Campanie pentru promovarea imaginii românilor

[dcp100168]

Campanie pentru promovarea imaginii românilor

În Italia a început campania de promovare "Piazza di Romania". Campania iniţiată de Guvernul de la Bucureşti pentru îmbunătăţirea imaginii românilor din Italia costă 600.000 de euro, majoritatea de la bugetul de stat. În cadrul campaniei sunt programate spectacole în pieţe centrale din Torino, Milano şi Roma, iar pe posturile de televiziune italiene se difuzează deja clipuri de promovare. Evenimentele au început în Torino duminică dimineaţă cu demonstraţii de meşteşuguri populare. Meşterii populari au ţesut covoare la război, au cusut pe piele cojoace de Vădastra, au olărit, au expus ouă încondeiate şi sculptură tradiţională în lemn. Fanfara din Cozmeşti a colindat prin piaţă, la intervale regulate de timp, împreună cu spectatori curioşi, atrăgând vizitatorii spre zona cu demonstraţiile de artizanat şi spre scenă. La orele prânzului, copiii şi adulţii prezenţi s-au bucurat împreună la spectacolul 'Păcală' al Teatrului Ţăndarică, susţinut în limba italiană. De asemenea, câteva mii de steguleţe şi de materiale promoţionale despre România şi despre campania Ministerului de Externe au fost distribuite trecătorilor. Campania de diplomaţie publică "Piazza di Romania" se deruleaza în Italia în perioada 28 septembrie-9 octombrie sub sloganul "România: o lume de descoperit".

http://www.antena3.ro/stiri/externe/in- ... 54611.html

[dcp100168]

Piazza di Romania

Jurnalism pentru românii de pretutindeni

Ca participant direct la câteva dintre manifestările organizate în cadrul unui program al Guvernului României, de către Ministerul de Externe în parteneriat cu cel al IMM‑urilor, mă întrebam cum aş putea scrie despre "Piazza di Romania" fără să folosesc termenii clasici ai unei relatări strict informative. M‑am aflat într‑un grup de jurnalişti români, care a avut o întâlnire cu jurnalişti italieni preocupaţi (sau nu) de modul în care se vede România din Italia şi mult mai puţin de cum se vede Italia din interiorul comunităţilor româneşti de pe teritoriul ei. Nu‑i puţin lucru (pentru Viaţa liberă) să stai, la Roma, faţă în faţă cu reprezentanţi ai unor agenţii de presă renumite, ai radioului şi televiziunii RAI plus ai unor ziare precum Corriere della Serra, Il Messagero, Il Foglio, Il Tempo etc. Prezenţa lui Emil Hurezeanu, Cristian Tudor Popescu sau Mihai Tatulici dădea însă greutate "părţii" române, întărită sugestiv de Romeo Diaconescu, editor jurnalul de ştiri Pro Tv, Răzvan Ionescu, director executiv Adevărul sau Valentin Zaschievici, redactor şef la Jurnalul Naţional şi Sabina Fati, editorialist la România Liberă. Ştefan Voinea, de la Gazeta de Sud şi cu mine eram singurii reprezentanţi ai presei locale. Şansa tuturor s‑a numit Ioana Avădanei, moderator al discuţiei, director al Centrului pentru Jurnalism Independent, un fin şi atent observator şi cunoscător al presei de pretutindeni, care a ştiut să moduleze cursul discuţiei către zona de interes comun, cea a profesionalismului într‑o meserie în care şi românii şi italienii mai au multe lucruri de pus la punct. Şi chiar dacă motivul subsidiar, la care mai toată lumea nu dorea să se raporteze explicit, cazul Mailat, a apărut în cele din urmă în dezbatere, efectele lui asupra ambelor comunităţi fundamental legate istoric şi cultural nu au fost considerate atât de grave pe cât le‑am perceput noi. Mai mult, jurnaliştii italieni au încercat să ne convingă de faptul că percepţia României în Italia nu este nici pe departe atât de proastă pe cât o credem noi, că şi la ei conjunctura politică şi economică direcţionează inclusiv conţinutul materialelor de presă etc. Cu alte cuvinte, lucrurile nu diferă de cele din România, ştirea e ştire atunci când curge sânge şi politica dictează inclusiv îngroşări ale unor evenimente atunci când situaţia o cere.

La început am avut emoţii, cu toate că Viaţa liberă se afla acolo pe teritoriul multor subiecte uşor de regăsit în ziar de ani buni, de când primii corodeni au luat drumul Italiei. Dar dovada că buna intenţie, profesionalismul şi aplecarea către latura mass din mass‑media este calea cea mai directă pentru a contracara efectele unor episoade gen Mailat şi sunt o şansă de a relaţiona cu cititorul, mi‑a oferit‑o prezenţa unei cudălbence stabilite în Italia. Doamna Aurelia Ceoromilă, absolventă, la Galaţi, de Chimie Alimentară, încearcă să se pună la dispoziţia românilor de acolo şi printr‑un supliment cu informaţii utile ataşat unei publicaţii publicitare. Prezenţa ei mi‑a oferit şi o sugestie asupra modului în care poate fi scris acest material. Aşa că, în loc de concluzie la dezbaterea pe tema "Jurnalistul ca formator de opinie", desfăşurată la Roma în cadrul programului amintit, vă citez câteva paragrafe din scrisoarea pe care am găsit‑o la întoarcerea în redacţie: "Mă bucur că v‑am cunoscut, mă bucur că ieri am fost prezentă la întâlnirea ziariştilor şi mă bucur (cu un gust amar totuşi ) că noi, românii, am dovedit că suntem mult mai obiectivi, poate şi mai motivaţi decât italienii prezenţi. Pentru că totuşi concluzia mea personală în ceea ce priveşte întâlnirea e că am bătut la uşi închise şi că odată ieşiţi din Academie (N.A. Întâlnirea a avut loc într‑un spaţiu generos pus la dispoziţie de Accademia di Romania, sediu aflat lângă vestita Villa Borghese), ziariştii italieni au şi uitat ce s‑a vorbit. E o trăsătură caracterială "latină", dar care la italieni e mult mai proeminentă. Să sperăm, totuşi, că dialogul şi contactele dintre presa română şi italiană nu se vor opri aici şi e de datoria şi interesul nostru să insistăm, să îi sâcâim la cap până vor lua în serios problemele... Transmiteţi salutări cudălbenilor din partea mea."

Concluziile mele nu sunt la fel de pesimiste, mai ales că jurnaliştii italieni vor fi curând în România pentru a relua discuţia începută. Dar este clar că românii de peste graniţă au nevoie de mai mult de la mass‑media. Mai mult decât nişte dezbateri bazate pe un pronunţat schimb de amabilităţi. Europa e o casă comună care îşi va mai împrumuta locuitorii. Cei peste un milion de români care muncesc în Italia sunt în egală măsură ai noştri şi ai lor. Presa nu are voie să ignore acest lucru.

Voi reveni cu câteva dintre ideile care au stat la baza întâlnirii dintre oamenii de afaceri români şi italieni.

http://www.vlg.sisnet.ro/index.php?page ... l&id=27411

[donnerumene]

Il Governo Romeno è lieto di invitarvi alla presentazione di

“Casa Romania”

iniziativa che rientra nella più ampia Campagna Istituzionale

“Romania, piacere di conoscerti”, finalizzata a promuovere e

consolidare l'integrazione della comunità romena in Italia.

“Casa Romania” è un padiglione espositivo che riproduce gli ambienti di una moderna casa romena nella quale saranno

presentati elementi della cultura e della tradizione di questo Paese e in particolare alcuni momenti di intrattenimento basati

su arte e gastronomia.

http://www.romaniapiacerediconoscerti.it/casaromania/

ROMA - PIAZZA DEI CINQUECENTO -

7, 8 e 9 novembre 2008.

Apertura al pubblico dalle ore 10:00 alle ore 18:00

AGENDA EVENTI

* Showcooking con chef romeni professionisti che mostreranno al pubblico come cucinare alcune ricette tipiche:

venerdì 7 e domenica 9 novembre, 3 spettacoli al giorno

(12.00 - 15.00 - 17.00), ciascuno di circa 30 minuti.

•

* Danze folkloristiche romene eseguite dal gruppo “Dor Calator”:

sabato 8 novembre, 3 spettacoli

(12.00 - 15.00 - 17.00), ciascuno di circa 20 minuti.