Planurile de salvare a combinatului siderurgic din Galaţi

[dcp100168]

Blocaj la Liberty Galaţi, cel mai mare combinat siderurgic. Remus Borza acuză comitetul interministerial că nu ia nicio decizie

♦ Administratorii concordatari au venit cu patru variante de salvare a combinatului, dar niciuna nu a fost agreată de guvern. Mai mult, comitetul interministerial vede ca soluţie închirierea combinatului ♦ Repornirea combinatului presupune aproape 200.000 de tone de materii prime în fiecare lună şi 90 mil. euro lunar. Prin vânzare, ANAF şi EximBank şi-ar putea recupera banii, iar combinatul ar putea relua producţia.

Liberty Galaţi, cel mai mare combinat siderurgic, un colos cu afaceri de 2,1 mld. lei şi 3.300 de angajaţi în şomaj, este într-o situaţie critică, în con­diţiile în care comitetul interministerial format de guvern nu a agreat niciuna din variantele propuse de administratorii con­cordatari şi ar vrea închirierea combinatului. „În mod paradoxal, comitetul interministerial şi-a schimbat abordarea şi atitudinea şi a venit cu o propunere cel puţin ciudată de a închiria combinatul. Ca să produci însă trebuie să vii cu minim 200 de milioane de euro, ca să asiguri buna funcţionare a combinatului. Cine vine cu aceşti bani când combinatul nu este al lui?“, a spus la ZF LIVE Remus Borza, preşe­dintele Euro Insol, administratorul concordatar, alături de CITR.

Un pilon al in­dustriei, combinatul are rol strategic atât în sectorul construcţiilor, industria navală, cât şi în dez­voltarea marilor proiecte de infra­structură, iar închiderea lui ar produce un efect negativ asupra mai multor businessuri.

În prezent, Liberty Galaţi este deţinută de grupul Liberty, al investitorului indiano-bri­tanic Sanjeev Gupta. Compania, cu datorii de 1,2 mld. euro şi cu pierderi de 1,1 mld. euro, a intrat din martie în concordat preventiv pentru a stabiliza businessul. Compania a trimis în şomaj 3.300 de angajaţi şi a restructurat o parte din personalul TESA. Doar 400-500 de salariaţi mai lucrează la două comenzi pe laminare, zincare.

ANAF are de recuperat 150 de milioane de euro de la Liberty, iar EximBank 300 mil. euro. „Avem trei luni de zile deja restanţă la plata dobânzii, 2,5 milioane de euro lunar. (…) Sigur, mai grav o să fie de la 1 ianuarie 2026 când intră la plată şi rata. Dacă Liberty nu reuşeşte nici dobânda să plătească, nu va fi în stare din ianuarie încolo să plătească şi rate din principal. Câtă vreme avem trei luni restante la plata dobânzii, în orice secundă Eximbank poate să-şi exicibilizeze cele două linii de finanţare. Cu alte cuvinte, să-şi declare scadenţa anticipată a celor două credite”. El spune că ar fi o variantă directă ca EximBank să îşi execute garanţiile, tot ce înseamnă aproape cele 1200 de hectare pe care se întinde Liberty, compania cu cea mai mare amprentă la sol, tot ce înseamnă hale de producţie, echipamente, toate gajate în favoarea EximBank.

Borza a subliniat că a propus cea mai rapidă variantă, respectiv vânzarea accelerată a core-businessului în cadrul procedurii de concordat, prin care atât EximBank cât şi ANAF îşi recuperau bani. Mai mult, noului cumpărător i-ar fi fost impusă obligaţia să vină şi cu capitalul de lucru, 200 de milioane de euro.

Evaluarea combinatului este aproape finalizată şi a fost realizată de compania Darian. Valoarea de lichidare este de 420 mil. euro, în timp ce valoarea de piaţă se ridică la 800 mil. euro, potrivit lui.

„Deci prin vânzare aveam premise reale şi sănătoase de repornire a combinatului într-un orizont de patru-cinci luni de zile”.

De preluarea activelor s-ar fi arătăt interesaţi gigantul MetInvest din Ucrainaa, controlat de miliardarul Rinat Akhmetov, antreprenorul Dorinel Umbrărescu, cel mai mare constructor, indienii de la Jidal, dar şi investitori turci. Ultimele date arătau că Liberty primise şi două oferte pe contracte de tolling, de la germanii Steel Mont şi o firmă din Turcia.

Combinatul mai are circa 9.000 tone pe care să le proceseze săptămâna aceasta, altfel spus în scurt timp se va epuiza întreaga cantitate de oţel brut produsă în iunie-iulie. Repornirea combinatului presupune aproape 200.000 tone de materii prime în fiecare lună şi 90 mil. euro lunar.

„Suntem într-un blocaj din care nu profită combinatul, salariaţii sau economia. Dacă vorbim de reindustrializare, de revigorarea industriei de apărare, de participarea într-un viitor apropiat la reconstrucţia a Ucrainei, cum poţi face toate lucrurile astea omorând singurul producător de oţel? Pentru că aici duce în final lipsa de asumare şi pasivitatea”.

zf.ro

[dcp100168]

Un senator propune ca statul să preia combinatul siderurgic din Galaţi şi să-l listeze la bursă

Un senator propune ca statul român să preia combinatul siderurgic din Galaţi şi să-l listeze la bursă. Liberty Galaţi, cel mai mare combinat din ţară, trece printr-o perioadă grea din punct de vedere economic. Companii din România şi din străinătate s-au arătat interesate de preluarea afacerii.

Propunerea aparţine senatorului Marius Humelnicu. În cadrul emisiunii „Ediţie Specială” de la Pro Lider FM, parlamentarul a spus că unitatea siderurgică de la Galaţi ar trebui preluată de stat pentru a fi retehnologizată şi listată la bursă. „Soluţia optimă pentru salvarea combinatului siderurgic Liberty Galaţi, în opinia mea, ar fi ca statul să-l preia în contul datoriilor acumulate la EximBank şi ANAF. Ulterior, ar fi necesare investiţii în reparaţii şi retehnologizarea furnalului şi a principalelor linii tehnologice. După această etapă, combinatul ar putea fi listat la bursă, ceea ce i-ar permite să îşi continue activitatea fără povara datoriilor şi să acceseze inclusiv fonduri europene pentru dezvoltare”, a declarat senatorul Marius Humelnicu.

mediafax.ro

[dcp100168]

Acord la Guvern pentru vânzarea fostului Sidex. Suma la care s-ar putea ajunge și unde vor merge banii

Comitetul interministerial format de guvern pentru salvarea combinatului siderurgic Liberty Galați a ajuns la o înțelegere cu administratorii concordatori pentru deblocarea procesului de vânzare, important pentru repornirea colosului Sidex, potrivit surselor CursDeGuvernare.ro.

Până acum nicio soluție propusă nu fusese agreată de Comitet, care venise la rândul lui în urmă cu o săptămână cu ideea închirierii combinatului.

Concluzia comună este favorabilă repornirii combinatului, ceea ce creează premisele pentru reluarea producției anul viitor, în cazul în care procesul de vânzare se derulează fără probleme. Ședința Comitetului interministerial a avut loc joi.

Ofertele oficiale vor fi depuse în procedura de vânzare. Combinatul e deținut în prezent de indianul Sanjeev Gupta, care n-a venit cu capitalul pentru repornire

Momentam există doar declarații sau scrisori de intenție înaintate către Guvern de către trei grupuri: UMB-ul lui Dorinel Umbrărescu, cel mai mare constructor local de drumuri și autostrăzi, Metinvest-ul miliardarului ucrainean Rinah Akhmetov și grupul Jindal din India. Scrisorile de intenție vizează preluarea întregului complex, iar, în plus, la Galați, pe platformă se află zilele acestea și un grup mare din Irak, care face o evaluare a activului.

Valoarea de vânzare va fi determinată prin raportul de evaluare, dar se urmărește o tranzacție între 419 milioane de euro și 720 de milioane de euro. Din această sumă se vor plăti creditorii garantați – EximBank și ANAF – și poate o parte din creditorii indispensabili în contextul în care, dacă combinatul este supraofertat, s-ar putea vinde spre limita superioară.

Combinatul funcționează parțial în prezent. Pentru repornirea Furnalului 5 e nevoie de 200 de milioane de euro

În acest an combinatul a funcționat cu Furnalul nr. 5 aproximativ 5 săptămâni, în perioada iunie-iulie, producând aproximativ 70.000 de tone de oțel, care a fost vândut și exportat. În acest moment mai e un rest de 17.000 de tone de oțel sub formă de tablă laminată la cald care se vopsește, se zinchează și se vinde în proporție de 95% către doi cumpărători. Notă: Inițial, din procesul de producție iese fontă, fonta se transformă în oțel, oțelul se transformă în brame de oțel – care sunt linguri de 19 tone fiecare –, iar bramele se dau la laminat, dică se face foaie subțire, tablă laminată sau tablă groasă, în funcție de destinație.

După cele 5 săptămâni de producție combinatul a rămas fără bani și așteaptă acum un investitor care să vină cu capital de lucru, în condițiile în care pentru repornirea Furnalului 5 e nevoie de aproximativ 200 de milioane de euro.

Combinatul mănâncă în jur de 200.000 de tone de materie primă pe lună:
aproximativ 50.000 de tone de cox, 60.000 de tone de minereu și concentrat de fier, 45.000 de tone de fier vechi, 15.000 de tone de var, aproximativ 10.000 de feroaliaje, zinc, vorsea, etc.

Valoarea materiei prime înseamnă undeva la 90 de milioane de euro pe lună. Totodată, materia primă vine preponderent din extern. În Polonia sunt două mine de cox: ZKZ și GSW cu unul din cel mai bun cox. Există un vapor în Constanța și cu cox adus din Columbia, iar la nivel general se mai aduce și din China sau Indonezia. Minereul de fier cel mai aproape de noi și cel mai bun ar fi din Turcia. Varul provine din intern, fierul vechi tot intern, în timp ce feroaliajul din afară – vopseaua și zincul din Polonia, Germania și Bulgaria. 

Marea problemă: costul energiei

Cel mai mare cost prohibitiv asupra combinatului îl are energia, pe care Liberty o cumpără la un preț de 10 ori mai mare decât principalii producători de oțel din India, China sau Egipt. În același timp, marii producători din Europa se apropie la nivel de costuri, dar sunt mai competitivi decât noi pentru că în Germania și în Spania, de exemplu, prețul MW de energie e 70-80 de euro, în timp ce pentru Liberty costul este de circa 200 de euro pe MW, în prezent. Comparativ, în Asia, MW de energie e în jur de 20-30 de dolari.

Totodată, în cazul gazului natural, acesta este de circa 4 ori mai scump: în jur de 32-33 de euro MW pentru Liberty, iar la ceilalți producători e 7-8 dolari MW de energie. Notă: Din punctul de vedere al utilităților energetice, industria siderurgică este industrie puternic consumatoare de energie, energofagă. Liberty este cel mai mare consumator de energie și de gaz din România, cu un consum de 2,1 TW de energie și 1,7 TW pe gaz – la prețurile menționate producția este grevată financiar și combinatul este necompetitiv. 

În același timp, Comisia Europeană a anunțat recent un pachet mai mare de măsuri, însă cu aplicabilitate de la 1 iulie 2026. Acestea constau în reducerea contingentului de oțel non-UE de la 30 de milioane de tone la 18 milioane de tone și dublarea taxelor vamale pentru respectivele 18 milioane de tone, de la 25% la 50%, cuplat cu măsuri de subvenționare a prețului de energie și gaz pentru producătorii industriali. Aici Comisia se referă nu doar la producătorii de oțel, ci și la cei din industria petrochimică, adică la care gazul e materie primă. 

cursdeguvernare.ro

[dcp100168]

Planurile de salvare a combinatului siderurgic Galați. Licitație internațională cu preț minim. În lipsa unui câștigător, intervine statul

Închirierea urgentă a liniilor de producție, organizarea unei licitații internaționale cu preț minim și o eventuală intervenție a statului român, în caz de eșec – sunt cele trei etape prin care, în lunile următoare, s-ar putea încerca salvarea combinatului din Galați.

Un document intern, transmis săptămâna trecută de conducerea combinatului Liberty Galați, ar putea aduce puțină lumină în ceea ce privește viitorul unității siderurgice. Cu datorii totale de 1,2 miliarde de euro, salarii neachitate din august și producția oprită pe fluxurile principale, fosta perlă a industriei grele românești este în concordat preventiv din luna mai 2025. Dacă planul de reorganizare nu reușește, combinatul poate intra în faliment.

Trei sunt pașii care ar trebui - conform documentului intern - făcuți pe sârma subțire care ar redresa compania: o formă de închiriere urgentă (numită tolling, n.r.) a capacităților de producție, urmată de o licitație internațională cu preț minim, pentru care există deja interes din partea a cel puțin trei firme. În cazul în care ar eșua, ar urma pasul trei – statul ar putea interveni, în calitate de principal creditor, cu peste 400 de milioane de euro. Majoritatea bunurilor Liberty Galați sunt în prezent puse gaj către stat.

Variantele redresării

Documentul transmis de conducerea combinatului Liberty Galați și consultat de Europa Liberă arată că, la nivelul Guvernului, continuă „în ritm accelerat” discuțiile privind salvarea companiei. Este vorba de Comitetul interministerial pentru protejarea intereselor statului la combinatul siderurgic Galați, înființat în septembrie 2025. Statul are de recuperat, prin Exim Banca Românească, la care este acționar majoritar, prin ANAF sau alte instituții, peste 400 de milioane de euro. „Activele (bunurile) valoroase ale Combinatului nu vor fi vândute prin negociere directă, ci ar putea fi scoase la o licitație internațională, transparentă, în mai multe etape”, se arată în raportul intern al Liberty Galați. Prețul minim nu va putea scădea sub un anumit prag care să acopere atât creanțele către entitățile publice, cât și o parte (neprecizată) din cele ale furnizorilor chirografari, care nu au niciun fel de garanție. Nu este specificat care ar putea fi procentul minim în cazul celor din urmă.

Prețul obținut ar putea fi între 420 milioane de euro (prețul de lichidare) și circa 800 milioane de euro (valoarea de piață), conform datelor oferite de administratorul concordatar Remus Borza, de la Euro Insol, în Comisia de dialog social organizată de Prefectura Galați pe 30 octombrie 2025.

„Profilul noului investitor prevede nu doar forță financiară ci și: accesul acestuia la materii prime, existența unui portofoliu de clienți, logistică potrivită activității noastre, expertiză dar și un aport imediat de capital de lucru și chiar un pachet de investiții”, se mai arată în documentul intern al Liberty Galați, consultat de Europa Liberă.

„Dacă, însă, la finalul licitației nu se va decide un câștigător, s-a pus la punct un mecanism de intervenție a statului”, prevede strategia conducerii Liberty în document.

Dat fiind că o astfel de licitație presupune timp, iar angajații sunt deja în șomaj tehnic din septembrie, cu restanțe salariale din august și deja își depun cereri de demisie, este propusă și o variantă intermediară. „Cu toate că eforturile de a se rezolva această problemă (organizarea licitației, n.r.) s-au intensificat, o asemenea procedură ar putea dura câteva luni. De aceea, se lucrează în continuare la finalizarea unui contract de tolling care să asigure o repornire tehnică a Combinatului, evitarea degradării liniilor în timpul iernii și asigurarea salariilor, până la venirea noului investitor”, se mai arată în raportul intern consultat de Europa Liberă.

În prezent, producția rămâne oprită pe fluxurile principale, conform documentului: „Pentru luna decembrie, pe fondul unei producții extrem de reduse, se vor lua măsuri de limitare severă a consumurilor energetice și la protejarea echipamentelor și rețelelor.”

Europa Liberă a cerut Guvernului să transmită dacă reprezentanții Comitetului interministerial pentru protejarea intereselor statului la combinatul siderurgic Galați au luat vreo decizie referitoare la Liberty Galați cu privire la închirierea activității (tolling), vânzarea activelor sau o intervenție a statului. Nu am primit vreun răspuns.

Cine ar putea fi interesat de preluarea Liberty Galați

UMB Steel, controlată de familia omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, și-a exprimat încă din vară intenția de a prelua o parte din datoriile Combinatului Siderurgic Galați, garantate cu capacitățile de producție. „Societatea UMB Steel își manifestă intenția fermă de a achiziționa de urgență activul funcțional reprezentând combinatul siderurgic din Galați, de la societățile Liberty Galați și Liberty Tubular, prin intermediul unei finanțări acordate de către Exim Banca Românească, rezultând în achitarea integrală a datoriilor înregistrate de către cele două societăți față de Exim și ANAF”, se arată într-un document transmis în toamnă Guvernului de UMB Steel, document consultat de Europa Liberă.

Într-un comunicat de presă transmis la acel moment de echipa de comunicare a Guvernului către Europa Liberă se arată că „toate discuțiile despre eventualii investitori au loc la nivelul administratorilor concordatari, cărora Guvernul nu intenționează să li se substituie”. „Guvernul este interesat să valorifice interesele strategice ale statului. De asemenea, Guvernul este preocupat de situația angajaților de la Societățile S.C. Liberty Galați S.A. și S.C. Liberty Tubular Product Galați, societăți cu capital privat care, în prezent, înregistrează creanțe fiscale și bugetare deținute de statul român”, mai spune Executivul în răspunsul pentru Europa Liberă.

Și gigantul Metinvest (grup de companii metalurgice şi miniere), controlat de miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov, și-a exprimat interesul.

De asemenea, grupul indian Jindal Steel ar fi dispus să preia combinatul, au declarat pentru Europa Liberă surse din conducerea Liberty Galați.

Cel puțin două companii ar fi interesate de varianta de tolling. Este vorba de Steel Mont, cu o experienţă de trading de peste zece ani la nivel global, comercializând produse din oţel finit şi semifabricat, precum şi minereuri şi alte materii prime pentru industria siderurgică. Și compania metalurgică Kayseri Metal Center (Turcia) este interesată să investească 300 de milioane de dolari în repornirea activității combinatului siderurgic Liberty Galați, conform unor documente consultate de Europa Liberă.

Procurori: fonduri guvernamentale delapidate, firma Gazprom implicată

Mai multe echipaje de poliție și procurori, însoțiți de jandarmi, au descins vineri 7 noiembrie, la șase dimineața, la combinatul siderurgic Liberty Galați. Într-un comunicat de presă ulterior, Secția de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție anunța că sunt făcute șapte percheziții în județele Galați, Ilfov și municipiul București, la sediul social al societății (numită X în comunicat) și la locuințele persoanelor implicate, într-o cauză privind „săvârșirea infracțiunilor de delapidare cu consecințe deosebit de grave și evaziune fiscală”. Procurorii susțin că „persoanele cu funcții de conducere din cadrul societății comerciale au acționat în vederea delapidării acesteia prin intermediul unor entități afiliate înregistrate în alte jurisdicții, acestea din urmă fiind implicate și în crearea unor circuite evazioniste”.

Comunicatul explică și presupusele mecanisme de furt și evaziune fiscală pe care procurorii le suspectează.

Cu certificate CO₂ (permise de poluare): Conducerea companiei ar fi vândut ieftin (23,9 euro/buc) 5,75 milioane certificate către Gazprom Rusia și a încasat 137 milioane de euro. Banii ar fi fost trimiși la firme afiliate, nu au rămas în companie. În 2021, firma cercetată ar fi avut lipsă trei milioane certificate, prin urmare a trebuit să cumpere urgent un milion de certificate de la o firmă din grup (Cehia) cu 47,8 euro/buc, în valoare totală de 48 milioane de euro. De asemenea, ar fi cumpărat două milioane ce certificate de la Gazprom cu 48 euro/buc, în valoare totală de 107 milioane euro, din care 17 milioane euro doar comisioane. Rezultatul a fost că s-ar fi scos 154 milioane de euro din firmă.

Cu împrumuturi și garanții fictive: Conducerea companiei ar fi dat peste 137 milioane de euro firmelor din grup (Europa), deși nu era nevoie din punct de vedere operațional.

Cu contracte false: Procurorii susțin că s-ar fi realizat plăți fictive de 17 milioane de euro pentru „consultanță” către o firmă offshore. De asemenea, s-ar fi plătit 40 milioane de dolari către o firmă din Singapore pentru „servicii” care nu ar fi existat. Prejudiciul total calculat de procurori este de aproximativ 300 milioane de euro în perioada 2019–2023, bani care ar fi luați din firma X și trimiși la companii controlate de suspecții din dosar, fără ca firma sau statul să beneficieze.

„Liberty și echipa sa de management au acționat întotdeauna în conformitate cu legislația și cu reglementările din România, respectând recomandările consilierilor juridici locali”, a transmis în replică un purtător de cuvânt al combinatului gălățean. „În cadrul investigației, compania cooperează deplin cu autoritățile, având încredere că și-a desfășurat activitatea în mod corect și transparent. Liberty respinge ferm orice acuzație privind comportamente necorespunzătoare sau practici ilegale.”

Anchetă guvernamentală la Liberty Galați

Această anchetă nu este singura care vizează compania siderurgică. Corpul de control al premierului Ilie Bolojan verifică modul în care a fost finanțat combinatul siderurgic Liberty Galați, în ultimii doi ani, cu 292 de milioane de euro de către banca de stat Exim Banca Românească.

Combinatul siderurgic a beneficiat de două credite pentru a reporni activitatea Furnalului 5, singurul operațional. Furnalul a funcționat doar câteva luni anul trecut și câteva zile anul acesta, iar în prezent nu este pus în funcțiune. Mai mult, combinatul este în concordat preventiv, iar majoritatea angajaților au intrat în șomaj tehnic.

În acest context, Europa Liberă l-a întrebat pe premierul Ilie Bolojan dacă a luat în calcul o analiză sau chiar o anchetă referitoare la modul în care a fost acordat acest credit de Exim Bank către Liberty Galați și o subsidiară. „Corpul de control al Guvernului verifică modul în care s-a dat acest credit - la finalul controlului se va prezenta un raport”, a transmis Ilie Bolojan, în conferința de presă de miercuri, 24 septembrie 2025.

Prim-ministrul nu a oferit mai multe informații referitoare la data când a dispus trimiterea echipei în control. „Interesul țării noastre este să avem un sector care funcționează în această zonă (a siderurgiei, n.r.), pentru că tot ce înseamnă construcții în România se bazează, totuși, pe o componentă importantă care ține de metal.” „Pentru a ne echilibra deficitele, pentru a avea producție importantă în România, ar fi bine să nu distrugem toate aceste active, să le menținem într-o formă sau alta împreună cu capitalul privat, în condiții de piață, în condiții funcționale”, a mai spus Bolojan.

Întrebat de Europa Liberă dacă sunt deja măsuri concrete luate, premierul a transmis că ele vor fi comunicate în perioada următoare. Am revenit, la jumătatea lunii noiembrie, cu noi întrebări adresate Guvernului privind stadiul anchetei Corpului de control. Nu am primit vreun răspuns.

Finanțarea de 292 de milioane de euro, topită

Înființat în 1961, combinatul din Galați a fost preluat în 2019 de grupul britanic Liberty House, parte a GFC Alliance, controlat de miliardarul de origine indiană Sanjeev Gupta.

Cel mai mare producător de oțel integrat din România are în prezent o capacitate anuală de producție de două milioane de tone de oțel.

În decembrie 2023, Liberty Galați a primit de la Exim Banca Românească (controlată de stat, prin Ministerul Finanțelor) un împrumut de 142 de milioane de euro. Fondurile erau destinate repornirii Furnalului 5, singurul rămas funcțional în combinat, și relansării activității.

Combinatul ar fi trebuit să producă 172.000 de tone de oțel/lună, nivel considerat suficient pentru ca societatea să își acopere costurile curente, însă fără a putea să înceapă plata datoriilor restante. Pentru asta, ar fi trebuit să producă mai mult. Combinatul de la Galați nu a reușit să atingă însă nici măcar nivelul minim stabilit.

Banii împrumutați de la banca statului român au ajutat compania să țină Furnalul 5 operațional doar în prima jumătate a lui 2024. Conform datelor din Planul de restructurare a activității Liberty Galați, combinatul a avut, în martie 2024, un vârf de producție de 136.000 de tone de oțel lichid. Era, însă, doar 79% din nivelul minim estimat pentru acoperirea cheltuielilor de producție.

Nu numai că nu era generat profit, dar veneau din urmă și datoriile scadente. Pe 11 decembrie 2024, statul român, prin Exim Banca Românească, acorda Liberty Tubular Products Galați S.A. un alt credit, în valoare totală de până la 150 de milioane de euro. Liberty Tubular Products Galați S.A deține laminorul de țevi sudate, este controlat în proporție de 99,99% de Liberty Galați și se află tot pe platforma combinatului.

Activitatea industrială trebuia reluată din ianuarie 2025, iar producția țintă de oțel era prevăzută la 172.000 tone pe lună, prag de la care combinatul își poate acoperi cheltuielile de operare curente și ar putea începe plata datoriilor restante. Abia în iunie a început faza de încărcare a furnalului, care a funcționat câteva zile. Din 5 martie 2025, Liberty Galați este în situație de concordat preventiv, o formulă premergătoare falimentului, care permite o eventuală înțelegere cu creditorii și eșalonarea datoriilor. Din 13 august 2025, și Liberty Tubular este în concordat preventiv.

europalibera.org

[dcp100168]

Remus Borza, preşedintele Euro Insol, administratorul concordatar al Liberty Galaţi: Aşteptăm până pe 10 decembrie votul pe planul de restructurare. În ianuarie-februarie vrem să organizăm licitaţia pentru vânzarea core-businessului.

Remus Borza, preşedintele Euro Insol, administratorul concordatar al combinatului Liberty Galaţi, aflat într-un blocaj, spune că aşteaptă până pe 10 decembrie votul pe planul de re­struc­turare, astfel încât în ianuarie-fe­bruarie să poată fi organizată licita­ţia pentru vânzarea core-businessului.

„Am formalizat modificarea de plan trimisă la comitetul interminis­te­rial, creditori şi Tribunalul Galaţi, iar pe 10 decembrie trebuie să îşi exprime votul privind vânzarea core-busi­nessu­­lui, la preţ de 670 mil. euro. Lici­taţia vrem să o organizăm în ianuarie - fe­bruarie. Dacă nu vin la prima licita­ţie cumpărători, o organizăm şi pe a doua în martie, iar până la vânzare luăm în calcul şi un contract de tol­ling“, a spus Remus Borza, preşedin­tele Euro Insol, administratorul concordatar, alături de CITR.

Combinatul a intrat într-un blocaj, în condiţiile în care comitetul intermi­nisterial nu a agreat niciuna din vari­antele propuse de administratorii con­cordatari şi ar vrea închirierea combi­na­tului. În condiţiile în care adminis­tratorii au venit cu patru variante de salvare a combinatului, dar niciuna nu a fost agreată. Guvernul ar trebui să accepte vânzarea accelerată a core-businessului.

zf.ro

[dcp100168]

Vânzarea Liberty, la pachet cu Priza Dunării și laminorul de țevi sudate

Remus Borza, președintele Euro Insol, administrator concordatar al Liberty Galați alături de CITR, a declarat că votul creditorilor pentru planul de restructurare modificat este așteptat până pe 10 decembrie. „Viața liberă” a intrat în posesia documentului.

„Am formalizat modificarea de plan trimisă la comitetul interministerial, creditori și Tribunalul Galați, iar pe 10 decembrie trebuie să își exprime votul privind vânzarea core-businessului, la preţ de 670 milioane de euro. Licitația vrem să o organizăm în ianuarie-februarie. Dacă nu vin la prima licitație cumpărători, o organizăm și pe a doua în martie, iar până la vânzare luăm în calcul și un contract de tolling“, a spus Remus Borza, pe 1 decembrie, pentru ZF.

Varianta actualizată a planului de restructurare a combinatului Liberty Galați a fost distribuită creditorilor, votul final al acestora fiind așteptat în zilele următoare. Conform documentului studiat de „Viața liberă”, se dorește vânzarea în bloc a activului industrial al Liberty și a laminorului Liberty Tubular Products. De asemenea, planul prevede vânzarea separată a Clubului "Sidex" și a Stadionului "Oțelul".

Conform documentului citat, în componența activului industrial sunt incluse următoarele unități: Secția de aglomerare, Furnalul 5 și Oțelăria; Laminorul de tablă groasă; Laminoarele de benzi la cald și la rece și secțiile de galvanizare și vopsire; Priza Dunării; Uzina cocso-chimică; Halda de zgură; terenurile și construcțiile din incintă, precum și toate celelalte echipamente și instalații necesare în procesul de producție.

Pierderea controlului asupra Prizei Dunării, de neconceput

Documentul prezintă succint importanța Prizei Dunării pentru Liberty: „Aceasta reprezintă sursa principală de apă brută pentru procesele industriale ale combinatului, care are nevoie de un volum semnificativ de apă pentru producția siderurgică. Orice întrerupere sau pierderea controlului asupra Prizei ar afecta grav capacitatea de operare a combinatului, punând în pericol chiar posibilitatea continuării activității.

În același timp, Priza Dunării asigură alimentarea cu apă potabilă pentru populația orașului Galați, inclusiv pentru instituții critice, precum spitale și școli. Prin urmare, este necesară protejarea acestui activ strategic și asigurarea că nu vor exista întreruperi în furnizarea apei potabile către municipiul Galați.

Astfel, cumpărătorul Combinatului Siderurgic va avea obligația furnizării în continuare a apei potabile către această regiune, ce va fi inclusă în cadrul contractului autentic de vânzare. Totodată, până la valorificare, Liberty Galați va putea încheia un contract de comodat cu Primăria Galați, dacă se va impune, în vederea asigurării furnizării apei potabile pentru municipiu”.

Conform surselor „Vieții libere”, se află într-un stadiu avansat întocmirea unui contract de comodat, deocamdată pe șase luni, între Liberty și Primăria Galați, privind Priza Dunării.

În ceea ce privește includerea în același pachet de vânzare a Liberty și Liberty Tubular Products, aceasta este justificată în document prin „strânsa interdependență” cu infrastructura și logistica acesteia din urmă, Liberty Tubular Products „neputând funcționa total independent”.

Valoarea de lichidare, 60% din cea de piață

Licitația pentru core-businessul Liberty Galați va fi publică, competitivă, cu strigare, cu preț în urcare.

„Propunem vânzarea în bloc a activelor din componența Combinatului Siderurgic Galați, prin organizarea unei licitații, având prețul de pornire de 690.153.643 de euro exclusiv TVA, reprezentând valoarea de piață a activului conform raportului de evaluare întocmit de către Darian DRS.

În situația în care activul nu este valorificat în cadrul licitației, propunem organizarea unei noi licitații având prețul de pornire de 407.124.890 de euro exclusiv TVA, reprezentând valoarea de lichidare a activului conform raportului de evaluare. Menționăm faptul ca valoarea de lichidare reprezintă aproximativ 60% din valoarea de piață”, propun administratorii concordatari.

Documentul precizează că vânzarea în bloc a activelor din componența Liberty Galați (transfer de activitate) se realizează fără colectarea TVA, atâta timp cât beneficiarul este o persoană impozabilă și continuă activitatea economică transferată. De asemenea, „activul nu se va putea adjudeca sub prețul de pornire al licitațiilor”.

Autorii planului de reorganizare menționează că patru entități și-au manifestat interesul de a investi în repornirea Liberty: UMB Steel (grupul de firme al lui Dorinel Umbrărescu), Metinvest BV (consorțiul miliardarului ucrainean Rinat Ahmetov), irakienii de la VAN Company și indienii de la Jindal. „În privința primelor două companii, reprezentanții acestora au finalizat un proces de due-diligence tehnic, prin prezența unui număr mare de specialiști în Combinat. De asemenea, reprezentanții firmei irakiene VAN Company au efectuat o vizită la Combinat, urmând a transmite la Galați în viitorul apropiat o echipă tehnică”.

Tollingul, singura soluție pentru reluarea rapidă a producției

În vederea reluării activității operaționale în cel mai scurt timp, precum și plății salariilor restante și curente, administratorii concordatari afirmă că au fost purtate negocieri în vederea încheierii unui contract de tolling. „Arătăm că Steel Mont GmbH și-a manifestat interesul în acest sens, însă nu a transmis o ofertă fermă până la data redactării prezentei”, se afirmă în document.

Conform surselor noastre, compania Metinvest a lui Ahmetov este în cele mai avansate discuții pentru acest contract de tolling.

Documentul precizează că partenerul contractual pentru tolling „va prelua integral costurile aferente reluării fluxului de producție, incluzând: costurile adiționale necesare repornirii producției; costurile variabile legate de materii prime, energie și materiale consumabile; costurile fixe legate de operare (salarii, taxe și impozite aferente salariilor, reparații, mentenanță, pază, impozite locale, obligații de mediu etc.), acestea fiind reflectate sub forma închirierii de către Liberty Galați a infrastructurii necesare desfășurării procesului de producție. Liberty Galați va beneficia de o marjă de profit aplicată la suma totală a costurilor fixe, ce urmează a fi agreată. Totodată, un element de negociere îl va reprezenta achiziționarea certificatelor CO2 de pe piață”.

„Încheierea unui contract de tolling nu va necesita o modificare ulterioară a planului de restructurare”, spun administratorii concordatari ai Liberty.

Clubul social și stadionul, vândute separat

Clubul "Sidex" și Stadionul "Oțelul" vor fi scoase separat la licitație. Prima strigare va fi de 1.076.915 euro pentru clubul social și de 3.515.797 de euro pentru stadion, adică sută la sută din valoarea de piață. Dacă prima licitație nu se adjudecă, prețurile de pornire vor coborî la 753.840 euro pentru club și 2.461.058 euro pentru stadion.

În caz de faliment, toată lumea pierde

În ipoteza eșecului implementării concordatului preventiv, alternativa optimă pentru Liberty Galați este deschiderea procedurii falimentului.

„Această alternativă este, din punct de vedere tehnic, singura variantă viabilă pentru valorificarea patrimoniului, în eventualitatea unui eșec al planului de concordat. Cu toate acestea, analiza comparativă arată că randamentele de recuperare pentru creditori în procedura de faliment sunt semnificativ inferioare celor prognozate în scenariul restructurării”, potrivit documentului.

Astfel, "prin vânzarea propusă prin intermediul acestui program de restructurare modificat, categoria creanțelor garantate (Exim Banca Românească, ANAF și Primăria Galați) își recuperează integral banii în ambele ipoteze de valorificare. De asemenea, în procedura concordatului, vor beneficia de distribuiri și ceilalți creditori, în funcție de suma obținută prin vânzare".

În schimb, în procedura de faliment, categoria creanțelor garantate (Exim Banca Românească, ANAF și Primăria Galați) își recuperează maxim 65%, iar toți ceilalți creditori nu primesc nimic, se mai afirmă în document.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Restructurarea Liberty Tubular, omologată de Tribunalul Galați

O primă victorie în instanță pentru administratorii concordatari ai „familiei” Liberty de la Galați s-a produs miercuri, 17 decembrie, odată cu omologarea de către Tribunalul Galați a planului de restructurare a Liberty Tubular Products Galați - laminorul de țevi sudate al combinatului Liberty.

„Soluția pe scurt: Admite cererea. În temeiul art. 28 din Legea nr. 85/20214 omologhează planul de restructurare privind pe debitoare, astfel cum a fost modificat. În temeiul art. 28 alin. (5) din Legea nr. 85/2014 prezenta hotărâre se comunică debitoarei, administratorului concordatar și creditorilor. În temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, de la data pronunțării prezentei hotărâri de omologare a planului de restructurare se suspendă de drept executările silite individuale asupra debitorului ce au ca obiect recuperarea unor creanțe afectate și curgerea prescripției dreptului de a cere executarea silită a creanțelor acestora. Respinge, ca rămasă fără obiect, cererea de prelungire a suspendării executărilor silite față de debitoare. Executorie. Cu drept de a formula apel în termen de 7 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Galați. Pronunțată astăzi, 17.12.2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței”, potrivit anunțului de pe portalul instanței.

Așa cum „Viața liberă” a mai scris, restructurarea Liberty Tubular Products este parte din planul general de restructurare a Combinatului Liberty, plan care, în forma lui modificată, propune vânzarea în bloc către un investitor strategic a core-businessului Liberty și a laminorului Liberty Tubular Products, în scopul reluării producției.

Tot miercuri, Liberty Galați a câștigat un proces cu ANAF, Tribunalul Galați anulând un sechestru impus de Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili.

Votul decisiv al ANAF privind planul de reorganizare a Liberty Galați, absolut necesar pentru o eventuală omologare de către Tribunalul Galați, este așteptat până la sfârșitul acestei săptămâni.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Concordatul Liberty Galaţi primeşte încă un termen. Un an de concordat, zero redresare

Tribunalul Galaţi a pronunţat marţi, 16 decembrie 2025, o nouă rezoluţie în dosarul de concordat preventiv al Liberty Galaţi. În soluţia pe scurt publicată pe portalul instanţelor, judecătorul-sindic notează explicit stadiul procedurii şi solicită noi raportări din partea administratorului concordatar:

„Soluţia pe scurt: Constată că la dosarul cauzei a fost depus de către administratorul concordatar un raport în cuprinsul căruia au fost expuse stadiul procedurii finalizate cu omologarea planului de restructurare şi situaţia litigiilor privind pe debitoare. Stabileşte termen la data de 25.03.2026, ora 11:00 în vederea verificării stadiului procedurii. Pune în vedere administratorului concordatar să depună la dosarul cauzei şi să comunice creditorilor afectaţi raportul trimestrial asupra activităţii sale şi a debitorului în conformitate cu prev. art. 19 lit. g) din Legea nr. 85/2014.”

Următorul termen de verificare a procedurii a fost stabilit pentru 25 martie 2026.

Ce spune, de fapt, rezoluţia şi ce nu spune

Rezoluţia de astăzi este aproape identică cu cea de la termenul anterior din 16 septembrie 2025, fiind modificate doar termenele. Pe de altă parte, instanţa nu face referiri la modificări ale planului şi la o eventuală vânzare la licitaţie a activelor combinatului pe care le anunţase public administratorul concordatar Remus Borza. În plus, rezoluţia nu validează niciun alt document, ci se limitează la a lua act de existenţa unui raport şi la a cere noi raportări periodice. Instanţa nu constată îndeplinirea unor indicatori financiari, nu confirmă plăţi efectuate şi nu face referire la rezultate palpabile ale restructurării.

Faptul că judecătorul pune explicit în vedere administratorului concordatar obligaţia de a depune şi comunica raportul trimestrial către creditori, evidenţiază faptul că administratorul concordatar nu şi-a îndeplinit această obligaţia.

Cum s-a ajuns aici

Liberty Galaţi a intrat în concordat preventiv în primăvara acestui an, pe fondul unor dificultăţi financiare majore şi al presiunii exercitate de datorii comerciale şi bugetare. Tribunalul Galaţi a admis cererea şi a suspendat executările silite, oferind companiei timp pentru negocierea unui plan de restructurare. Planul a fost ulterior votat de creditori şi omologat de instanţă, devenind obligatoriu pentru toate părţile implicate. De atunci însă, evoluţia procedurii este evaluată mai degrabă procedural decât economic, căci în planul de restruturare era prevăzută reluarea producţiei, ceea ce nu s-a întâmplat.

De ce este important termenul din 25 martie 2026

Practic, Liberty Galaţi primeşte încă o prelungire în care - teoretic - ar trebui ca societatea să pună în aplicare planul de restructurare, plan care, de la omologarea sa şi până în prezent nu a fost respectat nici măcar un moment.

Întrebarea-cheie ce rămâne deschisă este dacă şi cum va fi salvat combinatul siderurgic, sub protecţia oferită de concordat. Va fi vândut, va fi preluat de stat în contul datoriilor, căci de redresare economică efectivă nu mai poate fi vorba, iar concordatul a devenit doar o prelungire controlată a crizei financiare din care nu au de pierdut decât creditorii şi angajaţii combinatului care sunt ”agăţaţi” prin aşa-numitul ”şomaj tehnic”.

Aşadar, pentru moment, instanţa constată, cere rapoarte şi aşteaptă. Iar timpul, în acest dosar, nu este un aliat nici al creditorilor şi nici al siderurgiştilor.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Ezitările Comitetului Interministerial împing în faliment Combinatul „Liberty”. În loc de licitație, o amânare de 3 luni

La trei luni de la depunerea mai multor oferte pentru preluarea activelor Combinatului Siderurgic „Liberty” Galați sau încheierea unor contracte de tolling, situația este într-un blocaj provocat de lipsa unei decizii a Comitetului Interministerial condus de vicepremierul Marian Neacșu. În decembrie ar fi trebuit să aibă loc prima licitație, dar intervenit o nouă amânare, până în martie.

O amânare care împinge combinatul spre faliment

Judecătorul sindic a dispus o nouă amânare, de 3 luni, în dosarul 504/121/2025, aflat pe rolul Tribunalului Galați pentru procedura de concordat preventiv care permite salvarea de la faliment a Combinatului Siderurgic „Liberty” Galați. Noua amânare, până pe 25 martie 2026, vine după ce pe 16 septembrie instanța a dat o altă amânare, tot de 3 luni.

„Instanța: constată că la dosarul cauzei a fost depus de către administratorul concordatar un raport în cuprinsul căruia au fost expuse stadiul procedurii finalizate cu omologarea planului de restructurare şi situația litigiilor privind pe debitoare. Stabileşte termen la data de 25.03.2026, ora 11:00 în vederea verificării stadiului procedurii”, se spune în rezoluția pronunțată de judecătorul sindic.

Nicio veste despre Planul de Restructurare modificat, care ar fi dat undă verde deblocării situației

Rezoluția instanței nu conține niciun detaliu despre procedurile juridice care ar fi trebuit să fie realizate la acest termen. Ar fi trebuit să fie depusă la dosar o variantă modificată a Planului de Restructurare propus de administratorii concordatari, Euro Insolv și CITR. Noul plan ar fi trebuit să prevadă și următorii pași în salvarea combinatului, scoaterea la licitație a principalelor active sau reluarea producției de oțel în cadrul unui contract de tolling cu un investitor care aduce materii prime și susține financiar producția pentru a comercializa laminatele.

Modificările Planului de Restructurare ar fi trebuit să fie aprobate de 50% dintre creditori până pe 10 decembrie, dar ANAF a cerut o amânare și nu și-a clarificat poziția nici până la termenul de pe 16 decembrie. Statul român este principalul creditor, are de recuperat prin Exim Bank, ANAF, Romgaz, Primăria Galați, etc. circa 450 milioane euro, dar tot statul român, prin ANAF, întârzie procedurile.

Blocajul este la Comitetul Interministerial din care fac parte miniștrii Economiei, Finanțelor și Justiției

Blocajul la care s-a ajuns în ultimele săptămâni este generat de lipsa unei decizii a Comitetului Interministerial pentru apărarea intereselor statului la Combinatul „Liberty”, constituit în septembrie de premierul Ilie Bolojan. Comitetul din care fac parte miniștrii Economiei, Finanțelor și Justiției și e condus de condus de vicepremierul Marian Neacșu ar fi trebuit să aprobe una din cele două variante pentru care au fost depuse mai multe oferte încă din septembrie: organizarea unei licitații pentru vânzarea principalelor active sau un contract de tolling.

Pe 31 octombrie, administratorii concordatari au depus la Comitetul Interministerial un Plan de Restructurare în care era prevăzută organizarea unei licitații în decembrie 2025, dar și posibilitatea încheierii unui contract de tolling, pentru reluarea producției până la organizarea unei licitații. Comitetul Inteministerial nu a luat nicio decizie.

În noiembrie, Parchetul General a efectuat mai multe percheziții și deschis un dosar penal pentru delapidare și evaziune fiscală pe numele oamenilor de încredere ai „patronului” Sanjeev Gupta, care au spulberat prin transferuri financiare în cadrul grupului „Liberty Steel” cele 300 de milioane oferite de statul român, prin Exim Bank, pentru reluarea producției.

O amânare care împinge combinatul spre faliment

Noua amânare, până în martie 2025, ar putea înrăutăți situația singurului combinat siderurgic din România. După ce s-a încercat reluarea producției de oțel în luna iulie, combinatul a fost trecut din nou în stand-by. De la 1 septembrie, cei 3.500 de angajați sunt în șomaj tehnic. Unii au început deja să își caute alte joburi și nu-i exclus ca, dacă producția va fi reluată peste jumătate de an, să nu mai existe la Galați forța de muncă specializată.

La acest moment sunt trei oferte de încheiere a unor contracte de tolling, ale companiei siderurgice Kayseri Metal Center, din Turcia, cea a consorțiului Steel Mont din Elveția și oferta Grupului Metinvest BV, al omului de afaceri ucrainean Rinat Ahmetov, care e interesat și de preluarea activelor combinatului.

puterea.ro

[dcp100168]

Combinatul Liberty Galaţi, aflat în restructurare, preia Phoenix Slag Services, care îi prestează servicii de curăţare industrială

Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Liberty Galaţi S.A. intenţionează să preia Phoenix Slag Services S.R.L.. „Tranzacţia reprezintă o măsură de implementare a Planului de restructurare al Liberty Galaţi S.A., plan omologat de Tribunalul Galaţi, care prevede, între altele, internalizarea anumitor activităţi auxiliare necesare procesului de producţie de oţel. În urma analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia şi că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal”, potrivit oficialilor Consiliului Concurenţei.

Phoenix Slag Services, cu afaceri de 6,3 mil. lei anul trecut şi pierderi de 3,5 mil.lei anul trecut, îşi desfăşoară activitatea preponderent pe platforma industrială a Liberty Galaţi S.A., căreia îi prestează servicii specifice de curăţare industrială, procesare a zgurii rezultate din producţia de oţel şi servicii de evacuare a fontei. Liberty Galaţi S.A este principalul client al Phoenix Slag Services S.R.L. Compania avea 87 de angajaţi anul trecut.  Acţionarul Phoenix Slag  Services este Phoenix Services Europe, înregistrată în Ţările de Jos.

Liberty Galaţi, cel mai mare combinat siderurgic, un colos cu  afaceri de 2,1 mld. lei, este într-o situaţie critică, după ce angjaţii au fost trimişi în şomaj. Se caută variante pentru salvarea combinatului. În prezent, Liberty Galaţi este deţinută de grupul Liberty, al investitorului indiano-britanic Sanjeev Gupta. Compania, cu datorii de 1,2 mld. euro şi cu pierderi de 1,1 mld. euro, a intrat din martie  în concordat preventiv pentru a stabiliza businessul. ANAF are de recuperat 150 de milioane de euro de la Liberty, iar EximBank  300 mil. euro. De preluarea activelor Liberty s-ar fi arătăt interesaţi gigantul MetInvest din Ucrainaa, controlat  de miliardarul Rinat  Akhmetov,  antreprenorul Dorinel Umbrărescu, cel mai mare constructor, indienii de la Jindal dar şi investitori turci. Ultimele date arătau că Liberty primise şi două oferte pe contracte de tolling, de la germanii Steel Mont şi o firmă din Turcia.

zf.ro