Planurile de salvare a combinatului siderurgic din Galaţi

[dcp100168]

Cine sunt miliardarii care ar vrea Liberty Galaţi

Persoane şi familii miliardare din Ucraina, Grecia şi India se numără printre cei deja interesaţi de combinatul siderurgic gălăţean, evident, la un preţ cu 300 de milioane de euro mai mic, la o a doua licitație organizată de stat.

Rinat Ahmetov, miliardarul indian Sajjan Jindal şi fratele său Naveen Jindal, precum și familia greacă Stassinopoulos sunt concurenții familiei lui Dorinel Umbrărescu pentru achiziționarea combinatului siderurgic din Galați. Aşa cum "Viaţa liberă" a mai scris, companiile controlate de aceștia s-au înscris la licitație, dar nu au făcut oferte în prima rundă, în care casele de insolvență EuroInsol și CITR au cerut un preț de pornire de 700 de milioane de euro.

Companiile care au cumpărat caietul de licitație pentru a putea oficial oferta combinatul siderugic din Galați sunt Met Invest din Ucraina, UMB Steel din Romania, Grupul JSW din India, grupul Sidenor din Grecia și grupul Jindal, tot din India.

Umbrărescu, singurul român care vrea Combinatul

Grupul UMB, controlat de Dorinel Umbrărescu și familia sa, a cumpărat caietul de licitație prin firma UMB Steel SRL, care ar urma să administreze Liberty Galați SA.

Grupul UMB este unul dintre cei mai mari constructori de infrastructură din România. UMB Steel SRL este deținută și administrată de fiul lui Dorinel Umbrărescu, Dan Umbrărescu.

UMB activează în construcția de autostrăzi, drumuri expres și alte proiecte majore de infrastructură. Activitatea companiei este orientată către producția și prelucrarea structurilor metalice, elementelor din oțel și componentelor utilizate în proiecte industriale și de infrastructură.

Compania UMB Steel s-a numărat printre firmele care au cumpărat caietul de sarcini al licitației pentru Liberty Galaţi, care ar putea deveni o sursă strategică de oțel pentru proiectele de infrastructură ale grupului.

Conform estimărilor Forbes România, averea lui Dorinel Umbrărescu este de aproximativ 2,2 miliarde de lei, echivalentul a circa 500 milioane de dolari. El ocupă în jurul locului 13 în Topul Forbes 500 al celor mai bogați români.

Ahmetov are o avere de aproape opt miliarde de dolari

Holdingul Met Invest din Ucraina, controlat de ucraineanul Rinat Ahmetov, este prima companie care a anunţat că îşi doreşte combinatul gălăţean. 

Metinvest este unul dintre cei mai mari jucători din siderurgia și mineritul ucrainean, un grup integrat vertical fondat în 2006, cu active în Ucraina, Europa și SUA. Compania controlează întregul lanț, de la extracția minereului și a cărbunelui până la producția și vânzarea de oțel și produse laminate. Acționarii principali ai Metinvest sunt SCM Group și Smart Holding, iar grupul este asociat în special cu omul de afaceri ucrainean Rinat Ahmetov. Metinvest a cumpărat recent ArcelorMittal Tubular Products Iași, prima sa unitate de producție din România.

Rinat Ahmetov este considerat cel mai bogat om din Ucraina și unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri din Europa de Est. Averea sa este estimată la aproximativ 7,8–7,9 miliarde de dolari, conform revistei Forbes.

Principala sursă a averii lui Ahmetov este conglomeratul System Capital Management (SCM), pe care l-a fondat și prin care controlează companii importante din domenii precum siderurgia, mineritul, energia și telecomunicațiile.

Și grecii de la Sidenor vor să cumpere combinatul

O altă companie înscrisă la licitația internațională este Sidenor Group. Sidenor este cel mai mare producător de produse din oțel din Grecia și unul dintre actorii importanți ai industriei siderurgice din Europa de Sud-Est. Fondată în 1962, compania are sediul la Atena, dezvoltându-se de-a lungul timpului în Balcani.

Sidenor face parte din Viohalco Group, holding industrial cu sediul în Belgia care controlează mai multe companii europene din sectorul metalelor. Viohalco Group, listat la bursă, este controlat în principal de familia Stassinopoulos, una dintre cele mai vechi și influente familii industriale din Grecia. Viohalco controlează companii industriale importante din Europa, printre care: Sidenor – oțel și produse siderurgice, ElvalHalcor – aluminiu și cupru, Hellenic Cables – cabluri industriale și energetice și Corinth Pipeworks – conducte pentru petrol și gaze.

Averea familiei Stassinopoulos este estimată la aproximativ 1-1,5 miliarde de dolari, potrivit evaluărilor din presa financiară și a valorii participațiilor în companiile listate ale grupului. Membrii familiei deţin diferite poziţii în grup. Michael Stassinopoulos (în foto) este director executiv al Viohalco, preşedinte CA al ElvalHalcor şi preşedinte al Hellenic Production.

Familia Jindal din India are o avere de 38 de miliarde de dolari

Și grupul indian JSW a achiziționat caietul de licitație și s-a înscris să oferteze unitatea siderurgică din Galați. JSW Group este unul dintre cele mai mari conglomerate industriale din India, cu activități în siderurgie, energie, infrastructură, ciment, vopsele și investiții. Grupul a fost fondat în 1982, după ce familia Jindal a cumpărat un mic combinat siderurgic în Tarapur, Maharashtra, care a stat la baza dezvoltării ulterioare a companiei.

Compania este controlată de familia Jindal, condusă de Savitri Jindal, văduva fondatorului Om Prakash Jindal, care a preluat conducerea conglomeratului după moartea acestuia în 2005. Averea familiei, una dintre cele mai bogate din India, este estimată la peste 38 de miliarde de dolari, conform clasamentelor Forbes, ceea ce o plasează în topul miliardarilor globali. 

Divizia principală a grupului este JSW Steel, un producător multinațional de oțel cu sediul la Mumbai. Acest grup este condus de Sajjan Jindal, unul dintre cei patru copii ai lui Om Prakash Jindal. Sub conducerea sa, compania s-a extins în siderurgie, energie și infrastructură, devenind un important producător global de oțel.

După moartea fondatorului, imperiul industrial a fost împărțit între cei patru fii ai săi, fiecare conducând propriile companii din cadrul familiei: JSW Group, Jindal Steel & Power, Jindal Stainless și Jindal Saw. Companiile sunt cunoscute informal drept Grupul Jindal, unul dintre cei mai importanți producători de oțel și produse metalurgice din India.

Ultima companie înscrisă la licitația pentru Liberty Galați SA este Jindal Group. Afacerea face parte din fostul grup fondat de Om Prakash Jindal, actualmente preluată de unul dintre fii, Naveen Jindal. Holdingul este unul dintre cele mai mari grupuri industriale din India, activ în domenii precum siderurgie, energie, minerit, infrastructură și materiale industriale. 

Conform estimărilor Forbes, averea celor doi frați care vor să cumpere combinatul gălățean se ridică spre 10 miliarde de dolari. Sajjan Jindal – liderul JSW Group – are, estimativ, aproximativ 5–6 miliarde de dolari, proveniţi mai ales din participațiile în companiile listate ale grupului, precum JSW Steel și JSW Energy. Naveen Jindal – președintele Jindal Steel & Power – are o avere estimată la circa 3–4 miliarde de dolari, potrivit evaluărilor Forbes bazate pe participațiile sale în companie și în alte active industriale.

viata-libera.ro

newscenter.ro

[dcp100168]

Sindicatele de la Liberty Galaţi acceptă reluarea producţiei, dar avertizează că, fără salarii plătite, oamenii pot refuza munca!

Sindicatul Metalurgistul, Sindicatul Liber al Siderurgiştilor (SLS), Sindicatul ULP şi Sindicatul Muncitorilor, de pe platforma combinatului siderurgic Liberty Galaţi (fostul Sidex), au transmis oficial managementului companiei poziţia lor privind reluarea activităţii de producţie în baza unui contract de tolling.

După discuţiile din 13 martie 2026 dintre conducere şi sindicate, liderii sindicali afirmă că vor susţine orice iniţiativă care poate duce la repornirea fluxului de producţie şi salvarea combinatului, dar în acelaşi timp lansează şi averstismente.

Sindicaliştii spun clar că repornirea activităţii este esenţială pentru supravieţuirea companiei. Însă, deşi susţin planul, sindicatele avertizează că situaţia în rândul muncitorilor este tensionată. Restanţele salariale au dus la nemulţumiri profunde în rândul angajaţilor şi pierderea încrederii în management. „Nivelul de rezilienţă al personalului este puternic afectat”, se arată în document.

Contractul de tip „tolling”, privit cu rezerve

Reluarea activităţii ar urma să se facă în baza unui contract de tip tolling (procesare materie primă pentru terţi), însă sindicatele nu sunt convinse că această soluţie este suficientă. „Vom susţine, în continuare, orice demers, acţiune sau iniţiativă care are drept obiectiv imperativ reluarea şi redresarea activităţii pe întreg fluxul de producţie, în scopul restabilirii sustenabilităţii operaţionale, dar şi al asigurării resurselor necesare pentru achitarea restanţelor salariale”, se arată în document.

Reluarea producţiei, între salvare şi risc de faliment

Sindicaliştii explică răspicat de ce susţin tutuşi acest demers. „Atunci când perspectivele de funcţionare ale companiei sunt incerte, reluarea producţiei poate constitui singura soluţie viabilă pentru generarea fluxurilor financiare necesare redresării. În lipsa acesteia, riscul de încetare a activităţii sau de intrare în faliment devine semnificativ”, avertizează aceştia.

Salariile restante – bomba din combinat

Cu toate acestea, documentul scoate în evidenţă problema care apasă cel mai greu asupra angajaţilor: restanţele salariale. „Susţinerea unui astfel de demers devine mult mai complexă în contextul existenţei unor restanţe salariale, aspect care generează, în mod legitim, nemulţumire, neîncredere şi chiar frustrare în rândul personalului.”

Mai mult, liderii sindicali avertizează că situaţia poate degenera rapid: „Există riscul apariţiei unei demotivări accentuate, al scăderii disciplinei organizaţionale sau chiar al refuzului de a participa la reluarea activităţii.”

Reluarea producţiei ar urma să se facă în baza unui contract de tip tolling, însă sindicatele spun deschis că nu au suficiente informaţii şi ridică semne de întrebare serioase. „Nu în ultimul rând, exprimăm şi un anumit nivel de îngrijorare rezultat ca urmare a faptului că eventualul contract de tolling (ale cărui prevederi şi clauze punctuale noi nu le cunoaştem în detaliu) nu asigură resursele financiare necesare pentru remedierea potenţialelor avarii survenite la echipamentele de producţie, dar nici o marjă optimă de profit care să garanteze plata drepturilor salariale şi a beneficiilor stipulate în Contractul Colectiv de Muncă, în vigoare.”

Avertisment privind siguranţa instalaţiilor

Un alt punct sensibil semnalat de sindicalişti este legat de starea tehnică a echipamentelor, după perioade lungi de inactivitate. „Echipamentele de producţie pot prezenta un grad ridicat de uzură sau pot necesita recertificări şi reautorizări tehnice”, atrag atenţia sindicaliştii.

Aceştia subliniază clar că reluarea activităţii fără verificări ar putea avea consecinţe grave: „Funcţionarea instalaţiilor fără verificările adecvate poate pune în pericol personalul şi poate genera incidente sau accidente de muncă.”

Apel urgent către autorităţi şi investitori

Sindicatele cer implicarea rapidă a tuturor actorilor relevanţi - de la management, la autorităţi şi administratori concordatari. „Se impune urgentarea elaborării cadrului legal pentru accesarea fondului de garantare a creanţelor salariale, dar şi valorificarea în regim de urgenţă a activelor funcţionale, astfel încât un nou investitor să poată interveni până nu este prea târziu.”

Cheia: încrederea angajaţilor

În final, documentul insistă pe nevoia de reconstrucţie a încrederii între conducere şi angajaţi. „Reconstruirea încrederii devine un obiectiv esenţial. Comunicarea constantă, transparenţa şi implicarea personalului în procesul decizional pot contribui la stabilitate.”

Sindicatele propun inclusiv soluţii concrete: „Plata eşalonată a restanţelor salariale, stabilirea unor termene realiste şi mecanisme clare de monitorizare pot transforma această iniţiativă într-un nou punct de plecare.”

Un echilibru fragil

Mesajul final al sindicaliştilor este unul de echilibru, dar şi un avertisment. „În concluzie, reluarea activităţii de producţie în contextul actual, reprezintă o provocare majoră atât pentru management, cât şi pentru salariaţi. Susţinerea acestui demers se bazează pe o abordare echilibrată, prin care dorim să îmbinăm responsabilitatea faţă de viitorul companiei cu protejarea drepturilor şi intereselor angajaţilor. Prin dialog social autentic, transparenţă şi asumarea unor angajamente reciproce (ex.: plata eşalonată a restanţelor salariale, stabilirea unor termene realiste şi asumarea unor mecanisme de monitorizare a respectării acestora etc), există şanse reale ca o astfel de iniţiativă să devină un nou punct de plecare pentru depăşirea crizei şi pentru reconstruirea stabilităţii organizaţionale”, se arată în documentul citat.

Un element interesant al acestei iniţiative este că Sindicatul Siderurgistul AMG, adică cel care a negociat Contractul Colectiv de Muncă şi care are reprezentativitatea ”cu acte” nu este semnatar al acestui document.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Tollingul de la Liberty Galaţi, o necunoscută pentru toată lumea

Preconizata repornire temporară a laminoarelor de pe platforma combinatului siderurgic Liberty Galați pare a fi o ecuație cu multe necunoscute, pentru toți cei implicați.

Conducerea combinatului nu știe dacă are destui oameni cu care să repornească. Aceștia, la rândul lor, nu știu dacă vor fi plătiți în cazul în care acceptă să revină la muncă, sau dacă vor avea parte doar de noi promisiuni.

Sindicatele spun că nu au suficiente informații despre prevederile și clauzele contractului de tolling, iar echipamentele de producție, ei bine, ele nu spun nimic, dar ar urma să fie repornite după o perioadă lungă de inactivitate, multe dintre ele având nevoie mai întâi de verificări și chiar de reautorizări tehnice, cum e cazul LBC, conform surselor noastre.

După o discuție cu managementul Liberty, la sfârșitul săptămânii trecute, patru sindicate de pe platformă (printre care nu se află și cel reprezentativ) - Sindicatul Metalurgistul, Sindicatul Liber al Siderurgiștilor, Sindicatul ULP și Sindicatul Muncitorilor - au transmis oficial poziția lor privind reluarea activității în condițiile unui contract de tolling în sectorul producției de laminate.

Pe scurt, reprezentanții celor patru sindicate nereprezentative spun că, „în baza bunei credințe”, vor susține orice inițiativă care poate duce la repornirea fluxului de producție și salvarea combinatului. Dar... „susținerea unui astfel de demers devine mult mai complexă în contextul existenței unor restanțe salariale, aspect care generează, în mod legitim, nemulțumire, neîncredere și chiar frustrare în rândul personalului”. Sindicaliștii atrag atenția că, în contextul acumulrăii restanțelor salariale și al incertitudinii privind viitorul locurilor de muncă, „există riscul apariției unei demotivări accentuate, al scăderii disciplinei organizaționale sau chiar al refuzului de a participa la reluarea activității”.

Sindicaliștii se mai declară îngrijorați de starea tehnică a echipamentelor după perioade lungi de inactivitate, dar și de faptul că „eventualul contract de tolling (ale cărui prevederi și clauze punctuale noi nu le cunoaștem în detaliu) nu asigură resursele financiare necesare pentru remedierea potențialelor avarii survenite la echipamentele de producție, dar nici o marjă optimă de profit care să garanteze plata drepturilor salariale și a beneficiilor stipulate în Contractul Colectiv de Muncă în vigoare”.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ordonanțele pentru Liberty, pe masa Guvernului

Cele mai așteptate ordonanțe de urgență din istoria recentă a combinatului siderurgic Liberty Galați, normele metodologice pentru plata salariilor restante și, respectiv, pentru hotărârea de declarare a combinatului obiectiv strategic, au fost incluse pe agenda ședinței de Guvern de joi, 19 martie, în primă lectură. Chiar dacă cele două importante aspecte așteptate de siderurgiștii gălățeni nu se vor materializa instantaneu, vestea bună este că, în sfârșit, lucrurile par că se urnesc din loc.

Conform unei informări din partea administrației, „o delegație formată din administratorii concordatari, directorul general al Combinatului și conducerea sindicatului reprezentativ, împreună cu președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, s-a întâlnit, miercuri, cu membrii Comitetului Interministerial pentru protejarea intereselor statului la Combinatul Siderurgic Galați. Reprezentanții noștri au arătat, încă o dată, că angajații trec prin dificultăți financiare, sociale și personale majore, fără precedent, care ar putea fi soluționate prin accelerarea adoptării Normelor Metodologice de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului prin care și firmele  aflate în concordat pot accesa Fondul de Garantare a Creanțelor Salariale. De asemenea, s-a discutat - în același context - și despre decizia prin care Combinatul să fie definit ca operator economic de interes strategic. Ambele decizii sunt incluse pe agenda şedinței de Guvern de joi după-amiază, în primă lectură”.

Reprezentanții Liberty au prezentat Comitetului inițiativa de a redeschide, cât mai repede posibil, activitatea de laminare, printr-un contract de tolling (închirierea liniilor de producție pentru clienți care vin cu semifabricatele), inițiativă aflată în stadiu avansat de aprobare și avizare, în vederea întrunirii condițiilor legale.

Nu în ultimul rând, administratorii concordatari au prezentat rezultatele primei etape a licitației pentru vânzarea activelor Liberty. „Reprezentanții Comitetului au apreciat atât calitatea investitorilor care și-au arătat interesul pentru Combinat, cât și transparența procesului de licitare și au dezbătut următorii pași, în vederea accelerării trecerii, cu succes și rapid, către un nou acționariat”, se afirmă în documentul citat.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Statul român își stabilește drept de preempțiune pe oțel, energie și apărare. Liberty Galați, unul din obiectivele vizate

Guvernul a analizat, joi, în primă lectură, un proiect de ordonanță care permite statului să intervină atunci când companii importante pentru economie ajung în dificultate, cum este și cazul Liberty Galați.

Actul normativ definește conceptul de „societate de interes strategic” și stabilește domeniile vizate, printre care industria extractivă, producția de oțel, aluminiu și ciment, industria de apărare, IT&C, transportul energiei și producția de energie electrică și gaze.

Proiectul prevede inclusiv „instituirea dreptului de preempțiune de cumpărare al statului asupra unor active sau participații” și posibilitatea intervenției directe atunci când există riscul întreruperii activității unor capacități esențiale. Practic, statul își rezervă dreptul de a avea prioritate la cumpărarea unor active sau participații dacă astfel de companii sunt vândute sau se confruntă cu dificultăți financiare.

Conform unui comunicat remis de Guvern, autoritățile vor putea interveni direct pentru a evita oprirea unor capacități importante și vor introduce mecanisme de monitorizare a infrastructurilor critice, cu scopul de a evita pierderea unor industrii esențiale și de a reduce dependențele externe.

Un alt proiect de ordonanță analizat joi de Guvern prevede extinderea rolului Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, care va putea prelua datoriile unor companii de la ANAF sau alte instituții: „impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri ale bugetului general consolidat”, inclusiv accesoriile acestora.

Măsura are în vedere atât companii cu capital de stat, cât și firme declarate de interes strategic aflate în insolvență sau executare silită și urmărește recuperarea mai eficientă a datoriilor și protejarea intereselor statului.

Guvernul a analizat și reorganizarea Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), instituția care își va întări rolul în administrarea acestor active. Finanțată integral de la bugetul de stat, AAAS va avea atribuții extinse, inclusiv în gestionarea bunurilor provenite din sancțiuni internaționale sau din recuperarea unor datorii.

În ședința de joi, Guvernul a analizat, în primă lectură, și proiectul de OUG de modificare a normelor privind Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, instrument prin care angajații își pot recupera salariile atunci când angajatorul intră în insolvență.

Noile prevederi clarifică perioadele pentru care pot fi acordate sumele restante, acestea fiind diferențiate în funcție de situația angajatorului - insolvență sau concordat preventiv - precum și modul de calcul al drepturilor salariale acoperite din fond.

Actul normativ stabilește și ce contribuții sociale pot fi plătite din acest fond, respectiv contribuția de asigurări sociale și cea de asigurări sociale de sănătate, în cazul angajaților afectați.

Proiectul de OUG actualizează și procedurile administrative și documentele necesare pentru acordarea plăților, astfel încât mecanismul să fie aplicat unitar și mai ușor în practică, în situațiile în care angajatorii nu își mai pot achita obligațiile salariale.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Siderurgia și construcțiile navale, puse în genunchi de Uniunea Europeană, prin „frontiera de carbon”

C, B, A și M - patru litere care, citite separat, nu spun mare lucru. Împreună, însă, formează acronimul CBAM, reprezentând Mecanismul de Ajustare a Frontierei de Carbon, un instrument gândit de Uniunea Europeană (UE) și care, contrar intențiilor nobile, ar putea pune la pământ siderurgia și construcțiile navale din Europa, din România și, evident, din Galați.

Cei doi piloni de sprijin ai economiei Galațiului, combinatul siderurgic și șantierul naval, trec în același timp printr-o perioadă de frământări, subiect despre care „Viața liberă” a scris de mai multe ori. Tot împreună, Liberty și Damen ar putea fi victime ale CBAM, mecanismul care, deși este menit să protejeze industria siderurgică, va duce în mod paradoxal la o reducere a cererii de oțel produs în UE. Iar reducerea cererii va afecta o întreagă serie de alte sectoare industriale, iar printre care cele mai lovite ar putea fi construcțiile navale.

Pentru prezentarea în detaliu a acestui fenomen ar fi nevoie de câteva pagini de ziar, spațiu de care nu dispunem. Subliniem, în schimb, cele mai importante aspecte, cu ajutorul informațiilor oferite de directorul Asociației Naționale a Constructorilor de Nave (ANCONAV), gălățeanul Gelu Stan.

Ce este CBAM

Mecanismul de ajustare a frontierei de carbon (CBAM) este instrumentul UE pentru a pune un preț echitabil carbonului emis în timpul producției de bunuri cu consum intens de carbon care intră pe teritoriul UE și pentru a încuraja producția industrială mai curată în țările din afara UE. Introducerea treptată a CBAM este aliniată cu eliminarea treptată a alocării de cote gratuite în cadrul Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) pentru a sprijini decarbonizarea industriei UE.

CBAM vizează importurile de produse considerate poluante - ciment, fier și oțel, aluminiu, îngrășăminte, produse pe bază de polimeri, hidrogen sau amoniac. Mecanismul va funcționa prin achiziționarea de certificate de către importatori. Pentru șantierele navale, importurile de tablă din oțel și aluminiu din țări non-UE sunt supuse CBAM, afirmă directorul ANCONAV.

Implicațiile asupra construcțiilor navale din România și Europa

Navele construite în UE suferă de un dezavantaj competitiv în comparație cu nave similare construite în afara UE. Există costuri suplimentare din cauza prețurilor mai mari ale oțelului (supuse ETS, dacă este produs în UE, sau CBAM, dacă este importat), în timp ce, de exemplu, șantierele asiatice de construcții navale sau cele din Turcia nu trebuie să plătească pentru emisiile lor de gaze cu efect de seră și beneficiază în continuare de subvenții interne sau alte măsuri de sprijin.

„Pentru produsele din domeniul de aplicare al CBAM, eliminarea progresivă a certificatelor gratuite nu numai că va duce la o creștere a costului acestor produse, ci și a tuturor produselor din aval, atunci când sunt produse în UE. De exemplu, eliminarea treptată a certificatelor gratuite ETS pentru producția de oțel în Europa poate duce la produse siderurgice europene mai scumpe, ceea ce înseamnă că Liberty Galați (sau oricum se va numi în viitor) va fi necompetitiv.

Navele construite în Europa cu oțel (sau aluminiu) produs sau importat în Europa vor deveni chiar mai scumpe decât în prezent, și mai scumpe decât navele similare construite în Asia, ca efect de domino al creșterilor costurilor oțelului sau aluminiului din UE.

O navă construită în străinătate, cu oțel produs în străinătate, va rămâne cea mai ieftină opțiune, inclusiv pentru armatorii din UE, deoarece acest scenariu nu se încadrează în CBAM. Prin urmare, CBAM duce la un dublu stimulent negativ. În special materialele produse în UE (de exemplu, oțelul) vor deveni mai scumpe decât cele produse în țări străine, în timp ce activități  precum construcția corpului navelor vor fi probabil externalizate în continuare către țări străine, din motive de cost. Întreaga piață (inclusiv intra-UE) ar putea genera o creștere structurală a prețurilor de până la 200-250 de euro pe tona de oțel.

Prin urmare, în timp ce CBAM a fost conceput pentru a crea condiții de concurență echitabile între producătorii din amonte, acesta ar putea face opusul pentru industriile din aval, cum ar fi construcțiile navale. O astfel de situație ar fi deosebit de revoltătoare într-un moment în care UE ia în considerare necesitatea de a fi (deveni) mai puțin dependentă de națiunile străine pentru a-și proteja autonomia strategică și a-și consolida reziliența și securitatea economică”, afirmă directorul ANCONAV.

Vinovații, la Bruxelles

Conform lui Gelu Stan, vinovații fără vină pentru această situație sunt, „din păcate, toți politicienii României, dar în principal foști și actuali europarlamentari, care au votat la Bruxelles, din incompetență, acest mecanism care a pus la pământ industria Galațiului și nu numai. Acum se bat cu pumnul în piept că vor să salveze ceea ce tocmai au stricat. Halal aleși... Ne merităm soarta”.

Reacția „ANCONAV-ului” polonez

Dintr-o reacție a organismului polonez similar cu ANCONAV, spicuim: „Unul dintre principalele motive ale lipsei de competitivitate a oțelăriilor europene - instalații extrem de mari consumatoare de energie - este creșterea costului energiei electrice, precum și creșterea treptată a costului achiziționării de certificate de emisii de CO2, deoarece certificatele EU ETS gratuite sunt eliminate treptat. Ambii factori sunt rezultatul reglementărilor climatice ale UE. Cu toate acestea, reglementările actuale, care se concentrează exclusiv pe materia primă (oțel), creează un risc serios de destabilizare a lanțului valoric în industria navală poloneză și europeană și, mai larg, în întregul sector de producție.

Fără o protecție paralelă pentru produsele din oțel înalt prelucrate - cum ar fi navele, navele de război și echipamentele maritime fabricate în Polonia și în UE - creșterea tarifelor la oțel și introducerea CBAM vor duce la o pierdere permanentă a competitivității industriei noastre, oferind un avantaj uriaș concurenților noștri globali”.

„Introducerea unor tarife mai mari pentru oțel și introducerea reglementărilor CBAM vor fi o lovitură foarte puternică pentru competitivitatea industriei construcțiilor navale din Polonia și din Europa. Nicio optimizare a producției prin robotizare sau utilizarea digitalizării, inclusiv IA în cel mai bun «șantier naval al viitorului» din UE, nu poate compensa o diferență atât de mare în prețul materiei prime”, mai spun polonezii.

Piața certificatelor de carbon, „risc existențial”

Mai multe țări, printre care și România, au cerut, săptămâna trecută, Comisiei Europene să revizuiască Sistemul de Comercializare a Certificatelor de Emisii (ETS), calificând cadrul actual al legislației drept un „risc existențial” pentru numeroase sectoare industriale cheie, potrivit unei scrisori consultate de Euronews și citate de Economedia.

Scrisoarea, semnată de liderii Austriei, Cehiei, Croației, Greciei, Ungariei, Italiei, Poloniei, României și Slovaciei, solicită executivului european să prelungească alocările gratuite de carbon după 2034, afirmând că, în caz contrar, industriile lor nu vor putea face față costurilor.

Cele zece țări susțin că piața de carbon a UE evoluează prea rapid, punând presiune asupra companiilor deja afectate de creșterea puternică a prețurilor la energie și de inflația persistentă. Rezultatul, avertizează acestea, este o amenințare tot mai mare la adresa nucleului industrial al Europei și, implicit, a forței economice a continentului.

viata-libera.ro

[dcp100168]

AAAS devine colectorul de creanţe al statului la companii private şi de stat declarate strategice

AAAS primeşte prin ordonanță de urgență dreptul de a prelua creanţele către ANAF sau o bancă de stat (cum ar fi Eximbank) ale companiilor de stat sau private, declarate „strategice” pentru ca acestea, în contextul internaţional dificil, să nu intre în executare silită sau faliment.
AAAS este Autoritatea pentru Administrarea Activelor, instituţia de privatizare aflată în subordinea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.

„Fac obiectul preluării de către AAAS creanţele bugetare, respectiv impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri ale bugetului general consolidat, inclusiv accesorii, administrate de ANAF, precum şi alte creanţe aflate în administrarea unor instituţii ale statului sau a unor instituţii de credit cu capital majoritar de stat asupra unor societăţi cu capital integral sau majoritar privat declarate ca fiind de interes strategic sau societăţi cu capital majoritar sau integral de stat”, se arată la punctul 3 al Articolului unic din OUG citat.
 

Prin protocolul de predare/preluare se vor ceda AAAS titlurile de creanţă/titlurile executorii, precum și actele procedurale întocmite în vederea recuperării creanţelor, până la momentul preluării.

Se poate spune aşadar că AAAS devine colectorul de creanţe al statului în domeniul întreprinderilor strategice, atât private cât şi de stat.
Măsura are în vedere oferirea unei „guri de oxigen” pentru acele companii declarate strategice de stat, care să nu ajungă în postura să fie executate silit tot de stat, dar prin ANAF sau bănci (CEC, Eximbank), care trebuie să acţioneze conform normelor sale legale.

Declaraţia îi aparţine preşedintelui AAAS, Daniel Geantă, care ţine să sublinieze că această măsură nu reprezintă, în niciun caz, o „naţionalizare mascată”.
„Vorbim aici de cadrul general în care poate acţiona AAAS, pe modelul Romaero. În condiţiile în care mai există companii strategice cu datorii la ANAF sau la Eximbank care sunt direct impactate de acest context internaţional foarte dificil, aceste creanţe pot fi preluate de noi, cu scopul ca aceste întreprinderi să-şi poată continua activitatea, să plătească salarii, să nu intre în faliment”, spune Geantă, pentru Economedia.
Acesta ţine să sublinieze că actualizarea cadrului general în care poate funcţiona AAAS nu este pretextul pentru o naţionalizare mascată a unor companii, ci doar soluţia pe care o dă statul în protejarea unor active critice în vederea depăşirii acestor momente dificile pentru toată lumea.

Companii strategice de stat sunt cele din energie – acestea nu prea au probleme financiare, din domeniul extracţiei resurselor minerale, de exemplu Salrom, CFR, companiile din apărare, Poşta Română, TAROM, Portul Constanţa.
Exemplu de companii private declarate strategice este Azomureş, deţinută de elveţienii de la Ameropa. Toate companiile din industria îngrăşămintelor au fost declarate recent strategice, dar doar Azomureş mai este funcţională, şi şi ea a trecut la concedieri collective, din pricina preţului gazului – principala materie primă. De un an, Ameropa negociază cu Romgaz vânzarea combinatului, dar nu s-a ajuns la niciun rezultat concret, existând neînţelegeri legate de preţ.

Deşi nu s-a declarat oficial, Liberty Galaţi, fostul Sidex, ar putea fi numită întreprindere strategică, având statutul de unic furnizor de oţel pentru industria de apărare. Ea este deja activ critic – denumit oficial, iar deciziile privind viitorul ei trec, în mod normal, prin CSAT. Cu datorii de 400 de milioane de euro la ANAF, Liberty este scoasă la vânzare la un preţ de 700 de milioane euro, dar la prima sesiune de licitaţii nu s-a depus nicio ofertă.

economedia.ro

[dcp100168]

„Ultima hârtie” pentru salariile din Liberty. Mai trebuie o singură Hotărâre de Guvern

Calvarul miilor de siderurgiști gălățeni neplătiți din noiembrie anul trecut se apropie de sfârșit, după ce Guvernul a bifat alți doi pași absolut necesari. Încă nu e gata, dar e aproape gata.

Guvernul României a aprobat, în ședința de joi, 26 martie, două proiecte de hotărâri foarte importante, așteptate de siderurgiști. În primul rând, a fost aprobată modificarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006 privind Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale. Documentul creează, practic, cadrul legal pentru ca salariații Liberty să își poată primi salariile restante din acest fond.

În al doilea rând, Executivul a aprobat criteriile proprii pentru identificarea operatorilor economici de interes strategic din domeniul de activitate al Ministerului Economiei. Era o condiție absolut necesară pentru ca angajații Combinatului, companie aflată în concordat preventiv, să poată primi cele 5+1 salarii restante prin Fondul de garantare a creanțelor salariale.

După documentele aprobate joi de Guvern, mai este de parcurs un singur pas legislativ, o „ultimă hârtie”: declararea oficială a Combinatului Liberty Galați obiectiv de importanță strategică, printr-o nouă Hotărâre de Guvern (HG). Abia după adoptarea acestei HG, Ministerul Muncii va putea efectua, prin intermediul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Galați, plata salariilor restante ale siderurgiștilor gălățeni.

Deblocarea de către Guvern a situației a fost semnalată, și salutată, și de președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea: „Mă bucur că, măcar acum, în al 12-lea ceas, s-au găsit soluții pentru a urgenta plata salariilor restante către siderurgiștii gălățeni. În ședința de Guvern de astăzi s-au făcut pași concreți pentru definitivarea procedurilor legislative necesare pentru ca plățile restante să fie, în sfârșit, deblocate”. „Având aceste norme și criterii clar stabilite, Liberty Galați va fi declarată oficial, printr-o viitoare Hotărâre de Guvern, drept obiectiv de interes strategic la nivel național, astfel încât Ministerul Muncii să poată face plățile către siderurgiști. Mă bucur că eforturile noastre nu au fost în zadar! Voi insista în continuare ca banii pentru salariile restante ale siderurgiștilor să fie virați cât mai repede”, a mai spus președintele CJ Galați.

În funcție de rapiditatea cu care va fi parcurs și ultimul demers legislativ, siderurgiștii vor afla dacă își vor primi salariile restante înainte sau după sărbătorile de Paște.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Plata salariilor restante ale siderurgiştilor de la Liberty Galaţi, pe ultimii metri

Hotărârea de Guvern pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.850/2006, a fost publicată, luni, 30 martie, în Monitorul Oficial.

Este documentul care creează cadrul legal pentru ca siderurgiștii din Liberty să își poată primi, din Fondul de garantare, salariile restante. Dar asta nu înseamnă că banii vor fi plătiți imediat.

Departamentul de Resurse Umane din Liberty lucrează împreună cu reprezentanții Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Galați, pentru finalizarea documentelor necesare.

Marți dimineață, nu se știa încă ce venituri restante vor fi plătite prin Fondul de garantare.

Se așteaptă, de asemenea, apariția Hotărârii de Guvern prin care Liberty va fi declarat obiectiv de importanță strategică.

La final, după ce totul va fi clarificat, administratorii concordatari vor semna cererea propriu-zisă de plată a creanțelor salariale. Se speră ca acest lucru să se întâmple în această săptămână.

 

UPDATE. Liberty, declarat oficial operator de interes STRATEGIC. Undă verde pentru plata salariilor restante

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că Guvernul a aprobat, astăzi, 31 martie, și ultima hotărâre necesară pentru ca salariile restante ale siderurgiștilor gălățeni să poată fi plătite prin Fondul de garantare.

„În sfârșit, a fost aprobată Hotărârea de Guvern prin care combinatul Liberty Galați a fost declarat oficial operator economic de interes strategic național, în domeniul de activitate al Ministerului Economiei - o decizie esențială pentru protejarea industriei siderurgice și a miilor de locuri de muncă din Galați.

În acest moment avem aprobate și normele metodologice de aplicare a Hotărârii de Guvern de modificare a Legii nr. 200/2006. Prin urmare, nu mai există niciun impediment pentru accesarea Fondului de garantare în vederea plății salariilor siderurgiștilor. Având toate aceste proceduri legislative parcurse, Ministerul Muncii va putea aloca fondurile necesare către AJOFM Galați, pentru ca plățile către siderurgiști să se poată face cât mai repede.

Mă bucur că eforturile noastre nu au fost în zadar! Vom continua să facem toate demersurile necesare ca banii pentru salariile restante ale siderurgiștilor să fie virați cât mai repede, dacă este posibil, chiar înainte de Sărbătorile de Paști”, a afirmat președintele CJ Galați, Costel Fotea.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Guvernul declară Liberty Galaţi, Damen Shipyards Mangalia şi Romaero companii de interes strategic, astfel că peste 4.500 de angajaţi ar urma să-şi primească salariile restante. Suma totală se ridică la aproape 260 de milioane de lei. „Este un pas necesar pentru a menţine funcţionale industrii esenţiale”

Guvernul României a adoptat, în şedinţa extraordinară de marţi seară, declararea companiilor Liberty Galaţi, Damen Shipyards Mangalia şi Romaero ca fiind de interes strategic, a menţionat ministrul Economiei, Irinel Darău, într-o postare pe Facebook.

Astfel, peste 4.500 de oameni, angajaţi ai acestor companii, ar urma să-şi primească salariile restante din Fondul de Garantare.

„La Liberty Galaţi vorbim despre 2.787 de angajaţi direcţi şi între 6.000 şi 12.000 de locuri de muncă dependente. O oprire a activităţii ar putea creşte rata şomajului local cu aproximativ 1,8 puncte procentuale. La Liberty Tubular sunt 162 de angajaţi, la Damen Shipyards Mangalia 1.017, iar la Romaero 526 de specialişti din industria aerospaţială şi de apărare. Vorbim despre mii de locuri de muncă directe protejate prin această decizie. Concret, salariile restante pot fi plătite din Fondul de garantare, inclusiv în situaţiile concrete de concordat preventiv sau insolvenţă”.

Ministrul a precizat că nu este vorba doar despre susţinerea unor companii, ci despre protejarea interesului strategic al ţării, astfel că, odată închisă, activitatea s-ar putea relua mult mai greu. „Această decizie nu este despre a susţine o companie, ci despre a proteja un interes strategic: locuri de muncă, competenţe industriale şi capacitatea României de a produce. Statul trebuie să intervină atunci când riscul este pierderea unor capacităţi industriale pe care nu le mai putem reconstrui uşor. Este un pas necesar pentru a menţine funcţionale industrii esenţiale şi pentru a consolida rezilienţa economică a României”.

Separat, într-un comunicat de presă, Guvernul a explicat că suma totală se ridică la 257,7 milioane de lei, nivel care se „încadrează în bugetul aprobat pentru ANOFM pentru această categorie de cheltuieli”.

• pentru operatorii de interes strategic în concordat preventiv (Liberty Galaţi SA şi Liberty Tubular Products Galaţi SA), suma alocată este de 168 milioane lei, pentru un număr de 2.949 beneficiari, pentru o perioadă maximă de acordare de 6 luni;

• pentru operatorii de interes strategic aflaţi în insolvenţă, suma alocată este de 89,7 milioane lei, pentru un număr de 1.017 beneficiari de la Damen Shipyards Mangalia S.A, respectiv 526 beneficiari de la Romaero SA, pentru o perioadă de 7 luni fiecare.

zf.ro

[dcp100168]

După 7 luni de ”şomaj tehnic”, siderurgiştii revin la muncă. Liberty Galaţi reia activitatea

După o perioadă de şapte luni de zile în care activitatea a fost oprită aproape total, Liberty Galaţi anunţă reluarea muncii în combinat, începând cu luna aprilie 2026.
Decizia vine în contextul schimbărilor recente, inclusiv declararea combinatului ca operator economic de interes strategic şi deblocarea plăţii salariilor restante.

Potrivit unui mesaj intern transmis angajaţilor, conducerea companiei a decis ca, din aprilie, să nu mai fie menţinut regimul de „întrerupere temporară a activităţii”. Astfel, siderurgiştii sunt chemaţi înapoi la muncă, urmând ca activitatea să fie reluată treptat în cadrul combinatului.
”Vă informăm că, printr-o decizie a Directorului General (n.r. – Aida Nechifor), în luna aprilie nu vom mai menţine regimul de “întrerupere temporară a activităţii” şi vom relua activitatea în Combinat”, este mesajul transmis pe canalele interne de comunicare ale Liberty Galaţi.

Reluarea activităţii este legată de pregătirile pentru repornirea operaţiunilor, în special la laminoare şi în sectoarele conexe. Reprezentanţii companiei menţionează că aceste măsuri sunt necesare pentru derularea unor contracte de tip ”tolling”, care presupun procesarea materiei prime pentru parteneri.

Program diferit, în funcţie de fiecare sector

Conducerea combinatului precizează că organizarea muncii nu va fi uniformă, ci adaptată fiecărui departament. Şefii de departamente vor stabili programul şi modul de lucru, în funcţie de specificul activităţii şi de nevoile reale din fiecare sector industrial.
Angajaţii sunt sfătuiţi să ţină legătura cu managerii direcţi şi să urmărească informaţiile oficiale pentru a afla detalii despre programul de lucru.

Reamintim că, în toamna anului trecut, pe data de 1 septembrie 2025, combinatul siderurgic din Galaţi, fostul Sidex, a trimis aproape 3.000 de salariaţi acasă cu plata a 75% din salariu, pe fondul imposibilităţii de a continua producţia de oţel, chiar dacă procedura de concordat preventiv în care se află compania promitea un amplu program de redresare.

Rechemarea siderurgiştilor la muncă realimentează speranţele tuturor că industria siderurgică gălăţeană, după luni de incertitudine, ar putea avea o şansă de revenire.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Plătim salariile restante la Liberty. Și apoi ce facem?

Guvernul României a aprobat, marți după-amiază, desemnarea combinatului siderurgic din Galați ca operator economic de importanță strategică și a dat asigurări că salariile restante ale siderurgiștilor vor fi plătite, de la Fondul de garantare, înainte de Paște. După ce vor trece și sărbătorile, vom avea timp să ne gândim ce se va întâmpla în continuare cu Liberty.

Liberty Galați și laminorul său de țevi sudate (Liberty Tubular Products), Romaero SA și Damen Shipyards Mangalia au fost desemnate operatori economici de interes strategic din domeniul de activitate al Ministerului Economiei, prin decizia de marți a Guvernului. „În virtutea acestei Hotărâri de Guvern, Fondul de garantare va putea să plătească drepturile salariale pentru angajații acestor societăți comerciale de interes strategic. Două dintre ele aflate în concordat preventiv, două în insolvență. E foarte bine că oamenii își vor primi banii până de Paște”, a anunțat purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu.

Guvernul confirmă: salariile restante, plătite înainte de Paște

„Salariile restante pentru aproximativ 4.500 de angajați din societăți de interes strategic aflate în concordat preventiv și insolvență vor fi plătite înainte de Sărbătorile Pascale. Pentru cei 2.949 de angajați ai Liberty Galați S.A. și Liberty Tubular Products Galați S.A., societăți aflate în concordat preventiv, vor fi plătite salariile pentru o perioadă de 6 luni”, a informat Guvernul, miercuri, 1 aprilie. Greu de crezut că ar putea fi o păcăleală!

Potrivit purtătoarei de cuvânt a Executivului, valoarea drepturilor salariale care vor fi achitate de Fondul de garantare este de 257,7 milioane de lei, care se încadrează în bugetul aprobat de ANOFM pentru această categorie de cheltuieli.

Pentru Liberty Galați și Liberty Tubular, aflate în concordat preventiv, suma este de 168 milioane pentru un număr de 2.949 de beneficiari, pe o perioadă de maximum 6 luni. Pentru Romaero și Damen Mangalia, aflate în insolvență, suma alocată este de 89,7 milioane de lei pentru un număr de 1.017 beneficiari de la Damen, respectiv, 526 de beneficiari de la Romaero, pe o perioadă de 7 luni, a precizat Ioana Dogioiu.

„Forța de muncă strategică va fi păstrată”

La rândul său, ministrul Economiei, Irineu Darău, a afirmat, după ședința de guvern, că „peste 4.500 de oameni își vor lua salariile, iar forța de muncă strategică va fi păstrată. Prin decizia de azi, protejăm direct mii de locuri de muncă și menținem în funcțiune capacități industriale esențiale pentru economia României”.

Conform ministrului Economiei, „la Liberty Galați vorbim despre 2.787 de angajați direcți și între 6.000 și 12.000 de locuri de muncă dependente. O oprire a activității ar putea crește rata șomajului local cu aproximativ 1,8 puncte procentuale. La Liberty Tubular sunt 162 de angajați, la Damen Shipyards Mangalia - 1.017, iar la Romaero - 526 de specialiști din industria aerospațială și de apărare.

Aceste companii nu sunt doar angajatori mari. Ele susțin lanțuri industriale întregi și sectoare esențiale din economie. Și, indiferent de erorile trecutului, au dreptul la un viitor și vom face tot ceea ce e posibil pentru a avea șansa unor investiții serioase.

Oțelul produs la Galați intră în construcții, infrastructură și industrie prelucrătoare. Activitatea Romaero este direct legată de mentenanța și funcționarea capabilităților aeriene. Șantierul de la Mangalia are un rol important în industria navală și în capacitatea de producție și reparații.

Pierderea acestor capacități nu înseamnă doar închiderea unor companii. Înseamnă dependență mai mare de importuri, pierderea de competențe industriale și costuri economice pe termen lung. În mod evident, niciodată nu mai trebuie să se ajungă în situațiile disperate de acum, iar o dezvoltare sustenabilă va fi posibilă doar prin atragerea de investiții majore”, a afirmat ministrul Economiei.

Bun, și ce urmează după șase luni?

După aceste decizii ale Guvernului, greul abia începe, ca să-l parafrazăm pe același ministru: „Urmează o miză la fel de grea: viitorul de acum trebuie să îndemne dezvoltarea economică și atragerea de investiții sustenabile”.

În februarie, s-a rezolvat problema alimentării cu energie a Combinatului, prin semnarea unui contract cu Electrica Furnizare. La sfârșitul lui martie, s-a dat ok-ul final pentru plata salariilor restante ale siderurgiștilor. Deocamdată, vor intra la plată patru luni încheiate contabil: noiembrie și decembrie 2025, ianuarie și februarie 2026. Pe măsură ce se vor închide lunile martie și aprilie, vor intra la plată și ele.

După expirarea celor șase luni plătite prin Fondul de garantare, Liberty Galați va trebui să reînceapă să producă și să-şi plătească salariile. Însă când va fi reluată activitatea și, mai ales, sub ce formă?

Fără șomaj tehnic, de la 1 aprilie

Muncitorii au fost informați că de miercuri, 1 aprilie, șomajul tehnic încetează. „Printr-o decizie a directorului general (Aida Nechifor - n.r.), în luna aprilie nu vom mai menține regimul de «întrerupere temporară a activității» și vom relua activitatea în Combinat. Acest lucru trebuie văzut în contextul pregătirilor pentru repornirea operațiunilor la laminoare și sectoarele conexe, în vederea derulării contractelor de tolling. Cu toate acestea, având în vedere complexitatea și diferențele mari între procesele industriale ale diferitelor sectoare de activitate, s-a decis ca organizarea activității să fie asigurată la nivel departamental, de către șefii de departament, în funcție de specificul muncii și necesitățile reale din fiecare sector”, potrivit unei comunicări interne.

Contractele de tolling de la laminoare au fost „fluturate” destul de mult în ultimele luni în spațiul public, dar până acum nu este clar dacă s-a semnat ceva. Mai degrabă nu. În plus, dacă îi chemi pe oameni la muncă, trebuie să le asiguri și convențiile. Dar Transurb este pe lista creditorilor chirografari ai Combinatului, cu peste 500.000 de lei de recuperat. Nu știm cum se va proceda.

Așa cum am mai scris, tollingul este doar o soluție temporară și în niciun caz pentru întregul combinat. Despre cea de-a doua licitație nu s-a auzit încă nimic, după ce la prima, cu un preț de pornire de 700 milioane de euro, nu s-a prezentat nimeni.

Surse din piață spun că statul s-ar putea implica direct, transformându-și creanțele în acțiuni și devenind acționar alături de un investitor privat (cum ar fi, de exemplu, Metinvest). Un indiciu în acest sens ar putea fi faptul că, luna trecută, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) a primit, prin ordonanță de urgență, dreptul de a prelua creanțele către ANAF sau o bancă de stat (cum ar fi Eximbank) ale companiilor de stat sau private (cum ar fi Liberty), declarate strategice pentru ca acestea, în contextul internațional dificil, să nu intre în executare silită sau faliment.

După o eventuală repornire, Liberty va trebui să revină pe o piață mult mai grea decât anul trecut sau acum doi ani, cu prețuri mari la gaze și energie, cu clienți pierduți și cu o problemă mare de tot de credibilitate.

Cum spuneam, greul de abia acum începe.

Cifra zilei - 12

12 aprilie ar fi data-limită până la care Guvernul României a dat asigurări că vor fi achitate salariile restante ale siderurgiștilor gălățeni. Este prima zi de Paște, ceea ce înseamnă că banii pentru oamenii neplătiți din noiembrie ar trebui să ajungă la ei în Săptămâna Mare, cunoscută de credincioși și ca Săptămâna Patimilor.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Drepturile restante care NU vor fi achitate pentru siderurgiștii de la Liberty Galaţi

Primele, voucherele de vacanță și bonurile de masă sunt printre drepturile salariale care NU vor fi achitate siderurgiștilor gălățeni prin Fondul de garantare. Potrivit ANOFM, unele creanțe salariale nu sunt considerate eligibile pentru decontarea de către stat.

O notă de informare distribuită pe canalele interne de comunicare ale combinatului siderurgic Liberty Galați prezintă clarificări privind plățile ce vor fi făcute prin Fondul de garantare a creanțelor salariale, în urma unor precizări făcute de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM).

Astfel, plățile considerate eligibile a fi decontate de către stat includ salariile restante, conform pontajelor, indemnizațiile datorate pe perioada reducerii sau întreruperii temporare a activității („șomajul tehnic” - n.r.), compensațiile datorate în situația accidentelor de muncă sau bolilor profesionale. De asemenea, sunt considerate eligibile și vor fi achitate compensațiile bănești aferente concediului de odihnă neefectuat, dar nu mai mult de un an de muncă - pentru cei care au părăsit compania, precum și plățile compensatorii stabilite prin contractul de muncă, la încetarea raporturilor de muncă - în caz de concediere pentru motive neimputabile angajatului, la operatorii economici la care este cazul.

Deși creanțele salariale pot include diverse drepturi bănești prevăzute în contractul colectiv de muncă sau în contractele individuale, plata acestora este limitată la categoriile expres prevăzute de lege.

Conform precizărilor primite de la ANOFM, veniturile care NU vor fi decontate din Fondul de garantare sunt primele, voucherele de vacanță, sumele aferente transportului salariaților, prima de pensionare, ajutoarele sociale, bonurile de masă (considerate beneficii extrasalariale) și nici indemnizațiile de concediu medical suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu, a dat asigurări, în seara de 31 martie, că siderurgiștii din Liberty și Liberty Tubular Products, alături de salariații de la Damen Mangalia și Romaero, își vor primi salariile restante înainte de Sărbătorile de Paște. Acest lucru a fost confirmat, a doua zi, pe 1 aprilie, printr-o postare pe pagina oficială a Guvernului. Paștele este pe 12 aprilie, astfel că plățile ar trebui să se facă cel mai târziu pe 9 aprilie, joi, înainte de Vinerea Mare, care este zi liberă legală și în sistemul bancar.

Ultima lună cu salarii achitate pentru siderurgiștii din Galați a fost octombrie 2025. Conform notei primite de la ANOFM, pentru lunile noiembrie și decembrie 2025, ianuarie și februarie 2026 (luni închise contabil), Liberty va depune o singură cerere de plată, iar oamenii vor primi banii într-o singură tranșă. Lunile martie și aprilie, ultimele garantate de stat, vor intra la plată pe măsură ce se vor închide în contabilitate.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cererea de plată pentru salariile restante ale siderurgiștilor, trimisă la AJOFM

Administrația Liberty a trimis, vineri, către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Galați cererea de plată, ultima etapă a procesului prin care siderurgiștii gălățeni își vor primi salariile restante de la Fondul de garantare a creanțelor salariale.

Odată cu cererea semnată de administratorii concordatari, au fost trimise și seturile de documente pentru primele patru luni care vor fi decontate. Așa cum „Viața liberă” a scris, vor fi decontate mai întâi lunile noiembrie și decembrie 2025, ianuarie și februarie 2026. Salariile pe următoarele două luni, martie și aprilie 2026, vor fi decontate prin Fondul de garantare pe măsură ce vor deveni restante.

Siderurgiștii speră că, așa cum au promis reprezentanții Executivului, își vor primi banii înainte de sărbătorile de Paște. Termenul-limită pentru aceasta ar fi ca plățile să se facă până în Joia Mare inclusiv, ultima zi lucrătoare dinaintea Paștelui. Mingea se află acum în terenul AJOFM Galați, care asigură pregătirea decontării și plățile propriu-zise.

„Dorim să mulțumim atât specialiștilor de la AJOFM Galați, ANOFM, cât și membrilor echipei noastre care au lucrat la pregătirea și implementarea acestui program, cel mai mare de acest tip derulat până acum în România, din punctul de vedere al numărului de beneficiari”, potrivit unei note distribuite pe canalele interne de comunicare ale Combinatului gălățean.

Pentru Liberty Galați și Liberty Tubular Products, aflate în concordat preventiv, suma care va fi achitată prin Fondul de garantare este de 168 milioane de lei, pentru un număr de 2.949 de beneficiari, pe o perioadă de maximum 6 luni.

Nu vor fi plătite prin Fondul de garantare toate drepturile restante, ci numai cele considerate eligibile. Astfel, vor fi achitate salariile restante conform pontajelor, indemnizațiile de 75% pentru cei care au fost trimiși în șomaj tehnic, concediile de odihnă neefectuate, dar nu mai mult de un an de muncă - pentru cei care au părăsit compania, compensațiile datorate în situația accidentelor de muncă sau bolilor profesionale.

Nu vor fi decontate din Fondul de garantare primele, voucherele de vacanță, sumele aferente transportului salariaților, prima de pensionare, ajutoarele sociale, bonurile de masă (considerate beneficii extra-salariale) și nici indemnizațiile de concediu medical suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Suma maximă netă alocată pentru un salariat este de 5.600 de lei, plafon care nu poate fi depășit. Salariații ale căror restanțe lunare sunt peste acest plafon vor lua 5.600 de lei/lună, iar ceilalți, cu restanțe sub plafon, vor primi exact valoarea restanțelor considerate eligibile.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Începe achitarea salariilor restante ale angajaților de la Liberty Galaţi

Potrivit informațiilor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galați, confirmate şi de surse din cadrul Liberty, transferurile celor patru salarii restante vor începe în următoarele ore ale zilei de astăzi, 7 aprilie 2026. 

Potrivit estimării specialiștilor, banii vor fi vizibili în conturi începând de miercuri după-amiază, în funcţie şi de durata transferurilor bancare.

Plățile propriu-zise sunt făcute de către AJOFM Galați, după verificarea prealabilă a documentelor de muncă trimise de Combinat.

Fondul de Garantare este, acum, accesibil și firmelor aflate în concordat preventiv. În cazul Liberty Galaţi, care a primit și statutul de “operator economic de importanță strategică”, se vor deconta şase salarii.

Astfel, în conformitate cu prevederile Legii 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale restante, pentru lunile noiembrie 2025 - februarie 2026 (4 luni) vor beneficia de plăţi 2.946 de persoane, salariaţi ai Liberty Galaţi SA. 

Suma brută totală ce reprezintă plata creanţelor salariale restante este de 57.057.902 lei, din care 33.376.890 lei reprezintă suma netă plătită, iar diferenţa de 23.681.012 lei reprezintă contribuţiile CAS, CASS şi impozit, reţinute conform prevederilor legale.

viata-libera.ro

[dcp100168]

O nouă încercare de vânzare la un preţ cu 230 mil. euro mai mic. Liberty Galaţi va merge la finalul lunii mai la o nouă licitaţie internaţională la un preţ de 460-465 mil. euro, apropiat de valoarea de lichidare

♦ ANAF are de recuperat 150 de mil. euro iar EximBank 300 mil. euro ♦ Combinatul siderurgic a intrat din martie anul trecut în concordat preventiv pentru a stabiliza businessul ♦ Compania a trimis în şomaj 3.300 de angajaţi şi a restructurat o parte din personalul TESA.

Activele colosului Liberty Galaţi, care nu şi-au găsit cumpărător la licitaţia in­ter­naţională de 690 mil. euro din martie, vor fi scoa­se la vânzare la un nou preţ, de 460-465 mi­lioane de euro, apropiat de valoarea de lichidare, într-o nouă licitaţie.

„Aşteptăm astăzi (ieri - n. red) avizul Eximbank pe mo­dificarea de plan, apoi să notificăm cei peste 1.000 de creditori şi să de­punem pe 25-26 aprilie noul plan la Tribunalul Galaţi pentru omologare. Noua licitaţie internaţio­nală ar putea avea loc în ulti­ma săptămână din mai, la un nou preţ“, a spus pentru ZF Remus Borza, pre­şedin­tele Euro Insol, administratorul concor­datar, alături de CITR.

zf.ro

[dcp100168]

A doua licitație pentru Liberty Galați, posibil la sfârșitul lunii mai. Guvernul, primul pas în preluarea combinatului?

Administratorii concordatari ai Liberty vor încerca din nou să găsească un cumpărător pentru combinatul gălățean, de data aceasta la un preț cu circa 240 milioane de euro mai mic decât la prima licitație. La fel ca atunci, activele scoase la licitație sunt, la pachet, cele ale combinatului Liberty și ale laminorului Liberty Tubular Products.

Prețul de pornire pentru cea de-a doua licitație va fi de 460 milioane de euro, a declarat pentru „Viața liberă” Remus Borza, președintele Euro Insol, administrator concordatar alături de CITR. Conform acestuia, este așteptat în aceste zile „ok-ul formal” al celui mai mare creditor al combinatului, Exim Banca Românească, pentru noul plan de restructurare.

„Vom notifica apoi toți cei peste 1.000 de creditori, inclusiv Exim, să le cerem votul asupra planului. Nu vom merge pe perioada maximă de 30 de zile, ci pe una mai scurtă, și sperăm ca, în ultima săptămână din aprilie, să ajungem la Tribunalul Galați pentru omologarea noului plan. Cea de-a doua licitație va porni de la circa 460 milioane de euro. După omologarea de către Tribunal, vor fi necesare minimum 20 de zile pentru promovarea internațională a licitației. Estimăm că licitația va avea loc în ultima săptămână a lunii mai”, ne-a spus Remus Borza.

Prima licitație pentru vânzarea Liberty a avut loc pe 12 martie, cu un preț de pornire de 709 milioane de euro, iar la ea nu s-a prezentat nimeni.

Exim Banca Românească și ANAF sunt cei mai mari creditori ai Liberty, având de recuperat 300 milioane de euro, respectiv, 150 milioane de euro.

În martie anul trecut, Liberty a intrat în concordat preventiv, măsură ce s-a dorit a contribui la stabilizarea businessului și protejarea față de acțiunile în instanță ale celor peste 1.000 de creditori. Din septembrie anul trecut, circa 3.000 de angajați ai Liberty au fost trimiși în șomaj tehnic, cu indemnizații de 75%, bani pe care combinatul nu a reușit să-i plătească.

În februarie 2026, Liberty a reușit să semneze un contract de furnizare a energiei, pe cinci luni, cu grupul Electrica, companie de stat. A fost o primă măsură de salvare a combinatului gălățean, cu care niciun alt furnizor nu mai dorea să semneze.

Au urmat apoi includerea Liberty pe lista societăților care pot beneficia de plăți prin Fondul de garantare a creanțelor salariale și declararea combinatului obiectiv strategic, ceea ce a permis plata a șase luni de salarii restante. Plățile pentru lunile noiembrie 2025 - februarie 2026 au fost deja făcute prin Fondul de garantare, iar salariile pentru ultimele două luni, martie și aprilie, vor fi achitate pe măsură ce devin restante.

Conform actualei situații juridice a combinatului Liberty, cea de concordat preventiv, din luna mai salariile nu mai sunt garantate de statul român.

Dacă și a doua licitație eșuează, atunci combinatul ar putea fi adjudecat de statul român, în contul creanțelor deținute de ANAF și Exim Banca Românească, potrivit unor surse din piață.

Guvernul, primul pas în preluarea combinatului de la Galați?

Guvernul României a adoptat, joi, două ordonanțe de urgență foarte importante pentru ca, pe viitor, statul român să-și poată urmări cu mai mare atenție şi mai mare eficiență interesele strategice.

Una dintre ordonanțe reglementează preluarea de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) a creanțelor aflate în administrarea ANAF, a altor instituții ale statului sau a unor instituții de credit cu capital majoritar sau integral de stat, asupra unor societăți cu capital integral sau majoritar privat declarate de interes strategic, precum și asupra societăților cu capital majoritar sau integral de stat.

„În contextul economic și geopolitic actual, adoptarea ordonanței este necesară pentru a permite statului român să preia creanțele societăților strategice și cu capital de stat sau privat, asigurând protejarea intereselor naționale, menținerea locurilor de muncă, stabilitatea economică și recuperarea eficientă a sumelor datorate bugetului public”, potrivit Executivului.

Neoficial, actul normativ se „pliază” perfect pe două dintre companiile declarate recent unități economice de interes strategic, Liberty Galați și Damen Mangalia. Șantierul din Mangalia a intrat în faliment, iar Liberty este scos pentru a doua oară la vânzare, la un preț apropiat de cel de lichidare. Astfel, în cazul combinatului de la Galați, Guvernul poate interveni direct în gestionarea datoriilor acumulate, prin preluarea creanțelor deținute de ANAF și Exim, ambele instituții de stat.

O a doua ordonanță adoptată joi vizează reorganizarea AAAS, conferindu-i dreptul de a administra bunurile mobile și imobile ale statului sau provenite din valorificarea creanțelor în condițiile și cu limitele stabilite prin acte normative sau prin hotărâri judecătorești.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Următorul salariu pentru siderurgiști, după 15 mai

Cel de-al cincilea salariu restant al siderurgiștilor din combinatul Liberty Galați va fi achitat în a doua parte a lunii mai, a declarat pentru „Viața liberă” conducerea Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Galați. De asemenea, plățile restante pentru lunile martie și aprilie nu vor fi cumulate, conform sursei citate, ci vor fi achitate separat, pe măsură ce lunile respective vor fi închise contabil.

Reamintim că, odată cu declararea combinatului obiectiv de importanță strategică și includerea lui pe lista Fondului de garantare a creanțelor salariale, siderurgiștii gălățeni urmează să primească șase salarii restante, garantate de stat, corespunzătoare perioadei noiembrie 2025 – aprilie 2026.

Primele patru salarii au fost achitate deja, înainte de Paște, după ce Guvernul României s-a mobilizat și a realizat în două-trei luni, din punct de vedere legislativ, cât n-a făcut în ultimii doi ani. Au contat foarte mult și presiunile făcute de la nivel local, în special ale președintelui Consiliului Județean, Costel Fotea.

Se pare însă că plata ultimelor două salarii restante nu va decurge la fel de repede pe cât se așteaptă siderurgiștii gălățeni. Deocamdată, s-a estimat doar suma necesară plăților pentru martie: 17,5 milioane lei.

„Luna aceasta se va depune documentația privind creanțele salariale restante aferente lunii martie. Luna aprilie nu este încheiată, deci în mai vom putea plăti, conform Legii 200/2006, doar creanțele salariale restante aferente lunii martie. Până în acest moment avem doar o solicitare cu suma estimată necesară plăților aferente lunii martie, în valoare de 17.500.000 de lei. AJOFM Galați a solicitat creditele necesare, deci plățile se vor face în a doua jumătate a lunii mai, în funcție și de cât de repede primim documentația completă și finalizăm verificările”, ne-a declarat conducerea AJOFM Galați.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Scandal după plata salariilor de la Liberty Galaţi. Sindicatul cere cotizaţii

Situaţie tensionată în rândul sindicaliştilor de la combinatul siderurgic Liberty Galaţi (fostul Sidex), după ce plata salariilor restante a fost preluată de stat, prin mecanismul Fondului de Garantare.

În paralel cu rezolvarea parţială a problemelor salariale, au apărut însă nemulţumiri ale liderilor de sindicat legate de modul în care sunt gestionate contribuţiile şi reţinerile. Aşa cum Monitorul de Galaţi a relatat anterior, cele trei luni de restanţe salariale au fost achitate din Fondul de Garantare, urmând ca şi următoarele trei luni să fie acoperite prin acelaşi mecanism.

Important însă: acest fond acoperă doar salariile şi taxele aferente salariilor, fără alte reţineri. Astfel:
nu se opresc cotizaţiile sindicale;
nu se reţin pensiile alimentare (acolo unde este cazul);
nu se aplică alte reţineri obişnuite pe statul de plată.

În aceste condiţii, fiecare angajat este nevoit să îşi gestioneze individual aceste obligaţii, după încasarea salariului.

În acest context, liderii sindicatului reprezentativ Siderurgistul AMG au început să facă presiuni pentru recuperarea cotizaţiilor. Potrivit informaţiilor din interiorul combinatului, presiunile s-au intensificat, în condiţiile în care cotizaţia lunară nu a mai fost reţinută pe statul de plată. Situaţia vine însă pe fondul unei relaţii deja tensionate între siderurgişti şi sindicate. Monitorul de Galaţi a relatat anterior despre nemulţumirile exprimate de angajaţi faţă de activitatea liderilor sindicatului reprezentativ, inclusiv episoade tensionate în timpul protestelor.

Liderii de sindicat au început să facă apeluri la siderurgişti să-şi achite cotizaţia inclusiv pe reţelele de socializare: „Prin plata salariilor restante, făcută din Fondul de Garantare, nu s-a reţinut şi cotizaţia către sindicat. Drept urmare, membrii de sindicat pot face aceste plăţi, cel târziu până luni! (…) Pentru cei interesaţi să plătească cotizaţia online, contul este deschis la banca UniCredit. Plăţi ale cotizaţiei se pot face şi în numerar, la sediul sindicatului.”

Anunţul nu specifică ce se întâmplă dacă membrii de sindicat nu vor plăti până luni. Însă cea mai drastică pedeapsă ar fi excluderea din sindicat.

Conducerea combinatului nu poate interveni

Surse apropiate de această situaţie susţin că liderii sindicali încearcă să convingă conducerea să reintroducă mecanismul de reţinere automată a cotizaţiilor şi nu oricum, chiar cu vociferări în şedinţe, deşi li s-a explicat că acest lucru nu este posibil din punct de vedere legal.

Motivul este unul simplu: salariile nu sunt plătite de combinat, ci de statul român, prin Fondul de Garantare. În aceste condiţii, compania nu are pârghiile legale pentru a opera astfel de reţineri. De altfel, statul plăteşte doar salariile. Deci nu doar că nu poate face reţineri, dar nici nu poate plăti alte venituri şi drepturile din Contractul Colectiv de Muncă cum ar fi bonurile de masă, subvenţia pentru transport, primele, ajutoarele financiare pentru evenimente personale deosebite (deces, căsătorie etc.) etc.

Obligaţia de plată pentru aceste venituri revine Liberty Galaţi conform legilor şi contractelor în vigoare.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Liberty pregătește repornirea laminoarelor

O informare venită din surse sindicale, și care circulă pe canalele interne de comunicare, prezintă câteva informații nu tocmai conforme cu realitatea și care NU sunt asumate de conducerea companiei.

Astfel, chiar din start, se afirmă că de la 1 mai nu va mai fi șomaj tehnic în Combinat. Or, regimul de întrerupere temporară a activității (așa-zisul „șomaj tehnic”), care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2025, a încetat de fapt chiar de la 1 aprilie, adică după șapte luni, fapt anunțat și de „Viața liberă” la vremea respectivă.

Măsura a avut ca principal scop reducerea cheltuielilor salariale lunare ale Combinatului, de la aproape șase milioane de euro, la aproximativ jumătate. În plus, nu s-au mai plătit tichetele de masă în această perioadă și s-a redus numărul de convenții pentru transportul salariaților.

Un aspect real din comunicarea sindicală citată este acela că se pregătește repornirea laminoarelor. Pentru LBC sunt până în 20.000 tone în regim de tolling, cu posibilitate de prelungire. Un alt aspect real este acela că, dacă va fi nevoie, se va apela și la pensionari pentru completarea personalului necesar.

Conform unei informări recente venite din partea administrației Liberty, „pentru perioada noiembrie 2025 – februarie 2026 s-au recalculat, pentru toți angajații, deducerile personale din perspectiva accesării Fondului de Garantare, nu doar pentru cei care au semnalat diferențe”.

Rectificările ar urma să fie virate în salariul pe luna martie, care va fi plătit în cursul lunii mai.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Raport oficial: Liberty Galaţi a încasat ajutor de stat de peste 26 milioane lei fără să îndeplinească condiţiile

Liberty Galaţi a încasat, în 2024, ajutor de stat în valoare de 26.345.406,49 lei, deşi la momentul depunerii cererii de finanţare avea datorii restante atât către bugetul local, cât şi către bugetul de stat, potrivit raportului de audit realizat de Curtea de Conturi la Ministerul Energiei.

Documentul arată că plata a fost făcută în cadrul schemei de sprijin pentru compensarea costurilor indirecte generate de schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii de carbon (EU ETS).
Auditorii susţin că, la data depunerii cererii de finanţare, în mai 2024, Liberty Galaţi SA (fostul Sidex) înregistra obligaţii fiscale restante de: 9.329.409,48 lei către Direcţia de Impozite şi Taxe Locale Galaţi, din care 9,12 milioane lei obligaţii curente şi peste 202.000 lei majorări; 68.028.971 lei către bugetul general consolidat al statului, reprezentând obligaţii fiscale principale şi accesorii.
Potrivit raportului, aceste datorii contravin prevederilor art. 4 alin. (1) lit. d) din OUG 138/2022, care stabileşte că pot beneficia de ajutor de stat doar companiile care „nu înregistrează obligaţii bugetare restante la bugetul general consolidat sau la bugetele locale”.

Curtea de Conturi mai arată că Liberty Galaţi nu a depus la momentul înregistrării cererii certificatele fiscale necesare emise de ANAF şi de autorităţile locale, care să demonstreze lipsa datoriilor.
Mai mult, auditorii susţin că Ministerul Energiei ar fi acceptat documente fiscale care reflectau situaţia obligaţiilor la alte date decât momentul depunerii cererii: un certificat privind obligaţiile către bugetul local emis în iulie 2024, deşi cererea fusese depusă în mai 2024; un alt document considerat eronat de auditori, care privea creanţe către buget local, nu către bugetul general.

Ministerul Energiei a invocat faptul că eligibilitatea beneficiarilor nu este evaluată definitiv la momentul depunerii cererii, ci la finalul analizei documentaţiei. Curtea de Conturi respinge însă această interpretare şi precizează că normele procedurale nu pot modifica momentul la care condiţiile de fond trebuie îndeplinite.

Raportul notează şi că, la momentul redactării documentului, Liberty Galaţi se află în procedură de restructurare, în cadrul dosarului nr. 504/121/2025 aflat pe rolul Tribunalului Galaţi, având ca obiect concordat preventiv, cu termen stabilit pentru 24 iunie 2026.

Constatarea face parte dintr-un capitol mai amplu în care Curtea de Conturi semnalează plăţi considerate neeligibile sau calculate neunitar în cadrul schemei de ajutor de stat administrate de Ministerul Energiei.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Valoarea de piață pentru vânzarea Liberty, reevaluată în minus

Noul plan de restructurare a combinatului siderurgic Liberty Galați a fost depus la Tribunal și propune, pentru a doua licitație, un preț de pornire de cel puțin 444 milioane de euro, redus la 70% din valoarea de pornire a primei licitații.

La prima licitație pentru activele Liberty, cea din 12 martie 2026, care a pornit de la prețul de 709,1 milioane de euro, nu s-a prezentat nimeni. Șase posibili investitori încheiaseră acorduri de confidențialitate în vederea accesării mai multor documente și informații despre combinat, cinci caiete de sarcini fuseseră vândute, iar patru delegații vizitaseră platforma siderurgică gălățeană, reamintește News.ro. Cu toate acestea, niciun potențial investitor nu a făcut și pasul decisiv, cel de a achita garanția de participare (7% din valoarea de start, respectiv 49 milioane de euro) și de a participa efectiv la licitație.

În acest context, așa cum „Viața liberă” a mai scris, se trece la organizarea celei de-a doua licitații, pornind de la prețul de piață. Numai că acesta a fost reevaluat, în minus, după ce au fost descoperite erori în prelucrarea datelor.

„Propunem vânzarea în bloc a activelor din componența Combinatului siderurgic Galați, prin organizarea unei licitații, având prețul de pornire de 444.026.436 euro exclusiv TVA (echivalentul sumei de 2.263.557.965 lei la cursul BNR din 3.04.2026), reprezentând 70% din valoarea de piață a activului, conform raportului de evaluare”, se arată în Planul de restructurare, document consultat de News.ro.

„Valoarea de piață a activului Combinatului siderurgic a suferit modificări, ca urmare a unei revizuiri, întrucât s-au strecurat o serie de erori de prelucrare a valorilor din rapoartele de evaluare”, se arată în Planul de restructurare modificat al Liberty Galați, întocmit de Euro Insol şi CITR filiala Galați și depus în aprilie la Tribunalul Galați. Conform documentului consultat de News.ro, valoarea de piață a fost reevaluată la 3,23 miliarde lei, iar cea de lichidare, la 1,9 miliarde lei.

Anterior, cei doi indicatori erau mai mari pentru că includeau și active valorificate ulterior întocmirii rapoartelor (cum ar fi un bloc de locuințe) sau bunuri la care societatea nu avea drept de proprietate (de exemplu, construcții ridicate de Linde pe terenul Liberty Galați), precizează Profit.ro.

Reamintim că la licitație se dorește vânzarea în bloc a activelor Liberty Galați și Liberty Tubular Products Galați. Acestea au fost scoase la licitație împreună la prima licitație, cea din 12 martie anul acesta, și la fel se va întâmpla și la a doua licitație.

Conform surselor citate, o posibilă decizie referitoare la noul plan de restructurare a Liberty ar putea fi luată pe 24 iunie 2026, când este programată ședința de judecată. În acest context, licitația de vânzare nu ar putea fi organizată mai devreme de luna iulie.

Cei mai mari doi creditori ai combinatului gălățean sunt Exim Banca Românească (1,5 miliarde de lei, echivalentul a două credite de câte 292 milioane de euro, destinate repornirii activității) și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), cu 273 milioane de lei la care se adaugă alte 417 milioane de lei, contestate în instanță.

Și Primăria Galați are de recuperat 44 milioane de lei, taxe și impozite neonorate. Peste 633 milioane de lei au de recuperat și 1.200 de creditori chirografari, companii care nu dețin garanții de tip ipotecă, privilegiu ori gaj pentru sumele datorate de Combinat.

viata-libera.ro

Cei 5 mari investitori care au cumpărat caietul de sarcini sunt MetInvest (Ucraina) - deținut de miliardarul Rinat Akhmetov, cel mai bogat ucrainean, UMB Group (România) - deținut de Dorinel Umbrărescu, KMC (Turcia), JSW și Jindal Group (India).

[dcp100168]

A doua licitație de vânzare a Liberty Galați - luna viitoare. Remus Borza: Dacă nu se vinde nici atunci, cred că statul va trebui să-l preia în contul creanțelor sale

A doua licitație de vânzare a combinatului siderurgic Liberty Galați, la preț redus față de prima tentativă eșuată, va avea loc pe data de 17 iunie, după confirmarea de către instanță a modificării în acest sens a planului de restructurare, aprobată deja de creditori, a declarat, pentru Profit.ro, Remus Borza, președintele Euro Insol, unul dintre administratorii concordatari ai companiei, celălalt fiind CITR.

Astfel, prețul total pentru cele 2 active funcționale scoase la vânzare, cel al Liberty Galați și cel al Liberty Tubular Products, va scădea de la 709 milioane euro la 462 milioane euro (444 milioane euro Liberty Galați și 18 milioane euro Liberty Tubular Products). În plus, combinatul va semna în curând un contract de toilling cu gigantul global al tradingului de mărfuri Glencore. ″Contractul de toilling va fi pentru laminare, pe 2 luni, pentru 20.000 de tone″, a precizat Borza.

Luna trecută, Guvernul a decis prin ordonanță de urgență că creanțele deținute de către ANAF, alte instituții ale statului sau bănci de stat la companii private vor putea fi preluate de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), scopul fiind prevenirea intrării firmelor repective în colaps, protejarea locurilor de muncă și limitarea efectelor negative asupra economiei naționale De asemenea, active considerate a fi de interes strategic aparținând unor companii aflate în dificultate, cum ar fi Liberty Galați, vor putea fi salvate inclusiv prin preluarea lor contra ștergerii datoriilor bugetare ale companiilor proprietare. ANAF și Exim Banca Românească au creanțe însumate de aproape 1,3 miliarde lei asupra Liberty Galați, dintr-un total de datorii ale companiei de circa 4,7 miliarde lei.

Întrebat despre aceste acte normative, Remus Borza a declarat că, dacă și licitația din iunie va eșua, el consideră că statul român, prin AAAS, va trebui să intervină și să preia combinatul siderurgic în contextul creanțelor. ″Guvernul și-a făcut treaba cu aceste acte normative. Eu cred că, dacă Liberty nu se vinde nici la licitație din iunie, AAAS va trebui să îl preia în contul creanțelor, iar ulterior să înființeze o societate de tip SPV, în care să aducă drept aport la capital activele combinatului, și să găsească un partener care să vină cu cash-ul necesar repornirii activității. Nu se mai poate aștepta, întrucât activele nu pot fi ținute atâta timp în conservare, iar între timp vor pleca toți oamenii buni″, a punctat șeful Euro Insol.

profit.ro

[dcp100168]

Nereguli majore la creditele Exim pentru Liberty, descoperite de corpul de control al premierului

Corpul de control al prim-ministrului a finalizat verificările la Exim Banca Românească și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Sinteza raportului scoate la iveală numeroase nereguli la creditele de stat acordate de Exim pentru Liberty Galați și laminorul Liberty Tubular Products. Acestea includ riscuri subevaluate, plăți neconforme de peste 52 milioane de lei și decizii luate fără aprobările legale.

Conform raportului Corpului de control, finanțarea de 708 milioane de lei pentru Liberty a fost acordată de Exim, în decembrie 2023, pe baza unor derogări de la normele Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA), iar riscurile au fost subevaluate sau prezentate pe baza unor informații care nu mai erau actuale la momentul aprobării.

708 milioane de lei pentru Liberty

„Nu s-a urmărit respectarea clauzelor contractuale în perioada 29.06.2024 - 11.12.2024, clauze care vizau constituirea ipotecii mobiliare de rang I asupra acțiunilor Liberty Galați SA în favoarea creditorului. De asemenea, s-a acceptat în mod tacit prelungirea termenului contractual în care trebuia constituită această garanție, fără o aprobare completă în conformitate cu dispozițiile ce reglementează activitatea și limitele de mandat acordate CIFGA”, se afirmă în raport.

În plus, evaluarea efectuată de inspectorii antifraudă din cadrul ANAF, la solicitarea Corpului de Control al premierului, a relevat faptul că plata unor sume provenite din trageri din creditul acordat Liberty a avut ca destinație achitarea unor datorii restante și a unor furnizori.

O altă neregulă semnalată în raport privește procedura de concordat preventiv: votul pozitiv dat de Exim pentru planul de restructurare al companiei a fost acordat fără o analiză juridică completă și fără aprobarea CIFGA, iar ulterior comitetul a respins aprobarea pe 3 august 2025, însă după ce planul fusese deja validat de instanță.

750 milioane de lei pentru Tubular Products

În ceea ce privește finanțarea de 750 milioane de lei acordată de Exim, în decembrie 2024, către Liberty Tubular Products, „contractul de monitorizare a fost încheiat în lipsa unui acord expres, prealabil, al Exim”, iar „Exim nu a ținut cont de observațiile cu privire la riscurile identificate de monitor, cu referire la activitatea Liberty și Liberty Tubular Products pe durata utilizării creditului. În acest context s-a majorat practic majorat riscul de nerambursare a creditului, costurile monitorizării fiind suportate chiar din credit”, se afirmă în raport.

Nereguli și în acordul de tolling dintre combinat și laminor

Corpul de control al premierului prezintă nereguli și în acordul de tolling derulat de Liberty și Liberty Tubular Products, identificând plăți neconforme de circa 52,5 milioane de lei, la care s-a încălcat destinația stabilită prin condițiile de creditare.

Printre acestea se numără: - plăți pentru salarii, servicii IT, energie electrică, apă, servicii juridice, leasing auto, cheltuieli de judecată și asigurare, efectuate în perioada 24.12.2024 - 14.03.2025 pentru sucursala din Belgia a Liberty; - servicii juridice achitate către o societate de avocatură; sume plătite ca avans pentru materii prime fără dovada livrării efective a acestora; - plăți către societăți din grup, în contul salariilor managementului, fără documente care să ateste că sunt aferente unor servicii prestate către cele două societăți și nu altor entități din grup sau în afara lui; - plăți achitate în contul onorariului administratorului concordatar al Liberty contrar destinației aprobate prin credit.

Pentru valorificarea constatărilor, actul de control a fost transmis către instituțiile și autoritățile cu competențe specifice domeniului în care au fost evidențiate abateri, se arată în finalul documentului citat.

viata-libera.ro

[dcp100168]

AJOFM plătește miercuri salariile restante pe martie ale siderurgiștilor

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Galați face plata, miercuri, 13 mai, pentru salariile restante pe luna martie ale angajaților Liberty Galați. „Mâine (miercuri - n.r.) facem OP-ul și plățile către Trezorerie. Banii se vor vedea în conturile salariaților începând de joi”, a declarat pentru „Viața liberă” Marius Nicula (foto), directorul executiv al AJOFM Galați.

Informația a fost confirmată și printr-un mesaj intern din Liberty, în care se precizează că „sumele transferate pe carduri includ unele recalculări ale diferențelor de impozit apărute pe baza deducerilor personale”.

Conform lui Marius Nicula, suma totală plătită de AJOFM pentru salariile restante pe martie este de 14.482.730 de lei, din care 9.070.460 de lei net și 5.412.270 de lei contribuții. Numărul salariaților care vor beneficia de aceste plăți este de 2.672.

Sumele încasate de siderurgiști nu sunt egale și variază de la un minim de 460 de lei (pentru numai câteva zile lucrate) până la maximul permis prin Fondul de garantare a creanțelor salariale, de 5.554 de lei. Pentru cei care au lucrat toată luna martie, minimul de plată este de circa 2.500 de lei.

Ultimele din cele șase salarii restante din Liberty garantate de stat vor fi cele pe luna aprilie 2026.

viata-libera.ro