Cum îți dispar banii în ″neantul″ sancțiunilor economice americane

[dcp100168]

Cum îți dispar banii în ″neantul″ sancțiunilor economice americane, deși nu ești sancționat și nici n-ai încălcat vreo sancțiune

Un fabricant și distribuitor român de mobilă se străduiește de peste 4 ani, fără succes deocamdată, să recupereze o sumă de zeci de mii de dolari pe care a achitat-o în martie 2022 unei companii cu profil similar din Ucraina, pentru un import de mărfuri, dar care nu a ajuns la destinatar și nici nu i-a fost returnată plătitorului.

Asta pentru că tranzacția a fost blocată de o bancă americană și raportată ca suspectă de aceasta către Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (Office of Foreign Assets Control - OFAC) al Trezoreriei Statelor Unite, instituția care implementează sancțiunile economice internaționale dictate de administrația federală de la Washington.

Importatorul român, Valir Nek SRL din județul Galați, controlat și condus de Irina Elena Necula, potrivit termene.ro, este un business înființat acum 10 ani, cu rulaj anual de aproape 6 milioane euro și circa 80 de angajați în 2024. Partenerul din Ucraina este producătorul de mobilă Svit Mebliv (Private Joint Stock Company Svit Mebliv Ukraine), unul dintre cei mai mari din țara vecină, deținut și administrat de Oleksandr Sigov.

Pe 22 martie 2022, la mai puțin de o lună de la startul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, firma românească a virat, prin aplicație bancară online, suma de 42.665 dolari către exportatorul ucrainean, potrivit unui document oficial analizat de Profit.ro. Plata s-a făcut din contul BRD al Valir Nek. De acolo, prin intermediul băncilor corespondente Societe Generale Sucursala New York (SUA), JP Morgan Chase (SUA) și Kredobank (Ucraina), banii ar fi trebuit să ajungă în contul celor de la Svit Mebliv de la banca ucraineană AccordBank. Numai că, în urma unei analize, JP Morgan Chase a blocat tranzacția și a raportat-o la OFAC. ″(...) verificările efectuate de banca intermediară s-au realizat în conformitate cu reglementările OFAC. Cel mai probabil, analiza a avut la bază țara de destinație și situația geopolitică în care se afla aceasta″, menționează sursa citată. Ulterior, OFAC însuși a blocat banii, ″din cauza conjuncturii internaționale″.

Nici din documentul menționat și nici din documentarea extinsă ulterioară a Profit.ro nu reiese că entitățile implicate în tranzacție (inclusiv băncile) sau persoanele fizice și juridice afiliate cu acestea ar fi făcut vreodată obiectul vreunei sancțiuni economice internaționale – americane, europene sau occidentale în general. De altfel, faptul că viramentul a fost în dolari și a implicat bănci corespondente de peste Ocean este singura legătură cu SUA a tranzacției. La scurt timp de la tranzacția blocată, compania românească a transferat cu succes celei ucrainene suma totală de peste 165.000 dolari, prin 2 viramente efectuate pe același traseu bancar ce a inclus și JP Morgan Chase (pe 28 martie și 4 aprilie 2022), transferuri care nu au întâmpinat niciun obstacol.

″(...) odată ce o instituție financiară a blocat o tranzacție din cauza sancțiunilor și a raportat-o la OFAC, aceasta poate fi eliberată doar cu licență. Persoana interesată solicită licență pentru eliberarea fondurilor blocate utilizând Portalul de licențiere OFAC. Procesul este gratuit, dar, in general, durează câteva luni pentru a primi o decizie oficială finală. Pentru a completa cererea de licență este necesar să se cunoască programul de sancțiuni OFAC în temeiul căruia tranzacția a fost blocată. Fondurile blocate vor fi eliberate numai dacă au fost blocate din greșeală. Dacă tranzacția a fost blocată corect, în conformitate cu reglementările privind sancțiunile din SUA, atunci nu există nicio garanție că sumele respective vor fi eliberate″, a fost mesajul primit de firma românească de la OFAC din SUA, pe 20 mai 2022, conform documentului citat. Acolo se mai spune că OFAC a mai precizat că ″trebuie să blocheze tranzacțiile care par suspecte, făcute către o zonă politică″, cu adăugirea: ″(...) nefiind concret motivul pentru care această sumă a fost blocată″. Solicitarea de licență adresată OFAC de către Valir Nek SRL nu a fost însă soluționată de americani nici până în momentul de față, după peste 4 ani de la tranzacție.

O explicație posibilă, dar pur speculativă, neconfirmată, a cauzei pentru care s-a ajuns aici, reieșită din documentarea Profit.ro la registrul comercial ucrainean, ar fi că, în regiunea Luhansk din Ucraina, ocupată de Rusia în urma invaziei din februarie 2022, există o firmă diferită cu un nume foarte asemănător (Private Enterprise Svit Mebliv – PP Svit Mebliv, în loc de Private Joint Stock Company Svit Mebliv Ukraine), deținută de un alt proprietar, Anatoli Blinov, nefiind exclus ca JP Morgan Chase să fi făcut o confuzie între cele 2 companii ucrainene.  Asta în condițiile în care, la momentul tranzacției blocate, era deja în vigoare un ordin executiv al președintelui de atunci al SUA, Joe Biden, prin care fusese interzisă ″orice aprobare, finanțare, facilitare sau garantare de către o persoană din Statele Unite, oriunde se află, a oricărei tranzacții efectuate de o persoană străină, în condițiile în care tranzacția efectuată de acea persoană străină ar fi interzisă dacă ar fi efectuată de o persoană din Statele Unite sau aflată în Statele Unite″, cu referire la tranzacții cu entități din regiunile ucrainene Donețk și Luhansk ocupate de Rusia, interzise prin ordinul menționat, activ și acum. OFAC face frecvent astfel de erori, iar în SUA există o întreagă industrie juridică specializată în corectarea lor contra cost, în beneficiul celor care au de suferit din această cauză.

În România, Valir Nek SRL și-a dat în judecată banca, BRD, în iulie 2022, pentru a-și recupera cei aproape 43.000 de dolari de la ea. A câștigat în primă instanță (în iulie 2024), însă ulterior a pierdut în apel (în decembrie 2025). Firma a făcut recurs luna trecută, nesoluționat încă. Prima instanță a considerat că BRD ″nu a făcut dovada că a realizat demersuri efective în vederea deblocării sumei și restituirii acesteia către reclamantă″ și, deci, este ″responsabilă pentru efectuarea defectuoasă a unei operațiuni de plată dispuse de reclamantă (...)″. ″(...) suma în discuție a rămas în neant (...)″, a spus Valir Nek în instanță, comentând declarația BRD că ″transferul apărea a fi în așteptare la JP Morgan Chase″. La proces, banca românească s-a apărat arătând că ″banii au fost indisponibilizați după ce au plecat din BRD″, deci nu ea i-a blocat, ci americanii, și că a încercat să-și ajute clientul făcând 2 solicitări de returnare de fonduri către JP Morgan Chase, rămase fără răspuns, și oferindu-i consiliere despre cum să se adreseze OFAC pentru a cere licență de deblocare a banilor. BRD a precizat chiar că ″blocarea a fost făcută aleatoriu, la verificările făcute de OFAC, prin JP Morgan″. ″Pe fond (...), acțiunea nu poate fi admisă, întrucât în cazul unei operațiuni bancare internaționale în valută, operează riscul de jurisdicție, adică, fiind vorba despre o operațiune care implică mai multe bănci intermediare din străinătate, există riscul ca reglementarea națională ce i se aplică uneia dintre aceste bănci să intervină în relația contractuală dintre banca din România și client, după cum s-a și întâmplat în cauză, întrucât banca intermediară JP Morgan Chase, bancă americană, a raportat tranzacția către OFAC - agenție americană, potrivit legislației americane. După cum rezultă din însuși contractul încheiat între intimata-reclamantă Valir Nek SRL și destinatarul banilor din Ucraina, contract în baza căruia intimata a inițiat plata sumei blocate, JP Morgan Chase a fost aleasă ca bancă corespondentă, alături de alte bănci, partea asumându-și, astfel, riscul de jurisdicție. Riscul de jurisdicție se regăsește și în clauzele contractuale privind prevenirea spălării banilor (...). Tot în contractul părților, la condiții generale, este reglementat și dreptul băncii de a suspenda efectuarea oricărei operațiuni în conturile clientului până la primirea informațiilor cerute, precum și obligația băncii de a efectua operațiuni bancare în contul clientului numai cu respectarea legislației în vigoare și a regulilor și a uzanțelor bancare interne și internaționale″, se arată în motivarea hotărârii judecătorești prin care i s-a dat dreptate băncii românești, în apel.

profit.ro