Artă în lemn la Gârboavele

[dcp100168]

Artă în lemn la Gârboavele

* Tabăra de meşteri populari se află la a patra ediţie. În acest an participă meşteri din toate colţurile ţării, din Maramureş şi până în Dolj. Fiecare dintre ei construiesc troiţe diferit, în funcţie de cum au învăţat de la părinţi sau din zona din care provin.

Zilele acestea se desfăşoară în pădurea Gârboavele, cea de-a patra ediţie a taberei naţionale a meşterilor populari, sculptură în lemn. Anul acesta, tema principală a Taberei organizată de Centrul Cultural „Dunărea de Jos“ a constat în confecţionarea troiţelor din lemn. La eveniment participă 15 meşteri populari, maeştri în construirea troiţelor. Astfel, la ediţia de anul acesta participă sculptori (unii nu se află la prima participare) din toate colţurile ţării şi aici amintim comuna Argetoaia, judeţul Dolj, Câmpulung - Moldovenesc, judeţul Suceava şi Săpânţa, judeţul Maramureş. De reţinut este faptul că după terminarea operelor de artă în lemn, acestea vor fi donate Centrului Cultural pentru a fi montate la fiecare intersecţie din judeţul nostru. Fiecare meşter are propria poveste despre felul în care realizează lucrarea sau despre cum îmbină stilurile arhiculturale, fie ele noi sau mai vechi. Majoritatea spun că darul meşteşugului l-au deprins de la înaintaşi, trasmiţându-se din generaţie în generaţie. Numai unul dintre aceştia ne-a spus că „meseria“ a dobândit-o pe timpul facultăţii dat fiind faptul că este absolvent al unui institut de arte plastice. „În zona noastră folosim lemn de stejar. Aproape toate troiţele care le facem se duc spre cimitire. Ne asemănăm cu cei din Gorj. Meşteşugul l-am prins din familie, de la tatăl meu, care la rândul lui a învâţat de la tatăl lui. Noi, spre deosebire de restul ţării, le şi pictăm (n.r - troiţele). Eu de exemplu îl pictez pe Iisus Hristos, răstignit pe Cruce, Maica Domnului sau pe Sfântul Gheorghe călare. Le fac ca să le vând, cu 150 -200 lei, depinde de dimensiuni. Troiţele pe care le fac ajung la doi metri“, ne-a spus Paul Balaci, de 65 ani, din Argentoaia, Dolj. De asemenea, confecţionarea troiţelor diferă de la un meşteşugar la altul şi evident de la o regiune la alta. „Sunt absolvent de arte plastice şi fac sculptură de vreo 40 ani. Sunt la a treia participare în tabară de aici. În zona mea nu prea se fac troiţe. Nu le construiesc pentru a le vinde. Sunt de părere că trebuie să se facă o diferenţiere clară între crucifix şi troiţe. Eu asta încerc să fac, să reprezint cele trei elemente definitorii, Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh“, a explicat Ion Maftei, de 60 ani, din Câmpulung Moldovenesc, Suceava. De departe, troiţele din Maramureş, în special cele din cimitirul vesel de la Săpânţa, sunt renumite în întreaga ţară. Pentru a afla mai multe despre ele am vorbit cu un meşter din partea locului. „La troiţele din Maramureş, construim crucile în forma frunzei de trifoi care reprezintă un simbol al ortodoxiei, după care voi vedea ce ornamente o să aplic. Meşteşugul l-am moştenit din familie de la tatăl şi unchiul meu. Troiţele construite de mine ating aproximativ cinci metri“, ne-a mărturisit Gheorghe Stan, de 43 ani, din Săpânţa, Maramureş. Prezent la eveniment, Răzvan Avram a fost încântat de ceea ce a văzut şi a promis că anul viitor, tabăra meşterilor populari va avea loc tot în pădurea Gârboavele deoarece aici meşterii se simt cel mai bine. „Noi stabilim ca la anul să organizăm cea de-a cincea ediţie. Acest şopron este cea mai bună locaţie deoarece aici meşterii se simt bine“, a declarat Răzvan Avram, directorul Centrului Cultural „Dunărea de Jos“.

http://www.impartial.ro/index.php?func= ... articol=10