – câteva mii de oameni – rămân în incertitudine. Dacă noul proprietar decide să continue producţia de oţel, există şansa ca locurile de muncă să fie păstrate. Dar dacă interesul real al investitorilor este doar preluarea activelor, fără reluarea producţiei, mii de oameni ar putea rămâne fără joburi.

Cine câştigă

Singurii care ar putea să-şi salveze poziţia sunt marii creditori cu garanţii, precum EximBank. Prin vânzarea creanţelor, aceştia îşi recuperează banii şi scapă de dosarul complicat al Liberty Galaţi. De asemenea, grupul de investitori care ar prelua creanţele ar putea pune mâna pe un combinat eliberat de datorii, pe care să-l conducă după propriile planuri.

Un joc cu final deschis

Deşi, în teorie, noua companie ar putea reporni producţia şi ar putea readuce combinatul în piaţă, planul ridică multe semne de întrebare. Va continua combinatul să producă oţel sau va fi transformat în altceva? Ce se va întâmpla cu creditorii mici şi cu salariaţii? Şi, mai ales, va permite statul român ca o schemă juridică să lase în urmă datorii de sute de milioane şi să sacrifice o parte importantă a economiei locale?

Pentru Galaţi, răspunsurile la aceste întrebări fac diferenţa între relansarea industriei siderurgice şi un scenariu de faliment cu impact devastator.

monitoruldegalati.ro

dcp100168 · September 19, 2025

Guvernul face comitet interministerial pentru a proteja interesele statului la Liberty Galaţi

Pentru Guvernul României, toate opțiunile în criza Liberty sunt pe masă: și vânzarea, și închiderea.

Premierul Ilie Bolojan a decis înființarea unui comitet interministerial „pentru protejarea intereselor statului” la Combinatul Liberty Galați SA și la Liberty Tubular Products Galați SA, ambele aflate în concordat preventiv. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial joi, 18 septembrie.

Din comitet fac parte vicepremierii Marian Neacșu și Tanczos Barna, miniștrii Alexandru Nazare (Finanțe), Radu Marinescu (Justiție) și Radu Miruță (Economie), secretarul general al Guvernului, Ștefan Oprea, și șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca.

Prima atribuție a comitetului interministerial este aceea de a analiza situaţia economico-financiară şi juridică a Combinatului gălățean și a Laminorului de țevi sudate al acestuia, prin prisma obligaţiilor financiare existente şi a procedurilor judiciare în derulare sau care vor fi iniţiate de acum înainte.

Comitetul va analiza expunerea Exim Banca Românească SA la cele două societăţi şi a creanţelor pe care aceasta, ANAF şi alte societăţi şi companii cu capital majoritar de stat le au asupra Liberty și Liberty Tubular Products. Banca de stat Exim Banca Românească și ANAF sunt cei mai mari creditori ai Combinatului, cu creanțe de 707,6 milioane de lei, respectiv 587,1 milioane de lei, dintr-un total de aproape 4,7 miliarde de lei.

Comitetul va mai trebui să stabilească măsuri pentru reducerea impactului social, în situaţia restrângerii sau închiderii activităţii celor două companii controlate de Sanjeev Gupta și să propună modificări legislative pentru protejarea interesului statului la cele două societăţi.

Printre atribuțiile comitetului nou-înființat se mai numără „analiza şi stabilirea măsurilor necesare pentru continuarea activităţii de producţie de către cele două societăţi”, precum și „analiza intenţiilor unor potenţiali investitori pentru preluarea/susţinerea activităţii de producţie a celor două societăţi”.

Comitetul se va reuni în ședințe lunare sau ori de câte ori este nevoie.

Omologat de Tribunalul Galați pe 1 august 2025, planul de restructurare al Combinatului Liberty Galați, redactat împreună cu administratorii concordatari Euro Insol și CITR, prevede: plata integrală a creanțelor bugetare în cuantum de 594 milioane de lei; achitarea integrală a creditului primit de la statul roman prin Eximbank prin schema de ajutor de stat - Ucraina, în valoare de 708 milioane de lei; achitarea integrala a celorlalți creditori garantați, în sumă de 93 milioane de lei; plata integrală a creanțelor salariale - inclusiv cele din Belgia, în valoare de 497 milioane de lei; plata integrală a creditorilor indispensabili, în sumă de 173 milioane de lei; plata sumei de 399 milioane de lei pentru creditorii chirografari. În cazul în care indicatorii financiar-contabili vor evolua peste estimările avute în vedere la redactarea planului, gradul de recuperare a creanțelor chirografare ar putea depăși 50%.

viata-libera.ro

dcp100168 · September 24, 2025

Bolojan: Corpul de control al Guvernului verifică creditul de 750 milioane lei acordat fostului Sidex Galați de banca de stat Exim Banca Românească

Corpul de control al Guvernului verifică modul în care, la finalul anului trecut, banca de stat Exim Banca Românească a acordat un credit de 750 milioane lei combinatului siderurgic Liberty Galați al miliardarului Sanjev Gupta, fostul Sidex, aflat în procedură de concordat preventiv pentru evitarea insolvenței, a declarat premierul Ilie Bolojan. ″Corpul de control al Guvernului verifică modul în care s-a dat acest credit. La finalul controlului se va prezenta un raport″, a spus Bolojan, într-o conferință de presă la Guvern, răspunzând unei întrebări.

Totalul datoriilor combinatului se ridică la aproape 4,7 miliarde lei. Banca de stat Exim Banca Românească, fosta EximBank, și ANAF sunt cei mai mari creditori ai Liberty Galați, cu creanțe de 707,6 milioane lei, respectiv 587,1 milioane lei.

Săptămâna trecută, premierul a înființat un Comitet interministerial de protejare a interesului statului la Liberty Galați și la fabrica de produse tubulare a acestuia, aflate ambele în concordat preventiv. ″În ceea ce privește acest grup de lucru, am considerat că este important, pentru că trebuie să solicite adrese, să vadă care este situația, interesul țării noastre. Este important să avem un sector care funcționează în această zonă, pentru că gândiți-vă, tot ce înseamnă construcții în România se bazează totuși pe o componentă importantă care ține de metal, și pentru a ne echilibra deficitele, pentru a avea producție importantă în România ar fi bine să nu distrugem toate aceste active, să le menținem într-o formă sau alta împreună cu capitalul privat, în condiții de piață, în condiții funcționale. Ar fi anormal să nu ne producem principale componente pe metal în România, pentru că avem această infrastructură, trebuie doar să o punem în valoare, să o reabilităm și să creăm condiții economice pentru ca ea să funcționeze în mod viabil. Și Comitetul vă va comunica în perioada următoare măsurile pe care le va propune″, a explicat Ilie Bolojan.

Decizia de înființare prevede că respectivul Comitet va trebui să analizeze expunerea fostei EximBank asupra Liberty Galați și Liberty Tubular Products Galați și datoriile celor 2 societăți la banca de stat, la Fisc, și la mai multe companii cu capital majoritar de stat, să stabilească măsuri de reducere a impactului social în situația restrângerii sau închiderii activității celor 2 companii ale lui Gupta și să formuleze propuneri de modificări legislative pentru protejarea intereselor statului la ele. Printre atribuții se mai numără ″analiza și stabilirea măsurilor necesare pentru continuarea activității de producție de către cele două societăți″, precum și ″analizarea intențiilor unor potențiali investitori pentru preluarea/susținerea activității de producție a celor două societăți″.

Combinatul siderurgic Liberty Galați, fostul Sidex, a intrat în concordat preventiv în martie, iar luna trecută i-a fost omologat planul de restructurare.

profit.ro

dcp100168 · September 26, 2025

Guvernul caută soluții pentru companiile Liberty Galați și Liberty Tubular Products Galaţi, aflate în insolvență. O primă întâlnire de lucru a fost organizată astăzi

Comitetul interministerial pentru protejarea intereselor statului la S.C. Liberty Galaţi S.A. şi S.C. Liberty Tubular Products Galaţi S.A. a avut joi, la Palatul Victoria, prima întâlnire de lucru, sub coordonarea vicepremierului Marian Neacşu, transmite Agerpres.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, membrii Comitetului au analizat situaţia economico-financiară şi juridică a celor două societăţi, din perspectiva obligaţiilor financiare şi a procedurilor judiciare aflate în derulare, precum şi din punct de vedere social. „Un punct important al reuniunii de astăzi l-a constituit analiza posibilelor soluţii pentru protejarea intereselor statului la S.C. Liberty Galaţi S.A. şi S.C. Liberty Tubular Products Galaţi – S.A., pentru continuarea activităţii de producţie de către cele două societăţi, precum şi pentru atragerea potenţialilor investitori interesaţi să preia sau să susţină activitatea de producţie a celor două societăţi”, se arată în comunicat.

La întâlnirea de lucru au participat, alături de vicepremierul Marian Neacşu, şeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Ministerului Justiţiei, ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi ai Exim Banca Românească.

Guvernul României monitorizează cu atenţie situaţia de pe platforma Combinatului Siderurgic Liberty Galaţi, precum şi impactul economic, în raport cu protejarea intereselor statului român, se subliniază în comunicat.

Sursa citată reaminteşte că, având în vedere dificultăţile financiare cu care se confruntă societăţile Liberty Galaţi şi Liberty Tubular Products Galaţi, la data de 18 septembrie a fost publicată în Monitorul Oficial Decizia prim-ministrului nr. 453 privind constituirea, organizarea şi atribuţiile Comitetului interministerial pentru protejarea intereselor statului în cadrul celor două societăţi.

Conform deciziei, principalele atribuţii ale Comitetului sunt:
– analiza situaţiei economico-financiare şi juridice a celor două companii, în raport cu obligaţiile financiare existente şi procedurile judiciare;
– analiza expunerii Exim Banca Românească – S.A. şi a creanţelor pe care aceasta, Agenţia Naţionale de Administrare Fiscală, societăţi şi companii cu capital majoritar de stat le au asupra celor două societăţi;
– analiza efectelor şi propunerea de măsuri pentru reducerea impactului social în cazul restrângerii sau închiderii activităţii celor două companii;
– formularea propunerilor de modificări legislative pentru protejarea intereselor statului la cele două societăţi;
– analiza şi stabilirea măsurilor necesare pentru continuarea activităţii de producţie de către cele două companii;
– analiza intenţiilor potenţialilor investitori interesaţi să preia sau să susţină activitatea de producţie a celor două societăţi.

După fiecare reuniune sau la solicitarea prim-ministrului, Comitetul prezintă rapoarte cu privire la stadiul îndeplinirii măsurilor şi atribuţiilor. De asemenea, poate solicita date, informaţii, raportări, situaţii, precum şi orice alte documente relevante de la orice instituţii sau autorităţi publice, precum şi de la întreprinderi publice la care statul român este acţionar majoritar.

economica.net

dcp100168 · September 29, 2025

Dorinel Umbrărescu, „regele asfaltului”, interesat să cumpere Liberty Galaţi

Dorinel Umbrărescu, supranumit „regele asfaltului”, omul de afaceri care deţine cel mai puternic grup românesc de construcţii, este interesat să cumpere combinatul siderurgic Liberty Galaţi, deţinut de Sanjeev Gupta, controversatul magnat al industriei metalurgice, conform informaţiilor Economedia.

Informaţia a fost confirmată de Remus Borza, care a precizat că au loc discuţii, în prezent, preponderent cu companii româneşti pentru preluarea combinatului. „(Dorinel Umbrărescu, n.r.) este unul dintre potenţialii cumpărători. Am avut discuţii”, a declarat pentru Economedia.ro Remus Borza, preşedintele Euro Insol şi cel care administrează planul de restructurare financiară pentru Liberty Galaţi.

Dorinel Umbrărescu nu a răspuns la apelurile şi mesajele transmise de Economedia. Nici alţi reprezentanţi ai grupului UMB nu au răspuns încercărilor de contactare.

Liberty Galaţi, deţinut de Sanjeev Gupta, controversatul magnat indian al industriei metalurgice, se află în prezent în concordat preventiv, o procedură prin care se evită intrarea în insolvenţă, iar creditorii şi instanţa au aprobat luna trecută un plan de restructurare. Datoriile Liberty Galaţi se ridică la circa un miliard de euro, din care doar statul român are de recuperat circa jumătate de miliard de euro – două linii de finanţare acordate de banca de stat EximBank (circa 300 de milioane de euro) şi creanţe ale companiei către ANAF (circa 200 de milioane de euro). Cele două societăţi se confruntă cu dificultăţi financiare, din cauza preţurilor la energie, a tarifelor la oţel şi a concurenţei date de importurile masive de oţel, iar ambele au intrat în concordat preventiv şi se pregătesc de restructurare.

„Am încercat să calificăm un nou investitor sau un consorţiu de noi investitori sau acţionari care să susţină combinatul. Suntem în discuţii preponderent cu companii româneşti cu obiect de activitate complementar cu (fostul - n.r.) Sidex, care folosesc, comercializează oţelul sau tabla de la Galaţi. Chiar şi de dimineaţă am avut o discuţie cu unul dintre investitori, a făcut o scrisoare-angajament către Guvern. Suntem în discuţie cu un consorţiu de firme din Germania, Italia, Spania pe un contact de tolling, care nu rezolvă problema creditorilor, dar firma vine cu materii prime şi plăteşte salarii”, a declarat Remus Borza pentru Economedia.

Relaţii anterioare de business între Dorinel Umbrărescu şi Sanjeev Gupta

Dorinel Umbrărescu şi miliardarul indian Sanjeev Gupta au mai făcut afaceri şi în trecut. În aprilie 2020, Sanjeev Gupta a cumpărat Banca Română de Credite şi Investiţii de la Dorinel Umbrărescu, scria atunci profit.ro. Sanjeev Gupta a cumpărat BRCI în nume propriu şi deţine 99,35% din capitalul băncii. Gupta a preluat împrumuturile subordonate de 35 de milioane de lei de la Dorinel Umbrărescu şi fiii săi, care finanţau solvabilitatea băncii din 2015.

Dorinel Umbrărescu, unul dintre „regii asfaltului” prin UMB Spedition şi Tehnostrade, a cumpărat ATE Bank în 2013 şi în 2014 i-a schimbat numele în BRCI cu ambiţia de a face o bancă universală. Banca a înregistrat, în schimb, doar pierderi şi bilanţul s-a redus de la an la an.

Umbrărescu deţine şi combinatul siderurgic Oţelu Roşu

Umbrărescu mai deţine şi combinatul siderurgic Oţelu Roşu din judeţul Caraş-Severin, unde vrea să producă oţel beton pentru construcţii. El a preluat combinatul anul trecut, prin intermediul firmei Eco Wind Power, deţinută de familia sa. „Combinatul Oţelul Roşu va fi salvat şi redeschis! Grup UMB, condus de domnul Umbrǎrescu, va investi aici peste 300 de milioane de euro şi va crea peste 600 de locuri de muncă noi. Investiţia vine să asigure producţia materialelor necesare proiectelor de infrastructură din România”, scria fostul premier Marcel Ciolacu pe Facebook.

Grupul UMB va investi aproximativ 300 de milioane de euro în revitalizarea fostului combinat siderurgic din Oţelu Roşu, închis din 2012. Planul prevede crearea a 100-150 de locuri de muncă în prima etapă, cu o creştere ulterioară la 300-400 de angajaţi până anul viitor. Toate indiciile duc spre intenţia ca familia Umbrărescu să producă aici fier beton striat şi sârmă, materiale destinate activităţii principale a UMB Group, construcţia de drumuri, viaducte şi poduri, grupul de societăţi fiind angrenat în mai toate şantierele de autostrăzi din România.

businessmagazin.ro

dcp100168 · September 30, 2025

„Regele asfaltului” a pus ochii pe combinatul siderurgic gălăţean

Dorinel Umbrărescu, supranumit „regele asfaltului”, omul de afaceri care deține cel mai puternic grup românesc de construcții, este interesat să cumpere combinatul siderurgic Liberty Galați, a confirmat Remus Borza, președintele EuroInsol (firmă care face parte, alături de CITR, din consorțiul concordatar al combinatului Liberty Galați).

La sfârșitul lunii august, într-un interviu exclusiv acordat „Vieții libere”, Remus Borza a vorbit despre scenariile luate în calcul pentru preluarea Combinatului Liberty Galați de unul sau mai mulți investitori români, nu mai devreme de 1 octombrie 2025.

Dorinel Umbrărescu, unul dintre investitorii români implicați în planul B

În articolul „Planul B la Combinat: o companie nouă, cu patroni români. 30 septembrie, ziua decisivă”, Remus Borza spunea următoarele: „Avem un investitor foarte mare din regiunea Moldovei, care dorește să preia singur Combinatul, fără să intre cu nimeni în asociere. Un lucru bun ar fi că decizia se ia mult mai repede, e un singur decident. Dar e și o vulnerabilitate, pe care am avut-o și în relația cu Mittal, și în relația cu Gupta. Adică, dacă se îmbolnăvește acționarul, dacă îl caută Fiscul, dacă îl caută Interpolul, eu știu, dacă dă faliment, automat și noi suntem în genunchi, cum suntem acum. Deci îți creezi o dependență față de un singur investitor, care s-a dovedit, cel puțin în istoria recentă, sinucigașă.

Când ai mai mulți investitori, unul poate să aibă probleme și vin alții și compensează această problemă a unuia dintre acționari legată de finanțare, capacitatea de exercitare a mandatului etc. Deci, avem scenariul unu, cu un singur investitor, și scenariul doi, cu un grup de încă trei investitori, care nu au o problemă de compatibilitate, chiar au o chimie bună”.

Pe 29 septembrie, Remus Borza „a dat din casă” și a confirmat pentru Economedia că Dorinel Umbrărescu este unul dintre investitorii români cu care au loc discuții.

Dorinel Umbrărescu ar fi dispus să preia combinatul siderurgic Liberty Galați numai cu condiția ca statul român să îi cesioneze creanța bugetară de peste jumătate de miliard de euro pe care o are de recuperat de la combinat, au declarat pentru Economedia surse apropiate negocierilor. Altfel spus, Umbrărescu ar putea prelua datoria către statul român a actualului proprietar al combinatului, Sanjeev Gupta.

Cel mai mare constructor din România

Cu o avere estimată la 900 milioane de lei în anul 2022 de către revista Forbes România, omul de afaceri Dorinel Umbrărescu este cel mai mare constructor din România și cel mai rapid din ultimii ani - practic, singura perioadă în care s-au construit autostrăzi în ritm normal. Familia Umbrărescu deține companiile UMB Spedition, SA&PE Construct și Tehnostrade, care au avut anul trecut împreună afaceri de peste 14 miliarde de lei.

Umbrărescu mai deține, începând din anul 2024, combinatul siderurgic Oțelu Roșu din județul Caraș-Severin, unde vrea să producă oțel beton pentru construcții și unde a anunțat investiții de aproximativ 300 milioane de euro.

„Am încercat să calificăm un nou investitor sau un consorțiu de noi investitori sau acționari care să susțină combinatul. Suntem în discuții preponderent cu companii românești cu obiect de activitate complementar cu (fostul - n.r.) Sidex, care folosesc, comercializează oțel sau tablă de la Galați. Chiar de dimineață am avut o discuție cu unul dintre investitori, a făcut o scrisoare-angajament către Guvern. Suntem în discuție cu un consorțiu de firme din Germania, Italia, Spania pe un contact de tolling, care nu rezolvă problema creditorilor, dar vine cu materii prime și plătește salarii”, a mai declarat, luni, Remus Borza pentru Economedia.

Nu ar fi prima afacere între familia Umbrărescu și magnatul indian Sanjeev Gupta, actualul patron al Liberty. În 2013, Umbrărescu a cumpărat ATE Bank de la grupul grec Piraeus, pe care a redenumit-o apoi Banca Română de Credite și Investiții (BRCI) și pe care i-a vândut-o, în 2020, lui Sanjeev Gupta.

Și statul român s-a implicat, în al doisprezecelea ceas

Joia trecută, vicepremierul Marian Neacşu a organizat prima întâlnire a comitetului interministerial pentru protejarea intereselor statului la Liberty Galaţi şi Liberty Tubular Products Galaţi. Cele două societăți se confruntă cu dificultăți financiare, din cauza prețurilor la energie, a tarifelor la oțel și a concurenței importurilor masive de oțel, iar ambele au intrat în concordat preventiv și se pregătesc de restructurare. Membrii comitetului au analizat situaţia economico-financiară şi juridică a celor două societăţi, din perspectiva obligaţiilor financiare şi a procedurilor judiciare aflate în derulare, precum şi din punct de vedere social.

Datoriile Liberty Galați se ridică la circa un miliard de euro, din care statul român are de recuperat circa jumătate de miliard de euro - două linii de finanțare acordate de banca de stat EximBank (circa 300 milioane de euro) și creanțe ale companiei către ANAF (circa 200 milioane de euro).

Liberty a trimis 3.300 de angajaţi în şomaj, iar o parte din personalul TESA a fost restructurat. La început de octombrie, însă, ar putea reporni laminarea, dat fiind comenzile din partea Bilka şi Mairon, scrie Ziarul Financiar.

viata-libera.ro

dcp100168 · September 30, 2025

Condiția esențială pusă de ”Regele asfaltului”, Dorinel Umbrărescu, ca să preia Liberty Galați

Omul de afaceri Dorinel Umbrărescu ar putea prelua combinatul siderurgic Liberty Galați, deținut de Sanjeev Gupta, dacă statul român îi cedează creanța de peste 500 de milioane de euro pe care o are de recuperat de la uzină, au declarat surse apropiate negocierilor pentru Economedia.

Dorinel Umbrărescu, omul de afaceri care deține cel mai puternic grup românesc de construcții, ar fi dispus să preia combinatul siderurgic Liberty Galați cu condiția ca statul român să îi cesioneze creanța bugetară de peste jumătate de miliard de euro pe care o are de recuperat de la combinat, au declarat pentru economedia.ro surse apropiate negocierilor.

Altfel spus, Umbrărescu ar putea prelua datoria către statul român a actualului proprietar al combinatului, Sanjeev Gupta.

„Dacă statul este de acord să-i cedeze creanța pentru a prelua combinatul, îl va face să funcționeze. Dacă nu, combinatul nu va mai merge niciodată”, susțin pentru Economedia persoanele citate.

Aceleași surse afirmă că investitorul consideră că nimeni nu își asumă în prezent să investească într-o asemenea uzină, în lipsa unor garanții clare privind modul de transfer al controlului.

Dorinel Umbrărescu, supranumit „regele asfaltului”, omul de afaceri care deține cel mai puternic grup românesc de construcții, este interesat să cumpere combinatul siderurgic Liberty Galați, deținut de Sanjeev Gupta, controversatul magnat al industriei metalurgice, conform informațiilor obținute de Economedia. Informația a fost confirmată de Remus Borza, care a precizat că au loc discuții, în prezent, preponderent cu companii românești pentru preluarea combinatului.

mediafax.ro

dcp100168 · October 1, 2025

Guvernul României, singura șansă reală pentru Liberty Galaţi

Începând cu ora 0.01 a zilei de miercuri, 1 octombrie, banca de stat Exim Bank poate cere oricând plata anticipată a primului credit de 150 milioane de euro acordat, în decembrie 2023, combinatului gălățean patronat de Sanjeev Gupta, pe motivul nerespectării clauzelor prevăzute în contractul de împrumut. Practic, implicarea cât mai rapidă a Guvernului României în deblocarea situației rămâne cea mai viabilă soluție pentru ca Liberty Galați să mai continue să existe.

Circa două sute de siderurgiști s-au adunat, miercuri dimineață, la un protest convocat în fața porților combinatului siderurgic Liberty Galați. Nu a fost un protest spontan, ci o mișcare anunțată din timp pe rețelele sociale ale siderurgiștilor, dar, chiar și așa, numărul participanților a fost mult sub așteptări.

Oamenii au mers întâi la sediul sindicatului, unde se pare că nu au găsit pe nimeni cu care să vorbească. Au intrat apoi în incinta Combinatului, fără a fi opriți de agenții de pază, și au mers în fața turnului administrativ, în care sunt birourile conducerii. Au fost întâmpinați de directorul de producție, Cornel Moisescu, și de directoarea de resurse umane, Mihaela Vereș.

Totul a decurs civilizat, fără niciun fel de incidente. Siderurgiștii și-au spus nemulțumirile, reprezentate în cea mai mare parte de întârzierile la plata salariilor, a tichetelor de masă și a indemnizațiilor de șomaj, iar cei doi oficiali ai companiei le-au prezentat detalii despre situația reală în care se află Liberty și acțiunile care se întreprind.

Se așteaptă o reacție de la Guvern

Prima și cea mai importantă direcție de acțiune o reprezintă cea de pe relația cu Bucureștiul, mai exact cu Guvernul României. Este o relație cu un singur sens deocamdată, întrucât este așteptată o reacție din partea Executivului, mai ales după sfârșitul zilei de 30 septembrie.

Să explicăm: începând cu ora 0,01 a zilei de 1 octombrie, Exim Bank, bancă de stat controlată de Guvern, poate cere oricând plata anticipată a primului credit de 750 milioane de lei (150 milioane de euro), acordat către Liberty în decembrie 2023. Motivul este dat de faptul că proprietarul combinatului de la Galați, Sanjeev Gupta, nu a respectat clauzele contractului de credit. Acestea prevedeau, printre altele, rulaj de capital, repornirea producției și o anumită cantitate de produse. Orice încălcare, oricât de mică, îi dă dreptul băncii să ceară plata anticipată și imediată a creditului. Bani pe care, evident, Liberty Galați nu-i poate plăti.

Gupta la Galați: septembrie, ultimul bal?

Ultima păsuire acordată de statul român a fost în martie 2025, condiția impusă lui Gupta fiind aceea de a contribui cu acțiunile blocate la Greensill. Lucru care nu s-a întâmplat.

În articolul „Planul B la Combinat: o companie nouă, cu patroni români. 30 septembrie, ziua decisivă”, publicat de „Viața liberă” pe 27 august, administratorul concordatar Remus Borza spunea: „Până la 30 septembrie avem un acționar, o să-l avem și după 30 septembrie, doar că va deveni un acționar ostil. Până la 30 septembrie încă-i băiat bun, are certificat de bună purtare. După 1 octombrie, lucrurile se vor schimba. Statul evident că nu o să-i mai dea nicio păsuire, pentru că această obligație de a veni cu garanții suplimentare a avut-o încă de la primul credit, de pe Liberty, de acum aproape doi ani”.

A doua direcție de acțiune ține de administratorii concordatari, Euro Insol și CITR, care încearcă să găsească soluții de finanțare, dar până acum nu s-a anunțat nimic clar.

A treia direcție o reprezintă eforturile de a mai strânge bani pentru repornirea finisării (incluzând LBR-ul, galvanizarea și tabla vopsită), pentru onorarea comenzilor către Mairon și Bilka și pentru a se mai plăti din datorii.

Întârzieri semnificative la plata salariaților

La ora actuală, sunt restante la plată lichidarea pe luna august (care trebuia plătită pe 11 septembrie) și avansul pe septembrie (care trebuia plătit pe 25). Mai trebuie achitate bonurile de masă pe două-trei luni, până în august inclusiv, întrucât în lunile septembrie și octombrie (luni cu încetare temporară a lucrului) bonurile de masă nu se plătesc.

Pentru cei 3.300 de siderurgiști trimiși acasă în lunile septembrie și octombrie cu plata a 75% din salariul de bază, trebuie achitate indemnizațiile de șomaj, tot de către Liberty, de două ori pe lună, în sistem avans-lichidare. Nici acestea nu au fost plătite pe luna septembrie.

Nu există un buton magic pentru repornirea Combinatului

Chiar dacă Guvernul României reacționează instant după data de 1 octombrie, nu înseamnă că situația de la Liberty se va redresa ca prin minune. Combinatul are nevoie de cel puțin o lună de zile pentru a reporni. Nu există un buton magic. Chiar și dacă cineva ar veni cu un miliard de euro cash la Combinat, tot ar fi nevoie de timp, pentru că situația este foarte încurcată.

Surse din cadrul administrației ne-au spus că cea mai bună soluție pentru Combinat ar fi ca un viitor investitor să aibă experiență și afaceri tot în zona metalurgică, să poată balansa, la nevoie, eforturile financiare și de management între o afacere și alta. Pentru un „outsider”, oricum s-ar numi acesta, lucrurile ar fi mult mai grele.

De asemenea, cu cât se stă mai mult în această situație, cu atât șansele de a reporni producția scad. Nu e vorba numai de echipamentele care se degradează pe zi ce trece, cât de forța calificată de muncă. E greu spre imposibil să mai aduci înapoi meseriașii și specialiștii pe care i-ai pierdut.

Și un ultim aspect: în cazul superoptimist al preluării Combinatului de către un alt investitor și al repornirii producției, trecerea nu se face așa de ușor. Sunt necesare luni de discuții, comisii, rapoarte etc., așa cum s-a întâmplat și atunci când SIDEX-ul a fost preluat de Mittal, și atunci când l-a cumpărat Gupta. Or, până acum, din partea Guvernului nu au existat decât intenții, nimic concret.

viata-libera.ro

dcp100168 · October 9, 2025

Un consorțiu european vrea să repornească Sidex Galați și, eventual, să îl cumpere

Un consorțiu european condus de compania de trading Steel Mont a înaintat o propunere pentru reluarea activității și, posibil, achiziția combinatului siderurgic Liberty Galați, fostul Sidex, din România. Potrivit EUROMETAL, care citează datele companiei, documentele au fost depuse la administratorii combinatului pe 23 septembrie.

Planul prevede relansarea producției de tablă groasă. Steel Mont subliniază că reluarea activității combinatului este esențială pentru menținerea independenței României în aprovizionarea cu oțel, în special pentru industrii precum apărarea, construcțiile navale, energia și infrastructura.

Situația este complicată de faptul că accesul UE la oțelul importat ar putea fi semnificativ redus chiar de anul viitor. Aceasta se va datora cotelor mai stricte și taxelor majorate ce urmează să fie introduse în locul măsurilor de protecție actuale, precum și intrării în vigoare a Mecanismului de Ajustare la Frontieră pentru Carbon (CBAM) în 2026. Toate acestea fac ca problema unei producții interne stabile de oțel să fie și mai importantă.

Propunerea Steel Mont se bazează pe o abordare integrată, care include aprovizionarea cu materii prime, operațiuni de prelucrare în regim de tolling, achiziția produselor finite și, dacă este necesar, posibilitatea achiziției integrale a combinatului. „Consorțiul îmbină experiența internațională, securitatea aprovizionării cu materii prime și stabilitatea financiară, având la bază compania Steel Mont”, se arată într-un comunicat al firmei.

economica.net

Cu sediul la Düsseldorf, Steel Mont se ocupă de comerțul, producția și transportul oțelului și a altor mărfuri, având filiale în Londra, Kiev, Istanbul, Dubai, Milano, Mumbai și Tianjin. Compania este condusă de omul de afaceri indian Rajesh Saraiya, devenit, în 2011, primul indian Dalit miliardar, potrivit presei din India. Termenul Dalit se referă la membrii grupurilor sociale care au fost marginalizate din punct de vedere istoric în societatea hindusă de caste. Steel Mont nu își publică rapoartele financiare. Potrivit datelor de pe site-ul companiei, veniturile anuale depășesc 100 milioane euro la nivel global.

profit.ro

dcp100168 · October 9, 2025

Un miliardar indian vrea să reia producția la combinatul siderurgic din Galaţi

Restricțiile pe care Uniunea Europeană le-ar putea impune importurilor de oțel non-UE, chiar de anul viitor, par să pună lucrurile în mișcare în siderurgia românească, aducând speranțe atât pentru Liberty Galați, cât și pentru combinatul ArcelorMittal Hunedoara.

Un consorțiu european condus de compania de trading Steel Mont a înaintat o propunere pentru reluarea activității și, posibil, achiziția combinatului siderurgic Liberty Galați, scrie Economedia. Potrivit federației europene a asociațiilor de comerț cu metale (EUROMETAL), documentele au fost depuse la administratorii Liberty pe 23 septembrie. Existența propunerii a fost confirmată pentru „Viața liberă” de administratorul concordatar al Combinatului.

La început, doar tablă groasă

Propunerea vizează pentru început reluarea producției de tablă groasă la Galați, printr-un contract de tolling (procesare la comandă), dar și o eventuală achiziție a combinatului. Steel Mont subliniază că reluarea activității combinatului este esențială pentru menținerea independenței României în aprovizionarea cu oțel, în special pentru industrii precum apărarea, construcțiile navale, energia și infrastructura.

Situația este complicată de faptul că accesul UE la oțelul importat ar putea fi semnificativ redus chiar de anul viitor. Aceasta se va datora cotelor mai stricte și taxelor majorate ce urmează să fie introduse în locul măsurilor de protecție actuale, precum și intrării în vigoare a Mecanismului de Ajustare la Frontieră pentru Carbon (CBAM) în 2026. Toate acestea fac ca problema unei producții interne stabile de oțel să fie și mai importantă, potrivit surselor din piață.

Propunerea consorțiului se bazează pe o abordare cuprinzătoare, care include furnizarea de materii prime, operațiunile de taxare, achiziționarea de produse finite, precum și posibilitatea achiziției complete ulterioare a combinatului. Consorțiul reunește expertiza internațională, securitatea materiilor prime și soliditatea financiară, cu Steel Mont în centrul său, potrivit Steel Mont.

Profit.ro scrie că Steel Mont, cu sediul la Düsseldorf, se ocupă de comerțul, producția și transportul oțelului și altor mărfuri, având filiale la Londra, Kiev, Istanbul, Dubai, Milano, Mumbai și Tianjin. Compania este condusă de omul de afaceri indian Rajesh Saraiya. Potrivit datelor de pe site-ul companiei, veniturile anuale ale companiei depășesc 100 milioane de euro la nivel global, mai scrie sursa citată.

Se așteaptă în continuare o decizie a Guvernului

Liberty Galați a intrat în concordat preventiv în luna martie, iar în august i-a fost omologat planul de restructurare. În septembrie, premierul Ilie Bolojan a înființat un Comitet interministerial de protejare a interesului statului la combinatul Liberty și la fabrica Liberty Tubular Products Galați, ambele controlate de miliardarul indian Sanjev Gupta.

Cele două companii au primit de la statul român, prin Exim Bank, 300 milioane de euro să producă 172.000 de tone de oțel pe lună, lucru care nu s-a întâmplat. Mai mult, de la 1 septembrie 2025, majoritatea angajaților au intrat în șomaj tehnic, măsură care s-a prelungit și în octombrie, iar reluarea integrală a producției este incertă. Creanțele totale ale statului român la Liberty, inclusiv cea de la ANAF, se ridică la circa 500 milioane de euro.

Restanțele salariale nu s-au achitat nici până pe 9 octombrie, iar pe grupurile sociale ale siderurgiștilor circulă anunțuri de mobilizare la un nou protest la Combinat, care ar putea avea loc pe 13 octombrie.

Între timp, se așteaptă implicarea Guvernului României pentru deblocarea situației, lucru care a devenit posibil din 30 septembrie, dată la care a expirat termenul de grație acordat de stat actualului patron, Sanjeev Gupta, de a veni cu garanții suplimentare de plată. Astfel, după 30 septembrie, statul român, cel mai mare creditor al Combinatului, poate cere oricând acționarului principal Sanjeev Gupta plata anticipată a celor 300 milioane de lei primiţi de la Exim Bank.

Siderurgiștii din Hunedoara, rechemați la muncă din 1 noiembrie

Pe de altă parte, Combinatul siderurgic ArcelorMittal din Hunedoara recheamă la muncă toți angajații, începând cu 1 noiembrie, în condițiile în care sunt create premisele pentru repornirea liniei de laminare cu oțel adus din Ucraina, a anunțat președintele Sindicatului "Siderurgistul", Mircea Bordean, relatează Agerpres. Producția fabricii hunedorene fusese oprită în 12 septembrie, angajații au fost trimiși în șomaj tehnic cu 75% salariu și se deschisese o schemă de plecări voluntare. Acum însă, ArcelorMittal Hunedoara nu mai caută să reducă personalul, ci să-l păstreze. „Combinatul va reporni după data de 1 noiembrie, iar materia primă vine din Ucraina, de la combinatul din Krivoi Rog, care este tot o fabrică a grupului Arcelor. Acolo vor face bloomuri de oțel pentru Hunedoara, care va produce laminate lungi. În funcție de prețul energiei electrice și cel al fierului vechi, se va deschide și oțelăria electrică", a declarat liderul sindical.

viata-libera.ro

dcp100168 · October 10, 2025

Liberty Galaţi a primit 4 oferte: germanii de la Steel Mont, o firmă din Turcia, Umbrărescu şi o companie din Ucraina controlată de Rinat Ahmetov

Combinatul siderurgic Liberty Galaţi a primit patru oferte, din care două de tolling (de procesare a materiei prime de la germanii Steel Mont şi o firmă din Turcia) iar alte două pentru preluare active.

„Suntem în discuţii. Au fost depuse patru oferte. Două de tolling, de la Steel Mont şi o firmă din Turcia, care vor să vină cu materia primă, să finanţeze procesarea şi să vândă produsul finit. Este o soluţie temporară, paliativă. Alte două oferte sunt pentru preluarea activelor din partea unor investirori locali, de la Umbrărescu, şi o firmă din Ucraina”, a spus pentru ZF Remus Borza, preşedintele Euro Insol, administratorul concordatar, alături de Sierra Quadrant.

Potrivit unor surse din piaţă, firma din Ucraina care a depus oferta pentru Liberty Galati este gigantul Metinvest (grup de companii metalurgice şi miniere), controlată de miliardarul Rinat Ahmetov.

Steel Mont are o experienţă de trading de peste 10 ani la nivel global, comercializând produse din oţel finit şi semifabricat, precum şi minereuri şi alte materii prime pentru industria siderurgică. Pe de altă parte, Dorinel Umbrărescu este antreprenorul care conduce cele mai mari firme din construcţii de pe piaţa locală, Spedition UMB, SA&PE Construct dar şi Tehnostrade.

Liberty Galaţi este deţinută de grupul Liberty, al investitorului indiano-britanic Sanjeev Gupta. Compania a intrat din martie în concordat preventiv pentru a stabiliza businessul.

Combinatul siderurgic Liberty Galaţi a finalizat anul trecut cu afaceri de 2,1 miliarde de lei, în scădere de la 3,6 mld. lei anul anterior şi cu pierderi de 1,6 mld.lei, mai mici faţă de anul anterior, arată datele de la mfinante.ro. La finalul anului trecut, compania avea 4.900 de angajaţi. Combinatul de la Galaţi, deţinut anterior de ArcelorMittal, a fost achiziţionat la începutul lunii iulie 2019 de Sanjeev Gupta, împreună cu alte şase unităţi siderurgice importante şi cinci centre de servicii din şapte ţări europene.

zf.ro

Tollingul este „închirierea“ unei capacităţi de producţie pentru desfăşurarea unei activităţi.

dcp100168 · October 10, 2025

Ciocnirea „greilor” pentru Liberty Galaţi. Dorinel Umbrărescu, cel mai mare constructor, versus Rinat Ahmetov, cel mai bogat ucrainean

Omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, proprietarul celor mai mari companii din construcţii de pe piaţa locală, Spedition UMB, SA&PE Construct şi Tehnostrade, cu afaceri totale de 14,3 mld. lei anul trecut, este investitorul local interesat de preluarea activelor combinatului Liberty Galaţi. El intră însă în competiţie cu miliardarul Rinat Akhmetov, proprietarul gigantului Metinvest (grup de companii metalurgice şi miniere) din Ucraina, care şi-ar fi exprimat intenţia tot pentru preluarea fostului Sidex, potrivit unor surse din piaţă.

Rinat Ahmetov este cel mai bogat om din Ucraina şi unul din cei mai bogaţi din lume, fondatorul System Capital Management (SCM), cu activităţi în metalurgie, energie, minerit, petrol, gaze, telecomunicaţii şi patronul clubului de fotbal FC Şahtar Doneţk.

Pe piaţa locală este prezent deja prin investiţii în parcuri solare. La începutul anului, DRI, subsidiara grupului DTEK, în spatele căruia se află miliardarul Rinat Ahmetov, a pus în funcţiune cel de-al doilea parc solar în România, Glodeni II. Cu acest nou parc, al treilea finalizat, pentru că din 2023 DRI are şi un parc eolian finalizat, primul pe care îl vede România în ultimul deceniu, ucrainienii ajung la un portofoliu de parcuri funcţionale de 173 MW. Până în 2028, DRI a anunţat că doreşte dezvoltarea unui portofoliu de 1 GW de regenerabile în România şi deja 17% din acest obiectiv a fost atins. Pe lângă Glodeni I şi II, DRI operează în România şi parcul eolian de 60MWp din Ruginoasa, judeţul Iaşi, primul parc eolian construit în ţară în ultimul deceniu, care a devenit operaţional în decembrie 2023. Pe lângă Ruginoasa, Glodeni I şi Glodeni II, DRI începe construcţia celui de-al patrulea proiect în România, un parc fotovoltaic de 126MWp în Văcăreşti, judeţul Dâmboviţa.

Pe de altă parte, antreprenorul român Dorinel Umbrărescu, care şi-a exprimat intenţia de-a prelua singur combinatul din Galaţi, este cunoscut pentru Spedition UMB, SA&PE Construct şi Tehnostrade din Bacău, nume deja consacrate de ani pe şantierele din toată ţara, implicate în proiecte mari de infrastructură din România. Cele trei firme au au dominat în ultimii ani topul constructorilor. Intrarea lui în această cusă pentru Liberty arată puterea pe care o are prin grupul de firme pe care îl conduce. Umbrărescu a ajuns la afaceri totale de 14,3 mld. lei cu cele trei firme, care fac autostrada către Moldova, faţă de 8,8 mld. lei anul anterior, potrivit calculelor ZF.

Spedition UMB, Tehnostrade şi Sa&Pe Construct Companiile au ca proiect construcţia autostrăzii 7, cea care va lega Moldova de Capitală. Originar din Tănăsoaia, Vrancea, Dorinel Umbrărescu şi-a clădit businessurile în judeţul vecin, Bacău. A început să facă afaceri cumpărând două camioane pe care le-a folosit pentru a realiza transporturi internaţionale. Compania Spedition UMB din Bacău a depăşit afaceri de 5 mld. lei anul trecut, în creştere cu 61% faţă de nivelul de 3 mld. lei în 2023, arată datele publice. Şi profitul net a crescut la 81,7 mil. lei, faţă de 49,5 mil. lei anul anterior, potrivit mfinante.ro. O performanţă similară a reuşit şi compania SA&PE Construct, care a avut afaceri de 5 mld. lei anul trecut, faţă de 2,8 mld. lei anul anterior şi un profit net de 229 mil.lei, în creştere faţă de 67,8 mil. lei, arată aceiaşi sursă. Pe de altă parte, compania Tehnostrade a raportat anul trecut tot 4,3 mld. lei cifră de afaceri, în creştere faţă de 2,8 mld. lei anul anterior, arată datele de pe mfinante.ro. Şi profitul net a crescut la 417 mil.lei anul trecut, faţă de 345 mil. lei anul anterior.

Alte două oferte pentru Liberty Galaţi au venit de la germanii Steel Mont şi o firmă din Turcia, pe contracte de tolling, adică să vină cu materia primă, să finanţeze procesarea şi să vândă produsul finit.

zf.ro

dcp100168 · October 10, 2025

„Regele Asfaltului” a făcut primii pași pentru cumpărarea Liberty. Detalii de la discuții

Dorinel Umbrărescu, 63 de ani, proprietarul celui mai mare grup românesc de construcții (UMB), este interesat de achiziționarea Liberty Galați, iar reprezentanții celui supranumit „Regele Asfaltului” au fost vineri, 10 octombrie, în vizită la combinatul siderurgic aflat în dificultate financiară.

Cel mai mare producător de oțel din țară și din sud-estul Europei, combinatul Liberty Galați este controlat de magnatul indian Sanjeev Gupta și se află în concordat preventiv, încercând să evite insolvența printr-un plan de restructurare aprobat recent de instanță și creditori. Datoriile totale ajung la circa un miliard de euro, dintre care statul român are de recuperat aproape jumătate de miliard, prin credite acordate de EximBank și obligații restante către ANAF.

„Evaluare tehnică” Într-o reconfirmare a interesului pentru combinat, reprezentanții UMB și cei de la unul dintre cei mai mari furnizori europeni de echipamente, SMS, au făcut azi „evaluare tehnică”.

În ceea ce privește un preț al afacerii, surse apropiate tranzacției au declarat, pentru Libertatea, că e „prea devreme, acolo decizia e a statului, care e cel mai mare creditor”.

„Interes pentru repornirea combinatului există, la fel cum există și furnizori de echipamente și soluții tehnice. Dacă s-ar lua și o decizie în timp util, înainte ca dezafectarea și dezmembrarea echipamentelor, concedierea sau plecarea salariaților calificați etc. să devină un obstacol în calea repornirii, combinatul ar avea o șansă. Fără activitate, concedierea celor peste 4.000 de salariați este iminentă.

libertatea.ro

dcp100168 · October 10, 2025

O companie din Turcia propune investiții de 300 de milioane de dolari la combinatul siderurgic din Galați

Compania metalurgică Kayseri Metal Center (Turcia) este interesată să investească 300 de milioane de dolari în repornirea activității combinatului siderurgic Liberty Galați. Și filiala din Germania a comerciantului indian Steel Mont și-a exprimat interesul, fără a preciza detalii.

La aproape o lună și jumătate de când majoritatea angajaților combinatului Liberty Galați au intrat în șomaj tehnic, unitatea siderurgică ar putea avea șanse să-și repornească măcar parțial activitatea. Cel puțin două companii importante din domeniu siderurgic sunt interesate de combinatul românesc.

Una dintre ele, Kayseri Metal Center (Turcia), și-a exprimat intenția de a investi până la 300 de milioane de dolari în repornirea activității. „Considerăm că unitatea din Galați are un potențial enorm și poate continua să exercite o influență semnificativă”, se arată într-o scrisoare de intenție transmisă de conducerea KMC, document citit de Europa Liberă. Consorțiul turcesc este dispus să investească în decurs de un an până la 300 de milioane de dolari în materii prime și brame (semifabricat obținut prin laminarea lingourilor de oțel). O treime, respectiv produse în valoare de 100 de milioane de dolari, ar fi disponibilă în prima lună de la semnarea unui eventual acord.

Dacă ar fi aleasă, firma din Turcia propune o producție lunară de 100.000 de tone, ce ar urma să crească la 120-130.000 de tone, după două luni. Capacitatea de producție a Furnalului 5 de pe platforma combinatului gălățean, singurul operațional, poate ajunge la 200.000 de tone, lunar. Turcii susțin că aceasta ar fi doar o primă etapă și promit „investiții suplimentare ca inițiativă pe termen lung”. Cu 35 de ani de experiență în domeniu, KMC este unul dintre jucătorii importanți din industria metalurgică. Conform propriei prezentări, colaborează cu peste 2.500 de clienți din peste 80 de țări de pe cinci continente, în toate sectoarele care implică oțelul, cum ar fi electrocasnice, industria auto, industria de apărare, industria construcțiilor, cea navală etc. Volumul anual de vânzări de oțel este de 350.000 de tone.

Interesul Steel Mont pentru Liberty

Și un consorțiu european condus de compania comercială Steel Mont a propus un acord de prelucrare a combinatului Liberty Galați, conform federației internaționale Eurometal. Propunerea, prezentată administratorilor companiei gălățene pe 23 septembrie, prezintă planurile pentru reluarea activității de producție. Propunerea include aprovizionarea cu materii prime, operațiuni de prelucrare și achiziționarea de produse finite, precum și opțiunea unei potențiale achiziții viitoare a oțelăriei din Galați.

Cu sediul la Düsseldorf (Germania), Steel Mont se ocupă de comerțul, producția și transportul oțelului și al altor mărfuri, având filiale în Londra, Kiev, Istanbul, Dubai, Milano, Mumbai și Tianjin. Steel Mont este controlat de industriașul indian Rajesh Saraiya (56 de ani).

Nu este prima dată când compania încercă să preia active de producție siderurgice. În septembrie anul trecut, Steel Mont depunea o ofertă pentru Huta Czestochowa (Polonia). Cu o capacitate de producție de 700.000 de tone oțel/ an, Huta Czestochowa era în insolvență. Oferta Steel Mont a fost refuzată.

Șomaj tehnic și finanțare de 292 de milioane de euro topită

În prezent, Corpul de control al premierului Ilie Bolojan verifică modul în care a fost finanțat combinatul siderurgic Liberty Galați, în ultimii doi ani, cu 292 de milioane de lei de către banca de stat Exim Banca Românească. Combinatul siderurgic a beneficiat de două credite pentru a reporni activitatea Furnalului 5, singurul operațional.

Furnalul a funcționat doar câteva luni anul trecut și câteva zile anul acesta, iar în prezent nu este pus în funcțiune. Mai mult, combinatul este în concordat preventiv, iar majoritatea celor peste 3.000 de angajați au intrat în șomaj tehnic.

Înființat în 1961, combinatul din Galați a fost preluat în 2019 de grupul britanic Liberty House, parte a GFC Alliance, controlat de miliardarul de origine indiană Sanjeev Gupta. Cel mai mare producător de oțel integrat din România are în prezent o capacitate anuală de producție de două milioane de tone de oțel.

În decembrie 2023, Liberty Galați a primit de la Exim Banca Românească (controlată de stat, prin Ministerul Finanțelor) un împrumut de 142 de milioane de euro. Fondurile erau destinate repornirii Furnalului 5, singurul rămas funcțional în combinat, și relansării activității. Combinatul ar fi trebuit să producă 172.000 de tone de oțel/lună, nivel considerat suficient pentru ca societatea să își acopere costurile curente, însă fără a putea să înceapă plata datoriilor restante. Nu a reușit să atingă însă nici măcar nivelul minim stabilit.

Banii împrumutați de la banca statului român au ajutat compania să țină Furnalul 5 operațional doar în prima jumătate a lui 2024. Conform datelor din Planul de restructurare a activității Liberty Galați, combinatul a avut în martie 2024 un vârf de producție de 136.000 de tone de oțel lichid. Era, însă, doar 79% din nivelul minim estimat pentru acoperirea cheltuielilor de producție. Nu numai că nu era generat profit, dar veneau din urmă și datoriile scadente.

Cum a ajuns Liberty Galați, cel mai mare combinat siderurgic din țară și din sud-estul Europei, aproape de insolvență

Pe 11 decembrie 2024, statul român, prin Exim Banca Românească, acorda Liberty Tubular Products Galați S.A. un alt credit, în valoare totală de până la 150 de milioane de euro. Liberty Tubular Products Galați S.A deține laminorul de țevi sudate, este controlat în proporție de 99,99% de Liberty Galați și se află tot pe platforma combinatului. Activitatea industrială trebuia reluată din ianuarie 2025, iar producția țintă de oțel era prevăzută la 172.000 tone pe lună, prag de la care combinatul își poate acoperi cheltuielile de operare curente și ar putea începe plata datoriilor restante.

Abia în iunie a început faza de încărcare a furnalului, care a funcționat câteva zile.

Din 5 martie 2025, Liberty Galați este în situație de concordat preventiv, o formulă premergătoare falimentului, care permite o eventuală înțelegere cu creditorii și eșalonarea datoriilor. Din 13 august 2025, și Liberty Tubular este în concordat preventiv.

Din 1 septembrie, majoritatea salariaților sunt în șomaj tehnic și beneficiază de 75% din salariul de bază. Restanțele salariale depășesc o lună la care se adaugă bonuri de masă neachitate din iulie 2025.

europalibera.org

dcp100168 · October 12, 2025

Dorinel Umbrărescu şi Rinat Ahmetov, în luptă pentru Combinat. Patru oferte pentru Liberty Galaţi

Omul de afaceri român Dorinel Umbrărescu, proprietarul celor mai mari companii din construcţii de pe piaţa locală, şi miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov, deţinătorul gigantului minier-metalurgic Metinvest, sunt cei mai importanţi investitori care şi-au exprimat intenţia de a prelua combinatul siderurgic Liberty Galaţi.

Alte două oferte pentru Liberty Galaţi, ambele pe contracte de tolling, sunt de la germanii de la Steel Mont şi de la firma turcească Kayseri Metal Center, a declarat Remus Borza, preşedintele Euro Insol, administratorul concordatar al combinatului gălăţean, pentru Ziarul financiar. „Suntem în discuţii. Au fost depuse patru oferte. Două sunt de tolling, o soluţie temporară, paliativă. Alte două oferte sunt pentru preluarea activelor, Umbrărescu şi o firmă din Ucraina”, a spus Borza.

Tollingul reprezintă „închirierea“ unei capacităţi de producţie pentru desfăşurarea unei activităţi. Practic, cele două firme vin cu materia primă, finanţează procesarea acesteia şi vând produsele finite.

Cine sunt pretendenţii la oţelul de Galaţi

În vârstă de 63 de ani, Dorinel Umbrărescu este proprietarul firmelor Spedition UMB, SA&PE Construct şi Tehnostrade, care au avut anul trecut afaceri totale de 14,3 miliarde de lei şi un profit net de circa 727 milioane de lei.

Originar din Vrancea, Umbrărescu şi-a clădit businessurile în judeţul vecin, Bacău. A intrat în afaceri cu două camioane, pe care le-a folosit pentru transporturi internaţionale.

Reprezentanții celui supranumit „Regele asfaltului” au fost vineri, 10 octombrie, la combinatul siderurgic, într-o vizită de „evaluare tehnică”.

Rinat Ahmetov (59 de ani) este cel mai bogat om din Ucraina, fondator al companiei System Capital Management (SCM), cu activităţi în metalurgie, energie, minerit, petrol, gaze, telecomunicaţii şi patron al clubului de fotbal Şahtior Doneţk.

Pe piaţa românească, Ahmetov este prezent prin investiţii în parcuri solare. DRI, subsidiara grupului DTEK, în spatele căruia se află Rinat Ahmetov, are deja trei parcuri funcţionale, cu o capacitate de 173 MW, Glodeni I şi II (Mureş) şi Ruginoasa (Iaşi). Până în 2028, DRI a anunţat că doreşte să ajungă la 1 GW de regenerabile în România.

Steel Mont are o experienţă de trading de peste 10 ani la nivel global, comercializând produse din oţel finit şi semifabricat, precum şi minereuri şi alte materii prime pentru industria siderurgică.

Propunerea sa include aprovizionarea cu materii prime, operațiuni de prelucrare și achiziționarea de produse finite, precum și opțiunea unei potențiale achiziții viitoare a oțelăriei din Galați. Viziunea Steel Mont are în vedere pentru început doar reluarea producției de tablă groasă.

Cu sediul la Düsseldorf, Steel Mont are filiale la Londra, Kiev, Istanbul, Dubai, Milano, Mumbai și Tianjin. Compania este controlată de industriașul indian Rajesh Saraiya (56 de ani).

Cu 35 de ani de experiență în domeniu, compania metalurgică Kayseri Metal Center (KMC) este gata să investească 300 milioane de dolari în repornirea activității Liberty Galați. „Considerăm că unitatea din Galați are un potențial enorm și poate continua să exercite o influență semnificativă”, se arată într-o scrisoare de intenție transmisă de conducerea KMC, potrivit Europa Liberă.

Consorțiul turcesc este dispus să investească în decurs de un an până la 300 milioane de dolari în materii prime și brame. Firma din Turcia propune o producție lunară de 100.000 de tone, ce ar urma să crească la 120-130.000 de tone, după două luni.

KMC este unul dintre jucătorii importanți din industria metalurgică, având circa 2.500 de clienți din peste 80 de țări, în toate sectoarele care implică oțelul, precum electrocasnice, auto, apărare, construcții, naval etc.

Compania a fost fondată şi este condusă de Ziya Eren (55 de ani), care este şi proprietar al clubului de fotbal Crawley, din liga a treia engleză.

Pierderi de 1,6 miliarde de lei, anul trecut

Combinatul siderurgic Liberty Galaţi este deţinut de grupul Liberty al investitorului indiano-britanic Sanjeev Gupta. Compania se află din luna martie în concordat preventiv, pentru a încerca să evite insolvența printr-un plan de restructurare aprobat în august de instanță și creditori.

Datoriile totale ale combinatului gălăţean ajung la circa un miliard de euro, din care statul român are de recuperat aproape jumătate, prin credite acordate de EximBank și obligații restante către ANAF. În septembrie, premierul Ilie Bolojan a înființat un Comitet interministerial de protejare a interesului statului la Liberty. Statul român, cel mai mare creditor al Combinatului, poate cere oricând acționarului principal Sanjeev Gupta plata anticipată a celor 300 milioane de lei primiţi de la Exim Bank, astfel că se așteaptă implicarea Guvernului pentru deblocarea situației.

„Interes pentru repornirea combinatului există, la fel cum există și furnizori de echipamente și soluții tehnice. Dacă s-ar lua și o decizie în timp util, înainte ca dezafectarea și dezmembrarea echipamentelor, concedierea sau plecarea salariaților calificați să devină un obstacol în calea repornirii, combinatul ar avea o șansă. Fără activitate, concedierea celor peste 4.000 de salariați este iminentă”, a precizat administratorul concordatar al Liberty Galaţi.

Combinatul siderurgic din Galaţi a finalizat anul trecut cu afaceri de 2,1 miliarde de lei, în scădere de la 3,6 miliarde de lei în anul anterior, şi cu pierderi de 1,6 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. La finalul anului trecut, Liberty Galaţi avea 4.900 de angajaţi. Combinatul, deţinut anterior de ArcelorMittal, a fost achiziţionat de Sanjeev Gupta în iulie 2019.

viata-libera.ro

dcp100168 · October 18, 2025

Pe cine preferă muncitorii de la combinatul siderurgic din Galați în bătălia giganților Umbrărescu și Ahmetov / Lider de sindicat: „Simțim că suntem abandonați. Ne pierdem competențele și o parte din colegi au plecat”

G4Media a stat de vorbă cu muncitorii de pe platforma siderurgică Liberty de la Galați într-un moment de criză profundă a colosului siderurgic, marcată de oprirea producției și de neprimirea salariilor de luni de zile de către angajați.

Oamenii au declarat pentru G4Media că vor ca noul patron să dea cât mai repede drumul la producția de oțel, să respecte drepturile angajaților și să comunice permanent cu sindicatele în legătură cu măsurile pe care preconizează că le va lua. „Lucrez pe platforma siderurgică de 33 de ani. Problema combinatului siderugic trebuie urgentată de către Guvern, pentru că nu mai putem trăi așa. Avem două luni de când nu am primit banii, nu am primit bonuri de trei luni și nu avem certitudinea că se vor plăti și aceste indemnizații de 75%. Soluția este ca Guvernul să aducă un patron potent financiar, care să aibă experiență în ceea ce face și cu o piață de desfacere cât mai bună. Când spun potent financiar, mă gândesc să asigure salarii, materie primă și ustensile pentru întreținerea și repararea utilajelor”, a declarat pentru G4Media Costică Diaconu (52 de ani), maistru în echipa de mententanță a combinatului siderurgic din Galați, la departamentul de piese de schimb.

Angajatul Liberty Galați nu preferă pe cineva anume pentru cele două nume vehiculate ca potențial nou patron al combinatului, dar schițează un portret al acestuia. „Nu am o preferință neaparat pentru domnii Umbrărescu sau Ahmetov. Trebuie să fie cineva care să respecte contractul colectiv de muncă, să aibă o comunicare bună cu sindicatele, cu oamenii, să fie implicat în procesul de producție și în cel de negociere, chiar și al salariilor. Doar așa pot fi aduse lucrurile la normal și pentru a aduce liniștea pentru noi, cei care lucrăm aici, pentru siguranța zilei de mâine. Nu este important cine va fi noul patron. Important este ca cel care vine să susțină atât producția din combinat, cât și lucrătorii și Galațiul, pentru că se simte și în oraș o scădere a comerțului pentru că oamenii nu și-au mai primit bani de câteva luni”, a detaliat maistrul Costică Diaconu pentru G4Media.

„Nu mai avem cu ce să ducem copiii la școală, nu mai avem bani de lumină, de întreținere”

Un alt angajat din combinat a declarat pentru G4Media că oamenii au ajuns la capătul răbdării, pentru că nu și-au primit salariile de peste două luni și nu mai au bani pentru traiul zilnic. „Nu am mai primit salariul din luna august. Nu contează ce patron va veni. Că va fi domnul Ahmetov sau domnul Umbrărescu, important este să vină cu bani ca să pornim producția și să păstreze amprenta combinatului, adică fluxul cald și fluxul rece. Este o situație foarte dificilă, cu care noi nu ne-am mai confruntat până acum. Nu mai avem cu ce să ducem copiii la școală, nu mai avem bani de lumină, de întreținere”, a declarat Aurelian Cărăuș, electrician pe platforma siderurgică de 30 de ani, care lucrează în Fluxul Cald la Oțelărie, pentru G4Media.

Gălățeanul susține că Guvernul trebuie să se implice cât mai repede pentru clarificarea situației combinatului și reluarea producției. În caz contrar, angajații calificați își vor găsi alte locuri de muncă. „Aș dori ca implicarea Guvernului să fie cât mai rapidă, iar această preluare a combinatului să fie posibilă într-un timp cât mai scurt. Este esențial ca combinatul să-și revină, să avem din nou salarii și să vină din nou lumea la muncă. Dacă această situație va persista, oamenii se vor îndrepta către alte locuri de muncă. Rămânem fără personal calificat, iar situația va deveni din ce în ce mai dificilă. Chiar nu contează cine va veni. Să aibă chef de muncă și să pornim combinatul”, a concluzionat Aurelian Cărăuș.

Oamenii lui Ahmetov și Umbrăresc au verificat capacitățile de producție

Sindicatul Metalurgistul consideră că Executivul trebuie să se implice pentru a scoate combinatul siderurgic de la Galați din blocajul în care se găsește de luni de zile și care îl apropie cu fiecare zi care trece de faliment. „Credem ca soluția este intervenția Guvernului pentru noi și pentru viitorul nostru și al familiilor noastre. Simțim că suntem abandonați. Ne pierdem competențele prin plecarea colegilor și e de înțeles, nu îi condamn, pentru că au familii, au copii la școală, au facturi de plătit, s-au angrenat în anumite împrumuturi la bănci”, a declarat Gheorghe Bezman, președintele sindicatului reprezentativ Siderurgistul pentru G4Media.

Acesta spune că s-a produs oțel la combinat timp de 3 luni în 2024, iar în 2025 doar o lună. Gheorghe Bezman susține că actualul patron al combinatului siderurgic de la Galați, Sanjeev Gupta, s-a angajat că va depune garanții pentru reluarea producției până pe 30 septembrie 2025, lucru care nu s-ar fi întâmplat. În acest context, liderul sindicatului Siderurgistul spune că statul ar avea dreptul să intervină și să ceară patronatului indian fie să reia producția, fie să transforme datoriile în acțiuni și să se implice astfel direct în managementul combinatului de la Galați, a cărui situație a devenit dramatică în ultimele luni.

Între timp, reprezentanții potențialilor cumpărători ai combinatului, Ahmetov și Umbrărescu, au venit pe platforma siderurgică pentru a verifica starea utilajelor și a capacităților de producție, potrivit sindicatului Siderurgistul. „Îl sprijinim pe cel care respectă amprenta combinatului. Asta înseamnă atât fluxul cald, cât și fluxul rece, nu să vină să ia doar o parte din el. Pentru că în momentul când ia doar o parte din combinat, în următorii ani vom fi în aceeași situație”, susține liderul de sindicat Gheorghe Bezman.

Cum a ajuns colosul siderurgic în pragul falimentului, potrivit sindicaliștilor

Sindicaliștii consideră că, la nivelul managementului combinatului, s-au făcut greșeli, care au dus platforma siderurgică în situația în care se găsește astăzi. „Nu cred că pentru un om sau doi care nu și-au făcut treaba ar trebui să sufere 4.000 de oameni. Combinatul a avut un profit de 272 de milioane de euro în 2021. Și ne întrebăm cum un patron de la 272 de milioane de euro profit ajunge la o datorie de un miliard de euro”, a declarat Vasile Crișan, secretar general al sindicatului Siderurgistul, pentru G4Media.

Angajații combinatului recunosc că au existat și cauze externe care au provocat oprirea producției de oțel. Una dintre ele este costul energiei electrice, pentru care combinatul a plătit peste 100 de milioane de euro.

La fel de importantă este și taxa vamală instituită de Donald Trump la orice produs metalurgic sau din aluminiu importat din Europa. Nu în ultimul rând, lipsa de reglementare a metalurgiei europene, care a permis ca produse extrem de ieftine din China și alte zone ale lumii să invadeze piața și să tragă astfel pe dreapta combinatele siderurgice europene.

Sute de angajați vor să-și dea demisia

Dacă nimic nu se schimbă în viitorul apropiat, profesioniștii tineri din combinatul siderurgic de la Galați vor pleca cel mai probabil în străinătate, după ce a fost nevoie de ani de zile pentru formarea lor. Sute de angajați ai combinatului se gândesc să plece, potrivit sindicatului Siderurgistul, exasperați că nimeni nu le oferă un răspuns concret despre situația financiară a combinatului și perspectivele de viitor.

Intrarea în șomaj a mii de oameni la Galați ar înseamna costurile substanțiale pentru stat, dar și pierderi fiscale uriașe, în condițiile în care combinatul siderurgic este unul din cei mai mari contributori din județ și din țară. Alte sute de firme din România sunt în pericol să își închidă porțile dacă combinatul siderurgic de la Galați va dispare, pentru că depind de acesta într-o formă sau alta.

Context

Dorinel Umbrărescu, supranumit „Regele asfaltului”, este în competiție cu cel mai bogat ucrainean, Rinat Ahmetov, proprietarul gigantului Metinvest (grup de companii metalurgice şi miniere), pentru preluarea integrală a Liberty Galați, conform surselor consultate de Economedia. Cei doi sunt singurii care doresc preluarea integrală a combinatului siderurgic. Ambii investitori au mobilizat o echipă de specialiști la combinatul siderurgic, în perioada de due dilligence – Metinvest a venit cu 18 directori, iar Umbrărescu cu 5 directori, conform surselor.

Încă două companii mai sunt interesate de Liberty Galați, însă acestea nu doresc preluarea integrală a combinatului, ci doar operarea de contracte de tolling. Este vorba despre un consorțiu european condus de compania Steel Mont și de către o companie turcă.

Statul român ar prefera însă o soluție de preluare integrală, care să rezolve și problema sumelor pe care ANAF și EximBank le au de recuperat de la Liberty Galați, conform informațiilor Economedia.

Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina

Ahmetov a fondat în 2000 System Capital Management Group, cel mai mare grup financiar și industrial diversificat din Ucraina, cu interese în întreaga lume. Structura grupului SCM include peste 500 de companii care angajează aproximativ 200.000 de persoane în Ucraina, SUA, Europa și în întreaga lume.

El deține Metinvest, cel mai mare producător de oțel din Ucraina. Ahmetov mai deținea și oțelăriile Azovstal și Illich Iron & Steel Works, cu sediul în Mariupol, distruse de Rusia, care reprezentau coloana vertebrală a afacerii siderurgice. Ahmetov este patronul clubului de fotbal ucrainean Șahtior Donețk.

Rinat Ahmetov era considerat înainte de război un apropiat al lui Vladimir Putin, iar ulterior s-a dezis de președintele rus.

În iulie 2025, Rinat Ahmetov era cotat ca fiind a 390-a cea mai bogată persoană din lume, cu o avere estimată la 7,9 miliarde de dolari.

Condiția pusă de Umbrărescu pentru a prelua combinatul de la Galați

Dorinel Umbrărescu, omul de afaceri care deține cel mai puternic grup românesc de construcții, ar fi dispus să preia combinatul siderurgic Liberty Galați cu condiția ca statul român să îi cesioneze creanța bugetară de peste jumătate de miliard de euro pe care o are de recuperat de la combinat, au declarat pentru Economedia surse apropiate negocierilor. Altfel spus, Umbrărescu ar putea prelua datoria către statul român a actualului proprietar al combinatului, Sanjeev Gupta. „Dacă statul este de acord să-i cedeze creanța pentru a prelua combinatul, îl va face să funcționeze. Dacă nu, combinatul nu va mai merge niciodată”, susțin pentru Economedia persoanele citate. Aceleași surse afirmă că investitorul consideră că nimeni nu își asumă în prezent să investească într-o asemenea uzină, în lipsa unor garanții clare privind modul de transfer al controlului.

Liberty Galați, în concordat preventiv pentru a evita insolvența

Liberty Galați, deținut de Sanjeev Gupta, magnatul indian al industriei metalurgice, se află în prezent în concordat preventiv, o procedură prin care se evită intrarea în insolvență, iar creditorii și instanța au aprobat un plan de restructurare.

Datoriile Liberty Galați se ridică la circa un miliard de euro, din care doar statul român are de recuperat circa jumătate de miliard de euro – două linii de finanțare acordate de banca de stat EximBank (circa 300 de milioane de euro) și creanțe ale companiei către ANAF (circa 200 de milioane de euro).

Statul român caută acum să atragă investitori pentru a salva combinatul siderurgic Liberty Galați și fabrica de produse tubulare Liberty Tubular Products Galați. Cele două societăți se confruntă cu dificultăți financiare, din cauza prețurilor la energie, a tarifelor la oțel și a concurenței date de importurile masive de oțel, iar ambele au intrat în concordat preventiv și se pregătesc de restructurare.

„Am încercat să calificăm un nou investitor sau un consorțiu de noi investitori sau acționari care să susțină combinatul. Suntem în discuții preponderent cu companii românești cu obiect de activitate complementar cu (fostul , n.r.) Sidex, care folosesc, comercializează oțelul sau tabla de la Galați. Chiar și de dimineață am avut o discuție cu unul dintre investitori, a făcut o scrisoare-angajament către Guvern. Suntem în discuție cu un consorțiu de firme din Germania, Italia, Spania pe un contact de tolling, care nu rezolvă problema creditorilor, dar firma vine cu materii prime și plătește salarii”, a declarat Remus Borza pentru Economedia.

g4media.ro

dcp100168 · October 20, 2025

Ofertă germană de retehnologizare a combinatului siderurgic gălăţean

După cum am mai scris, proprietarul celui mai mare grup românesc de construcții (UMB), Dorinel Umbrărescu, se află printre cei interesaţi de achiziționarea Liberty Galați, iar reprezentanții săi au fost deja în vizită la combinatul siderurgic.

Oamenii "regelui asfaltului" au fost însoţiţi la Galaţi de specialiştii unuia dintre cei mai mari furnizori europeni de echipamente, grupul german SMS, care au transmis: „Suntem partenerul potrivit pentru proiecte provocatoare, cum ar fi revitalizarea combinatului din Galați, și suntem dispuși să vă sprijinim, ca antreprenor român de primă clasă, pentru a dezvolta Galațiul până la un nivel competitiv în cadrul industriei siderurgice europene”.

„În ceea ce privește conceptele de modernizare, echipele noastre au fost deja la Galați pentru primele investigații, pentru a putea accelera procesul, imediat ce combinatul va fi preluat. Prin urmare, suntem dispuși să garantăm performanța uzinei. Suntem pregătiți să furnizăm servicii de întreținere, reparație și modernizare dintr-o singură sursă, pentru a minimiza timpul de nefuncționare și a pregăti utilajele pentru viitor”, a adăugat SMS Group, într-un comunicat de presă, preluat de libertatea.ro. „Suntem foarte optimiști că vom consolida cooperarea pe parcursul procesului de modernizare a diferitelor uzine din Galați și așteptăm cu interes să sprijinim industria siderurgică din România”, se mai arată în comunicat.

SMS Group este un conglomerat de peste 80 de companii cu activitate internațională, specializat în inginerie mecanică și de instalații pentru siderurgie și metalurgie. Grupul, deținut integral de familia Weiss, are circa 13.000 de angajați, în peste 50 de țări.

Istoria firmei a început în 1871, cu o fierărie fondată de Carl Eberhardt Weiss în oraşul german Siegen, care producea roabe, cărucioare şi vagoane miniere. Compania s-a extins pas cu pas şi a ajuns să producă laminoare, diverse maşini-unelte şi chiar şenile pentru tancuri. În zilele noastre, grupul SMS are sediul central în Mönchengladbach şi are în portofoliu instalații pentru metalurgie, tehnologii de forjare și turnare, instalații pentru producția de fontă și oțel, cuptoare pentru metale neferoase, instalații de extrudare, turnare și laminare, laminoare de profile și produse semifabricate, sârmă și bare. De asemenea, compania prestează diverse servicii, precum întreținerea și repararea instalațiilor, servicii de digitalizare și sisteme pentru tehnologii electrice, de automatizare și de mediu. În plus, compania operează instalații de tratare a apei, recuperarea energiei, acționări mecanice, logistică portuară şi reciclare a bateriilor. La nivel global, SMS Group a generat anul trecut vânzări de circa patru miliarde de euro.

viata-libera.ro

dcp100168 · October 23, 2025

Ofertă oficială a lui Umbrărescu pentru preluarea activelor Liberty Galaţi

Compania UMB Steel, controlată de familia omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, a transmis oficial Guvernului că vrea să preia datoriile pe care combinatul siderurgic Liberty Galați le are către Exim Banca Românească (garantate cu mijloacele de producție) și ANAF.

„Societatea UMB Steel își manifestă intenția fermă de a achiziționa de urgență activul funcțional reprezentând combinatul siderurgic din Galați, de la societățile Liberty Galați și Liberty Tubular, prin intermediul unei finanțări acordate de către Exim Banca Românească, rezultând în achitarea integrală a datoriilor înregistrate de către cele două societăți față de Exim și ANAF”, se arată în documentul transmis Guvernului de UMB Steel, citat de Europa Liberă.

„Rambursarea creditului acordat de către Exim va fi structurată astfel încât să fie achitată din activitatea UMB Steel, în termenii ce urmează a fi agreați”, se mai arată în documentul semnat de Alexandru Umbrărescu, fiul „regelui asfaltului”.

„Subliniem faptul că intenția de achiziție are caracter imediat, întrucât doar în aceste condiții investiția mai prezintă relevanță economică, activul suferind o degradare continuă, care, în lipsa unei tranzacții rapide, va conduce la pierderea interesului UMB Steel”, mai spune Alexandru Umbrărescu. Acesta cere şi organizarea unei întâlniri de lucru „pentru implementarea tuturor pașilor necesari pentru salvarea Combinatului”.

Guvernul "pasează motanul" administratorilor concordatari

Vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, șeful cancelariei premierului, Mihai Jurca, și secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, sunt principalii destinatari ai scrisorii de intenție semnate de Alexandru Umbrărescu, directorul general al UMB Steel, Remus Borza, președintele Euro Insol, și Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR, aceștia din urmă în calitate de administratori concordatari.

Într-un răspuns transmis pentru Europa Liberă, Guvernul a subliniat că „toate discuțiile despre eventualii investitori au loc la nivelul administratorilor concordatari, cărora Guvernul nu intenționează să li se substituie”.

Statul are de recuperat peste 400 milioane de euro

Propunerea ar putea rezolva problema statului, care are de recuperat peste 400 milioane de euro din cele peste 1,2 miliarde de euro, cât reprezintă datoriile totale ale Liberty Galaţi. Dacă statul îi va acorda creanța lui Umbrărescu, acesta ar putea avea un cuvânt greu de spus în privința viitorului Combinatului. Pe de o parte, el va avea cel mai important vot în procedura de concordat preventiv. Pe de altă parte, creditul pe care compania omului de afaceri vrea să îl preia este garantat cu mijloacele de producție ale colosului siderurgic.

Liberty Galați și subsidiara Liberty Tubular Products Galați (fabrica de țevi sudate) au primit de la statul român, prin Exim Banca Românească, un împrumut de 292 milioane de euro. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) are de recuperat 587 milioane de lei (116 milioane de euro).

UMB Steel a cumpărat şi Oţelu Roşu

La sfârșitul lui 2024, firma Eco Wind Power, controlată de familia Umbrărescu, a achiziționat activele combinatului siderurgic Oțelu Roșu, în urma unei licitații la care a fost ofertant unic, contra sumei de 142 milioane de lei (28 milioane de euro). Asociații Eco Wind Power sunt Mirela Umbrărescu (89% din capital), Alexandru Teodor Umbrărescu (5%), Petru Răzvan Umbrărescu (5%) și Dorinel Umbrărescu (1%), conform termene.ro. Rebotezată UMB Steel, compania a încheiat anul 2024 cu o cifră de afaceri de 500.000 de lei şi pierderi de 3,7 milioane de lei.

viata-libera.ro

dcp100168 · October 24, 2025

Va fi organizată o licitație internațională

Cunoscutul construtor român de drumuri Dorinel Umbrărescu și cel mai bogat ucrainean, Rinat Ahmetov, au depus oferte pentru preluarea combinatului siderurgic Liberty Galați, scrie Economedia, care citează surse.

Umbrărescu și Ahmetov sunt singurii doi au trimis scrisori de intenție pentru preluarea integrală a combinatului, dar, potrivit surselor Economedia, va fi organizată totuși o licitație internațională, la care este posibil să mai vină și alți investitori. Prețul încasat pe combinatul siderurgic este estimat între 420 și 700 milioane de euro.

„Guvernul urmează să primească vineri o modificare la planul de restructurare care va permite vânzarea core-businessului în cadrul unei licitații, pornind într-o primă etapă de la valoarea de piață și, dacă nu se va vinde, a doua licitatie va fi la un preț egal cu valoarea de lichidare a activelor (prețul care s-ar încasa în faliment)”, au arătat sursele citate.

economica.net

dcp100168 · October 27, 2025

Ministerul Economiei: Combinatul va fi preluat de un partener care va investi și care va avea un management profesionist

Combinatul siderurgic Liberty Galați, controlat actualmente de indianul Sanjeev Gupta și incapacitat total de prețurile mari la energie, va fi preluat de un investitor care își va asuma un plan de investiții și un management profesionist, a declarat Viorel Băltărețu, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, în cadrul în cadrul conferinței ”Economia circulară – un AS în mâna României: Cum înmulțim miliardele de euro din deșeuri în PIB-ul național” organizată de CDG.

Combinatul de la Galați, fostul Sidex, încă este oprit din cauza costurilor prea mari și a lipsei de capital de lucru. Combinatul este în prezent în discuții pentru a fi preluat de la patronul indian. ”S-a creat o Comisie inter-ministerială la Guvern. Este o situație complicată, nu ne dorim în niciun caz ca această zonă, atât pentru efectul social cât și pentru efectul economic, să dispară – nu că nu ar fi în moarte clinică. Să vedem cum o putem revigora sau revitaliza. Dar, iarăși, venind din zona privată, eu spun că intervenția statului trebuie să fie inteligentă, nu ca un ajutor pe care îl dăm și mai băgăm banii într-o gaură neagră.

Trebuie să vedem că acest sprijin pe care îl dăm să fie unul care are o perspectivă de transformare a acelei zone într-o activitate economică eficientă. Este nevoie de produsele lor și cred că există, eu cel puțin așa o văd, o posibilitate să fie transformat. E nevoie de investiții, trebuie să găsim o modalitate să găsim partenerul corect care să investească acolo și care după aceea să își asume, profesionist, să facă un management adevărat. Nu să vadă acea platformă ca pe o vacă de muls”, a explicat Băltărețu.

cursdeguvernare.ro

dcp100168 · October 28, 2025

Guvernul a aprobat vânzarea accelerată a activelor combinatului siderurgic Liberty Galați

Sindicatul Siderurgistul a avut întâlniri cu administrația combinatului siderurgic de la Galați și avocații concordatari, ce au vizat plata salariilor restante către cei 4.000 de angajați și asigurarea funcționării combinatului pe termen mediu și lung.

Administratorii concordatari au informat managementul combinatului privind negocierile desfășurate în prezent pentru încheierea unui contract de tolling. „Acesta ar putea asigura reluarea producției, o încărcare a întregului flux în următoarele luni și posibilitatea evitării întârzierilor salariale. În discuțiile cu avocații concordatari am aflat că guvernul a aprobat o procedură de vânzare accelerată a activelor combinatului.

Următorii pași sunt modificarea planului de restructurare, validarea noii variante și deschiderea procesului transparent de vânzare a activelor prin exigibilizarea creanțelor Eximbank și ANAF. Astfel, se realizează o platformă care să permită investitorilor interesați să poată cumpăra activele și alături de o infuzie obligatorie de capital din lucru, să poată reporni combinatul într-un mod sustenabil”, a declarat Vasile Crișan, secretarul general al Sindicatului Siderurgistul, pentru G4Media.

Între timp, echipele de specialiști de la posibilii investitori, Dorinel Umbrărescu și omul de afaceri ucrainean Rinat Ahmetov, continuă evaluările tehnice pe platforma siderurgică. Acest proces și tollingul se desfășoară în paralel.

„În acest moment lucrăm la transformarea celor 17.800 de tone de brame din producția care a rezultat din repornirea furnalului 5. Discutăm de a doua repornire, cea din 5 iunie 2025, în urma căreia s-au realizat 57.000 de tone de oțel. Din acestea, 17.800 de tone sunt prelucrate acum”, a precizat Vasile Șerban. Primele stocuri de produse siderurgice sunt finalizate și urmează să fie livrate clienților. Sectoarele din combinat în care se lucrează în prezent pe acest segment al producției sunt decaparea, zincarea și acoperirea organică. Toate acestea fac parte din secția laminări de benzi la rece.

Sindicatul Siderurgistul a purtat discuții cu administrația combinatului și pentru plata restanțelor salariale pentru cei 4.000 de angajați ai Liberty de la Galați, ce ar urma să aibă loc în luna noiembrie 2025. Este vorba de achitarea salariilor pe luna august 2025 și plata celor 75% din salariul de bază pe lunile septembrie și octombrie, inclusiv tichetele de masă, după ce angajații au fost trimiși în șomaj tehnic. Sindicatul Siderurgistul a prelungit cu un an contractul colectiv de muncă în urma discuțiilor cu administrația combinatului, potrivit informațiilor.

„România riscă să piardă o capacitate industrială vitală, iar costurile vor fi din punctul meu de vedere suportate pe termen lung prin șomaj și pierderi fiscale destul de însemnate la bugetul de stat. Sunt zeci de mii de gălățeni ale căror destine depind direct sau indirect de ceea ce se întâmplă pe platforma siderurgică”, a declarat Vasile Șerban, secretarul general al sindicatului Siderurgistul.

Combinatul siderurgic de la Galați are în prezent 1.197 de creditori, cei mai mari fiind Eximbank și ANAF. În 1988 se realizau 7,8 milioane de tone de oțel pe platforma siderurgică. În ultimii doi ani s-au produs doar 457.000 de tone de oțel.

profit.ro

dcp100168 · October 30, 2025

Declarații care se bat cap în cap despre vânzarea combinatului siderurgic din Galaţi

Prefectura Galați a organizat, joi, o nouă întâlnire a Comisiei de dialog social, la care au fost invitați și toți parlamentarii gălățeni. A fost, astfel, o comisie mai aparte, pentru că pe ordinea de zi s-au aflat subiecte pentru care Galațiul arde, la propriu: situația Combinatului Liberty și impactul asupra economiei locale, analiza principalelor direcții de dezvoltare a județului, sprijinul instituțional și parlamentar pentru dezvoltarea economică și socială a Galațiului. Din păcate, subiectul Liberty a rămas ca-n tren și veți vedea imediat de ce.

Ședința a început cu două momente de reculegere, unul în memoria victimelor de la "Colectiv", iar cel de-al doilea în amintirea regretatului președinte al Patronatului IMM-urilor, Marian Filimon.

Din start trebuie spus că parlamentarii gălățeni „nu au făcut majoritatea” la Comisia de dialog social. Au fost prezenți doar cinci din 13, ceilalți fiind ori prinși în alte comisii, ori au confirmat și n-au mai venit, ori nu au fost interesați. Parlamentarii prezenți au fost Bogdan Rodeanu și George Ștefanache, Marius Humelnicu, Viorica Sandu și Bogdan Ciucă. AUR a strălucit prin absență, la fel şi independenţii.

Administratorul concordatar Remus Borza zice una...

În ceea ce privește cazul combinatului siderurgic Liberty Galați, discuțiile din cadrul comisiei au luat o turnură incredibilă, greu de explicat. Pentru mine personal, a fost pentru prima dată în trei decenii de jurnalism când am plecat de la un eveniment fără să știu ce să scriu.

Mai exact, administratorul concordatar al Liberty, Remus Borza, a avut o intervenție în direct, pe telefonul prefectei Andreea Naggar, în care a spus: „Ședința Comitetului interministerial pentru Liberty încă nu s-a încheiat, dar s-au votat modificările planului de restucturare și derularea vânzării accelerate a core-businessului Liberty. Va fi o licitație internațională, la care se știu deja doi participanți (UMB și grupul ucraineanului Ahmetov) și de care s-a arătat interesat și un conglomerat indian (Jindal Group - n.r.).

Suntem deja în faza finală a evaluării activelor Liberty și vom începe curând promovarea internațională a licitației. În două luni sperăm să avem licitația, iar prețul obținut va fi între 420 milioane de euro (prețul de lichidare) și circa 800 milioane de euro (valoarea de piață).

Vom acoperi toate creanțele garantate (Eximbank, ANAF, Primăria Galați) și plata tuturor salariilor restante. Lichidarea lunii august și salariile pe lunile septembrie și octombrie ar putea începe încă din noiembrie, iar prima plată, pentru lichidarea pe august, va fi în cel mult două săptămâni.

Vânzarea accelerată creează premise reale pentru repornirea Combinatului, într-un termen de 4-6 luni.

Dacă se va semna și contractul de tolling cu un consorțiu germano-italiano-spaniol, în 45 de zile am putea reporni toate secțiile, asta înseamnă până la sfârșitul anului”.

Tot prin telefonul prefectului, Remus Borza i-a spus viceprimarului Sorin Enache că stația de captare Priza Dunării nu va fi dată în plată către Primăria Galați și că o decizie va fi luată de eventualul cumpărător. „Putem găsi o formulă juridică și putem vorbi, la un moment dat, de stadionul Oțelul”, i-a mai spus Borza viceprimarului, acesta din urmă afirmând că preluarea stadionului nu este o urgență chiar atât de mare.

...ministrul Economiei și secretarul de stat Gîdei zic alta

Toate bune și frumoase după declarațiile lui Remus Borza, numai că imediat a venit... găleata cu apă rece.

„Nu s-a votat nimic astăzi în comitetul interministerial!”, a spus Bogdan Rodeanu (USR), după ce a vorbit cu ministrul Economiei, Radu Miruță, coleg de partid cu deputatul gălăţean.

A treia „sursă” pe acest subiect a fost secretarul de stat în Ministerul Economiei, Laurențiu Gîdei (PSD), care a participat la ședința de comitet de joi și a confirmat ceea ce a spus Bogdan Rodeanu.

Conform lui Gîdei, comitetul interministerial nu ia decizii, ci doar analizează și elaborează propuneri. Una din aceste propuneri este ca administratorul concordatar să includă în planul de restructurare a Liberty și clauze privind închirierea unor linii de producții, deoarece „sunt multe firme interesate”.

„Preocuparea noastră este cum vor fi achitate salariile restante și resimțim o presiune socială enormă. Astfel de știri, care nu se bazează pe situația reală, nu ne fac bine. Oficial, sunt tatonări, discuții, intenții. În primul rând, concordatarul trebuie să fie de acord cu propunerile de modificări ale planului [...]. Săptămâna viitoare ar putea fi știri consistente oficiale”, a mai spus secretarul de stat Laurențiu Gîdei.

viata-libera.ro

dcp100168 · November 1, 2025

Alternativele salvării Combinatului Siderurgic Galați: „vânzare accelerată” în decembrie sau „închirierea” producției

Membrii Comitetului Interministerial constituit la Guvern pentru protejarea intereselor statului în criza de la Combinatul Siderurgic „Liberty” și identificarea unor noi investitori, au pe masă două opțiuni: varianta propusă de administratorii concordatari, de „vânzare accelerată” prin organizarea unei licitații în luna decembrie și aceea a încheierii unor contracte de tolling, care presupune „închirierea” a capacităților de producție.

Comitetul Interministerial pentru apărarea intereselor statului în criza de la Combinatul Siderurgic „Liberty” s-a întrunit joi, dar nu a fost luată nicio decizie care să contureze modul de rezolvare a crizei, deși din punct de vedere juridic se știe foarte bine ce ar trebui făcut pentru identificarea unor investitori care relanseze producția de oțel.

Următorii pași sunt modificarea Planului de Restructurare, aprobarea acestor modificări de Tribunalul Galați și exigibilizarea creanțelor Exim Bank și ANAF care permite procedura scadenței anticipate și lansarea unei licitații internaționale pentru vânzarea activelor unor investitori interesați să relanseze producția.

Declarații controversate despre deciziile Comitetului Interministerial de la Palatul Victoria. Licitație sau „închiriere”?

La Prefectura Galați a avut loc o ședință a Comisiei de Dialog Social despre criza de la combinatul siderurgic. Au participat câțiva parlamentari, lideri sindicali, șefi de instituții. Simultan, la Palatul Victoria avea loc ședința Comitetului Interministerial pentru protejarea intereselor statului în criza de la „Liberty” SA, o ședință în care așteptată luarea unor decizii importante.

Comitetul din care fac parte vicepremierul Marian Neacșu și miniștrii Finanțelor, Economiei, Justiției și șefii Cancelariei și SGG a fost înființat de premierul Ilie Bolojan în septembrie și ar trebui ca după două luni de activitate să decidă ce trebuie făcut, care este varianta optimă.

La solicitarea prefectului de Galați, Adreea Anamaria Naggar, în ședința de la Prefectura Galați a intervenit administratorul concordatar Remus Borza care a precizat că la Palatul Victoria au fost aprobate propunerile administratorior concordatari, printre care și aceea de organizare a unei licitații pentru vânzarea activelor combinatului și găsirea unui investitor care să relanseze producția:

„S-au votat modificările propuse de noi la Planul de Restructurare, modificări care prevăd o procedură de vânzare accelerată a bussinesului, a activelor funcționale de Liberty în cadrul unor proceduri competitive. Va fi de fapt o licitație internațională”, a spus Remus Borza.

Declarațiile lui Remus Borza au fost infirmate de Laurențiu Gâdei, secretar de stat la Ministrul Economiei, care a participat la ședința comitetului în locul ministrului Radu Miruță și la rândul lui, a intervenit în ședința de la Prefectura Galați: „A fost o ședință de consultări și analiză a tuturor propunerilor administratorilor concordatari și a altora. Fac aici o paranteză și spun că acest Comitet Interministerial este un comitet de analiză, nu poate lua decizii, nu este mandatat să ia decizii.

S-a convenit ca Exim Bank, pentru că ei sunt cei care gestionează direct relația cu concordatarul, să introducă și alte clauze, cum ar fi posibilitatea închirierii platformelor de producție, astfel încât să se reia fluxul de producție cât mai repede”.

Cele două puncte de vedere se bat cap în cap. Borza susține că a fost aprobată varianta organizării unei licitații internaționale pentru găsirea unui investitor, iar Gâdei, care a participat la ședința de la Guvern, susține că deocamdată membrii comitetului nu au ca prioritate găsirea unui investitor, discutând despre încheierea unor contracte de tolling, de „închiriere” a capacităților de producție.

Varianta optimă, „vânzare accelerată” cu licitație în decembrie. Combinatul s-ar vinde cu un preț între 400 și 800 milioane euro

Chiar dacă membrii Comitetului Interministerial de la Guvern ezită să ia în calcul varianta optimă, organizarea unei licitații pentru găsirea altui investitor în locul actualului patron al Combinatului „Liberty”, Sanjeev Gupta, care a tăiat orice legătură cu combinatul, să vedem ce șanse are găsirea unui alt investitor.

Potrivit lui Remus Borza, președintele Euro Insolv, care alături de CITR constituie consorțiul concordatar al combinatului, la cele două oferte de preluare a activelor „Liberty” SA Galați, a UMB Steel a lui Dorinel Umbrărescu și a Metinvest-ului lui Rinat Ahmetov, a mai apărut și a 3-a ofertă, a Jindal Group, unul dintre cele mai puternice grupuri industriale din India, cu o cifră de afaceri de peste 80 de miliarde de dolari.

Existența a 3 oferte pentru preluarea activelor combinatului sugerează că ar putea avea succes organizarea unei licitații, întrucât în condițiile unei asemenea concurențe ar fi obținut și un preț cât mai bun.

La acest moment, pe platforma siderurgică de la Galați este în desfășurare evaluarea tuturor activelor, după care, având aceste date, se poate trece la întocmirea caietului de sarcini și organizarea licitației internaționale.

„Noi suntem în etapa de finalizare a evaluării tuturor activelor Liberty. În două săptămâni vom avea valorile finale. Lucrăm în paralel la caietul de sarcini și regulamentul de vânzare, pe care l-am propus comitetului interministerial pentru avizare. Toată procedura internă a fost derulată de către noi.

După ce avem și raportul oficial de evaluare, sigur, vom începe promovarea, caiet de sarcini, regulamente de vânzare, promovarea națională și internațională, astfel încât de azi în două luni de zile să avem deja licitația”, ne-a declarat Remus Borza, care a mai precizat că activele s-ar putea vinde la o sumă între 400 și 800 milioane euro:

„La ce preț se va adjudeca? La un preț cuprins între valoarea de piață, care e în jur de 800 de milioane de euro și valoarea de lichidare, care e în jur de 419 – 420 de milioane de euro. Deci va fi un preț, undeva, la 500 – 600 de milioane de euro.

Banii ăștia vor fi suficienți ca să acoperi toate creanțele garantate, însemnând Exim Bank, însemnând parțial și creanțele ANAF, însemnând Primăria Municipiul Galați și alți creditori garantați, dar și plata tuturor salariilor restante”.

Plata datoriilor către cele 1.169 de firme furnizoare depinde de prețul cu care va fi vândut combinatul

În acest scenariu există și un punct nevralgic, cel al datoriilor către creditorii chirografari, adică cele 1.169 de firme furnizoare de materii prime și servicii care riscă falimentul în condițiile în care, conform Planului de Restructurare, abia prin 2029 vor putea încasa 10% din banii datorați de combinat.

„Asta este în funcție de prețul obținut la vânzare. Nu facem o vânzare pe sub masă, pentru prieteni, va fi promovată la nivel internațional. Sper să fie foarte mulți ofertanți din afară, pe lângă cei autohtoni.

În atare situație, în atare condiții, sper să obținem un preț cât mai mare, astfel încât și creditorii chirografari și în special cele câteva zeci de companii din Galați care în ultimul timp au susținut combinatul, să își recupereze mai mult de 25%, cât le este garantat acum prin plan. În varianta inițială a Planului de Restructurare era 10% pentru chirografari. Acum prin varianta de plan care a fost și omologată este cu 25%. Deci pot lua mai mult dacă prețul va fi mai mare”, a adăugat Remus Borza.

puterea.ro

Sign In

Planurile de salvare a combinatului siderurgic din Galaţi

Recommended Posts

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

Create an account or sign in to comment

Create an account

Sign in

Browse

Activity

Important Information