dcp100168 Posted January 23, 2008 Posted January 23, 2008 4.340 de galateni, speriati degeaba dupa analizele obligatoriiAu stat saptamani sau luni de zile cu sufletul la gura deoarece dupa ce s-au supus investigatiilor in cadrul Programului National de Evaluare a Starii de Sanatate li s-a spus ca sunt suspecti de diabet, cancer sau boli cardiovasculare. Este vorba de 47.291 de galateni din cei 124.518 evaluati in cadrul PNESS. Doar pentru 2.931 dintre ei diagnosticul pus in cadrul programului a fost confirmat, restul de 44.340 au ramas cu sperietura.Bilantul primelor sase luni de derulare a Programului National de Evaluare a Starii de Sanatate in judetul Galati, din iulie si pana in decembrie 2007 inclusiv, scoate la iveala in primul rand o lipsa de interes a populatiei privind programul, dar si diferente mari intre numarul persoanelor banuite de boala dupa ce s-au supus programului si a celor confirmate dupa consultarea medicilor specialisti. Cam o treime dintre galatenii asteptati sa-si faca gratuit analizele din iulie si pana in decembrie au si venit la medicul de familie si la laboratoarele care activeaza in cadrul PNESS. Lunile in care s-a constatat cea mai mare adresabilitate au fost august si septembrie, iar luna cu cea mai scazuta adresabilitate a fost decembrie.Din 47.291 de suspecti de boala, doar 2.931 confirmatiDin cei 124.518 galateni evaluati, numai pentru 108.018 dintre ei medicul de familie a solicitat investigatii in cadrul laboratoarelor, adica doar pentru 86,8%. Dupa citirea rezultatelor primite la analize 47.291 de galateni, adica 37,98% dintre cei evaluati, au aflat ca prezinta risc de a avea diabet, 29,51% dintre ei, afectiuni cardiovasculare 7,14% dintre investigati cancer uterin 1,33% dintre cei depistati cu risc de boala. Per total, dupa ce acesti galateni au trecut pe la cabinetele medicilor specialisti, in cele trei tipuri de afectiuni a reiesit ca in multe cazuri diagnosticul prezumtiv de risc la una din cele trei afectiuni nu a fost confirmat si de examenul specialistului. Adica oamenii s-au speriat degeaba. Practic, din cei 47.291 de persoane carora li s-a spus dupa investigatiile de laborator si consultatii ca prezinta risc de a avea cancer, diabet sau boli cardiovasculare doar pentru 2.931 dintre ei, adica 2,37%, examenul medicului de specialitate a si confirmat boala. Restul, cei 44.340, au fost linistiti de medicul specialist, infirmandu-li-se suspiciunea de boala. O explicatie ar fi ca niciunul dintre medicii de familie nu a dorit sa excluda o suspiciune cat de mica de boala, daca aceasta era si partial confirmata de analize, astfel incat au preferat sa trimita pacientii la medicul specialist decat sa riste, atata vreme cat cel in cauza avea si cele mai mici sanse sa faca boala. Alta explicatie este una care aduce in discutie acuratetea investigatiilor si consultatiilor care se fac in cadrul programului, marja de eroare dintre suspectii de boala si confirmati dupa examenul specialistului fiind cam mare.Satisfactii si insatisfactiiCoordonatorul judetean al PNESS in judetul Galati, dr.Costinela Georgescu, a punctat pe scurt cateva dintre realizarile si problemele aparute la sase luni de la demararea programului. "Principala satisfactie este aceea ca pentru prima data in mod gratuit cetatenii judetului, indiferent daca au fost asigurati sau neasigurati, au beneficiat de consultatii si investigatii gratuite, multi afland ca au o suferinta pe care inca o mai pot trata. In schimb, faptul ca adresabilitatea la acest program nu este cat ne-am fi dorit, in ciuda intensei mediatizari, ne nemultumeste. O alta problema care ingreuneaza oarecum desfasurarea programului o reprezinta lipsa unei eficiente informatizari astfel incat sa se poata tine permanent legatura intre laboratoarele de analize din cadrul programului, medicii de familie si Autoritatea de Sanatate Publica. O alta problema o reprezinta faptul ca in unele cazuri lipseste posibilitatea controlarii timpului in care analizele recoltate in mediul rural ajung la laboratoarele unde se lucreaza. Timpul maxim admis este de 4 ore, dar nu avem cum sa controlam respectarea acestuia", a declarat coordonatorul judetean al PNESS in judetul Galati, dr. Costinela Georgescu.http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=8O veste bună şi una rea: suntem sănătoşi, deşi se pare că arătăm ca nişte bolnavi
Relu Posted January 23, 2008 Posted January 23, 2008 Cred că e şi un pic de exces de zel al doctorilor, aici. Mai rău e că omul are emoţii, perde vremea pe la specialişti, investigaţii, bani, timp pierdut. A păţit-o socrul meu, diagnosticat iniţial cu leucemie. Iar omul e genul activ, nu se dă înapoi de la nici un fel de muncă fizică, nici măcar de la ... ridicatul paharului
dcp100168 Posted January 23, 2008 Author Posted January 23, 2008 Cred că e şi un pic de exces de zel al doctorilor, aici. Mai rău e că omul are emoţii, perde vremea pe la specialişti, investigaţii, bani, timp pierdut Şi se îmbolnăveşte de nervi
dcp100168 Posted February 12, 2008 Author Posted February 12, 2008 Şi-am fost la controlul naţional, iar rezultatul este că sunt bolnav-mort . În fapt, momentan n-am nicio boală, dar am o grămadă de potenţiale afecţiuni, pe care, zice-se, ar trebui să încep să le tratez preventiv! Acum stau şi mă uit la reţete şi nu ştiu ce să fac. Cică "în urmărire litiază renală" şi alte câteva chestii de genul ăsta :?: Să m-apuc să-nghit buline sau mai bine stau în banca mea şi aştept "să-mi treacă"?
Relu Posted February 12, 2008 Posted February 12, 2008 Am o rudă, care pe vremea împuşcatului era cât malul, gestionar într-un sat de prin Vaslui, învârtea banii cu lopata ... a fost condamnat şi a executat şase ani la Canal, n-a avut noroc ... numai muncă fizică s-a lipit de el. S-a liberat în '88, cu decretul ... Şi-a făcut un control medical, să se angajeze, să aibă şi el din ce trăi ... când colo, omul obez, hipertensiv, care nu putea să facă o sută de paşi fără să fie nevoit să se aşeze, a ieşit perfect sănătos şi mai trăieşte şi azi, creşte animale în satul lui şi a trecut de 70 de ani. Poate te inspiră
Recommended Posts