Jump to content

Şantier arheologic la Negrileşti


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Negrileştiul îşi adună cioburile

Şantierul civilizaţiilor

* Pe proaspătul şantier arheologic de la Negrileşti s‑au descoperit urme ale trecutului ce duc până în neolitic * Fragmentele de ceramică şi celelalte obiecte scoase la iveală reprezintă pentru specialişti o adevărată mină de aur * Negrileştiul avea sistem de aducţiune a apei încă de acum 150 de ani

De voie, de nevoie, unele autorităţi locale mai dezgroapă securile şi armele trecutului. Cele din Negrileşti, de exemplu. La doar câţiva kilometri de Tecuci, pe drumul judeţean ce părăseşte la dreapta "europeanul" de Bârlad, după Ţigăneşti, cu al său conac celebru, se iveşte dintre dealuri deloc semeţe şi printre văi deloc adânci Negrileştiul. O comună ca oricare alta. Cu oameni mai înstăriţi, dar şi cu nevoiaşi, cu pământuri pline de recolte, dar şi cu petece lăsate pârloagă, cu cârciumi, dar şi cu biserică. Pe scurt, o localitate aproape banală. Şi poate banal de frumoasă ca aşezare geografică. Hai să ne întoarcem la securile şi armele trecutului, că ne‑a cam furat peisajul şi am lăsat ideea în aer. Negrileştiul are, de câteva săptămâni, un şantier arheologic în toată regula. În spatele şcolii aflate în plină renovare, câţiva muncitori de la Legea 416 "scormonesc" sau "răscolesc" pământul, cum se exprimă chiar primarul comunei, Viorel Răcăşanu. Cei patru ‑ cinci muncitori lucrează însă sub atenta supraveghere a doi specialişti: şeful de şantier Nicu Mircea, expert autorizat al Ministerului Culturii şi Cultelor, şi arheologul Adrian Adamescu, de la Muzeul de Istorie Galaţi. Şi au drept scop desoperirea urmelor tuturor civilizaţiilor (deloc puţine din câte se vede din ce s‑a dezgropat până acum) care au locuit în această zonă de‑a lungul timpului.

Şantier din obligaţie

Cum e posibil ca o comună ca Negrileştiul, cu un buget de maxim două sute de mii de lei anual, să finanţeze un şantier arheologic? Ei bine, mai mult de nevoie. Povestea e simplă, iar descoperirile nu ar fi fost posibile dacă şefii Negrileştiului nu s‑ar fi gândit să amplaseze taman în spatele şcolii un bazin pentru aducerea apei potabile. Adică pe o bucată însemnată din monumentul istoric trecut în lista Ministerului Culturii şi Cultelor. Autorizaţia pentru lucrări a venit de la Primărie, însă aceasta a uitat să mai ceară avizul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural, aşa cum prevede legea când e vorba despre lucrări într‑o zonă strict protejată. N‑a trecut însă multă vreme şi s‑a aflat despre acţiunea autorităţilor din Negrileşti, care, prinse cu mâţa în sac, n‑au avut de ales şi au plătit începerea unui şantier de specialitate în zonă pentru descărcare de sarcină arheologică. Primele descoperiri au adus însă şi primele elemente de ironie. Sub locul în care urma să fie bazinul s‑a descoperit o conductă din ceramică, care demonstrează că Negrileştiul (în fine, boierimea din Negrileşti) avea un sistem de apă curentă încă de acum 150 de ani. "Sistemul de aducţiune a apei începe de pe deal, unde sunt câteva izvoare, şi a fost făcut de boierul Giurgea, fost prefect al judeţului Tecuci în secolul XIX", ne explică expertul Nicu Mircea. Nici primarul Viorel Răcăşanu nu se lasă mai prejos şi ne povesteşte şi el ce minuni au făcut înaintaşii lui prin aceste locuri. "Aşa e, noi abia acum facem sistemul pentru apă curentă", recunoaşte primarul.

Nenumărate descoperiri

Ca punct de referinţă pe harta arheologică a Galaţiului şi a României însă, Negrileştiul există de mai bine de un sfert de veac. "În 1981 s‑a descoperit aici întâmplător un cuptor datând din secolul IV", ne spune Nicu Mircea. Ulterior au mai fost tot felul de descoperiri, în special în albia Bârladului, care tot sapă în malul comunei de câţiva ani încoace. "Au fost descoperite urme de materiale din epoca bronzului şi din secolele IV‑V d. Hr., constând în fragmente ceramice, oase de animale, urme de vatră şi de locuinţă, gropi menajere. Pe o distanţă de circa 100 de metri, în ruptura malului se pot observa urme de locuire, gropi menajere cu material arheologic din diferite perioade istorice. Dintr‑o astfel de groapă, au fost recuperate fragmente ceramice ce provin de la patru vase de mari dimensiuni şi de la o amforă, datate în secolele IX‑X", se arată şi pe site‑ul Muzeului de Istorie Galaţi, www.migl.ro. "Monumentul istoric Negrileşti cuprinde peste zece hectare de teren unde s‑au descoperit şi încă se mai pot găsi urme datând din neoliticul timpuriu, din cultura Criş, din secolul IV, Sântana de Mureş, secolele IX‑X, cultura Dridu, sau secolul XIX", mai spune şeful şantierului.

Vasul îngropat, ce imagine!

În ce priveşte materialul descoperit în urma săpăturilor care au loc de câteva săptămâni, rezultatele sunt excepţionale. O demonstrează fie şi numai un vas borcan datând probabil din secolul IV, care era încă încastrat într‑un mal săpat. Imaginea vasului, care e cel mai probabil întreg, deşi a suferit ceva crăpături, e fantastică. Pentru cineva neobişnuit cu munca arheologică, e ca şi cum ai găsi un fruct exotic într‑un banal blat de tort. Alături de locul unde se sapă, cercetătorii au o roabă de fragmente descoperite, pe care urmează să le analizeze. Pe cele mai importante le‑au trimis deja la Muzeul Mixt din Tecuci, acolo unde le‑am putut admira şi poza în avanpremieră. Ace, cuţite şi alte elemente de gospodărie din bronz, podoabe, amulete şi tot felul de alte instrumente aşteaptă acum ca un cercetător să le dedice ceva timp înainte de a ajunge la stadiul de exponat. După ce vor trece de etapele specifice, le vom şi putea vedea în viitoarele colecţii ale Muzeului Mixt din Tecuci sau ale Muzeului de Istorie din Galaţi.

Până atunci însă, rămâne mulţumirea că un nou şantier arheologic a fost posibil în judeţul Galaţi, fie el şi de nevoie, dar şi mâhnirea că multe sunt lăsate în continuare de izbelişte. "Viaţa liberă" va continua să scrie pe acest subiect, în speranţa că poate cândva se vor găsi resurse, de orice natură ar fi ele, pentru a ne studia trecutul cu ceva mai multă convingere.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=26631

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

La Negrileşti, arheologii dezgroapă comori

Puţini ştiu că la Negrileşti, localitate situată în judeţul nostru, la aproape 90 de kilometri de municipiul reşedinţă de judeţ, se află un sit arheologic clasat ca monument istoric. Zilele trecute, pe o vreme caniculară, care descuraja orice iniţiativă de a pleca la drum, reprezentantul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Galaţi, consilierul Marius Mitrof, a vizitat şantierul arheologic de la Negrileşti: „Instituţia noastră are ca atribuţii, printre altele, şi efectuarea inspecţiilor la şantierele arheologice aflate în derulare pe teritoriul judeţului. Avem obligaţia de a verifica dacă arheologii respectă standardele şi procedurile de săpătură impuse prin ordine ale ministrului culturii, dacă bunurile mobile descoperite sunt manipulate corect, înregistrate şi pregătite să ia drumul muzeului pentru a fi curăţate, restaurate în vederea expunerii lor”, ne-a declarat Marius Mitrof.

În 1981 - prima descoperire arheologică

„Sub picioarele noastre, în Negrileşti, zace o adevărată carte de istorie naţională, cu filele perioadelor istorice închise în mod aproape succesiv. În anul 1981, când a fost făcută prima descoperire arheologică la Negrileşti, nimeni nu bănuia ce potenţial prezintă zona în vestigii arheologice care ne vor vorbi despre o frumoasă istorie a locului, dar şi a judeţului Galaţi”, aflăm de la consilierul Marius Mitrof.

Zonă locuită din perioada eneolitică

La situl arheologic, Costel Ilie, arheolog şi responsabil ştiinţific al şantierului arheologic de la Negrileşti, coordonează echipa de arheologi de la Muzeul de Istorie Galaţi şi de la Muzeul Mixt Tecuci, dar şi pe studenţii de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Dunărea de Jos” aflaţi în practică. „Situl arheologic, cu o întindere de aproximativ 10 hectare, este deosebit de bogat în vestigii şi în special în locuinţe, fapt ce atestă că zona a fost propice locuirii începând din Epoca eneolitică, neolitică şi până în Epoca modernă”, mai spune Marius Mitrof, adăugând: „Pe şantier am putut vedea cum, sub soarele arzător, studenţii şi muncitorii, îndrumaţi îndeaproape de arheologii Paul Ciobotaru şi Daniela Alecsă de la Muzeul Mixt Tecuci, de Adrian Adamescu de la Muzeul de Istorie Galaţi, au deschis rând pe rând filele de istorie, scoţând la iveală complexe ale unor locuinţe din Epoca neolitică (Cultura Criş), Epoca bronzului (Cultura Noua), Epoca migraţiilor (Cultura Sântana de Mureş) şi o frumoasă sobă de vară, din secolul al XVIII-lea, construită din cărămizi, în vatra căruia se aflau două vase ceramice aproape întregi, aşteptând parcă stăpânii să vină să le ridice. Am părăsit şantierul arheologic de la Negrileşti, călcând parcă mai cu grijă pe pământul ars de soare, cu o teamă, nejustificată de altfel, să nu distrugem fragila ceramică, martoră la făurirea basmelor şi legendelor care ne-au încântat copilăria”.

Ascultându-l pe Marius Mitrof înţelegem că, acolo unde e pasiune, gradele Celsius nu mai contează.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Cuptor din secolul IV, descoperit la Negrileşti

Descoperire arheologică importantă făcută de studenții Universității de Istorie din Galați împreună cu arheologii Muzeului de Istorie. Este vorba despre un cuptor folosit la arderea ceramicii, care datează din anul 300. Cuptorul, deși are cupola spartă, a fost găsit într-un sit arheologic din spatele școlii din Negrilești, iar acum arheologii şi studenții lucrează pentru a-l scoate cu totul la suprafață. „Această piesă datează din secolul al IV-lea și aparține civilizației Santana de Mureș, formată din populație băștinașă și din populațiile germanice migratoare. Mă bucur nespus că acest cuptor s-a păstrat foarte bine, deși datează din jurul anului 300. Am mai descoperit și alte piese din aceeași perioadă, dar erau distruse aproape complet. Așteptăm cu nerăbdare să dezgropăm cuptorul în totalitate și să vedem ce alte surprize mai descoperim”, a precizat arheologul Costel Ilie, din cadrul Muzeului de Istorie Galați.

presadegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Cuptor de ars ceramică din secolul IV, descoperit în Galaţi
Arheologii Muzeului de Istorie Galaţi şi studenţii de la Facultatea de Istorie a Universităţii Dunărea de Jos au descoperit un cuptor de ars ceramică din secolul IV, aproximativ anul 300, într-o zonă necercetată a unui sit arheologic din apropierea şcolii din localitatea gălăţeană Negrileşti.
Potrivit şefului echipei de cercetare a sitului, Costel Ilie, arheolog la Muzeul de Istorie Galaţi, ineditul descoperirii constă în faptul că acest cuptor se află într-un sit multistrat unde au mai fost găsite vestigii din neolitic şi epoca bronzului. "Acest cuptor abia descoperit datează din secolul IV şi era folosit pentru arderea ceramicii. Aparţine civilizaţiei Sântana de Mureş. Este o civilizaţie care era alcătuită dintr-un amestec de populaţie băştinaşă - carpii sau dacii liberi - şi populaţiile germanice migratoare. Deşi cuptorul are cupola prăbuşită, este remarcabil de bine păstrat faţă de altele, care erau cu totul distruse. Încă nu l-am dezgropat cu totul şi aşteptăm să vedem ce surprize ne rezervă", a declarat Costel Ilie, potrivit Agerpres.
El a precizat că în acelaşi sit a fost descoperită o vatră de ardere din epoca bronzului, precum şi o groapă de depozitare a resturilor menajere din neolitic. În această ultimă groapă au fost descoperite resturi de oase ale unor erbivore mari. "Se atestă astfel că avem urme de locuire de 7.000 de ani. Această zonă, având păduri şi surse de apă, dar şi teren fertil agricol, a fost locuită de mii de ani şi acum avem şi dovezi", a afirmat Ovidiu Cotoi, profesor la Universitatea Dunărea de Jos Galaţi.
Localitatea Negrileşti este atestată documentar din anul 1528, dar dovezile arată că a fost locuită încă din neolitic. Arheologii speră să poată dezgropa cuptorul în condiţii de siguranţă şi să îl aducă la Galaţi. Urme de ceramică s-au descoperit din 1981, în urma ruperii malului râului Bârlad, dar abia din anul 2007 a început explorarea. În anii trecuţi au mai fost descoperite cuptoare, dar acestea erau distruse. Au fost găsite locuinţe din perioadele timpurii, precum şi un bordei medieval. Situl se află în apropierea ruinelor unui fost conac boieresc.
romaniatv.net

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Fiind deosebit de fragil, cuptorul de la Negrileşti s-a distrus

Cuptorul de ars ceramică din Negrileşti, descoperit de arheologi la începutul lunii, în urma săpăturilor, s-a prăbuşit, lăsând în urmă doar câteva mormane de pământ. Conform consilierului Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu, Marius Mitrof, echipa formată din arheologi şi studenţi ai Facultăţii de Istorie a făcut tot ce a putut pentru a proteja şi conserva cuptorul din secolul al IV-lea, dar, din păcate, cei aproape 1.700 de ani şi-au spus cuvântul, vestigiul istoric fiind deosebit de fragil. "A căzut de la sine, nimeni nu a intervenit. Bine măcar că l-am văzut şi că l-am fotografiat", a spus Marius Mitrof.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Cercetări arheologice la Negrileşti

Potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei, Muzeul de Istorie "Teodor Cincu" din Tecuci finanţează din nou, după cinci ani, un şantier arheologic în situl de la Negrileşti.

După cum am aflat de la Viorel Burlacu, managerul Muzeului de Istorie, cercetarea se va desfăşura pe o perioadă de aproximativ 15 zile, va fi coordonată de doi specialişti în arheologie, muzeograful tecucean Paul Ciobotaru şi Ilie Costel, muzeograf la Muzeul de Istorie "Paul Păltănea" din Galaţi, cărora li se va alătura Adrian Formanciuc, specialist la Muzeul de Istorie şi Etnografie din Cahul.

Situl arheologic Negrileşti - Curtea Şcolii, situat pe o terasă înaltă a râului Bârlad, în nordul satului, care ocupă o suprafaţă de 12 hectare, aflată în proprietatea şcolii gimnaziale şi a unor cetăţeni din localitate, a fost descoperit în anul 1981. Din anul 2007, au fost efectuate cercetări preventive de către muzeele de istorie din Tecuci şi Galaţi.

"În urma acestor cercetări, la care au participat şi studenţi de la Facultatea de Istorie a Universităţii "Dunărea de Jos" Galaţi, au fost identificate urmele unor aşezări civile din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo Criş), bronzul târziu (cultura Noua), epoca migraţiilor (cultura Sântana de Mureş - Cerneachov), evul mediu timpuriu (sec. VIII-X) şi epoca modernă", se arată în comunicat.

Cele mai importante descoperiri de până acum în aşezarea de tip Sântana de Mureş - Cerneachov sunt cuptoarele de ars ceramică: "Multitudinea şi varietatea ceramicii reprezintă gradul înalt de dezvoltare la care ajunsese meşteşugul olăritului în prima jumătate a mileniului I d. Hr. Cele şase cuptoare de ars ceramică, descoperite din 1981 până în 2016, dovedesc că locuirea civilă care s-a aflat în acest perimetru în secolele IV-V d. Hr. a reprezentat un adevărat centru economic în zonă", mai spune managerul Viorel Burlacu.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Descoperiri arheologice din neoliticul timpuriu şi bronzul târziu, la Negrileşti

Specialiştii muzeelor de istorie din Galaţi şi Tecuci au organizat în lunile iunie şi iulie o campanie de cercetare arheologică preventivă în situl "Negrileşti - Curtea Şcolii", unde au fost făcute descoperiri arheologice din neoliticul timpuriu, bronzul târziu, perioada migraţiilor, perioada premedievală şi perioada modernă, se arată într-o informare de presă transmisă joi de muzeograful Costel Ilie de la Muzeul de Istorie "Paul Păltănea" Galaţi.

Potrivit sursei citate, cercetările s-au derulat în două sectoare importante ale sitului - "La Pin" şi "Curtea Şcolii".

În sectorul "La Pin" au fost trasate şi cercetate trei unităţi de săpătură, în care au fost identificate 34 complexe arheologice, locuinţe, gropi menajere, instalaţii de ardere de uz casnic, datate în neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criş), bronzul târziu (cultura Noua), perioada migraţiilor (sec. IV - V p. Chr.), perioada premedievală (sec. VIII - X) şi perioada modernă.

În sectorul "Curtea Şcolii", cercetarea a vizat o suprafaţă aflată în faţa ruinelor vechiului conac boieresc, unde Şcoala Gimnazială "Florea Julea" din localitate intenţionează să ridice o nouă grădiniţă. Aici s-a reuşit deschiderea a trei suprafeţe de cercetare totalizând 120 mp, în care au fost descoperite morminte din perioada medieval târzie, urmele unei locuinţe din perioada post-romană (cultura Sântana de Mureş-secolul IV p. Chr.), precum şi un nivel de locuire din epoca bronzului, cu materiale arheologice specifice culturii Noua (mileniul II a. Chr).

"Cercetarea arheologică preventivă din situl Negrileşti, derulată în vara acestui an, a adus informaţii suplimentare privitoare la locuirea în acest areal, în perioadele preistorice, post-romane, prefeudale, medievală şi modernă, completând astfel datele privitoare la evoluţia societăţii umane în nord-vestul judeţului Galaţi şi a bazinului râului Bârlad", a precizat Costel Ilie.

Potrivit acestuia, situl arheologic de la Negrileşti, din apropierea oraşului Tecuci, inclus în Lista Monumentelor Istorice din România, a fost studiat pentru prima dată de regretatul arheolog tecucean Mircea Nicu în anul 1981. Situl a fost cercetat mai intens după anul 2007, în campanii de cercetări arheologice preventive determinate atât de factorii naturali (erodarea malului stâng al râului Bârlad), dar şi de necesităţile edilitare şi intervenţiile neautorizate în sit.

Între anii 2007-2017 au fost cercetate peste 50 de unităţi de săpătură, secţiuni şi casete în mai multe sectoare ale sitului, punându-se în evidenţă numeroase complexe de locuire din diferite perioade istorice. Au fost descoperite un număr de peste 300 de complexe arheologice, locuinţe, vetre, cuptoare de uz gospodăresc şi ars ceramică, gropi menajere, morminte, încadrate cronologic în neolitic, epoca bronzului, perioada post-romană, şi cea a secolelor VIII-X. Au fost, de asemenea, surprinse complexe şi structuri arheologice din perioada medievală şi epoca modernă.

"Ca urmare a acestor campanii de cercetări derulate an de an de către specialiştii muzeelor de istorie din Galaţi şi Tecuci, au fost descoperite mărturii arheologice ce îmbogăţesc acum patrimoniul celor două instituţii. Vase ceramice, unelte din piatră şi os, arme şi unelte din metal, figurine zoomorfe, resturi faunistice din diferite perioade istorice au crescut numărul pieselor arheologice aflate în respectivele colecţii muzeale", a mai spus Costel Ilie.

agerpres.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

Cercetări arheologice reluate, în situl arheologic de la Negrileşti

Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci în colaborare cu Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi a reluat anul acesta cercetările sistematice în situl arheologic de la Negrileşti.
Situl a fost semnalat în anul 1981. În urma efectuării unei săpături de salvare a fost constatată existenţa unui cuptor de producere a ceramicii, distrus, precum şi a numeroase fragmente ceramice aparţinând culturilor Starčevo-Criş, Noua, Sântana de Mureş-Cerneahov, Dridu şi din secolul al XIX-lea, acestea fiind răspândite pe o suprafaţă de aproximativ 10.000 mp.

Situl arheologic Negrileşti este inclus în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, la poziţia 57, cod Gl-I-s-B-02988 şi se află situat în curtea şcolii gimnaziale din sat.
Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci a realizat, în cei 14 ani de când se desfăşoară cercetări arheologice preventive în sit, un număr de 15 unităţi de săpătură (secţiuni şi casete de dimensiuni variabile) din care au rezultate un număr foarte mare de fragmente ceramice, vase întregibile, unelte şi arme din os şi piatră, importante pentru studiul comunităţilor umane care au trăit în această zonă în perioada mileniului VI a. Chr. – sec. XIX.

Patrimoniul muzeului tecucean, în urma cercetărilor arheologice efectuate în acest sit, s-a îmbogăţit cu un număr de 157 piese (vase ceramice, unelte, arme din piatră şi os etc.), informează muzeul tecucean.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Continuă cercetările în situl arheologic de la Negrilești

Muzeul de Istorie "Teodor Cincu" din Tecuci continuă și anul acesta cercetările preventive în situl arheologic de la Negrilești.
Muzeul tecucean a descoperit, în cei 16 ani de când se desfășoară cercetări arheologice în sit, un număr foarte mare de fragmente ceramice, unelte și arme din os și piatră, importante pentru studiul comunităților umane care au trăit în această zonă începând din mileniul VI î.H. Descoperirile atestă o locuire, aproape neîntreruptă, începând din epoca nouă a pietrei (neolitic) și până în perioada contemporană.
Patrimoniul muzeului tecucean s-a îmbogățit din situl Negrileşti cu 178 de piese (vase ceramice, unelte, arme din piatră și os etc.).
Situl arheologic Negrileşti este inclus în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, are o suprafaţă de aproximativ 10.000 mp şi se află în curtea şcolii gimnaziale din sat.
Semnalat în 1981, de către arheologul tecucean Mircea Nicu, situl demonstrează existența unei locuiri civile din perioada neoliticului timpuriu (cultura Starčevo-Criş), bronzul târziu (cultura Noua), perioada post romană (cultura Sântana de Mureş-Cerneahov), evul mediu timpuriu (cultura Dridu) şi secolul al XIX-lea.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.