Planurile de salvare a combinatului siderurgic din Galaţi

[dcp100168]

Nume mari vor fostul Sidex Galați. Mai mulți potențiali cumpărători au cerut deja caietul de sarcini

Mai mulți potențiali investitori interesați de cumpărarea combinatului siderurgic Liberty Galați, fostul Sidex, dintre cei 13 cu care s-au purtat discuții, au solicitat deja caietul de sarcini al licitației de vânzare a activului, care va avea loc peste o lună, la prețul de pornire de 690 milioane euro, spune pentru Profit.ro Paul Cîrlănaru, CEO-ul Casei de Insolvență Transilvania (CITR), unul dintre cei doi administratori concordatari ai Liberty Galați. Celălalt administrator concordatar este Euro Insol, cele 2 firme acționând în consorțiu.

″Este important să distingem între curiozitate, intenție și fapte. Până la acest moment, au existat un număr de cel puțin 13 părți interesate de combinat cu care am purtat discuții în diverse stadii, bineînțeles pe bază de acorduri de confidențialitate, pentru a putea să-și facă o idee despre potențiala investiție. Acum, am ajuns la un demers aplicat, în care aceste entități, pe care le-am informat despre acest proces de licitație, ca de altfel întreaga piață relevantă, trebuie să-și manifeste interesul expres.  Manifestarea de interes se produce în 2 etape. Orice parte interesată poate achiziționa caietul de sarcini al licitației, cu toate informațiile necesare, iar ulterior va trebui să se înscrie propriu-zis la licitație și să ofere o garanție de participare sub forma unei scrisori de garanție bancară″, a spus Cîrlănaru.

Potrivit acestuia, intenția administratorilor concordatari este de a accelera cât se poate de mult procesul de vânzare. ″Am început o campanie amplă de informare pe tema viitoarei licitații. Caietul de sarcini poate fi deja achiziționat. Avem deja mai multe intenții de achiziție a acestui caiet de sarcini. Prin calendarul pe care l-am propus, data licitației va fi 12 martie, iar pe baza caietului, cei interesați vor putea să depună în timp util documentația necesară, în cazul în care vor decide să participe. Obiectivul nostru este să accelerăm acest proces cât mai mult, dat fiind că există un volum important de datorii curente care se acumulează, cât și nevoia de a trece cât mai repede la repornirea activității și de a păstra forța de muncă. Nu putem controla controla, evident, nivelul de interes al potențialilor cumpărători, mai ales că vorbim despre un activ foarte specific, însă speranța noastră este să mișcăm cât mai repede acest proces″, a punctat șeful CITR.

Printre investitorii interesați sunt companiile UMB Grup România (deținută de Dorinel Umbrărescu), JSW Steel (cel mai mare producător indian de oțel), Jindal Group, Galiawa Group (producător de oțel și materiale de construcții din Irak), DeLong Steel China, KMC Steel Turcia, Metinvest Ucraina (controlată de miliardarul Rinat Akhmetov, cel mai bogat ucrainean), ca și un consorțiu european condus de traderul de mărfuri Steel Mont, cu sediul în Germania.

Paul Cîrlănaru a mai spus că s-a ajuns aici după ce ideea inițială de repunere pe picioare a fostului Sidex Galați, cu bani de la proprietarul GFG Alliance, controlat de miliardarul Sanjev Gupta, a eșuat: ″Inițial, propunerea a fost de restructurare prin capitalizarea societății cu aportul acționarului actual. Acesta trebuia să vină cu o contribuție de cel puțin 120 milioane euro, care însă putea fi și suplimentată, raportat la cifra de afaceri pe care trebuia să o genereze Liberty. Proiecția s-a făcut raportat la cifrele istorice ale companiei și la capacitatea ei, astfel încât să se atingă un nivel de producție suficient de mare pentru a se ajunge la profitabilitate și a se începe plata datoriilor istorice. Însă acest plan, deși aprobat de creditori și omologat de instanța de judecată, nu a fost respectat. Acționarul nu a adus sub nici o formă contribuția menționată. În consecință, s-au întâmplat 2 lucruri. În primul rând, activitatea de producție a încetat, motiv pentru care compania a început din nou să acumuleze pierderi și să se decapitalizeze. Iar în al doilea rând, am inițiat un proces de identificare a unei soluții alternative, care constă în găsirea unui investitor, dat fiind datoriile și necesarul însemnat de capital de lucru în vederea reluării activității. Astfel, planul de restructurare a fost modificat, modificarea fiind aprobată de creditori și omologată de instanță″, a relatat Cîrlănaru.

El a precizat că prețul de pornire, de 690 milioane euro, vizează întreaga platforma industrială, adică atât activele Liberty Galați, cât și cele ale Liberty Tubular Products Galați: ″Liberty Galați și Liberty Tubular Products Galați sunt tratate împreună, iar activul pus în vânzare este în bloc, adică vizează laolaltă activele ambelor companii, pentru că ele constituie un tot funcțional. Ceea ce am reușit noi să facem a fost să corelăm cele 2 proceduri de concordat, astfel încât deciziile să fie comune, aliniate și să se poată face o valorificare în bloc″.

Paul Cîrlănaru a mai spus că, pe lângă banii aferenți achitării prețului care va fi stabilit la licitație, un potențial cumpărător va mai avea nevoie de aproape 200 milioane euro, pentru a reporni combinatul și a-l menține în activitate. ″Din analiza noastră, pentru a asigura producția la nivelul istoric relevant, de peste 2 milioane de tone pe an, capitalul de lucru necesar se apropie de 200 de milioane de euro, pentru a repune în mișcare și a menține în mișcare combinatul, având în vedere volumele mari care se vor produse și nevoia de a te adapta la prețurile pieței, astfel încât să fii competitiv. Pe lângă cheltuielile de repornire și cheltuielile curente, trebuie să asiguri stocuri suficient de mari pentru a asigura continuitatea producției și a nu fi nevoit să o întrerupi. Ne bazăm pe estimările noastre din ultimele luni asupra nevoilor viitoare ale combinatului″. Întrebat dacă investitorilor interesați li se impune drept condiție de achiziție să se angajeze că vor menține activitatea de producție siderurgică la Liberty Galați, CEO-ul CITR a răspuns că nu, însă a adăugat că, la acest preț, nimeni nu va cumpăra combinatul doar pentru a-l revinde la fier vechi: ″Este evident că un investitor care este dispus să investească aproape 700 milioane euro într-un astfel de activ va trebui să aibă în vedere și costul funcționării acestuia. Nu e un proces de privatizare care să impună condiții pentru activitatea ulterioară. Este un proces de valorificare menit să identifice un nou proprietar capabil să susțină activitatea combinatului și acoperirea datoriilor acestuia, prin plata prețului respectiv. În acest moment, modul în care este construită această strategie vizează această vânzare și nu un control ulterior asupra a ce se întâmplă, însă evaluarea activului care se vinde vizează o continuare a activității, din punctul nostru de vedere″.

Potrivit lui Paul Cîrlănaru, prețul de pornire de 690 milioane euro asigură plata integrală a datoriilor față de creditorii garantați și față de bugetul de stat, cei mai importanți fiind fosta EximBank și ANAF. ″În privința procentului de recuperare a creanțelor de către ceilalți creditori, această simulare se va face la momentul vânzării, având în vedere că există și datorii curente. Modul de distribuire a sumelor nu va fi însă unul arbitrar, ci va fi modul prevăzut de lege. Creditorii garantați și cei bugetari au prioritate absolută, urmând ca apoi să se facă distribuiri, conform legii, în mod echitabil, către celelalte categorii de creditori″, a precizat Cîrlănaru.

Recent, Liberty Galați a scăpat de o mare problemă, semnând contract de furnizare de energie cu grupul Electrica SA, după ce fusese la un pas să fie deconectat pentru neplată. ″Contractul cu Electrica este semnat pe 5 luni. Mai existau echipamente, utilaje pe care Liberty le putea oferi ca garanții pentru acest contract și acestea au fost puse ca atare în înțelegerea cu Electrica. Însă asta nu afectează în nici un fel procesul de atragere a unui nou investitor, ci doar oferă siguranță pentru combinat până la momentul identificării acestuia″, a arătat șeful CITR.

 În ultimii ani, autoritățile au anunțat în mai multe rânduri proiecte de măsuri de sprijinire a industriei siderurgice, după cum a relatat Profit.ro aici, aici sau aici, una dintre marile probleme ale sectorului fiind costul împovărător al certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2). ″Nu pot specula asupra măsurilor avute în vedere de către autorități, asta fiind atribuția instituțiilor abilitate. La nivel practic, însă, este evident că orice demers de facilitare a funcționării acestei industrii va încuraja investițiile în domeniu. Știm bine că siderurgia se află sub presiune la nivel european. Tot ansamblul de reglementări din zona certificatelor de carbon reprezintă un aspect pe care orice investitor interesat îl va lua în considerare. Orice demers care încurajează producția de oțel pe teritoriul României va stimula un investitor să se uite mai atent la acest activ″, a conchis Paul Cîrlănaru.

profit.ro

[dcp100168]

A fost repornit Laminorul de țevi sudate al Liberty Galaţi

Laminorul de țevi sudate de pe platforma combinatului siderurgic gălățean, Liberty Tubular Products, și-a reînceput activitatea luni, 16 februarie, ne-a declarat Remus Borza, administrator concordatar al Liberty. Este o veste bună pentru cei aproximativ circa 250 de salariați ai fabricii, care vor avea astfel de lucru la comenzi de circa 1.400 de tone.

Se speră ca volumul comenzilor să crească în următoarele săptămâni.

De asemenea, discuțiile pentru un contract de tolling cu britanicii de la Glencore, pentru celelalte laminoare ale combinatului, sunt într-un stadiu foarte avansat, premergător semnării.

„Lucrăm la un contract de tolling cu Glencore, cel mai mare trader de materii prime și produse siderurgice. În patru-cinci săptămâni sperăm să putem începe contractul, care va consta în laminarea a până la 30.000 de tone de brame. Nu vorbim și de ciclul primar, de fontă și oțel, ci doar de laminare. Materiile prime vor veni din import”, a spus Remus Borza pentru „Viața liberă”.

Conform acestuia, s-au vândut trei caiete de sarcini pentru licitația din 12 martie pentru Liberty și sunt speranțe că și alți investitori interesați vor cumpăra acest document. Trebuie precizat că un caiet de sarcini cumpărat nu garantează că respectiva companie va participa la licitație, dar reprezintă un prim pas necesar și obligatoriu pentru investitorii interesați.

Reamintim că Liberty Tubular Products este inclus în pachetul activelor core-business ale combinatului Liberty ce vor fi scoase la licitație pe 12 martie, licitație al cărei preț de pornire va fi de 690 milioane de euro.

„Până la urmă vom vinde combinatul și vom relua producția. Estimez maximum trei luni pentru vânzare și încă 45-60 de zile pentru reluarea producției”, ne-a mai spus administratorul concordatar Remus Borza.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Liberty Galaţi, cel mai mare combinat siderurgic, intră în linie dreaptă spre vânzare la licitaţie internaţională

♦ Planul de restructurare a fost aprobat de comitetul interministerial ♦ Se lucrează la regulamentul de vânzare şi la caietul de sarcini ♦ Pe 12 martie va avea loc licitaţia.

Activele Liberty Galaţi, cel mai mare combinat siderurgic din România, vor fi scoase la vânzare pentru 690 mil. euro într-o licitaţie internaţională programată pe 12 martie, după ce planul de restructurare a fost aprobat de comitetul interministerial. Până în prezent, 13 investitori şi-au exprimat interesul pentru preluarea activelor, într-un moment critic pentru companie, marcat de lipsa lichidităţilor şi de neplata salariilor de peste două luni şi jumătate.

„Vom organiza licitaţia internaţională pe 12 martie. Regulamentul de vânzare şi caietul de sarcini vor fi finalizate până luni. Garanţia de participare va fi de 7%“, a declarat Remus Borza, preşedintele Euro Insol, administratorul concordatar al Liberty Galaţi, alături de CITR. Evaluarea combi­na­tului a fost realizată de compania Darian.

Printre investitorii interesaţi se numără JSW Steel (Sajjan Jindal), cel mai mare producător indian de oţel, cu o capitalizare de piaţă de peste 30 mld. dolari şi Jindal Group, Galiawa Group din Irak, producător de oţel şi materiale de construcţii (ciment), DeLong Steel China, gigant cu o producţie anuală de aproape 28 mil. tone, KMC Steel Turcia, Metinvest Ucraina, controlat de miliardarul Rinat Akhmetov, dar şi UMB Grup România, deţinut de Dorinel Umbrărescu. Acesta din urmă a semnat recent un acord pentru preluarea activelor ArcelorMittal Hunedoara, combinat care şi-a oprit definitiv producţia în toamna anului trecut.

Liberty Galaţi, controlat de grupul Liberty al investitorului indiano-britanic Sanjeev Gupta, a intrat în concordat preventiv în martie 2024, în încercarea de a stabiliza activitatea. Compania a trimis în şomaj aproximativ 3.300 de angajaţi, iar în prezent doar circa 200 de salariaţi mai lucrează efectiv. Situaţia socială este tensionată, în condiţiile în care salariile nu au mai fost plătite de două luni şi jumătate.

ANAF are de recuperat 150 mil. euro, iar EximBank 300 mil. euro. Pentru evitarea falimentului, Guvernul a constituit încă din septembrie 2024 un comitet interministerial, având în vedere rolul strategic al combinatului pentru construcţii, industria navală şi marile proiecte de infrastructură.

zf.ro

[dcp100168]

România a scos fostul Sidex, Liberty Galați, la licitație, la preț ușor mai mare

România a lansat licitația de vânzare a combinatului siderurgic Liberty Galați, fostul Sidex, dar la un preț ușor mai mare decât cel anunțat inițial, respectiv de 709,1 milioane euro, în loc de 690 milioane euro. Explicația diferenței primită de Profit.ro este că sunt vândute în bloc, laolaltă, activele Liberty Galați și cele ale Liberty Tubular Products Galați, la prețul total de pornire de 709,1 milioane euro, din care 690 milioane euro este prețul de pornire al activelor Liberty Galați. Licitația publică a fost programată pentru 12 martie.

Mai mulți potențiali investitori interesați de cumpărarea combinatului siderurgic Liberty Galați, fostul Sidex, dintre cei 13 cu care s-au purtat discuții, au solicitat deja caietul de sarcini al licitației de vânzare a activului, care va avea loc peste o lună, a transmis recent pentru Profit.ro Paul Cîrlănaru, CEO-ul Casei de Insolvență Transilvania (CITR), unul dintre cei doi administratori concordatari ai Liberty Galați. Celălalt administrator concordatar este Euro Insol, cele 2 firme acționând în consorțiu.

″Este important să distingem între curiozitate, intenție și fapte. Până la acest moment, au existat un număr de cel puțin 13 părți interesate de combinat cu care am purtat discuții în diverse stadii, bineînțeles pe bază de acorduri de confidențialitate, pentru a putea să-și facă o idee despre potențiala investiție. Acum, am ajuns la un demers aplicat, în care aceste entități, pe care le-am informat despre acest proces de licitație, ca de altfel întreaga piață relevantă, trebuie să-și manifeste interesul expres. Manifestarea de interes se produce în 2 etape. Orice parte interesată poate achiziționa caietul de sarcini al licitației, cu toate informațiile necesare, iar ulterior va trebui să se înscrie propriu-zis la licitație și să ofere o garanție de participare sub forma unei scrisori de garanție bancară″, a spus Cîrlănaru.

Potrivit acestuia, intenția administratorilor concordatari este de a accelera cât se poate de mult procesul de vânzare. ″Am început o campanie amplă de informare pe tema viitoarei licitații. Caietul de sarcini poate fi deja achiziționat. Avem deja mai multe intenții de achiziție a acestui caiet de sarcini. Prin calendarul pe care l-am propus, data licitației va fi 12 martie, iar pe baza caietului, cei interesați vor putea să depună în timp util documentația necesară, în cazul în care vor decide să participe. Obiectivul nostru este să accelerăm acest proces cât mai mult, dat fiind că există un volum important de datorii curente care se acumulează, cât și nevoia de a trece cât mai repede la repornirea activității și de a păstra forța de muncă. Nu putem controla controla, evident, nivelul de interes al potențialilor cumpărători, mai ales că vorbim despre un activ foarte specific, însă speranța noastră este să mișcăm cât mai repede acest proces″, a punctat șeful CITR.

Printre investitorii interesați sunt companiile UMB Grup România (deținută de Dorinel Umbrărescu_, JSW Steel (cel mai mare producător indian de oțel), Jindal Group, Galiawa Group (producător de oțel și materiale de construcții din Irak), DeLong Steel China, KMC Steel Turcia, Metinvest Ucraina (controlată de miliardarul Rinat Akhmetov, cel mai bogat ucrainean), ca și un consorțiu european condus de traderul de mărfuri Steel Mont, cu sediul în Germania.

Paul Cîrlănaru a mai spus că s-a ajuns aici după ce ideea inițială de repunere pe picioare a fostului Sidex Galați, cu bani de la proprietarul GFG Alliance, controlat de miliardarul Sanjev Gupta, a eșuat: ″Inițial, propunerea a fost de restructurare prin capitalizarea societății cu aportul acționarului actual. Acesta trebuia să vină cu o contribuție de cel puțin 120 milioane euro, care însă putea fi și suplimentată, raportat la cifra de afaceri pe care trebuia să o genereze Liberty. Proiecția s-a făcut raportat la cifrele istorice ale companiei și la capacitatea ei, astfel încât să se atingă un nivel de producție suficient de mare pentru a se ajunge la profitabilitate și a se începe plata datoriilor istorice. Însă acest plan, deși aprobat de creditori și omologat de instanța de judecată, nu a fost respectat. Acționarul nu a adus sub nici o formă contribuția menționată. În consecință, s-au întâmplat 2 lucruri. În primul rând, activitatea de producție a încetat, motiv pentru care compania a început din nou să acumuleze pierderi și să se decapitalizeze. Iar în al doilea rând, am inițiat un proces de identificare a unei soluții alternative, care constă în găsirea unui investitor, dat fiind datoriile și necesarul însemnat de capital de lucru în vederea reluării activității. Astfel, planul de restructurare a fost modificat, modificarea fiind aprobată de creditori și omologată de instanță″, a relatat Cîrlănaru.

El a precizat că prețul de pornire vizează întreaga platforma industrială, adică atât activele Liberty Galați, cât și cele ale Liberty Tubular Products Galați: ″Liberty Galați și Liberty Tubular Products Galați sunt tratate împreună, iar activul pus în vânzare este în bloc, adică vizează laolaltă activele ambelor companii, pentru că ele constituie un tot funcțional. Ceea ce am reușit noi să facem a fost să corelăm cele 2 proceduri de concordat, astfel încât deciziile să fie comune, aliniate și să se poată face o valorificare în bloc″.

Paul Cîrlănaru a mai spus că, pe lângă banii aferenți achitării prețului care va fi stabilit la licitație, un potențial cumpărător va mai avea nevoie de aproape 200 milioane euro, pentru a reporni combinatul și a-l menține în activitate. ″Din analiza noastră, pentru a asigura producția la nivelul istoric relevant, de peste 2 milioane de tone pe an, capitalul de lucru necesar se apropie de 200 de milioane de euro, pentru a repune în mișcare și a menține în mișcare combinatul, având în vedere volumele mari care se vor produse și nevoia de a te adapta la prețurile pieței, astfel încât să fii competitiv. Pe lângă cheltuielile de repornire și cheltuielile curente, trebuie să asiguri stocuri suficient de mari pentru a asigura continuitatea producției și a nu fi nevoit să o întrerupi. Ne bazăm pe estimările noastre din ultimele luni asupra nevoilor viitoare ale combinatului″.

Întrebat dacă investitorilor interesați li se impune drept condiție de achiziție să se angajeze că vor menține activitatea de producție siderurgică la Liberty Galați, CEO-ul CITR a răspuns că nu, însă a adăugat că, la acest preț, nimeni nu va cumpăra combinatul doar pentru a-l revinde la fier vechi: ″Este evident că un investitor care este dispus să investească aproape 700 milioane euro într-un astfel de activ va trebui să aibă în vedere și costul funcționării acestuia. Nu e un proces de privatizare care să impună condiții pentru activitatea ulterioară. Este un proces de valorificare menit să identifice un nou proprietar capabil să susțină activitatea combinatului și acoperirea datoriilor acestuia, prin plata prețului respectiv. În acest moment, modul în care este construită această strategie vizează această vânzare și nu un control ulterior asupra a ce se întâmplă, însă evaluarea activului care se vinde vizează o continuare a activității, din punctul nostru de vedere″.

Potrivit lui Paul Cîrlănaru, prețul de pornire de 690 milioane euro asigură plata integrală a datoriilor față de creditorii garantați și față de bugetul de stat, cei mai importanți fiind fosta EximBank și ANAF. ″În privința procentului de recuperare a creanțelor de către ceilalți creditori, această simulare se va face la momentul vânzării, având în vedere că există și datorii curente. Modul de distribuire a sumelor nu va fi însă unul arbitrar, ci va fi modul prevăzut de lege. Creditorii garantați și cei bugetari au prioritate absolută, urmând ca apoi să se facă distribuiri, conform legii, în mod echitabil, către celelalte categorii de creditori″, a precizat Cîrlănaru.

Recent, Liberty Galați a scăpat de o mare problemă, semnând contract de furnizare de energie cu grupul Electrica SA, după ce fusese la un pas să fie deconectat pentru neplată. ″Contractul cu Electrica este semnat pe 5 luni. Mai existau echipamente, utilaje pe care Liberty le putea oferi ca garanții pentru acest contract și acestea au fost puse ca atare în înțelegerea cu Electrica. Însă asta nu afectează în nici un fel procesul de atragere a unui nou investitor, ci doar oferă siguranță pentru combinat până la momentul identificării acestuia″, a arătat șeful CITR.

În ultimii ani, autoritățile au anunțat în mai multe rânduri proiecte de măsuri de sprijinire a industriei siderurgice, după cum a relatat Profit.ro aici, aici sau aici, una dintre marile probleme ale sectorului fiind costul împovărător al certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2). ″Nu pot specula asupra măsurilor avute în vedere de către autorități, asta fiind atribuția instituțiilor abilitate. La nivel practic, însă, este evident că orice demers de facilitare a funcționării acestei industrii va încuraja investițiile în domeniu. Știm bine că siderurgia se află sub presiune la nivel european. Tot ansamblul de reglementări din zona certificatelor de carbon reprezintă un aspect pe care orice investitor interesat îl va lua în considerare. Orice demers care încurajează producția de oțel pe teritoriul României va stimula un investitor să se uite mai atent la acest activ″, a conchis Paul Cîrlănaru.

profit.ro

[dcp100168]

Combinatul siderurgic Liberty Galaţi, scos la vânzare la un preț mai mare

Consorțiul administratorilor concordatari Euro Insol - CITR a lansat oficial licitația internațională pentru vânzarea activelor Liberty și Liberty Tubular Products Galați. Prețul de pornire este de 709,1 milioane euro, mai mare decât cel de 690 milioane de euro anunțat inițial. Diferența în plus ar fi dată de activele Laminorului de țevi sudate, vândute la pachet cu cele ale combinatului.

Conform unui anunț publicat în Ziarul Financiar, „Combinatul Siderurgic Galați, singurul producător integrat de oțel din România - obiectiv de importanță strategică, este pus la vânzare ca parte a planurilor de restructurare omologate de instanță pentru Liberty Galați S.A. și Liberty Tubular Products Galați S.A., administrate de consorțiul Euro Insol - CITR în calitate de administratori concordatari.

Situat pe o platformă industrială de 1.600 de hectare în Galați, cu acces direct la infrastructura portuară a Dunării și a Mării Negre, combinatul reprezintă principalul centru de producție de oțel din Europa de Est. Acesta furnizează produse pentru sectoare critice precum construcții, infrastructură, auto, construcții navale, energie și apărare, cu un lanț de producție complet integrat și o capacitate anuală de până la 3 milioane de tone de oțel”.

În anunțul publicat de consorțiul concordatar în ZF se afirmă că principalele active care se vând sunt:

- Uzinele de Aglomerare, Furnal, Oțelărie și Turnare continuă;

- Laminorul de tablă groasă;

- Laminorul de benzi la cald și Laminorul de benzi la rece;

- Linia de zincare și Linia de acoperire organică;

- Halda de zgură, terenuri și clădiri;

- Fabrică de țevi sudate longitudinal.

Conform anunțului, data licitației este 12 martie 2026, iar prețul de pornire este de 709.139.324 de euro (fără TVA aplicabil).

Să fie 13 cu noroc?

Până la această oră, deja și-au exprimat interesul pentru Liberty 13 investitori, printre care UMB (grup controlat de familia Umbrărescu), Metinvest Ucraina (grupul miliardarului Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina), JSW Steel (cel mai mare producător indian de oțel), KMC Steel (Turcia), Galiawa Group (producător irakian de oțel și materiale de construcții), DeLong Steel (China) și un consorțiu european coordonat de traderul de mărfuri Steel Mont, cu sediul în Germania.

Însă de la declararea interesului și participarea efectivă la licitație mai sunt niște etape de parcurs. Orice parte interesată poate achiziționa caietul de sarcini al licitației, cu toate informațiile necesare, iar ulterior va trebui să depună în timp util documentația necesară, să se înscrie propriu-zis la licitație și să ofere o garanție de participare sub forma unei scrisori de garanție bancară.

Până luni, 16 februarie, așa cum „Viața liberă” a scris, doar trei investitori cumpăraseră caietul de sarcini.

Licitația, după ce Gupta nu a adus niciun ban

Conform lui Paul Cîrlănaru, şeful Casei de Insolvență Transilvania (CITR), unul dintre cei doi administratori concordatari ai Liberty Galați (alături de Euro Insol), s-a ajuns la organizarea acestei licitații după ce ideea de inițială de repunere pe picioare a combinatului, cu un aport de cel puțin 120 milioane de euro de la miliardarul Sanjeev Gupta, proprietarul GFG Alliance, a eșuat: „Acest plan, deși aprobat de creditori și omologat de instanța de judecată, nu a fost respectat. Acționarul nu a adus sub nici o formă contribuția menționată”, a declarat Paul Cîrlănaru, pentru Profit.ro. Apoi, producția s-a oprit.

Încă 200 milioane de euro, pentru repornire

CEO-ul Casei de Insolvență Transilvania (CITR) a mai spus pentru sursa citată că, pe lângă banii aferenți achitării prețului care va fi stabilit la licitație, un potențial cumpărător va mai avea nevoie de aproape 200 milioane de euro, pentru a reporni combinatul și a-l menține în activitate. „Pe lângă cheltuielile de repornire și cheltuielile curente, trebuie să asiguri stocuri suficient de mari pentru a asigura continuitatea producției și a nu fi nevoit să o întrerupi. Ne bazăm pe estimările noastre din ultimele luni asupra nevoilor viitoare ale combinatului”, a mai spus Paul Cîrlănaru.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Combinatul Liberty Galaţi, vândut fără condiții?

Așa cum „Viața liberă” a relatat, Combinatul siderurgic Liberty Galați a fost scos oficial la licitație, la prețul de 709,1 milioane de euro, mai mare decât suma anunțată anterior de 690 milioane de euro. Licitația va include vânzarea în bloc a activelor Liberty Galați și cele ale Liberty Tubular Products Galați. Circa 690 milioane de euro este prețul de pornire al activelor Liberty Galați. Licitația publică a fost programată pentru 12 martie.

În perioada anterioară, 13 potențiali investitori (români, ucraineni, indieni, irakieni, turci, chinezi) s-ar fi arătat interesați de preluarea combinatului gălățean, potrivit declarațiilor administratorilor concordatari. Până la această oră însă, numai trei dintre ei au achiziționat caietul de sarcini, care costă 10.000 de euro. Un al patrulea potențial investitor și-a trimis zilele trecute o delegație pe platforma siderurgică gălățeană.

Surprinde o declarație făcută recent pentru Profit.ro de către Paul Cîrlănaru, CEO-ul Casei de Insolvență Transilvania (CITR), unul dintre cei doi administratori concordatari ai Liberty Galați. Acesta a spus că investitorilor interesați nu li se va impune să se angajeze că vor menține activitatea de producție siderurgică la Liberty Galați, dar a adăugat că, la acest preț, nimeni nu va cumpăra combinatul doar pentru a-l revinde la fier vechi.

„Este evident că un investitor care este dispus să investească 700 milioane de euro într-un astfel de activ va trebui să aibă în vedere și costul funcționării acestuia. Nu e un proces de privatizare care să impună condiții pentru activitatea ulterioară. Este un proces de valorificare menit să identifice un nou proprietar capabil să susțină activitatea combinatului și acoperirea datoriilor acestuia, prin plata prețului respectiv. În acest moment, modul în care este construită această strategie vizează această vânzare și nu un control ulterior asupra a ce se întâmplă, însă evaluarea activului care se vinde vizează o continuare a activității, din punctul nostru de vedere″, a spus Paul Cîrlănaru, pentru sursa citată.

Cât va costa repornirea?

Pe lângă prețul de vânzare care va fi achitat, concordatarii au mai estimat un cost de circa 200 milioane de euro pentru repornirea combinatului și menținerea lui în activitate. În cazul în care Liberty se va vinde cu 709 milioane de euro, ar fi asigurată plata integrală a datoriilor față de creditorii garantați și față de bugetul de stat, cei mai importanți fiind fosta Exim Banca Românească și ANAF. Banii rămași vor fi distribuiți apoi echitabil - spun administratorii concordatari - către celelalte categorii de creditori. Valoarea totală a datoriilor Liberty este aproximativ un miliard de euro, la care se adaugă și datorii curente (furnizori, energie electrică etc.)

Dar ce se întâmplă dacă nu se obțin 700 milioane de euro la prima licitație, dacă nimeni nu va vrea să achite valoarea de piață estimată? Se va organiza o a doua licitație, pornind de la un preț cu 40% mai mic, de circa 407 milioane de euro, reprezentând valoarea de lichidare.„

Țintarul” plății datoriilor se va schimba și el, din moment ce numai Exim și ANAF au împreună creanțe de circa 400 milioane de euro.

Dar să vedem ce se va întâmpla pe 12 martie. Până atunci, ţinem aproape de Combinat şi de oamenii săi.

Cifra zilei: 8,2 milioane tone de oțel

Conform înregistrărilor oficiale, maximul de producție al Combinatului Siderurgic Galați (actualul Liberty) a fost atins în 1988, cu 8,2 milioane tone oțel, în valoare de 7,2 miliarde de dolari la acea vreme.

După privatizare, producția combinatului a ajuns, de la 3,7 milioane de tone în 2001, la aproape cinci milioane de tone, în anul 2005. Două treimi din această producție erau destinate piețelor externe, restul fiind contractat de firme din România, unde combinatul, transformat în Mittal Steel Galați, deținea o cotă de piață de 90-95%.

Producția realizată în 2007 a fost de 4,4 milioane de tone de oțel lichid. Odată cu reducerea la o treime a numărului angajaților, în primul deceniu al anilor 2000, producția a ajuns la 3,5 milioane tone în 2011.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Când se vor plăti salariile restante la Liberty. Siderurgiștii gălăţeni, sub „umbrela” Fondului de garantare

Guvernul României a făcut, joi, 19 februarie, un pas concret și extrem de important în sprijinul siderurgiștilor din Liberty Galați, incluzând combinatul gălățean pe lista unităților pentru care salariile restante vor putea fi achitate prin Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale. Conform surselor „Vieții libere”, plățile efective pentru salariile restante ale siderurgiștilor nu vor putea începe mai devreme de două săptămâni.

Guvernul a aprobat, joi, la inițiativa Ministerului Muncii, o ordonanță de urgență așteptată cu sufletul la gură de mii de salariați de pe platforma siderurgică gălățeană și de familiile lor: extinderea protecției Fondului de garantare, care acoperea până acum doar firmele în insolvență, și la companiile aflate în concordat preventiv, cum este Liberty Galați.

Conform unui comunicat al Ministerului Muncii, actul normativ aprobat joi „extinde sfera de aplicare a Legii nr. 200/2006 și la angajatorii față de care s-a deschis procedura de concordat preventiv și instituie plafoane majorate creanțelor salariale garantate pentru operatorii economici de interes strategic, respectiv: până la 12 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, în cazul insolvenței; până la 6 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, în cazul concordatului preventiv”.

„În forma actuală, legea reglementează plata creanțelor salariale din Fondul de garantare pe o durată maximă de 5 luni și în limita a 5 salarii medii brute pe salariat, exclusiv în cazul insolvenței și fără diferențiere în funcție de rolul economic sau strategic al angajatorului. Această prevedere se menține. Noul act normativ prevede definirea noțiunii de operator economic de interes strategic ca fiind operatorul a cărui activitate este esențială pentru apărarea națională, securitatea economică, energetică, alimentară sau socială a statului, ori pentru funcționarea infrastructurilor critice și a capacităților industriale de apărare ale statului. Prin hotărâre a Guvernului se va stabili lista acestor operatori, precum și criteriile sectoriale obiective propuse de ministerul de resort”, se arată în comunicatul remis de Ministerul Muncii.

Emoții până în ultima clipă

Aprobarea ordonanței le-a dat celor interesați emoții până în ultima clipă. Miercuri seară, proiectul de OUG nu figura încă pe ordinea de zi a ședinței de Guvern. El a fost introdus pe listă abia joi dimineață, cu puțin înainte de începerea ședinței.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, cel care a anunțat primul aprobarea ordonanței, a declarat pentru „Viața liberă”: „Această ordonanță de urgență este un pas mare pentru combinatul Liberty și pentru întreg Galațiul. Mă bucur enorm că acest comitet interministerial, condus de vicepremierul Marian Neacșu și care include reprezentanții tuturor ministerelor relevante și ai tuturor celorlalte părți interesate de soluționarea situației de la Galați, a venit cu o soluție care susține continuitatea unei industrii vitale pentru România. Mă bucur, de asemenea, că și domnul premier Ilie Bolojan s-a implicat și a fost alături de comitetul interministerial în toată această perioadă”.

Plățile se vor face prin AJOFM Galați

Conform lui Costel Fotea, până la începerea plății efective a salariilor, mai sunt necesari câțiva pași legali. „Săptămâna viitoare, urmează să se aprobe o hotărâre de guvern prin care Ministerul Finanțelor să aloce banii necesari Ministerului Muncii. Apoi, va fi necesară o altă hotărâre de guvern, inițiată de Ministerul Economiei, prin care Liberty să fie declarat operator economic de interes strategic. După ce Ministerul Muncii va primi banii de la Ministerul Finanțelor, îi va redirecționa către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), de unde vor fi trimiși către AJOFM Galați, care va efectua plățile pe baza documentelor depuse de administrația Liberty”, ne-a mai spus președintele Consiliului Județean Galați.

Ordonanța de urgență adoptată joi de Executiv clarifică și mecanismul fiscal aplicabil sumelor plătite din Fondul de garantare: acestea se achită în cuantum net, iar AJOFM virează direct impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de salariați.

Conform unor surse guvernamentale, săptămâna viitoare ar urma să se aprobe alocarea banilor către Ministerul Muncii, urmând ca o săptămână mai târziu Liberty să fie declarat oficial obiectiv strategic. În aceste condiții, plata salariilor restante ale siderurgiștilor gălățeni nu are cum să înceapă mai devreme de două săptămâni.

În final, să menționăm că, potrivit Ministerului Muncii, ordonanța de urgență aprobată joi de Guvern extinde protecția salarială nu numai pentru Liberty Galați, ci și pentru șantierul naval Damen Mangalia și Romaero - peste 5.000 de angajați în total.

Cifra zilei: 709,1 milioane de euro

În anul 2019, în cadrul unei tranzacții impuse de Comisia Europeană, Liberty Steel a cumpărat de la grupul ArcelorMittal șapte fabrici de oțel și cinci centre de servicii din șapte țări din Europa (printre care și combinatul din Galați). Prețul tranzacției a fost de 740 milioane de euro.

La licitația din 12 martie 2026, statul român speră să obțină 709,1 milioane de euro prin vânzarea combinatului de la Galați și a laminorului Liberty Tubular Products.

viata-libera.ro

[dcp100168]

13 pentru Liberty. Licitație internațională pentru combinatul de la Galați

Vorbind în termeni de „Ce-ar fi dacă...”, miliardarul Rinat Ahmetov are o avere ce i-ar permite să cumpere zece combinate siderurgice, fiecare la prețul pe care administratorii concordatari ai Liberty l-au fixat pentru prima licitație, de 709 milioane de euro. Evident, acest lucru nu se va întâmpla niciodată, dar cel mai bogat om din Ucraina este unul dintre cei mai interesați investitori în preluarea combinatului siderurgic de la Galați.

7,8 miliarde de dolari este averea estimată a patronului Metinvest, colosul industrial care s-a arătat printre primii interesați de Liberty Galați. La sfârșitul anului trecut, Metinvest a finalizat tranzacția prin care a cumpărat compania ArcelorMittal Tubular Products Iași, după ce a primit și avizul Comisiei Europene.

Ahmetov a intrat deja în pâine la Iași

În primele două luni ale acestui an, la fabrica din Iași au fost expediate deja peste 22.000 de tone de produse laminate la cald din clase de oțel structural certificate în conformitate cu standardul european EN 10025, scrie Profit.ro. Pentru tot anul 2026, planul este de a livra până la 180.000 de tone de materie primă laminată la cald de la Zaporizhstal către noua fabrică de țevi a Metinvest din România.

Prin preluarea fabricii din Iași, Metinvest a creat o primă punte între siderurgia ucraineană și cea din Uniunea Europeană (UE). Principalele destinaţii pentru țevile produse de Metinvest Tubular Iași sunt piața internă și cea din UE, în țări precum Ungaria, Republica Cehă, Polonia și Slovacia.

Hunedoara, de peste 50 de ori mai ieftină decât Liberty

Un alt favorit al „publicului” pentru preluarea Liberty Galați este omul de afaceri Dorinel Umbrărescu. Cu o avere estimată la peste 400 milioane de euro și patron al unui consorțiu de firme de construcții cu avut afaceri totale de circa 1,8 miliarde de euro în anul 2024, „regele asfaltului” a cumpărat și el un activ siderurgic de la grupul ArcelorMittal. Pe 17 februarie 2026, un comunicat remis de ArcelorMittal Hunedoara informa că s-au finalizat negocierile cu UMB Steel SRL, fiind necesare încă două avize favorabile, din partea Consiliului Concurenței și a Comisiei de Examinare a Investițiilor Directe din România. Valoarea negociată pentru cumpărarea de către UMB Steel a combinatului din Hunedoara este de 12,5 milioane de euro (plus TVA aplicabil).

Prețul cerut pentru Liberty Galați la prima strigare este de peste 56 de ori mai mare.

Galațiul, „feblețea” indienilor

Fripți cu indianul Sanjeev Gupta, gălățenii par dispuși să sufle și-n iaurt când vine vorba de vreun nou investitor din țara lui Raj Kapoor. Cu toate acestea, JSW Steel, cel mai mare producător de oțel din India și cunoscut pentru extinderea sa agresivă, este unul dintre principalii investitori interesați de preluarea activelor Liberty Galați. Jindal are şi un interes pe termen lung, deoarece cotele şi taxele anunțate de Comisia Europeană din acest an îl obligă practic să-şi găsească rapid un „cap de pod" în Europa, dacă nu vrea să iasă din joc.

Un alt nume interesat să vină la Galați este Galiawa Group, cu sediul în Erbil, este una dintre cele mai mari companii din Irak, activă în producția și comercializarea de oțel, ciment, dezvoltare imobiliară și construcții, fondată inițial în anii '80. Lider de piață în distribuția de ciment, irakienii furnizează materiale pentru proiecte guvernamentale și internaționale în Irak, inclusiv proiecte de infrastructură, petrol și construcții.

DeLong Steel Group, din China, este un alt investitor care și-a manifestat interesul pentru Liberty. Este un gigant al producției de oțel, clasat pe locul 11 mondial în 2023, conform Worldsteel Association, cu o producție anuală de circa 28 milioane de tone.

Turcii de la KMC Steel au propus, în octombrie anul trecut, investiții de aproximativ 300 milioane de dolari în combinatul gălățean. KMC este cunoscut ca un mare centru de servicii și stocare a oțelului din Turcia, specializat în produse plate de carbon. Exportă în peste 80 de țări și are o experiență de peste 35 de ani în industrie.

„Descoperiți-l pe Gupta!”

La final, vă oferim și o surpriză precum cele din ouăle Kinder. Administratorii concordatari au anunțat de mai multe ori că 13 firme s-au arătat interesate de preluarea Liberty Galați. Iar gura lumii vorbește că în spatele uneia dintre ele se află o persoană binecunoscută și deloc dragă siderurgiștilor gălățeni: Sanjeev Gupta. Cine îl descoperă primul?

Cifra zilei: 5.500 de tone pe zi

Construit la sfârșitul deceniului al optulea din secolul trecut, cu o capacitate de producție de 5.500 de tone pe zi, Furnalul 5 era, la momentul punerii în funcțiune, cel mai mare furnal din Europa.

De mai mult de zece ani, a rămas singurul furnal operațional din combinatul siderurgic Liberty Galați.

În 2011, a trecut printr-o revizie capitală, în urma unei investiții de 80 milioane de euro.

În vara lui 2025, a fost repornit, după un an de pauză, dar a fost oprit din nou după numai câteva zile.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Prețul repornirii Liberty, 200 de milioane de euro. De zece ori „Stop”, de numai nouă ori „Restart”

Oricât de greu de crezut ar părea, Liberty Galați a fost oprit de zece ori în ultimii patru ani, fiind repornit numai de nouă ori. Cea de-a zecea repornire, și cea mai importantă din istoria combinatului gălățean, ar costa aproximativ 200 de milioane de euro și ar dura circa trei luni.

Într-o declarație făcută recent și despre care „Viața liberă” a scris, Paul Cîrlănaru, CEO-ul Casei de Insolvență Transilvania (CITR) - administrator concordatar, alături de Euro Insol, al Liberty Galați -, a estimat la 200 de milioane de euro costul repornirii integrale a combinatului gălățean. Această sumă s-ar adăuga celei pe care viitorul proprietar ar plăti-o la licitația organizată pentru vânzarea Liberty.

Prima licitație, care va porni de la 709 milioane de euro, a fost anunțată pentru data de 12 martie.

Cea mai ieftină repornire, cea a laminoarelor

Conform surselor din piața siderurgică consultate de „Viața liberă”, suma estimată de șeful CITR este corectă. Însă atunci când vorbim despre repornire, pot fi luate în calcul două variante: repornirea întregului flux cald sau numai a laminoarelor. Depinde de strategia aleasă de viitorul cumpărător al combinatului.

Pentru cineva grăbit să reînceapă producția și să câștige bani, cel mai simplu și mai ieftin ar fi să repornească cele trei laminoare. Suma necesară ar fi de maximum 10 milioane de euro, incluzând costurile cu energia, gazul, mentenanța. Laminoarele Liberty au un prag de rentabilitate de 100.000 de tone pe lună, echivalent cu 40 de milioane de euro lunar. Sub acest prag, salariile ar fi foarte greu de plătit.

S-ar face bani cu laminoarele, dar numai dacă Liberty și-ar produce singur bramele. Dacă bramele sunt aduse din altă parte, de exemplu, de o firmă care face tolling, marja financiară de manevră ar fi foarte mică pentru Liberty, aproape neglijabilă.

Tollingul, doar o opțiune temporară

Am ajuns la varianta tollingului pentru laminoare, vehiculată des în ultimul timp și de administratorii concordatari. În primul rând, firma de tolling nu și-ar putea recupera banii pentru repornirea laminoarelor, pentru că nu ar avea de unde. Contractul ar fi pe termen limitat, iar banii pe care i-ar primi Liberty în urma lui nu i-ar ajunge să acopere cele zece milioane de euro „inițiale”. Firma toller ar putea lua până la 95% din profit, iar Liberty, restul, din care să plătească salarii și facturi la utilități.

Ar mai fi o problemă: dacă se strică ceva, cine va plăti reparația sau înlocuirea unui echipament ori a unei instalații? Liberty nu ar avea bani, iar pentru toller s-ar putea să fie prea scump, astfel că ar putea să-și ia „jucăriile” și să plece.

Trebuie precizat că tollingul la cele trei laminoare nu asigură funcționarea întregului combinat.

Repornirea fluxului cald, mai avantajoasă economic

Și ajungem astfel la a treia și cea mai dorită alternativă, cea de repornire a întregului combinat, cu tot ce înseamnă materii prime, refractare, consumabile, piese de schimb, mentenanță, asigurarea de servicii. Ar fi singura situație în care firma care a început tollingul la laminoare și-ar putea recupera investiția inițială de la repornirea lor. Totodată, ar fi și cea mai avantajoasă măsură din punct de vedere economic, deoarece combinatul de la Galați așa a fost gândit, să funcționeze ca un tot unitar. Însă costurile sunt pe măsură.

Așadar, conform estimărilor, repornirea fluxului cald ar costa circa 200 de milioane de euro, de la Aglomerare, Furnal, Oțelărie, Turnare Continuă, până la producerea de brame, inclusiv stocul de materii prime (cocs, minereuri, fier vechi, feroaliaje, mentenanță etc.). Nu poți să funcționezi cu stocuri doar pentru o lună.

În ceea ce privește durata repornirii complete a tuturor instalațiilor combinatului, sursele „Vieții libere” au estimat-o la trei luni. Din acestea, laminoarele ar fi gata în patru-șase săptămâni.

Dacă ați crede că, după cele trei luni, totul ar fi gata de funcționare și că toată lumea va fi fericită și cu lacrimi pe obraz, trebuie să aflaţi că nu este chiar așa. Ar mai rămâne două probleme extrem de importante, care nu pot fi ocolite sub nicio formă. Prima este reprezentată de asigurarea certificatelor de carbon pentru producția viitoare, iar cea de-a doua o reprezintă recuperarea forței de muncă. Pentru că e greu, chiar imposibil de crezut, că, după patru luni de neplată a salariilor și sute de plecări voluntare din combinat, mai este vreo secție din Liberty care să aibă numărul complet de salariați.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Costul carbonului, încă o piatră de moară pentru Liberty

Pe lângă cele 709 milioane de euro cerute, la prima strigare, pentru vânzarea Liberty Galați și cele 200 milioane de euro estimate a fi necesare pentru repornirea integrală a combinatului gălățean, potențialul cumpărător trebuie să mai ia în calcul încă 200-300 milioane de euro, costul certificatelor de emisii de carbon. Aceste certificate nu reprezintă investiții în modernizare, ci costuri obligatorii de conformare la legislația europeană. Costul carbonului devine astfel încă o piatră de moară agățată de picioarele combinatului, la fel ca, de exemplu, prețul foarte mare al energiei comparativ cu statele din vestul Europei și din țările non-UE.

Pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, Uniunea Europeană a stabilit o serie de obiective legate de schimbările climatice, care trebuie să fie atinse în 2020, în 2030 și în 2050. Pactul verde al Comisiei, prezentat în 2019, a propus trecerea la un obiectiv de reducere a emisiilor cu o proporție variind între 50% și 55% până în 2030, precum și un obiectiv de „zero emisii nete” de gaze cu efect de seră în 2050.

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (denumit în continuare „EU ETS”) este una dintre principalele politici ale UE de atenuare a schimbărilor climatice și constituie prima piață a carbonului din lume. Sistemul urmărește să asigure un mecanism eficient de reducere a emisiilor. În cadrul EU ETS, întreprinderile trebuie să obțină certificate de emisii care să le acopere emisiile de dioxid de carbon. Ca opțiune implicită, aceste certificate trebuie să fie cumpărate în cadrul unei licitații, dar ele pot fi de asemenea alocate cu titlu gratuit. Certificatele alocate cu titlu gratuit urmăresc să reducă riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, în timp ce tarifarea carbonului este destinată să asigure un stimulent progresiv pentru decarbonizare.

Certificatele gratuite pentru siderurgie, eliminate treptat

Combinatul siderurgic Liberty Galați funcționează, de mulți ani, în cadrul sistemului EU ETS, prin care marile unități industriale sunt obligate să plătească pentru dioxidul de carbon emis în procesul de producție. Pentru fiecare cantitate de CO₂ eliberată, compania trebuie să dețină certificate speciale, iar dacă nu le are, este obligată să le cumpere de pe piață.

În prezent, sistemul EU ETS se află în Faza 4, cea mai strictă perioadă de până acum, caracterizată prin reguli tehnice riguroase, controale mai dure și reducerea accelerată a alocărilor gratuite. În această etapă, facilitățile acordate industriei nu mai sunt stabilite politic, ci prin formule bazate pe producția reală și performanța de mediu.

În paralel, Uniunea Europeană a introdus mecanismul CBAM, care duce treptat la eliminarea certificatelor gratuite pentru industria oțelului. Calendarul reducerilor este următorul: 2026 - cu aproximativ 2,5%, 2027 - aproximativ 5%, 2028 - aproximativ 10%, 2029 - aproximativ 22,5%, 2030 - aproximativ 48%, 2034 - aproape cu 100%. Această evoluție înseamnă că, în următorii ani, tot mai mult din costul emisiilor va trebui suportat direct de producători. În cazul nostru, de Liberty sau de viitorul proprietar.

Relansarea producției pe tehnologia clasică, bazată pe furnal și convertizor, implică emisii ridicate de carbon și un necesar mare de certificate. Costurile anuale pentru achiziția acestora pot depăși 200 milioane de euro și pot ajunge, în anumite condiții, spre 300 milioane de euro pe an.

Aceste sume nu reprezintă investiții în modernizare, ci costuri obligatorii de conformare la legislația europeană. Ele se adaugă cheltuielilor cu energia, materiile prime, salariile și mentenanța și influențează direct rentabilitatea activității.

Pentru orice investitor interesat de combinatul de la Galați, costul carbonului a devenit un factor central de decizie. Fără investiții serioase în reducerea emisiilor și modernizare tehnologică, povara certificatelor de CO₂ poate deveni decisivă pentru viitorul combinatului.

Spuneam în articolul de ieri că prețul repornirii integrale a activității combinatului este mult mai mare decât cel estimat pentru repornirea numai a celor trei laminoare. La fel este și în cazul certificatelor de emisii de carbon: pentru laminoare, costă mult mai puțin decât pentru întregul flux cald.

Este mai mult decât evident că la Liberty nu mai este loc de experimente și că are nevoie de un investitor serios, care să bage bani foarte mulți ca să cumpere combinatul și să repornească furnalul.

Trei luni de la perchezițiile din Liberty

Reamintim că, în luna noiembrie 2025, procurorii Parchetului General și ofițeri de poliție judiciară au efectuat percheziții la sediul social al Liberty Galați, precum și la domiciliile unor membri ai Consiliului de Administrație, într-un dosar de delapidare și evaziune fiscală.

Procurorii acuzau tranzacții frauduloase cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră, în acest circuit fiind implicate o firmă din Singapore și Gazprom Rusia. Prejudiciul în acest caz se ridică, potrivit anchetatorilor, la 300 milioane de euro.

Conform Parchetului General, persoane cu funcții de conducere din cadrul Liberty Galați au acționat în vederea delapidării combinatului, prin intermediul unor entități afiliate înregistrate în alte jurisdicții, acestea din urmă fiind implicate și în crearea unor circuite evazioniste, în acest sens fiind folosite ca documente justificative o serie de contracte de achiziții bunuri sau prestări servicii care nu au avut la bază operațiuni reale, precum și contracte de împrumut fictive.

În cele trei luni scurse de la perchezițiile care au avut impact în toată presa românească și nu numai, nimeni nu a mai zis nimic.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Pas decisiv pentru declararea combinatului Liberty drept obiectiv economic de interes strategic

În ședința Executivului de marţi, 24 februarie, a fost prezentat Memorandumul elaborat de Ministerul Economiei pentru desemnarea combinatului Liberty Galați drept operator economic de interes strategic, urmând ca o Hotărâre de Guvern în acest sens să fie aprobată în cursul zilei de vineri.

Acesta reprezintă un pas important pentru îndeplinirea condițiilor necesare achitării salariilor restante către cei aproape 3.000 de angajați ai combinatului siderurgic de la Galați, prin Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.

"Mulțumesc Comitetului interministerial coordonat de vicepremierul Marian Neacșu pentru implicarea în găsirea unor soluții la criza cu care se confruntă Liberty Galați și pentru respectarea angajamentelor asumate față de siderurgiști, precum și premierului Ilie Bolojan pentru sprijinirea măsurilor propuse. De asemenea, în calitate de președinte al Consiliului Județean Galați, le mulțumesc personal tuturor factorilor implicați în găsirea unor soluții pentru plata salariilor către siderurgiști", a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Centrale fotovoltaice noi pe platforma Combinatului

Electrica a semnat, marţi, 24 februarie 2026, un memorandum de înţelegere cu Liberty Galaţi pentru dezvoltarea unor capacităţi de producere şi stocare a energiei din surse regenerabile, în principal fotovoltaice, cu o putere instalată de până la 500 MW, potrivit unui raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

Proiectele ar urma să fie dezvoltate pe terenurile Liberty Galaţi şi sunt gândite pentru maximizarea autoconsumului şi creşterea siguranţei în alimentarea cu energie, cu obiectivul reducerii costurilor pe termen lung.

Directorul general al Electrica, Alexandru-Aurelian Chiriţă, a declarat: „Prin acest acord, Electrica şi Liberty Galaţi îşi propun să transforme potenţialul tehnologic şi financiar actual într-un motor de schimbare pentru sectorul energetic românesc. Detaliile finale ale parteneriatului vor fi definitivate după finalizarea studiilor de fezabilitate şi va putea fi implementat după obţinerea aprobărilor corporative necesare, vizând crearea unui model de excelenţă adaptat cerinţelor actuale de sustenabilitate, scopul fiind acela de a impune un nou etalon de performanţă în industria energetică din România. Pentru Electrica, acest parteneriat este o oportunitate excelentă de a produce valoare adăugată investitorilor noştri, cât şi industriei energetice, prin folosirea experienţei noastre în tranziţia energetică.”

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ar putea deveni statul român acționar la Liberty? Scenarii privind viitorul Combinatului

Pe 12 martie, data la care este programată licitația internațională pentru activele Liberty, miile de salariați ai combinatului gălățean ar putea afla dacă vor avea un nou patron. Până atunci, ei speră să afle când își vor primi în sfârșit salariile restante.

Așa cum am scris de mai multe ori, licitația din 12 martie are ca preț de pornire suma de 709 milioane de euro, valoarea de piață estimată a combinatului siderurgic gălăţean. Dacă niciunul din investitorii interesați nu va oferi această sumă, se va organiza o a doua licitație, la care prețul de pornire va fi mai mic cu 40% decât cel inițial.

Conform planului de restructurare, nu se va coborî sub acest preț. Astfel, dacă nici a doua licitație nu va avea succes, este posibil să se intre într-un scenariu la care puțini se așteaptă, și anume acela ca statul român să devină acționar la Liberty și să preia frâiele repornirii.

În august 2025, într-un interviu acordat în exclusivitate „Vieții libere”, administratorul concordatar Remus Borza vorbea despre această posibilitate. Reamintim că este vorba despre un scenariu, nu despre un fapt cert.

„Statul are o expunere de aproape 500 milioane de euro, prin ANAF și EXIM. Suntem de acord că Liberty este vital pentru economia românească, că nu poți vorbi de reindustrializare, de revitalizarea industriei de apărare, de participarea României la reconstrucția Ucrainei în condițiile în care îți omori singurul producător de oțel și care e unul dintre cei mai mari producători de oțel din Europa de Sud-Est. Combinatul are această dimensiune strategică pentru statul român. Și dacă așa stau lucrurile, sunt 7.000 de salariați, ai noștri, ai subsidiarelor, ai celor peste 200 de subcontractori, firme locale care muncesc pe platforma industrială de la Galați. Deci statul are obligații, din punct de vedere social, economic și strategic, de a salva Combinatul.

Și atunci, dacă așa stau lucrurile, de ce să nu vină și statul? Eu nu am pretenția ca statul să ne aducă bani noi, dar poate să-și convertească o parte din creanță sau toată creanța în acțiuni. Dacă și-o convertește pe toată, statul devine acționar majoritar - foarte bine, mai vin minoritari și atunci avem o companie sănătoasă și cu o componentă de capital de stat.

Sigur că statul e un prost administrator și vă spun din experiența trăită la Hidroelectrica, perla energeticii românești, devenită cea mai profitabilă companie din România. Dar asta arată că și companiile statului pot genera încredere, stabilitate și profit, dacă sunt administrate corect, decăpușate și, în primul rând, depolitizate.

Cu statul acționar în Galați, putem accesa niște zeci de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile, pe Tranziție Justă. Avem proiectul pentru un parc fotovoltaic pe 300 de hectare. 40% din investiția de 150 milioane de euro, adică vreo 60 milioane de euro, pot veni de afară. La fel, vrem să preluăm fabrica Linde, pot veni bani europeni. La fel, putem să facem fabrica de hidrogen pe fonduri europene, putem aduce un cuptor pe arc electric, că ăsta e viitorul siderurgiei la nivel global. Putem aduce încă o linie de laminare, că Bilka are nevoie de 300.000 de tone pe an de tablă, iar noi putem să-i dăm 85.000 de tone. Cu încă o linie nouă de laminare am putea dubla, să-i dăm vreo 160.000 de tone.

Deci s-ar putea face foarte multe investiții, inclusiv în modernizare, pentru că, la un moment dat, în doi-trei ani, va intra și furnalul în reparație capitală. Și acolo sunt niște zeci de milioane de euro, iar cu statul acționar, banii europeni nu se consideră ajutor de stat. În momentul în care stabilizăm compania și o profitabilizăm, în vreo doi ani, statul poate să-şi vândă o parte din participație pe bursă, ceea ce ar însemna acces și pentru alți investitori instituționali de afară, fonduri mari de investiții”, spunea, în august anul trecut, Remus Borza.

Cât de fezabil este acest scenariu prin care statul român să redevină acționar în combinatul de la Galați? Nu știm încă. Deocamdată, toți ochii sunt ațintiți pe licitația din 12 martie. Iar cei ai siderurgiștilor, pe Guvernul care a început demersurile pentru plata salariilor restante, prin Fondul de garantare a creanțelor salariale.

Cifra zilei

Peste 400 de milioane de euro este valoarea totală a creanțelor pe care statul român le are de recuperat de la Liberty Galați, prin ANAF și Exim Banca Românească. În ultimă instanță, aceste creanțe ar putea fi convertite, iar statul ar putea deveni acționar al Combinatului. Însă nu e o garanție a succesului. Ultima dată când statul a fost acționar al combinatului siderurgic, l-a vândut lui Mittal, cu pierderi de un milion de dolari pe zi.

Companii strategice ale statului român

Statul român este acționar majoritar sau semnificativ în mari companii strategice, multe listate la Bursa de Valori București (BVB).

Cele mai mari dețineri sunt în energie, transport și utilități: OMV Petrom, Romgaz, Transelectrica, Transgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, CEC Bank.

Principalele platforme și companii unde statul deține acțiuni sunt:
Energie și resurse: OMV Petrom, Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia.
Transport și infrastructură: Transelectrica (transport energie), Transgaz (transport gaze), Compania Națională Aeroporturi București, Portul Constanța, CFR.
Telecomunicații: Orange România (20%, după preluarea Telekom Fix).
Financiar: CEC Bank, EximBank.

Aceste dețineri sunt gestionate prin Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor sau prin Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE).

viata-libera.ro

[dcp100168]

Combinatul Liberty Galaţi, aproape de a fi declarat obiectiv strategic

Marți, 24 februarie, a fost prezentat, în ședința de guvern, memorandumul elaborat de Ministerul Economiei pentru desemnarea combinatului Liberty Galați drept operator economic de interes strategic, urmând ca o hotărâre de guvern în acest sens să fie aprobată în cursul zilei de vineri, a informat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Memorandumul reprezintă încă un pas important pentru îndeplinirea condițiilor necesare achitării salariilor restante către cei aproape 3.000 de angajați ai combinatului siderurgic de la Galați, prin Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.

„Mulțumesc Comitetului interministerial coordonat de vicepremierul Marian Neacșu pentru implicarea în găsirea unor soluții la criza cu care se confruntă Liberty Galați și pentru respectarea angajamentelor asumate față de siderurgiști, precum și premierului Ilie Bolojan pentru sprijinirea măsurilor propuse. De asemenea, în calitate de președinte al Consiliului Județean Galați, le mulțumesc personal tuturor factorilor implicați în găsirea unor soluții pentru plata salariilor către siderurgiști”, a mai declarat președintele Consiliului Județean Galați.

Şase luni de salarii acoperite, inclusiv martie şi aprilie 2026

Declararea combinatului gălățean drept obiectiv strategic este foarte importantă în primul rând pentru salariații săi, care intră în a patra lună de neplată a salariilor.

Și aici sunt două aspecte. În primul rând, situația de obiectiv strategic, împreună cu ordonanța de urgență care a modificat Legea 200/2006, îi permite combinatului Liberty (aflat în concordat preventiv) să acceseze Fondul de garantare a creanțelor salariale pentru plata a șase luni de salarii restante. Termenul de șase luni acoperă și lunile martie și aprilie 2026, dar plățile vor fi făcute pe măsură ce salariile devin restante. Adică plata pentru martie va fi făcută după data de 20 aprilie, iar restanțele pentru aprilie vor fi achitate după 20 mai.

Se vor achita doar restanțele de pe fișele de salariu, care însă nu vor putea depăși salariul mediu brut pe economie din luna martie 2025, dată la care Liberty a intrat în concordat preventiv. Cu alte cuvinte, taxele către stat vor fi reținute direct de AJOFM Galați, iar siderurgiștii - fie ei muncitori, fie directori - vor primi maximum 5.600 de lei bani în mână, pentru fiecare dintre lunile restante.

Al doilea aspect important al declarării Liberty obiectiv de importanță strategic vizează perioada post-licitație. Dacă cele două licitații organizate de administratorul concordatar eșuează și nimeni nu cumpără combinatul, vor putea fi acoperite salariile restante și pentru următoarele șase luni pentru cei ce vor rămâne angajați ai Combinatului.

Pază şi monitorizare cu jandarmi

Nu în ultimul rând, Liberty, odată devenit obiectiv de importanță strategică, va putea beneficia de pază și monitorizare asigurate de jandarmi. Dacă nu există contract semnat cu o firmă de pază, Jandarmeria va asigura pază permanentă.

În schimb, în cazul în care Combinatul are contract cu o firmă de pază (cum încă este cazul acum), dispeceratul acesteia va trebui conectat direct cu cel al Jandarmeriei.

Preluarea de către jandarmi a protecției Liberty va trebui decisă prin ordin al ministrului Afacerilor Interne.

Cifra zilei: 5.691 de lei net

Din momentul în care salariile restante ale angajaților Liberty vor începe să fie plătite din Fondul de garantare, suma individuală primită lunar va fi de maximum 5.691 de lei bani în mână. Este valoarea netă corespunzătoare unui salariu brut de 9.495 de lei, atât cât era acesta în martie 2025, dată la care Liberty a intrat în concordat preventiv. Cele șase salarii restante plătite din Fondul de garantare vor acoperi inclusiv lunile martie și aprilie 2026.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Paul Dieter Cîrlănaru, CEO, CITR: Este clar că Liberty Galaţi nu a avut capital de lucru, nu a avut capacitatea şi susţinerea financiară necesară pentru a trece prin momentele dificile şi a-şi menţine activitatea

Este clar că liberty Galaţi nu a avut capital de lucru, nu a avut capacitatea şi susţinerea financiară necesară pentru a trece prin momentele dificile şi a-şi menţine activitatea, a spus Paul Dieter Cîrlănaru, CEO, CITR, în cadrul ZF Power Summit 2026, ziua 3.

„Genul acesta de companii, de combinate, sunt companii care sunt dependente de o condiţie foarte importantă, aceea de a continua activitatea. Liberty a avut numeroase întreruperi ale activităţii pe perioade foarte lungi de timp, care au dus la o decapitalizre accelerată, o lipsă a stocurilor, lipsa comenzilor, în timp ce costurile au rămas foarte mari. Asta a dus la o incapacitate de a relansa activitatea, dublată cu lipsa de susţinere din partea acţionariatului actual, care a dus la situaţia actuală”, a spus Paul Dieter Cîrlănaru.

Ce a mai spus Paul Dieter Cîrlănaru, CEO, CITR:

► Atunci când vorbim de energie, putem vorbi din două perspective. Prima perspectivă este că atunci când cauţi un investitor, şi acest lucru se întâmplă la Liberty, în urma aprobării de către creditori a unui proces de identificare a unui nou investitor, suntem în plin parcurs de a identifica şi a valorifica această oportunitate pentru un investitor strategic capabil de a susţine financiar acest combinat.

► În acest context, întrebarea este cum este cu energia. Cât consumă? Acest lucru ştim. Din fericire, în ceea ce priveşte Liberty, avem un an de referinţă bun, 2021, anul în care s-a depăşit o producţie de 2 mil. tone şi a demonstrat faptul că acest combinat este viabil încă şi de asemenea demonstrează că consumă peste 1 mil. Mw într-un an. Vorbim de un volum foarte mare şi atunci evident că întrebarea se pune, cum este cu energia, de unde vine, cât costă, unde şi cum se poate discuta şi ce se poate face.

► Mai important însă, atunci când vorbim de acest nivel, deja acest tip de iniţiativă devine foarte relevantă. Pentru a putea fi competitiv într-o piaţă internaţională nu mai vorbim de a cumpăra curent, ci trebuie să ai o strategie integrată şi trebuie să ai capacitatea de a investi în domeniul acesta pentru că este o componentă foarte importantă a costului pe de o parte şi este un element concurenţial important.

► Liberty nu este singurul activ de acest tip care întâmpină dificultăţi. Industria de oţel din întreagă Europă a trecut prin foarte multe provocări, din cauza faptului că Europa şi-a asumat aceste obiective de mediu care au dus la nişte costuri foarte mari. Astăzi, cred că trebuie să ne uităm dintr-o perspectivă globală raportat la jucătorii importanţi din piaţă şi cu siguranţă energia, capacitatea de a investi în energie şi atragerea resurselor necesare pentru a rămâne competitivi în domeniul acesta este foarte important.

► Există fonduri în centrul şi estul Europei, nu vorbim de vest unde ele sunt consacrate, fonduri de private equity care se uită în direcţia de infrastructură pe de o parte şi de energie în mod specific. Nu mă rezum aici doar la Polonia, chiar şi la ţările baltice. Există din toate părţile interes, predictibilitatea este importantă şi cred că mai ales acolo unde vorbim de aceste tipuri de companii în dificultate, adresarea acestei probleme poate adăuga un element de competitivitate care să le facă interesante pentru investitori.

► Liberty s-a finanţat prin credit în ultima perioadă. Contextual şi general putem vorbi de faptul că această formă de finanţare nu a fost cel mai mare succes în acest caz. Finanţarea bancară are anumite tipologii şi vine şi cere un anumit set de KPIs pentru a se considera satisfăcută de capacitatea de returnare a sumelor finanţate, în timp ce zona de equity, investiţie atrage alte tipuri de obiective şi o altă grijă şi atenţie pentru compania respectivă.

► De aceea, cred că oportunitatea ar trebui văzută aici, nu în zona de atragere de finanţare curentă. Acest lucru ar trebui să fie doar un instrument pentru a gestiona cash-flow-urile. În ceea ce priveşte investiţiile, cele în equity atrag altfel de apetit şi aşteptări din partea celor care investesc pentru că în acest caz, acele investiţii trebuie să genereze creştere, o companie competitivă pe termen lung, pentru că doar atunci ele sunt atractive. Aceasta este zona în care ar trebui să ne uităm, în atragerea şi antrenarea de parteneriate care să aducă după ele şi finanţare.

► La acest moment, prima licitaţie va fi în 12 martie. Noi am fixat şi fixăm termenele foarte scurt, dar având în vedere mărimea acestuia, nu se poate vinde de pe o zi pe alta. Am găsit foarte multă înţelegere şi susţinerea de la Electrica pentru o perioadă generoasă de timp pentru furnizarea energiei în vederea conservării.

► Atunci când vorbim de convenţionale sunt multe asseturi interesante în România.

► Avem un domeniu energetic  foarte calificat, robust, puternic, capabil să fie un partener real atât pentru companiile de astăzi, cât şi pentru investitorii de mâine.

zf.ro

[dcp100168]

Când și cât se va plăti? Salariile din Liberty, întrebări cu mai multe necunoscute

Când se vor plăti salariile? – aceasta este cea mai importantă întrebare a angajaților combinatului siderurgic Liberty Galați. Până în acest moment, este și cea mai veche necunoscută, ce datează de mai bine de patru luni, de când s-a trecut la plata cu țârâita a lefurilor de pe platformă. Pe zi ce trece, întrebarea revine tot mai insistent.  

O altă întrebare pe care și-o pun muncitorii din combinat este și cât anume li se va plăti din veniturile restante. Se vor plăti doar salariile de bază de pe fluturaș, se vor da și tichetele de masă restante, puii, primele trecute în contractul colectiv de muncă?

Poate că e momentul să trecem în revistă ce se știe și, mai ales, ce nu se știe.

Ce se știe

Se știe că Guvernul a decis, prin ordonanță de urgență, ca salariile restante ale siderurgiștilor din Liberty să fie achitate din Fondul de garantare a creanțelor salariale. Anterior, Legea 200/206 permitea ca din acest fond să se plătească numai restanțele angajaților din firmele în insolvență. Prin modificarea adoptată prin OUG, această prevedere se va aplica și salariații firmelor aflate în concordat preventiv, așa cum este Liberty.

Se mai știe că Liberty este foarte aproape să fie declarat obiectiv de importanță strategică, ceea ce, în funcție de ce se va întâmpla după licitațiile organizate pentru vânzarea combinatului, ar face posibilă plata a încă șase salarii ce ar putea deveni restante.

Dar să rămânem deocamdată la ceea ce se știe.

Cele șase salarii restante ce se vor achita prin Fondul de garantare vor acoperi perioada lunilor noiembrie 2025 – aprilie 2026, în limita unui salariul mediu brut pe economie. Se vor plăti doar sumele restante. Dacă o persoană a fost trimisă acasă în șomaj tehnic cu 75% din salariu, atunci 75% i se va plăti. Dacă a lucrat cu salariul întreg, i se va plăti salariul întreg.

Toți angajații din combinat, fie ei muncitori sau directori, vor primi o sumă netă lunară de maximum 5.691 de lei. Aceasta este echivalentul unui salariu brut de 9.495 lei, atât cât a fost salariul mediu pe economie în luna martie 2025, data la care Liberty a intrat în concordat preventiv.

Banii vor fi plătiți prin AJOFM Galați, care va reține și va vira impozitele legale. Siderurgiștii vor primi sumele nete.

Nu se vor da toți banii într-o singură tranșă. Salariile pe lunile martie și aprilie vor fi achitate când vor deveni restante, adică după ce va fi depășită data când ar fi trebuit să se dea lichidarea. În consecință, restanța pe martie se va plăti în jurul datei de 20 aprilie, iar pe cea luna aprilie, în jurul datei de 20 mai.

Cam acestea sunt chestiunile care se știu deja, din surse oficiale sau pe baza legislației existente.

Ce nu se știe

Încă nu este cunoscută data exactă de la care va începe plata salariilor restante. Surse neoficiale, dar bine informate cu privire la situația din Liberty, au estimat că plățile vor începe în cursul lunii martie, dar nu în prima parte a lunii. Ordonanța de urgență privind plata prin Fondul de garantare a fost aprobată, dar mai sunt necesare normele metodologice și virarea banilor de la Ministerul Finanțelor la Ministerul Muncii, apoi la ANOFM și, în final, în conturile AJOFM Galați.

Nu se știe încă nici ce anume va fi considerat salariu restant de plată. Neoficial, se va plăti doar restul de plată de pe fișă. Încă nu este clar statutul primelor prevăzute în contractul colectiv de muncă din Liberty. De exemplu, la Damen Mangalia s-au achitat primele de Crăciun și de Paște, dar nu s-au plătit tichetele de masă. La Liberty nu se știe cum va fi, dar există voci care afirmă că bonurile de masă nu au un caracter obligatoriu și că acordarea lor a fost rezultatul unei decizii interne din cadrul societății, dintre sindicat și administrație.

Normele metodologice ce urmează să apară cât de curând vor lămuri toate necunoscutele. Mult a fost, puțin mai este!

Cifra zilei - 6 salarii restante vor fi achitate 

Șase este numărul salariilor restante ce li se vor achita siderurgiștilor din Liberty prin Fondul de garantare a creanțelor salariale. Încă nu se știe când va începe plata lor efectivă, dar se știe că ele vor acoperi perioada noiembrie 2025 – aprilie 2026. Banii vor fi dați prin AJOFM Galați și nimeni, indiferent de funcția ocupată, nu va primi mai mult de 5.691 de lei bani în mână.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Autostrada Energiei, veste bună pentru combinatul siderurgic gălăţean

În decembrie anul trecut, Comisia Europeană a adoptat Pachetul European pentru Rețele Energetice, un set de măsuri esențiale pentru modernizarea infrastructurii energetice a Uniunii Europene și reducerea diferențelor majore de preț dintre vestul și sud-estul Europei. Una dintre cele opt așa-numite Autostrăzi ale Energiei vizează direct reducerea prețurilor în zona de sud-est a Europei, prin creșterea interconectării pe ruta Austria - Ungaria - Slovacia.

Autostrăzile Energiei, vitale pentru reducerea prețurilor la energie, sunt doar în faza de început, dar primul pas este întotdeauna foarte important. Anunțarea lor reprezintă o veste bună pentru marii consumatori de energie din România, printre care și combinatul Liberty Galați.

În ultimii ani, Uniunea Europeană a pierdut peste 20 milioane de tone capacitate de oțel, iar printre cei care s-au înscris fără voia lor pe tabelul pierderilor a fost și combinatul gălățean. Sigur, motivele au fost mai multe, dar una dintre cauzele importante a constituit-o prețul aproape prohibitiv al energiei electrice. Să cumperi energie la prețuri de două-trei ori mai mari decât în vestul Europei îți afectează greu competitivitatea.

Iar când concurezi cu producători de oțel din alte state non-UE care primesc subvenții și nu respectă aceleași standarde de mediu, sociale și de muncă, efectele sunt dramatice.

Conform lui Paul Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR, administrator concordatar al Liberty, un viitor investitor la Liberty Galați, capabil să susțină financiar combinatul, trebuie să aibă o strategie integrată de a investi (și) în domeniul energiei.

„În ceea ce priveşte Liberty, avem un an de referinţă bun, 2021, anul în care s-a depăşit o producţie de 2 milioane de tone şi a demonstrat faptul că acest combinat este viabil încă şi, de asemenea, demonstrează că el consumă peste 1 milion MW într-un an. Vorbim de un volum foarte mare şi atunci evident că se pune întrebarea cum este cu energia, de unde vine, cât costă, unde şi cum se poate discuta şi ce se poate face. Pentru a putea fi competitiv într-o piaţă internaţională nu mai vorbim de a cumpăra curent, ci trebuie să ai o strategie integrată şi trebuie să ai capacitatea de a investi în domeniul acesta, pentru că este o componentă foarte importantă a costului pe de o parte şi este un element concurenţial important.

Liberty nu este singurul activ de acest tip care întâmpină dificultăţi. Industria de oţel din întreagă Europă a trecut prin foarte multe provocări, din cauza faptului că Europa şi-a asumat aceste obiective de mediu care au dus la nişte costuri foarte mari. Astăzi, cred că trebuie să ne uităm dintr-o perspectivă globală raportat la jucătorii importanţi din piaţă şi cu siguranţă energia, capacitatea de a investi în energie şi atragerea resurselor necesare pentru a rămâne competitivi în domeniul acesta sunt foarte importante”, a declarat Paul Dieter Cîrlănaru, în cadrul ZF Power Summit 2026.

Cifra zilei - 1,8 TW, consumul normal de energie al Combinatului

În condiții normale de funcționare, Liberty Galați consumă 1,8 terawați de energie electrică anual, adică 1.8 milioane MW.

Combinatul plătește până la 300 de dolari pe megawatt, iar competitorii asiatici, de zece ori mai puțim.

La gaz, raportul este 5:1.

La o producție de două milioane de tone de oțel, Liberty ar trebui să achiziționeze certificate de 240 milioane de euro, „niște hârtii”, a declarat recent Remus Borza, administrator concordatar, pentru Digi24.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Greii industriei Galațiului „tuşesc” în acelaşi timp. Damen și Liberty, vitale doar pe hârtie?

Combinatul siderurgic și șantierul naval, cei doi piloni strategici în jurul cărora a fost ridicată industria Galațiului, trec astăzi printr-o situație greu de explicat. Deși sunt considerate active vitale pentru securitatea națională și chiar cea europeană, Liberty și Damen sunt sub spectrul falimentului, respectiv al lipsei de comenzi.

Este pentru prima dată în ultimii ani când cei doi „grei” ai industriei Galațiului „tușesc” în același timp. La acest început de an 2026, crizele financiare cu care se confruntă Liberty și Damen au culminat cu măsuri radicale: scoaterea la licitație a combinatului siderurgic și, respectiv, intrarea masivă în șomaj tehnic a constructorilor de nave.

Liberty este scos la vânzare într-un moment în care este la câteva zile distanță de a fi declarat obiectiv strategic de importanță națională.

Pe de altă parte, Damen Galați a decis să trimită sute de angajați în șomaj tehnic, la scurt timp după ce, în vara anului trecut, a urcat la rangul de șantier militar.

De aici și paradoxul: pe de o parte, Galațiul deține active industriale vitale pentru securitatea națională și europeană (oțel și nave militare), dar pe de altă parte, forța de muncă locală trăiește sub spectrul incertitudinii. În timp ce soarta Liberty depinde de rezultatul licitației din martie, viitorul Damen este strâns legat de capacitatea statului român și a partenerilor internaționali de a plasa comenzi ferme pe termen lung. Și într-un caz, și în celălalt, statul român a ajuns să aibă, din nou, un rol decisiv. Iar până acum, se pare că statul nu știe cum să-și trateze obiectivele vitale pentru economia națională.

Să trecem în revistă, pe scurt, cele două cazuri.

Liberty - licitație pentru supraviețuire

După o perioadă de declin abrupt, Liberty Galați a ajuns, se pare, la sfârșitul erei Gupta, caracterizată printr-un management contestat și prin acumularea unor datorii uriașe. În urmă cu cinci ani, raporta un profit net record, de aproape 300 milioane de euro, iar în 2025 a ajuns la datorii totale de peste un miliard de euro.

Istoricul ultimelor luni este unul plin: Tribunalul Galați a aprobat modificarea planului de restructurare, deschizând calea pentru scoaterea combinatului la licitație internațională. Aceasta este programată pentru data de 12 martie 2026, cu un preț de pornire de 709 milioane de euro. Până în prezent, aproximativ 13 cumpărători și-au manifestat interesul pentru preluarea activelor siderurgice, dar una este exprimarea interesului, alta este participarea efectivă la licitație.

Tot de la începutul anului, a fost aprobată o ordonanță de urgență pentru a permite plata salariilor restante prin Fondul de garantare a creanțelor salariale și a proteja combinatul ca obiectiv strategic. Până la ora redactării acestui articol, niciunul din cele două aspecte nu a fost pus complet pe hârtie, negru pe alb.

Damen Galați - de la excelență militară, la șomaj tehnic

Dacă Liberty se luptă cu datoriile uriașe, Șantierul Naval Damen Galați se confruntă cu o criză de flux operațional, în ciuda unui portofoliu tehnologic impresionant. Începând cu luna februarie 2026, managementul Damen a anunțat trimiterea în șomaj tehnic a maximum 500-600 de salariați („în cel mai pesimist scenariu”), din cei aproximativ 1.400 de angajați. Măsura este planificată să dureze până la finalul anului 2026.

În 2024, șantierul a raportat afaceri de aproximativ un miliard de lei, producând nave complexe, de la iahturi private la nave militare pentru state NATO. Pentru alte ţări NATO, nu și pentru România, de la care nu a primit nicio comandă!

Din iulie 2025, șantierul a fost transformat oficial în șantier militar, axându-se pe comenzi pentru partenerii NATO și UE. Totuși, lipsa unor contracte majore imediate cu statul român rămâne un punct sensibil, deși există negocieri pentru construcția a trei nave de luptă estimate la valoarea de jumătate de miliard de euro.

Damen Galați este singurul șantier din România care a produs nave militare pentru state NATO după 1990. Prin capacitățile de proiectare și construcție de nave militare din Galați, România poate produce pe teritoriul său cele mai moderne și complexe nave militare, având garanția asigurării sprijinului logistic pe toată durata de viață a acestora. În acest context, Șantierul Naval Damen Galați își manifestă interesul pentru programele navale finanțate prin SAFE, ca o garanție a proiectării și construcției navelor în România, în conformitate cu cerințele programului european.

Rămâne de văzut cât de mult este dispus statul român să se implice în soarta celor două unități strategice de la Galați.

Cifra zilei - 50 la sută

În timp ce așteaptă de pe o zi la alta finalizarea procedurilor legale pentru plata salariilor restante prin Fondul de garantare, siderurgiștii gălățeni au parte de o mică gură de oxigen: primesc 50% din valoarea maximă a tichetelor de masă aferente lunii iulie 2025. Transferurile bancare sunt în pregătire, este de așteptat ca valoarea bonurilor să apară în aplicații începând de marți, 3 martie. Banii provin din vânzarea unor produse non-prime și a materialelor colectate în ultima perioadă. Valoarea totală a acestor plăți este de aproximativ 300.000 de euro.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Alte vremuri, alte cifre. Cuptorul cu arc electric, visul frumos al Liberty

În aprilie 2022, când abia ne „scuturam” de COVID, combinatul siderurgic Liberty Galați anunța pentru anul precedent o producție-record a ultimului deceniu, cea mai mare din 2010 și până atunci.

Erau raportate cifre foarte mari la aproape toate capitolele: 2,35 milioane tone de oțel – volumul total de producție, 2,1 milioane tone de fontă lichidă produse la Furnalul 5 (cel mai înalt nivel din precedenții 43 de ani), 1,6 milioane de tone producție la Laminorul de Benzi la Cald (cel mai bun rezultat din 2017), 2,35 milioane tone de oțel lichid la Oțelărie (record pe 12 ani), 2,3 milioane tone – volumul de oțel turnat, 222.000 de tone la Laminorul de Benzi Zincate (cea mai mare producție din anul 2000) și 88.000 tone la Linia de Acoperire Organică – record absolut de la înființarea acesteia.

Conducerea Liberty începea să viseze frumos. Bazându-se pe implementarea planurilor de transformare Greensteel, s-a anunțat că se urmărește creșterea producției de oțel cu amprentă redusă de carbon, mai întâi până la 3 milioane de tone anual, și apoi până la 4 milioane de tone. La acea vreme, managementul Liberty anunța un plan de investiții de un miliard de euro, care vizau, printre altele, două cuptoare cu arc electric, un minilaminor integrat, parcuri solare de 180 MW și eoliene de 20 MW dezvoltate pe platforma siderurgică etc. Se vorbea și de tranziția către hidrogen verde.

La un moment dat, atunci când s-a dat startul Programului Tranziție Justă, dedicat Galațiului și altor cinci județe foste puternic industrializate, Liberty Galați a avut o alocare de circa 100 de milioane de euro pentru proiecte „verzi”, dar la care era nevoie ca și compania să contribuie cu o sumă de ordin de mărime asemănător.

Acum suntem în martie 2026, cu doar câteva zile înainte de data anunțată a primei licitații organizate pentru vânzarea Combinatului. Ne uităm în urmă și întrebăm: Ce s-a ales din toate acele planuri? Răspunsul pe scurt: NIMIC. Răspunsul mai detaliat: ABSOLUT NIMIC. Viitorul roz care era anunțat – sau verde, ca să fim mai exacți – a trecut prin tot ROGVAIV-ul și a ajuns unul gri, de culoarea furnalului care stă oprit de un an de zile.

Cuptorul cu arc electric, între dorință și realitate

Ar fi excelent ca un potențial investitor la Liberty să decidă construirea unui cuptor cu arc electric. Acestea au devenit un trend mondial în rândul producătorilor de oțel, principalele avantaje constituindu-le reducerea substanțială a poluării și a necesarului de certificate de carbon. Însă în cazul Galațiului, așa cum mi-au explicat surse familiarizate cu situația, un cuptor cu arc electric nu s-ar „întâmpla” peste noapte și ar duce la noi și foarte mari provocări.

În primul rând, să construiești un astfel de cuptor pentru Liberty ar dura ani de zile, cel puțin patru. Producătorii mondiali sunt asaltați de comenzi, blocați chiar, așa că ai intra pe o lungă listă de așteptare. La Piombino, de exemplu, în Italia, unde Metinvest, firma miliardarului ucrainean Ahmetov, vrea să ridice un combinat nou-nouț, construirea cuptorului de către Danieli este anunțată să dureze trei ani.

La Liberty, cuptorul cu arc electric ar fi „lipit” de Turnarea Continuă, iar Furnalul 5 și Oțelăria ar deveni redundante. Nu mai arzi minereuri și cărbune, nu mai scoți mult fum, nu mai ai nevoie de certificate de carbon decât într-o măsură foarte mică față de situația actuală. Este încă un motiv pentru care cererea către producătorii de cuptoare cu arc electric a crescut foarte mult.

Un cuptor cu arc electric are, în schimb, un consum enorm de fier vechi, de ordinul sutelor de mii de tone anual. România a ajuns să exporte fier vechi în țări precum Turcia sau Egipt, de unde se importă produse finite. La cifrele actuale, ar fi nevoie ca aproape întreaga „producție” de fier vechi din țară să fie adusă la Liberty, an de an, pentru a funcționa cuptorul.

Și încă un aspect: funcționarea cuptorului cu arc electric aduce o curbă de alimentare, de la un consum crescut „până la cer”, la o stabilizare în jurul unor valori normale, pentru topirea fierului vechi. Or, actuala rețea energetică a Galațiului se pare că nu poate suporta o curbă energetică de asemenea amplitudine.

Dacă adăugăm și prețul ce va fi plătit pentru un astfel de consum energetic, putem concluziona că un potențial investitor la Liberty are foarte multe aspecte de luat în calcul.

Cifra zilei: 4 milioane tone de oțel

Trei milioane, apoi patru milioane de tone de oțel anual erau țintele ambițioase anunțate de managementul Liberty la începutul anului 2022, când a anunțat cifre-record la toate sectoarele de producție din combinat. Se vorbea de oțel verde, de investiții de un miliard de euro la Galați, de hidrogen verde, de parcuri solare și fotovoltaice, de intrarea în Programul Tranziție Justă. Până la urmă, de toate s-a ales praful.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Un an de când Liberty e pe aparate

Pe 4 martie 2025, Liberty Galați anunța inițierea procedurii de concordat preventiv. Scopul deciziei a fost de a permite Combinatului să negocieze un acord cu creditorii pentru a restructura datoriile și a reface echilibrul financiar al afacerii.

La un an de la intrarea în concordat preventiv a combinatului Liberty Galați, bilanțul este, din păcate, unul mai degrabă modest. Procedura care ar fi trebuit să stabilizeze compania și să permită reluarea activității nu a produs până acum rezultatele așteptate. Activitatea industrială de pe platformă este în cea mai mare parte oprită, se înregistrează restanțe de patru luni la plata salariilor, creditorii – exceptându-i pe cei de stat, ANAF, EXIM Banca Românească și Primăria Galați – și-au pierdut aproape orice speranță, iar redresarea depinde în continuare de intervenții externe și de decizii ale statului.

Practic, în ultimul an, Liberty a fost un muribund conectat la aparate, ținut în viață artificial inclusiv cu credite de la statul român, bani care se pare că au „zburat” și în alte zări, și în alte buzunare.

Puţină istorie a privatizării

În 2001, SIDEX Galați pornea pe drumul privatizării, trecând de la stat în mâinile unui privat: anglo-indianul Mittal. Valoarea de 70 de milioane de dolari a acelei tranzacții din mandatul premierului Adrian Năstase, considerată chiar și pentru vremurile de atunci extrem de mică, îi bântuie și acum pe siderurgiștii gălățeni. Între timp, la Combinat au venit și francezii de la Arcelor, iar din 2019, toate „jocurile” din Combinat au fost făcute de un alt patron anglo-indian: Gupta. Acum, după 25 de ani de la privatizare, combinatul gălățean a ajuns din nou la mâna statului, care s-a implicat, foarte târziu, pentru a salva ce mai poate fi salvat.

Concordatul preventiv este conceput ca o soluție de restructurare înainte de insolvență, menită să protejeze compania, creditorii și locurile de muncă. În cazul Liberty Galați, după un an, nu s-a reușit restabilirea fluxurilor economice și nici reluarea producției la un nivel care să susțină financiar societatea.

Se caută investitor cu putere financiară

Utopie sau nu, toate speranțele gălățenilor se îndreaptă acum spre un investitor care să vină cu sute de milioane de euro, să câștige licitația organizată de administratorii concordatari, să mai bage încă niște sute de milioane de euro în reluarea activității și în certificatele de carbon, după care să mai bage iar niște milioane în investiții și modernizări. Vom vedea ce se va întâmpla pe 12 martie, data anunțată a licitației pentru core-businessul Liberty.

Singurul lucru cert este următorul: fără capital nou, fără relansarea producției și fără un plan industrial credibil, procedura concordatului preventiv riscă să rămână doar o etapă intermediară, care a câștigat timp în loc să producă o redresare reală, iar problema de fond a combinatului să rămână nerezolvată.

Cifra zilei - 1 an

S-a împlinit un an de când combinatul siderurgic Liberty Galați a intrat în procedura de concordat preventiv. Din martie anul trecut, pe platformă a mai fost doar o activitate sporadică, accentul punându-se acum pe pază și mentenanță, cu speranța unui viitor contract de tolling care să „dezmorțească” măcar laminoarele. Cei aproximativ 2.700 de siderurgiști care au mai rămas nu știu nici acum când vor începe să-și primească salariile restante.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cum ar putea ieşi Liberty și Damen „la braț” din criză

O eventuală schimbare a acționariatului la combinat ar putea transforma radical ecosistemul industrial din Galați, trecând de la o simplă vecinătate geografică la o integrare strategică între furnizorul de oțel Liberty și constructorul de nave Damen. Galațiul ar avea parte din nou, astfel, de cei doi piloni strategici ai economiei sale: combinatul și şantierul. Este doar un scenariu dar, la ce știri ne asaltează în ultimul timp, ne putem îngădui să visăm și la un „happy end”.

Scriam recent, în articolul „Greii industriei Galațiului „tuşesc” în acelaşi timp”, despre problemele cu care se confruntă Liberty și Damen: combinatul este vândut la licitație, iar șantierul apelează la trimiterea în șomaj tehnic a unei treimi dintre salariați până la sfârșitul acestui an.

Un investitor serios la Liberty, cu planuri serioase pentru producție și investiții, ar putea influența în bine activitatea ambilor coloși industriali gălățeni.

O primă măsură ar putea consta în reluarea producției de tablă navală „Made in Galați”. În ultimii ani, sub managementul grupului Liberty, combinatul a funcționat adesea la capacitate redusă, forțând Damen să importe tablă groasă (elementul de bază pentru corpul navelor) din alte centre siderurgice europene sau asiatice. Un investitor precum Metinvest sau un grup indian (JSW/Jindal) ar putea reporni fluxul tehnologic pentru table speciale navale. Acest lucru ar reduce costurile de logistică pentru Damen și ar scurta timpii de livrare pentru proiectele militare și civile.

Mai mult, din iulie 2025, Damen Galați este oficial șantier militar, ceea ce impune standarde de securitate și proveniență a materialelor mult mai stricte. Pentru contractele NATO, utilizarea oțelului produs pe plan local sau în spațiul aliat este un avantaj competitiv. Dacă Liberty este preluat de un jucător european sau de încredere strategică (de exemplu, UMB Grup sau Metinvest), Damen ar putea prezenta oferte mai solide în licitațiile pentru Ministerul Apărării Naționale.

Un alt aspect deloc de neglijat ar consta în reducerea amprentei de carbon, pentru fabricarea așa-numitului oțel "verde". Damen urmărește construirea de nave sustenabile (electrice sau pe hidrogen), iar pentru a menține acest standard, are nevoie de oțel "verde". Planul de restructurare a combinatului include instalarea de cuptoare cu arc electric. Iar dacă noul investitor accelerează această tranziție, Damen ar putea deveni unul dintre puținele șantiere navale din lume care construiește nave folosind oțel cu emisii scăzute de carbon produse „la ușa fabricii”.

Există și riscuri, bineînțeles. Dacă noul proprietar al combinatului, oricine ar fi el, va prioritiza exportul sau producția de alte tipuri de oțel, Damen ar putea rămâne în continuare dependent de importuri pentru tabla navală specializată, iar atunci s-ar rupe „lanțul de iubire”. 

În cazul cel mai favorabil, al ieșirii din criză a combinatului și șantierului, s-ar putea opri exodul specialiștilor din Galați. Cele două unități ar putea crea, împreună sau pe cont propriu, centre de formare profesională, pentru a acoperi deficitul uriaș de personal tehnic din oraș.

Acesta este, repetăm, doar un scenariu, pentru împlinirea căruia sunt foarte multe astre care trebuie să se... alinieze, inclusiv includerea Damen și a Liberty în programul SAFE, de modernizare a industriei de apărare. Dar nu-i așa că ar fi frumos?

Cifra zilei: 2 coloşi industriali

Cei doi piloni ai industriei Galațiului, Liberty și Damen, urmăresc în același timp ieșirea din criză, fiecare în felul său. Există un scenariu ce ar putea reprezenta o salvare comună, dar nu a fost confirmat până acum de niciuna din părțile implicate. Evident, este foarte posibil ca acest scenariu să nu fie altceva decât un vis frumos. După licitația pentru vânzarea Liberty și în funcție de rezultatul ei, ne vom putea face o idee despre ce va urma.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cinci investitori au cumpărat caietul de sarcini care le permite să participe la licitația de vânzare a combinatului siderurgic Liberty Galați

Cinci investitori s-au înscris la startul pentru vânzarea Liberty Galați. Deși interesul este ridicat, viitorul combinatului siderurgic rămâne incert. Aproape de certitudine este plata restanțelor salariale – termenul optimist declarat este a doua jumătate a lunii aprilie.

12 martie 2026 este ziua marelui test pentru fosta glorie a siderurgiei din sud-estul Europei: Liberty Galați. În această zi, la ora 12:00, poate fi anunțat rezultatul licitației în care este scoasă la vânzare platfoma industrială. De la peste 30.000 de angajați și șase furnale operaționale, cât avea înaintea privatizării de acum trei decenii, combinatul mai numără în prezent doar 2.700 de salariați și un singur furnal pe care se poate baza. E adevărat, este furnalul cu cea mai mare capacitate, care livra în 2021 producția record de 2,35 milioane tone de oțel.

De multe luni, prin secțiile de aglomerare, oțelării, laminoare, liniile de turnare sau halele imense, de sute de metri lungime, e liniște. În mai toate departamentele, producția este redusă la zero după ce compania a intrat, în martie 2025, în procedura concordatului preventiv. Cheltuielile nu sunt însă zero. Doar factura la electricitate însumează, lunar, aproximativ două milioane de euro, pentru a păstra instalațiile în conservare. Alte câteva milioane le reprezintă salariile angajaților.

De aproape un an, de când este în concordat preventiv, combinatul a fost vizitat de diferite delegații ale unor companii românești sau străine ce pariază în continuare că aici se poate face oțel. Cinci investitori au cumpărat caietul de sarcini care le permite să participe la licitația din 12 martie, au declarat pentru Europa Liberă surse din conducerea Liberty Steel Galați.

Patru dintre companiile care au arătat interes sunt:
- UMB Steel, controlat de familia omului de afaceri român Dorinel Umbrărescu,
- grupul internațional de companii miniere și metalurgice Metinvest BV, controlat de miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov,
- VAN Company din Irak,
- Jindal Steel, a treia companie ca producție de oțel din India.

Chiar dacă interesul preliminar este unul ridicat, asta nu înseamnă că va exista neapărat și o adjudecare în prima etapă a licitației din 12 martie 2026.
Cei cinci competitori au plătit pentru caietul de sarcini câte 10.000 de euro, fiecare, extrem de puțin raportat la prețul cerut în prima fază pe combinat - 709 milioane de euro.
Conform regulamentului, până la 48 de ore înainte de momentul închiderii înscrierii, cei deciși să liciteze trebuiau să prezinte o scrisoare de garanție de 7% din valoarea de start cerută (49 de milioane de euro). Organizatorii licitației, administratorii concordatari CITR și Euro Insol, nu au oferit date referitor la câți dintre cei care au cumpărat caietul de sarcini au prezentat și scrisoarea de garanție.

Dacă ar exista cel puțin un competitor care să ofere prețul minim, poate adjudeca platfoma industrială gălățeană. Ar avea apoi la dispoziție 60 de zile pentru a achita prețul convenit.

„Caietele de sarcini au fost cumpărate de potențiali investitori, atât români, cât și străini”, a declarat pentru Europa Liberă Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR.

Ce s-ar întâmpla în ipoteza în care nimeni nu oferă pragul minim, de 709 milioane de euro, cerut în această etapă?
„Dacă oricare dintre acești investitori sunt interesați de activ, dar nu sunt dispuși să plătească prețul de pornire, pot exprima o ofertă confidențială despre cât ar fi dispuși să dea”, susține Cîrlănaru.
Conform acestuia, informația ar fi relevantă pentru că pe baza ei se poate decide un eventual nivel următor, în a doua etapă de licitație.
„Pornind de la aceste oferte, putem avea o discuție cu creditorii, referitoare la pasul următor. Se poate relua licitația tot de la 709 milioane de euro, dacă așa decid creditorii, sau putem stabili un nou preț de pornire”, a mai explicat Paul Dieter Cîrlănaru pentru Europa Liberă.

„Prețul (de vânzare, n.r.) este una, dar trebuie avută în vedere și investiția necesară acolo. Oricine vine cu intenții serioase trebuie să aibă capacitatea să finanțeze activitatea curentă și să aibă, pe termen lung, un plan de investiții, pentru că acest combinat este funcțional, dar va trebui să țină pasul cu reglementările europene.”

În paralel cu licitația, trei companii sunt interesate de preluarea laminoarelor în regim de tolling, adică de închiriere.
„Nu avem astăzi (miercuri, 11 martie 2026, n.r.) o propunere de tolling finalizată. Au fost multiple discuții, inițial cu mai multe părți, pentru a lucra individual, ulterior am încercat să aliniem doi-trei-patru clienți pe care să-i punem împreună, astfel încât să creștem volumul”, a declarat pentru Europa Liberă directorul general al CITR.
„Este o soluție, în eventualitatea în care nu s-ar valorifica activul prea curând, dar ea poate fi folosită oricând și de noul proprietar”, a mai spus Cîrlănaru. Dat fiind că transferul de proprietate nu se va face instantaneu, „un tolling pe termen scurt sau mediu nu este afectat și nu afectează procesul de licitație”.

Cele mai mari datorii de recuperat, de 450 de milioane de euro, le are statul român prin Exim Banca Românească și ANAF.
În ceea ce privește cei peste o mie de creditori chirografari (negarantați), ei nu vor putea primi mai mult decât procentul de 25%, prevăzut deja în planul de restructurare. „Datoria față de creditorii chirografari a fost deja restructurată, avem o sentință în acest sens și a fost limitată la 25%. Considerând, ipotetic, că s-ar obține un preț care depășește posibilitatea acordării acestui prag de 25%, ar fi un rezultat pozitiv pentru companie, nu pentru creditori”, a declarat Cîrlănaru. „Ca să depășim ce ne-am propus prin plan ar trebui să avem două companii care se bat între ele să crească mult pragul peste 700 de milioane de euro”, a mai spus el.

Cei peste o mie de creditori chirografari, categorie care nu are niciun fel de garanție asupra datoriilor, au de recuperat împreună 400 de milioane de euro.

Restanțe salariale achitate în câteva săptămâni

Pe lângă producție, o mare problemă o reprezintă cauza socială. Ultima dată când cei aproximativ 2.700 de angajați rămași au încasat parțial câteva procente din salariu a fost decembrie 2025. Atunci era vorba de un rest de 15% din venitul aferent lunii octombrie. De atunci, au mai primit jumătate din bonurile de masă aferente lunii iulie. Atât. Au deja patru luni neplătite la care se adaugă, în scurt timp, și martie.

Problema este generată de un artificiu juridic: Liberty Galați se află, din martie 2025, în procedură de concordat preventiv, o formă de reorganizare care nu permite accesarea Fondului de Garantare a salariilor, la care fiecare dintre angajați contribuie. Dacă ar fi fost în insolvență, o altă formă de reorganizare, ar fi beneficiat de acest drept. „În orice context, drepturile salariale sunt asigurate. Orice bani vor intra din aceste tranzacții (licitații, n.r.) se vor duce către achitarea datoriilor salariale. Problema e când și-i vor primi”, recunoaște Paul Dieter Cîrlănaru. „Există posibilitatea achitării lor din Fondul de Garantare. Au fost puse în dezbatere Normele Metodologice, cel mai probabil într-o săptămână, două vom avea legile complete. La acel moment, putem accesa Fondul de Garantare. Din experiență, drepturile salariale ar putea fi onorate în cel mult o lună de la publicarea Normelor de Aplicare în Monitorul Oficial”, a declarat directorul general al CITR pentru Europa Liberă.
Astfel, o variantă optimistă ar fi a doua jumătate a lunii aprilie 2026.

Criza financiară gravă de la Liberty Galați

Combinatul Liberty Galați, cel mai mare producător de oțel din România, traversează una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa recentă. Situația economică s-a deteriorat rapid, după ce compania a înregistrat un profit de aproximativ 272 milioane de euro în 2021.

În anii următori, combinatul a intrat pe pierdere, confruntându-se cu blocaje operaționale și probleme grave de finanțare.
Printre cauzele principale ale declinului se numără creșterea accelerată a costurilor cu energia și gazele naturale, perturbările lanțurilor logistice generate de războiul din Ucraina și presiunea importurilor de oțel ieftin din Asia.
În aceste condiții, tot mai mulți furnizori au început să solicite plata în avans, accentuând criza de lichidități.

Dificultățile financiare au fost amplificate de probleme interne. Lipsa capitalului de lucru a limitat drastic producția, iar singurul furnal funcțional al combinatului, furnalul nr. 5, este oprit, situație care a generat un deficit major de venituri.

Compania a raportat pierderi cumulate de peste 600 milioane de euro în perioada 2022–2023, iar cifra de afaceri a scăzut puternic, de la 3,6 miliarde lei în 2023 la aproximativ 2,1 miliarde lei în 2024. În paralel, acumularea datoriilor comerciale a atras peste 150 de cereri de insolvență din partea creditorilor.

europalibera.org

[dcp100168]

Prima licitație din istoria combinatului siderurgic de la Galați

În 2001, când Combinatul siderurgic SIDEX Galați a fost cumpărat de LNM Holdings NV (filială a grupului controlat de miliardarul anglo-indian Lakshmi Mittal), nu s-a organizat licitație. SIDEX s-a dat prin încredințare directă, la un preț de nimic, de numai 70 milioane de dolari, care răscolește și astăzi nemulțumiri. În 2006, când în Combinat au venit francezii de la Arcelor, iarăși nu a fost licitație, a fost fuziune. Nici în 2019, când un alt miliardar anglo-indian, Sanjeev Gupta, a preluat combinatul de la Mittal, nu a fost licitație, ci o decizie antimonopol impusă de Comisia Europeană.

Astfel, licitația anunțată pentru ziua de 12 martie 2026 de administratorii concordatari ai Liberty - Euro Insol și CITR - este prima din istoria combinatului inaugurat acum 60 de ani.

Prețul de pornire: 709 milioane de euro

Licitația de joi, 12 martie, este programată să înceapă de la prețul de 709.139.324 de euro (fără TVA aplicabil). Sunt scoase la vânzare, la pachet, activele Liberty Galați și ale laminorului Liberty Tubular Products Galați.

Principalele active care se vând sunt: Uzinele de Aglomerare, Furnal, Oțelărie și Turnare continuă; Laminorul de tablă groasă; Laminorul de benzi la cald și Laminorul de benzi la rece; Linia de zincare și Linia de acoperire organică; Halda de zgură, terenuri și clădiri; Fabrică de țevi sudate longitudinal.

S-a vorbit mult despre „cei 13” investitori internaționali care s-au arătat interesați de combinatul gălățean. Neoficial, patru dintre ei ar fi cumpărat până acum caietul de sarcini, demers care totuși nu garantează în niciun fel că firmele respective vor participa la prima licitație. Până miercuri după-amiază, nu am reușit să aflăm dacă și cine a depus garanția de participare.

În cazul în care nu se va prezenta nimeni la prima licitație, nu înseamnă că nimeni nu vrea să cumpere combinatul, ci doar că nimeni nu vrea să-l cumpere la acest preț.

A doua licitație, de la un preț redus aproape la jumătate

Dacă licitația din 12 martie eșuează din lipsă de ofertanți, se va organiza o a doua licitație, la un preț de circa 407 milioane de euro, cu 40% mai mic decât cel inițial, reprezentând valoarea de lichidare.

Dacă Liberty se va vinde cu 709 milioane de euro, s-ar asigura astfel plata integrală a datoriilor față de creditorii garantați și față de bugetul de stat, cei mai importanți fiind Exim Banca Românească și ANAF, cu creanțe totale de circa 400 milioane de euro. Banii rămași vor fi distribuiți apoi echitabil - spun administratorii concordatari - către celelalte categorii de creditori. Dacă Liberty se va vinde cu puțin peste 400 milioane de euro, va fi „îndestulat” mai întâi statul, iar din puținul care va rămâne, adică aproape deloc, restul creditorilor. Valoarea totală a datoriilor Liberty este de peste un miliard de euro.

Un alt aspect important este modul în care s-ar putea face repornirea Liberty. Dacă un viitor cumpărător va dori să repornească integral combinatul, inclusiv fluxul cald, îi vor fi necesare încă 200 milioane de euro, inclusiv pentru stocurile de materii prime, potrivit estimării lui Paul Cîrlănaru, CEO-ul Casei de Insolvență Transilvania (CITR). La acestea s-ar adăuga alte aproximativ 200 milioane de euro - prețul certificatelor de carbon.

Dacă viitorul proprietar va dori să repornească doar laminoarele, costurile suplimentare ar fi mult mai mici, de maximum 10 milioane de euro, incluzând energia, gazul şi mentenanța. Numărul certificatelor de carbon ar fi, și el, redus substanțial.

Cine sunt „cei 13”

Dintre cele 13 firme care și-au manifestat interesul pentru Liberty, Metinvest, grup controlat de miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov, este considerat unul dintre favoriți. După pierderea combinatelor din Mariupol (Azovstal și Ilici), Metinvest caută active în UE pentru a-și securiza lanțul de producție. Grupul a intrat recent pe piața românească prin achiziția ArcelorMittal Tubular Products Iași, în decembrie 2025.

Singurul jucător autohton de anvergură este UMB Grup, controlat de familia Umbrărescu. Cel mai mare constructor de autostrăzi din România are nevoie de cantități uriașe de oțel-beton și profile metalice. Recent, familia Umbrărescu a achiziționat și activele ArcelorMittal Hunedoara, semnalând o strategie clară de integrare pe verticală.

JSW Steel și Jindal Group (India) sunt doi giganți mondiali care concurează direct pentru supremația pe piețele emergente. JSW Steel este cel mai mare producător de oțel din India, iar Jindal a depus recent oferte și pentru divizia de oțel a Thyssenkrupp din Germania, confirmându-și interesul pentru expansiunea europeană.

Alți jucători internaționali interesați de combinatul de la Galați sunt KMC Steel (Turcia), specializat în servicii de procesare a oțelului plat, și Galiawa Group (Irak), un conglomerat industrial masiv, interesat de active strategice în regiune. Mai sunt de menționat DeLong Steel (China), unul dintre marii producători privați chinezi, care caută porți de intrare pe piața europeană pentru a evita barierele tarifare, și Steel Mont (Luxemburg), trader european care a propus deja anterior acorduri de procesare (tolling) pentru combinat.

Cifra zilei: 1

Prima licitație din istoria de șase decenii a combinatului siderurgic gălățean este programată joi, 12 martie, pornind de la un preț de 709 milioane de euro, de peste zece ori mai mare decât la privatizarea inițială cu Mittal. Dacă va fi nevoie de o a doua licitație, aceasta ar porni de la un preț cu circa 300 milioane de euro mai mic. Ideal ar fi aceasta să se organizeze cât mai repede, pentru că Liberty nu ar mai putea supraviețui încă trei-patru luni.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Liberty Galaţi nu şi-a găsit cumpărător la licitaţia internaţională de 690 milioane de euro

 Liberty Galaţi nu şi-a găsit cumpărător la licitaţia internaţională de 690 mil. euro, urmând să fie organizată o nouă licitaţie, la un preţ apropiat de valoarea de lichidare.

“Nu avem cumpărător la acest preţ de aproape 700 mil. euro. Vom încheia un proces verbal că nu a depus nimeni garanţia. Propunem creditorilor o nouă licitaţie la un preţ mai mic, dar nu mai mic de valoarea de lichidare, de 400-450 mil. euro”, a spus pentru ZF Remus Borza, preşedintele Euro Insol, administratorul concordatar, alături de CITR.

Activele combinatului siderurgic Liberty Galaţi, aflat într-o  situaţie critică, au fost scoase la vânzare pentru 690 mil. euro într-o licitaţie internaţională, după ce planul  de restructurare a fost aprobat  de comitetul interministerial.

Au cumpărat caiete de sarcini MetInvest din Ucraina, controlat  de miliardarul Rinat Akhmetov,  dar si antreprenorul Dorinel Umbrărescu (UMB Grup), cel mai mare constructor, compania KMC Turcia din industria siderurgică,  o companie din Grecia iar din India s-au arătat interesaţi doi investitori,  JSW, cel mai mare producător de oţel  din India, şi Jindal Group India.

ANAF are de recuperat 150 de milioane de euro de la Liberty, iar EximBank  300 mil. euro.

Comitetul interministerial a aprobat în ultimul ceas planul de restructurare ce vizează vânzarea activelor într-o licitaţie internaţională la Liberty Galaţi, cel mai mare combinat siderurgic, un colos cu  afaceri de 2,1 mld. lei şi 3.000 de angajaţi în şomaj.

Liberty Galaţi, deţinută de grupul Liberty, al investitorului indiano-britanic Sanjeev Gupta, a intrat din martie anul trecut în concordat preventiv pentru a stabiliza business-ul. Compania a trimis în şomaj 3.300 de angajaţi şi a restructurat o parte din personalul  TESA.

Pe 22 ianuarie comitetul interministerial a organizat la Palatul Victoria o întâlnire cu participarea premierului Ilie Bolojan şi a analizat propunerile de modificare a planului de reorganizare a combinatului siderurgic.  În prezent, situaţia la combinat este una critică, dat fiind faptul că angajaţii nu au mai primit salariile de câteva luni.

Pentru a salva de la faliment combinatul Liberty Galaţi, fostul SIDEX, Guvernul a format în septembrie  anul  trecut un comitet interministerial. Combinatul, un pilon al industriei, are rol strategic atât în sectorul construcţiilor, industria navală, şi în dezvoltarea marilor proiecte de infrastructură iar închiderea lui ar produce un efect  negativ asupra mai multor business-uri.

zf.ro

[dcp100168]

Liberty nu și-a găsit cumpărător la prima licitație. Comunicatul administratorilor concordatari

Într-un comunicat de presă remis de administratorii concordatari ai combinatului gălățean, Euro Insol și CITR, cu titlul „Cinci investitori strategici au achiziționat caietul de sarcini în cadrul licitației pentru Combinatul Siderurgic Galați”, se afirmă următoarele:

„Licitația pentru valorificarea Combinatului Siderurgic Galați și a secției Tubular, organizată de consorțiul administratorilor concordatari Euro Insol și CITR, s-a încheiat astăzi, după un amplu proces de promovare și de dialog cu investitori strategici din industria siderurgică la nivel internațional.

În urma procedurii, cinci investitori strategici din Europa și Asia au achiziționat caietul de sarcini, o parte dintre aceștia efectuând deja vizite la combinat.

Procesul de valorificare a activului a fost susținut de o campanie extinsă de promovare și identificare a potențialilor investitori strategici. În acest sens, au fost prezentate oportunitățile investiționale către jucători relevanți din industria siderurgică și către investitori instituționali la nivel global. Demersurile au inclus contactarea directă a 13 investitori care își manifestaseră anterior interesul, precum și transmiterea de informații către ambasadele cu care România are relații economice. Totodată, oportunitatea investițională a fost prezentată principalelor 40 de fonduri de investiții active în domeniul siderurgic și celor mai mari 30 de companii siderurgice din India, regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa - n.r.) și America, precum și principalelor organizații siderurgice din SUA și EMEA.

Campania a inclus apariții în media din România și din afara granițelor, dar și o promovare internațională prin platforme de social media, targetată către executivi de top din companii siderurgice majore și investitori specializați, generând milioane de afișări și contribuind la creșterea vizibilității activului pe piețele internaționale”.

„În ultimul an, compania a fost stabilizată astfel încât să nu intre în faliment, iar astăzi vorbim despre un activ bine conservat, pregătit pentru a fi preluat de un investitor strategic care să îi valorifice potențialul industrial. În plus, interesul concret al celor cinci investitori care au achiziționat caietul de sarcini ne arată că există premise reale ca acest proces să se finalizeze cu succes și într-un calendar rezonabil, astfel încât combinatul să-și recapete rolul de pilon economic important pentru regiune. Sunt convins că următoarele etape vor confirma acest potențial”, a declarat Remus Borza, președinte Euro Insol, citat în comunicat.

„Interesul manifestat de investitori confirmă că acest activ industrial rămâne relevant la nivel european. Dincolo de infrastructura și capacitățile industriale, unul dintre cele mai valoroase atuuri ale combinatului este forța de muncă specializată care există aici. Competențele tehnice, experiența acumulată în ani de activitate și cultura industrială a acestei echipe reprezintă un capital strategic pentru orice investitor care dorește să repornească și să dezvolte producția. Tocmai de aceea, în dialogul pe care l-am avut cu investitorii, interesul pentru resursa umană a fost constant menționat ca un element esențial al potențialului combinatului», a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR”, citat de asemenea în comunicat.

„În perioada următoare, procedura de licitație va continua conform etapelor stabilite, iar administratorii concordatari vor menține dialogul cu investitorii interesați și vor continua promovarea activului pentru identificarea investitorului optim. Totodată, Comitetul Interministerial va fi informat cu privire la demersurile realizate și la concluziile rezultate în urma procesului de promovare și licitație.

În luna februarie, modificarea Planului de restructurare al Liberty Galați, propusă de consorțiul administratorilor concordatari Euro Insol și CITR, a fost aprobată de Tribunalul Galați, decizie care a deschis calea către valorificarea activelor combinatului siderurgic și către atragerea unui investitor strategic”, se afirmă în finalul comunicatului remis astăzi, 12 martie, de administratorii concordatari ai Liberty Galați.

viata-libera.ro