Jump to content

Chiar e nevoie să vorbim şi să scriem corect româneşte?


dcp100168
 Share

Recommended Posts

  • 2 months later...

Cum au spus si antevorbitorii... de unii copii ca folosesc un limbaj de tip mIrc. Sunt si adulti care vorbesc asa. Sa nu mai spun ca eu primesc chiar si e-mailuri cu fel si fel de oferte in care ofertantii folosesc un asemenea limbaj . Penibil.

Personal i-as bate cu abecedarul in cap si peste gura. Cand mergi pe strada si te intreaba un amic ce faci ii raspunzi bine sau BN????

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...
  • 2 months later...

Patimile limbii române

E un bun al tuturor, încât fiecare îşi permite să-l trateze după bunul plac. Despre limba română şi patimile ei de zi cu zi, aşa cum se percep de la catedra unei şcoli şi nu numai, ne-a povestit, într-un interviu pe care a avut amabilitatea să ni-l acorde, profesorul Melu State. Cadru didactic de limba şi literatura română la Colegiul Naţional „Costache Negri” din Galaţi, cunoscut autor al mai multor volume de teorie şi practică a limbii române în comunicare, prof. Melu State reuşeşte să vadă şi lumina din cuvinte. Motiv pentru care le mulţumeşte profesorilor săi din şcoală şi din facultate. Într-un final, aşa cum veţi citi mai jos, dacă roşim până în vârful urechilor sau, dimpotrivă, ne doare în cot dacă mai scăpăm pe ici, pe colo câte o greşeală de exprimare, ţine de cartea de vizită a fiecăruia dintre noi.

Reporter: Ca profesor de limba şi literatura română sunteţi mai exigent cu modul de exprimare al celor din jurul dumneavoastră?

Melu State: În primul rând, sesizez imediat greşelile şi, dacă sunt la clasă, le corectez şi încerc să le explic elevilor. Pentru a fi evitată, greşeala trebuie întâi conştientizată. Încerc să fiu un model de exprimare, fără să fiu pedant.

Reporter: Cine greşeşte mai des? Tinerii sau părinţii lor, adulţii?

Melu State: În egală măsură, pentru că abaterile de la exprimarea corectă ţin de cultură, şi la cei care au făcut şcoala ieri, şi la cei care o fac azi. Din fericire, preocuparea pentru exprimare există şi la cadrele didactice de specialitate, şi la instituţiile din domeniu.

Reporter: Instituţii care schimbă destul de frecvent regulile…

Melu State: Mă provocaţi să vorbesc despre DOOM 2? Cred că acesta e binevenit, în sensul că a inclus foarte multe neologisme, limba română fiind, din fericire, foarte permisivă. Una care nu numai că adoptă, dar şi adaptează uşor cuvintele, de vreme ce conjugăm downloadez, downloadăm a doua zi după ce a intrat în limba română. Dicţionarul a făcut şi alte lucruri bune. Singurul lucru care mi se pare că nu e binevenit este că a inclus foarte multe variante libere, în sensul unei cedări uşoare în faţa uzului. Se pune problema în felul următor: dacă introducem multe variante libere, subminăm caracterul normativ al lucrării. Dacă am glumi, am zice că DOOM 3 ar putea să aibă o singură pagină pe care să scrie: „toate variantele sunt corecte dacă mesajul se înţelege”. Şi gata.

Reporter: Care sunt cele mai frecvente greşeli pe care le facem?

Melu State: Cred că la găsirea pluralului corect, dar, în acest caz, mesajul se înţelege, în final. De asemenea, la forma corectă a verbelor.

Reporter: „Succesuri” este un celebru exemplu negativ… Ar putea să se impună vreodată?

Melu State: A fost atât de ironizat, încât nu are nicio şansă. Mai rău e cu formularea „ca şi”, folosită cu sensul „în calitate de”, care face ravagii. E o aberaţie să spui „Eu, ca şi profesor”.

Reporter: În ce medii identificaţi cele mai multe metehne?

Melu State: Mai mult la televizor. Dacă omul intervievat nu are o cultură, se înţelege că el vorbeşte într-o limbă română precară, dar e vorba şi de personalităţi care sunt, vrând-nevrând, modele, iar faptul că şi ele fac greşeli e grav. Acum, dacă deschidem un mijloc de comunicare audio-video, în două-trei minute prindem o greşeală, eu v-o pescuiesc. Am acasă un folder de perle în care notez sursa, ora, ziua şi le valorific uneori, în articole.

Reporter: Cum ar arătă românii, dacă ar fi să-i caracterizaţi numai după modul în care vorbesc, fie foarte îngrijit, fie excesiv de neglijent?

Melu State: Cei care vorbesc îngrijit sunt oamenii care nu au lipsit foarte mult de la şcoală şi care au şi dragoste pentru limba română. Ţine de cartea de vizită a fiecăruia şi de orgoliul fiecărui om, nu să fie intelectual cu diplomă, dar să fie un om agreabil, care ştie ce spune, care spune foarte exact ce vrea să spună. Asta e ceva frumos, ceva care ţine de personalitatea omului. A vorbi îngrijit presupune o afecţiune pentru aceasta. În ce mă priveşte, limba română este o lumină, o iubesc şi cred că noi, românii, ne putem mândri cu ea, pentru că avem o limbă modernă, cu un vocabular cu nimic mai prejos decât al altor limbi romanice.

Reporter: Dar cei care se exprimă cu superficialitate?

Melu State: Cei care nu pot vorbi cum trebuie au un handicap. Sunt persoane de toate categoriile. Cei mai periculoşi sunt cei care ies în public - un moderator de la televizor, de pildă, care vorbeşte cu greşeli sau care nu are o cultură minimă. Cred că fiecare mijloc de informare în masă ar trebui să aibă filologi, pentru a aviza ce iese pe post sau într-o publicaţie. Am văzut la o emisiune un moderator lăudând un dicţionar de limba română, care avea pe coperta IV o precizare, că respectă DOOM 2. Când am ajuns acasă cu cartea, am avut surpriza să constat că nu îl respecta.

Reporter: Atunci n-ar trebui să ne lipsească DOOM 2 de acasă?

Melu State: Da, cum n-ar trebui să ne lipsească nici poeziile lui Eminescu. Cel mai bun îndrumător pentru limba română este opera lui Eminescu.

Reporter: Poate ar trebui şi să închidem definitiv televizoarele şi să nu mai intrăm nici pe internet, unde pocim cuvintele?

Melu State: Nu, nici una, nici alta. Singura soluţie este să existe o preocupare de cultivare a limbii mai susţinută. Ea există, dar probabil că nu în foarte mare măsură. De exemplu, există, în „România literară”, rubrica Rodicăi Zafiu, care se numeşte „Păcatele limbii”, foarte bună şi foarte actuală. Apoi, ar trebui ca selecţia celor care vorbesc în public să fie mai drastică pentru că, dacă omul are modele bune, va vorbi şi el foarte bine în mod firesc şi va dobândi respect pentru exprimare. În epoca aceasta, în care normele sunt coborâte la nivelul individului şi care le acceptă numai dacă îi servesc lui, există, cred, o atitudine nepotrivită, aceea de a respinge orice norme globale. Şi aici se încadrează şi respingerea DOOM-ului sau a normelor academice - ştiţi că există intelectuali care scriu în continuare cu î şi nu cu â - regula aceasta nu are fundament ştiinţific, o putem respinge, putem avea o opinie avizată; dar să respingi normele academice ţine de respectul faţă de legi, în general. Iarăşi e un defect al omului zilelor noastre, într-o societate postindustrială de consum, unde totul e echivalat cu un produs care trebuie consumat. Dacă îţi place, îl consumi, dacă nu, îl respingi. E o problemă pentru că normele se impun mai greu, iar fiecare face ce vrea, şi în domeniul acesta, din păcate.

Văd o diminuare a apetitului pentru argou al elevilor şi asta cred că vine de la faptul că, acum, comunicarea e foarte rapidă, pe internet. Cam toată lumea ştie ce înseamnă şi, ca urmare, nu prea mai e vorba de un argou. Dar ce-i de rău e faptul că, în lipsa lui, proliferează termenii suburbani, vulgaritatea, chiar nonşalanţă de a rosti cuvinte aşa-zise tabu, dar care ţin, de fapt, de buna-cuviinţă. În literatură, ca şi în exprimare, oricât de sofisticată ar fi gândirea celui care crede că poate fi neconvenţional, că poate să se exprime oricum, că niciun cuvânt nu e de ruşine, eu cred că da, rămâne vulgaritate”. În literatură, singurul lucru care poate salva pe cineva de vulgaritate este talentul.

http://www.viata-libera.ro/articol-Patimile_limbii_romane_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 9 months later...

Cele mai frecvente greşeli de exprimare ale românilor

Românii ignoră regulile gramaticale, astfel că dezacordurile, cacofoniile şi virgula dintre subiect şi predicat sunt la ordinea zilei în vorbirea şi scrierea românilor.

Realizatorii site-ului dexonline.ro au alcătuit o listă cu cele mai frecvente greşeli de exprimare ale românilor.

Folosirea incorectă a lui „decât" într-o construcţie afirmativă, formulările corecte („am numai 10.000 de lei" sau „nu am decât 10.000 de lei") şi explicaţia lor ocupă primul loc în ghidul alcătuit de voluntarii site-ului, potrivit Adevarul.

În lista greşelilor se mai află: „de ce te râzi?", cu forma corectă „de ce râzi?" - pentru că verbul „a râde" este intranzitiv, nu reflexiv - pleonasmul „a avansa înainte" sau expresia „îmi place de cineva", cu forma corectă „îmi place cineva".

Cele mai frecvente greşeli în exprimarea scrisă, în opinia iniţiatorului dexonline.ro, sunt cele legate de folosirea cratimelor. Fie puse unde nu trebuie, ca în exemplele „să cere-ţi voie înainte să plecaţi" sau „nu trage-ţi!", fie ignorate: „cereţi drepturile tale" şi „trageţi pătura pe tine".

Numărul de „i" din cuvinte pune iarăşi multe probleme, în special în cazul cuvântului „membri", care apare deseori cu forma de plural „membrii".

Ecaterina Derzsi de la www.corectura.ro - primul site care oferă servicii de corectură pentru toate tipurile de texte, de la referate la documente pentru afaceri - a alcătuit o listă cu cele mai frecvente greşeli întâlnite în cei 33 de ani de experienţă în presă.

1. Virgula între subiect şi predicat

2. Proprii părinţi (corect propriii părinţi)

3. Membrii ai Consiliului (corect membri ai Consiliului)

4. Cacofoniile

5. Repetiţiile în aceeaşi frază, care denotă o sărăcie a limbajului

6. Conjunctivul: să fi (corect să fii) să şti (corect să ştii)

7. Numele unor personalităţi, numele unor animale, plante, ale unor ţări sau oraşe, sau chiar ale unor boli sunt de multe ori scrise incorect, ceea ce arată un grad scăzut de cultură

8. Dezacordurile

9. Pleonasmele

10. Cuvinte care înseamnă cu totul altceva decât ceea ce ar trebui: finalitate care este folosit ca sfârşit (înseamnă scop); locaţie care nu înseamnă nici loc, nici zonă, nici regiune, ci pur şi simplu închiriere, contract.

http://www.realitatea.net/cele-mai-frecvente-greseli-de-exprimare-ale-romanilor_777886.html

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

OTV - cele mai multe greşeli de folosire a limbii române

OTV conduce in clasamentul posturilor de televiziune din punct de vedere al numarului de greseli de folosire a limbii romane, potrivit unei monitorizari prezentate marti de CNA. Potrivit studiului realizat in perioada 10 septembrie - 10 octombrie, OTV a inregistrat 84 de astfel de greseli, postul fiind urmat de B1 TV (58 de greseli), Realitatea TV (54) si Antena 3 (50). In cadrul monitorizarii au fost urmarite emisiunile de stiri si dezbateri difuzate (300 de ore de programe) si au fost luate in considerare numai greselile facute, prin interventii verbale si mesaje scrise, de reprezentanti ai postului (redactori, colaboratori), nu si cele ale invitatilor in studio. Potrivit ultimei monitorizari, TVR 1 a inregistrat 33 de greseli de folosire a limbii romane, TVR 2 - 41, TVR Cultural - 24, Antena 1 - 39, Pro TV - 29, Prima TV - 47, N24 - 46, Kanal D - 40, Radio Romania Actualitati - 16 si Europa FM - 14 greseli.

Greseli "elementare, foarte grave", mentionate in raport:

* "Tineret, mandria tari" (Kanal D) - corect: tarii

* "nu oferii nimanui datele tale" (Prima TV) - corect: oferi

* "lasama" (Prima TV) - corect: lasa-ma

* "aceasi problema" (Antena 3) - corect: aceeasi

* "face-ti asta dar creati o strategie bugetara" (TVR 1) - corect: "faceti asta, dar creati..."

http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-8146126-otv-postul-cele-mai-multe-greseli-folosire-limbii-romane.htm

Link to comment
Share on other sites

asta n-o stiam. si nici nu sunt de acord cu ea. si nici nu am gasit-o in dex.

na ca am facut o repetitie. dar nu e in aceeasi fraza 76.gif

E simplu. Cand e antepus, preia i-ul. Cuvantul "de baza" e proprii, nu propri. Parintii proprii, antepus face propriii parinti.

La fel: zurbagii, bulangii, ageamii: zurbagiii marinari, bulangiii de colegi, ageamiii din presa.

Link to comment
Share on other sites

asta n-o stiam. si nici nu sunt de acord cu ea. si nici nu am gasit-o in dex.

na ca am facut o repetitie. dar nu e in aceeasi fraza 76.gif

Daca suntem romani, ar cam trebui sa stim si romaneste. Macar aici in tara. Ca o propozitie incepe cu litera mare. Ca inainte de si nu se pune virgula. Idem -etc.(si celelalte).

Link to comment
Share on other sites

Daca suntem romani, ar cam trebui sa stim si romaneste. Macar aici in tara. Ca o propozitie incepe cu litera mare. Ca inainte de si nu se pune virgula. Idem -etc.(si celelalte).

da-mi voie sa o iau ca pe o simpla remarca si nu ca pe o observatie sau repros privitor(oare) la modul meu de a scrie si de a intelege gramatica limbii romane. pe forumuri eu nu scriu niciodata cu litera mare la inceput de propozitie pt ca nu imi da nimeni nota si deci nu pic la examen. am in schimb cunostinte despre gramatica si ortografie si incerc pe cat posibil sa le aplic.

totusi, nu inteleg de ce se accepta varianta cu "propriii parinti". daca am elimina ultimul "i" am putea spune "proprii lui parinti"?

Link to comment
Share on other sites

Mambo, citeste cu voce tare cuvintele si vei observa ca nu e moft gramatical ci chiar asa e. E proprii, copii, ageamii, nu propri, copi, ageami.

In exemplul dat de tine e: parintii lui proprii. Antepus e propriii lui parinti. "Lui" nu clarifica deloc situatia. Cuvantul de baza e proprii, cu doi de i si mai preia al doilea i de la "parintii".

Uite aici o explicatie mai clara: http://diacritica.wordpress.com/2009/04/29/ati-cautat-va-raspundem-30/

Parerea mea e ca trebuie sa vorbim (si sa scriem) corect romaneste in primul rand din respect pentru noi. Avem suficiente modele de genul "m-a apostat cu o bata". Limba romana are un fond lexical generos, rare sunt ocazia in care acesta ne incorseteaza. Mai mult de limiteaza cunoasterea limitata a acestuia.

Nu vreau sa se inteleaga gresit: nu m-am referit la niciun utilizator al forumului aici.

Edited by Arkan
Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Se foloseste "â din a" cand se afla la mijlocul cuvantului. Se foloseste "î din i" doar cand litera se afla la inceputul sau la sfarsitul cuvantului (deci cand este prima litera sau ultima litera a cuvantului): Exemplu: Stâna, lânga, facând etc; început, înnorat, a coborî etc.

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Lumea lui „aşi”

„Nicoleta Guţă aşi vrea să plâng dar mai oprit”. Nu e o invenţie, e o frază luată de pe internet, de pe un site care vă oferă posibilitatea de a descărca diverse melodii. Educaţi, cititorii „Vieţii libere” nu au nevoie să li se spună unde sunt greşelile. Pentru mulţi utilizatori de internet, însă, e nevoie de explicaţii gramaticale, deşi ei înţeleg exact despre ce este vorba în mesajul cu pricina. Şi asta pentru că şi ei scriu la fel în această păcătoasă lume care ucide limba. Probabil nu doar limba română.

Dacă aţi avut vreodată curiozitatea să vedeţi cum scriu tinerii în ziua de astăzi pe internet (şi nu numai) sigur v-aţi pus mâinile în cap. Vorbeam deunăzi cu fratele meu pe messenger şi, după mai multă vreme, am hotărât să îi atrag atenţia că nu pune cratime şi nu foloseşte semne de punctuaţie, deşi are idee cum să le folosească. Mi-a răspuns sec: „Pai ce nu intelegi ce scriu nui important cum scriu sa ne intelegem pierd vremea cu liniutele si cu virgulele”. Într-un fel i-am dat dreptate, până la urmă nu era o conversaţie publică, iar scopul în sine, acela de a comunica, era atins. Doar limba avea de suferit.

În lumea utilizatorilor de internet trebuie să facem deosebirea între cei care ştiu să scrie corect dar nu o fac din comoditate şi cei care nu ştiu gramatică. Pericolul pentru limbă este că, în acest fel, „gramatica on-line” tinde să capete din ce în ce mai multe puteri şi să devină oarecum oficială. Gândiţi-vă că, exceptându-i pe cei ale căror profesii implică scrisul, mai toţi scriem doar în mediul virtual.

Limba scrisă, aşadar este cel mai bine reprezentată pe internet. Doar că, din comoditate sau neştiinţă, această limbă ajunge să fie pur şi simplu terfelită. E un risc pe termen lung.

Degeaba profesorul de română îi învaţă pe copii când se scrie corect „s-au” dacă atunci când ajunge acasă intră pe messenger şi scrie „sau”. În timp, din cauza uzului îndelungat, mulţi ar putea să îşi închipuie că aşa e corect. Pericolul e real pentru că, în final, uzul e cel care determină norma.

Poate că nu se va ajunge în punctul în care Academia Română va elimina diacriticele, cratima şi semnele de punctuaţie, dar e posibil ca, peste câţiva ani, să găsim o limbă română curată doar la şcoală, în cărţi şi în ziare. Un fel de dinozaur a cărui dispariţie o deplâng toţi, dar pe care niciunul nu l-ar vrea vecin de cartier. Opinia mea e că şi în conversaţiile private ar trebui să ne străduim să scriem corect. Forma mesajului e poate la fel de importantă ca şi mesajul pentru că, nu-i aşa?, scrisul e un element definitoriu pentru cultura unui popor.

Şi poate că şi profesorii de română ar trebui să se străduiască mai mult. Poate că nu ar fi rău să se ia în discuţie introducerea orelor de gramatică şi în liceu. Practic, ultima dată când un elev se întâlneşte cu forma corectă a limbii e pe la 14 ani (exceptându-i pe cei care se specializează în această direcţie). Apoi e aproape liber să distrugă orice cuvânt îi iese în cale.

http://www.viata-libera.ro/articol-Lumea_lui_%E2%80%9Easi%E2%80%9D_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Romulus Vulpescu: "Generalizarea mitocăniei lingvistice nu se poate stopa"

Ca de fiecare dată, dialogurile cu Romu­lus Vulpescu sînt o încîntare. Abor­dăm orice subiect şi-l transcriem cu "î" din "i" şi "sînt" în loc de sunt, la cererea sa expresă. (...)Vorbim despre lipsa de educaţie, despre manelizare, despre mitocănie, despre politica de îndobitocire a po­pulaţiei prin mass-media, despre tendinţele limbii, de buni traducători, despre faptul că, mai nou, îşi vinde biblioteca alcătuită în bună parte din exemplare rare... Să le luăm pe rînd.

"În legătură cu lipsa de instruc­ţiune. Singurul dezavantaj al celor care ştiu carte şi se exprimă corect gramatical este că ajung, fără să-şi dea seama, să nu mai ştie ce-i corect. Omul care ştie că nu se pune virgulă între subiect şi predicat, care ştie când se scrie «mi-au» cu cratimă şi cînd «miau» ca pisica, ajunge, poate, să spu­nă, la un moment dat, «ei este mulţi». Exagerez... dar presiunea majorităţii agramate este mai mare decît rezistenţa. Apropo de mişcarea de rezistenţă, care e o treabă foarte bună a ziarului dvs."

Ce ne facem cu politica de îndobitocire a populaţiei prin mass-media? E o chestie concertată?

"Încep să cred că da. La început, am crezut că e ceva făcut la minima rezistenţă. Toată lumea se uită la televizor, căruia i se spune, pe bună dreptate, tembelizor. Ne manelizăm, aşa... Eu nu am nimic împotriva manelelor şi a maneliştilor. Manelele există de multă vreme. Sînt nişte moduri turceşti, orientale de a cînta."

Şi totuşi... Manelismul e sino­nim cu prostul gust, cu un anume soi de snobism, cu incultura, cu mitocănia...

"Vorba lui Caragiale: «Am o bănuială proastă!». Şi anume: e un mod de imbecilizare care convine. Pentru că e mult mai uşor de condus nişte proşti decît nişte deştepţi cu mintea vie. Lasă-i să se uite la programe proaste, să citească literatură de trei lulele, să asculte muzica pe care ţi-o pune taximetristul. Dacă îndrăzneşti să-i spui să oprească maneaua sau s-o dea mai încet, îţi zice: «Ce e, dom'le, nu-ţi place?». «Nu! Eu îţi plătesc pentru asta şi am dreptul să nu-mi placă. Sau am dreptul la tăcere»."

Asta, în taxi. Dar la televizor? Sîni supradimensionaţi, buze umflate de acid hialuronic sau de vreun interlop, prostituate de pe centuri reale sau virtuale, ascunse sub fustiţe de asistente tv, fotbalişti care după două luni de Italia nu mai ştiu româneşte (oare au ştiut vreodată?). O lume de plastic şi de mucava. Cu ei ce ne facem, că-s peste tot, unde schimbi ca­nalul, sînt tot ei: pestriţele, bo­te­za­ţii, gureşoaiele, crudele, păsărinele, senzualele, brăilencele, buruienile... Iaca ce bine le vin substantivele comune... Toţi şi toate pe post de mo­dele. Nu mai sînt modele ade­vă­rate sau modelele adevărate (şi nu mă refer la manechine) nu mai au loc de bianci şi de vârci?

"Modele adevărate sînt, dar din păcate, din ce în ce mai puţine. Eu, într-un fel, înţeleg treaba asta. Anul trecut, am avut o piesă la TNB, «Molto gran' impressione». Deşi e o comedie de epocă, acolo e vorba de manele, iar personajul care pronunţă cuvîntul «manele» ia aplauze la scenă deschisă. Poate cei care aplaudă la auzul acestui cuvînt cred că cel care a adaptat textele pentru acest spectacol, adică eu, a vrut să aducă la zi textul. Dar nu, manelele existau şi pe vremea cînd au fost scrise piesele."

Ce ne facem cu ororile şi erorile de limbă pe care le auzim zi de zi în jurul nostru, la tv, la radio?

"Am discutat asta cu mulţi oameni cultivaţi şi am ajuns la o singură concluzie: nu poţi să lupţi împotriva unei tendinţe. Un filolog nu poate să schimbe tendinţa unei limbi. El trebuie să se mul­ţu­mească a consemna faptele. Din pă­cate, cei care cred asta au dreptate. Cu timpul, vom ajunge să spunem «cartea care am citit-o». «Pe»-ul acu­za­tivului va dispărea. Sînt constrîns să constat asta."

Mi-o spune un om de litere de ta­lia lui Romulus Vulpescu. Pot să mă-mpuşc liniştită.

"Păi şi eu pot să mă-mpuşc! Mai e o altă imbecilitate, care s-a generalizat: locaţie. Evenimentul s-a desfăşurat în locaţia x. De unde eşti, de locaţie? Ce pui în lo­ca­ţie? În loc de «loc». Locaţie înseamnă în­chiriere... Tendinţa limbii este spre sim­plificare, spre generalizare, pe in­diferent ce cale. O consecinţă a lipsei de timp, dar în primul rînd a lipsei de educaţie. Eu am constatat toate astea mai mult după ’89. Asta cu des­chiderea culturală e o iluzie. Nenoro­ci­rea e că-n zilele noastre această ge­ne­­ralizare a mitocăniei lingvistice nu se poate stopa. N-avem ce face. E o ten­dinţă a majorităţii. E o «lo­caţie» care se-ntinde. Nu se mai zice «a pi­cat la examen», ci «a picat exa­me­nul». În troleibus: «Coborîţi pri­ma?», în loc de «la prima (staţie)». «A con­vins-o din prima.» Din prima ce? Cli­pă? Încercare? N-ai cum să lupţi contra acestor tendinţe. Le constaţi, le consemnezi, le comentezi, le-njuri, da’ tu rămîi cu zisa, iar ei rămîn cu spusa. Mai e una: «în principal». Cum, în principal? Atunci, «în secundar», ce? Asta în loc de «îndeosebi», «mai ales». Sau «l-a prins în flagrant». Adică, în evident. «Flagrant» este un adjectiv prepus substantivului «delict». Deci, limba are tendinţa de a economisi. Ca-n viaţa de zi cu zi. Re­nunţ la aia, c-aşa vreau eu să trăiesc. Asta-i democraţia. Nu-ţi convin ţîţele de pe canalul x? Pe mine, sincer să fiu, nu mă deranjează, ba dimpotrivă. Glumesc... Schimbă postul! Dai peste acelaşi lucru? E neşansa matale... Atunci citeşte nişte cărţi. Iar aici iarăşi e chestie de alegere. Pentru că literatura n-o face numai scriitorul, ci şi cititorul."

...

http://www.jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/romani-care-mai-au-de-spus-ceva/romulus-vulpescu-azi-generalizarea-mitocaniei-lingvistice-nu-se-poate-stopa-571023.html

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Gazeta a vorbit cu profesorul de română din Grădinari, judeţul Caraş-Severin, locul de naştere al antrenorului care a cîştigat titlul cu Oţelul Galaţi şi rezultatul a fost unul spectaculos! Fiecare pas al lui Dorinel Munteanu se află în agenda profesorului de limba română şi rusă, Toma Dumitru. "L-am felicitat că a reuşit să ia campionatul. Mi-a promis că după ce se termină sezonul ne va vizita şi pe noi şi vom încinge o petrecere", a dezvăluit cel poreclit "Bombo".

Poezia dedicată lui Dorinel de profesorul de română

Dorinele, te iubim, şi înc-o dată îţi mulţumim

Că ai dovedit tuturor

Că eşti mare antrenor

Chiar dacă ai fost criticat

Cu Oţelu' ai luat,

Cînd nimeni nu s-a aşteptat

Primul tău campionat

gsp.ro

Dacă o aşa "poezie" poate produce un profesor de română, n-ar trebui să-i mai blamăm pe fotbalişti că nu ştiu să se exprime...

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.