Seromgal a ieşit din faliment

[dcp100168]

Reorganizare la SEROMGAL

PRIMII PAŞI SPRE ÎNVIERE!

* Administratorul special al societăţii spune că sunt şanse mari ca planul de reorganizare să reuşească * Până la finele lunii februarie se va ajunge la un aflux de capital de peste 1,4 milioane de euro * S-a achitat o parte din datorii şi s-a investit în producţia lui 2008 * Se plantează 20 de hectare de livadă şi se vor face sere noi

Prăbuşirea financiară a SEROMGAL SA Galaţi (fosta Întreprindere de sere), în urmă cu doi ani, a produs un şoc printre gălăţeni. Nu de alta, dar era vorba de o societate etalon a agriculturii şi industriei alimentare din judeţ, care nu lăsase până atunci impresia că ar putea avea probleme.

Falimentul - o poveste cu cântec

La mijlocul lui 2006, SEROMGAL SA Galaţi a intrat în incapacitate de plată. Imediat, a fost desemnat un judecător sindic, a fost selectată o firmă de administrare judiciară şi s-a făcut o primă analiză a situaţiei economico-financiare. Primele concluzii au fost dure: societatea are datorii imense, care nu pot fi recuperate decât prin lichidarea activelor. Faliment!

Potrivit tabelului de creanţe afişat în ianuarie 2007, datoria totală a SEROMGAL depăşea 6,2 milioane de euro. "Grosul" era reprezentat de taxele şi impozitele neplătite la bugetul de stat: cinci milioane de euro. Adică, peste 170 de miliarde de lei vechi. Cum s-a ajuns aici? În ultimii ani, SEROMGAL a trebuit să facă faţă unei conjuncturi de piaţă extrem de nefavorabile. Costurile de producţie a legumelor de seră s-au dovedit mult prea mari pentru a face faţă preţurilor mici ale legumelor importate din Turcia, Egipt, Grecia şi alte zone cu climă caldă. În plus, fabrica de conserve a societăţii a intrat pe linie moartă din motive de uzură. Peste acestea s-a suprapus şi îmbătrânirea plantaţilor de pomi, ceea ce a dus la o scădere drastică a producţiilor. Însă nu puţine sunt vocile care afirmă că prăbuşirea societăţii a fost atent regizată de persoane interesate. Aşa să fie!?

Dobânzile bancare - lovitura fatală

Poate că toate condiţiile vitrege menţionate mai înainte n-ar fi dus la prăbuşirea societăţii dacă n-ar fi existat o serie de credite cu dobânzi uriaşe, aproape imposibil de plătit. De menţionat că SEROMGAL a încercat, între 1993-1996, să reînnoiască plantaţia de pomi, contractând o serie de împrumuturi bancare. La scurt timp însă dobânzile au luat-o razna, iar societatea n-a mai avut din ce să plătească. În ianuarie 2007, SEROMGAL avea de achitat către AVAS un astfel de credit neperformant în valoare de circa o jumătate de milion de euro. La care se adăuga 100.000 de euro ca datorie la Agenţia Domeniilor Statului - redevenţă pentru terenuri şi plantaţii. Societatea mai avea de achitat încă o jumătate de milion de euro (1,7 milioane de lei noi) către diverşi furnizori. Se pare chiar că suma ar putea fi mult mai mare, dar unii dintre creditori nu au reuşit să demonstreze creanţa cu acte acceptabile din punct de vedere legal. Şi cei 131 de salariaţi pe care falimentul i-a prins încă pe baricade (înainte de '89 aici lucrau 3000 de gălăţeni) s-au constituit ca şi creditori, cu salarii restante de 546.000 de lei noi (160.000 euro).

Consorţiu de firme şi fonduri substanţiale

Din fericire, afacerea SEROMGAL nu s-a soldat cu lichidarea totală a patrimoniului. În februarie 2007, avocata Lăcrămioara Stavire, reprezentanta grupului de investitori interesat în revigorarea Seromgal, ne declara că a fost pus la punct "un plan de reorganizare viabil", care a fost prezentat creditorilor. "A fost o primă adunare generală a creditorilor, unde am prezentat intenţiile de readucere a societăţii pe linia de plutire. Societatea nu este moartă, aşa cum s-au făcut speculaţii", ne-a declarat avocata. În urma acceptării planului de reorganizare propus, în toamna lui 2007 s-a început dificila muncă de redresare. Un consorţiu de firme din Galaţi şi Brăila a venit şi cu fonduri substanţiale, drept pentru care până la sfârşitul lui 2007 s-au investit circa 20 de miliarde de lei vechi pentru plata unor datorii. "Am plătit datoriile către AVAS, Consiliul local şi ADS şi o parte din datoriile către Finanţe. De asemenea, am făcut toate lucrările necesare în vie, livadă şi în ferma de câmp", ne-a declarat, pe 19 ianuarie 2008, economistul Ion Simbanu, administratorul special al societăţii. "Am început şi plata salariilor restante către cei 402 angajaţi. Deja am achitat 170.000 de lei noi, din cele 540.000 de lei pe care îi datorăm foştilor salariaţi. Îi aşteptăm la casierie pe toţi cei care au de încasat salariile de la noi", a adăugat administratorul.

Planul de restructurare este ambiţios. Până la sfârşitul lunii februarie se intenţionează achitarea tuturor datoriilor comerciale. "Investitorii vin cu încă 30 de miliarde de lei vechi în acest scop, suma totală investită de ei ajungând la circa 1,4 milioane de euro", ne-a spus Ion Simbanu. "Vreau să se ştie că de când am preluat societatea nu s-a mai vândut niciun activ şi am demarat pregătiri pentru a reangaja o parte dintre foştii salariaţi", a mai precizat el.

Între Justiţie şi Fisc

Administratorul special a dorit să informeze opinia publică despre faptul că Justiţia gălăţeană a avut un rol determinant în renaşterea SEROMGAL. "În ciuda presiunilor pe care le-au făcut unii, care au dorit ca societatea să dispară, judecătorii gălăţeni au primit cu încredere planul de reorganizare. Ne-au dat această şansă, iar într-un interval de trei ani va trebui să arătăm că nu s-au înşelat", a spus Simbanu.

Pe de altă parte, Ion Simbanu spune că Fiscul rămâne un partener de dialog inflexibil: "Finanţele cer în continuare lichidarea. Mai mult, calculează în continuare penalităţi şi majorări la sumele datorate, deşi legea insolvenţei spune că, pe perioada reorganizării, acestea nu se mai calculează".

Una peste alta, restructurarea SEROMGAL pare să fie pe drumul cel bun. În următoarele zile vor fi angajaţi, pentru prima dată în ultimii doi ani, şi altfel de lucrători decât paznici. "Avem nevoie, zicem noi, de circa 30 de muncitori specialişti în horticultură. Vom avea lucrări în livadă, vie şi ferma de câmp. Mai mult, anul acesta vom planta 20 de hectare de livadă. În ceea ce priveşte serele, probabil că mai putem reactiva doar şase din cele 34 de hectare care erau cândva. Oricum, potrivit normelor europene, serele din cornier şi sticlă nu mai sunt acceptate. Trebuie să trecem şi noi pe tehnologiile moderne, bazate pe mase plastice. Un lucru e sigur: vom face tot ce e omeneşte posibil pentru a face din SEROMGAL o societate profitabilă", a concluzionat, optimist, Ion Simbanu. Să dea Domnul să aibă dreptate!

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=21587

Seromgalul era odată un brand al Galaţiului...

[dcp100168]

Seromgal a iesit din faliment

Sansele ca fosta intreprindere de sere, o adevarata emblema a judetului Galati in urma cu cativa ani, sa redevina viabila din punct de vedere economic, se apropiau de zero in urma cu circa un an. Acum, datoria de 6 milioane de euro, in buna parte datorata Finantelor, este de domeniul trecutului. Directia Generala a Finantelor Publice Galati a incasat in ultimele luni aproximativ 5 milioane de euro, ce reprezinta impozite si taxe neachitate la timp, la care se adauga majorari si penalitati de intarziere. “Datoria a fost practic achitata. Speram ca pana la sfarsitul anului sa platim si diferenta din debit catre furnizorii de servicii, dupa care vom cere instantei de judecata sa constate incetarea starii de insolventa si sa dispuna iesirea din faliment a Seromgal”, ne-a declarat avocata Lacramioara Stavire, care ii reprezinta pe investitori in fata instantei. Cum a fost posibil acest lucru? Din informatiile primite de la reprezentantul SC Tubmeto, care a preluat Seromgal in urma cu mai bine de un an, am aflat ca a fost vanduta fabrica de conserve de legume si fructe, dar si portiuni din vechea infrastructura a intreprinderii de sere.

Serele de flori ar putea fi redeschise

In prezent, la Seromgal mai activeaza doar personalul de intretinere si cel de la paza, in total 40 de persoane, dar numarul acestora ar putea creste in masura in care societatea va redeveni profitabila. Administratorul judiciar are obligatia sa prezinte judecatorilor un raport cu privire la activitatea Seromgal la fiecare trei luni, pentru ca dupa doi ani sa se faca evaluarea planului de reorganizare al societatii. Avocata Lacramioara Stavire ne-a declarat ca se intentioneaza plata cat mai rapida a debitelor ramase, astfel incat Tribunalul Galati sa poata dispune inlocuirea administratorului judiciar si reluarea activitatii la Seromgal. Societatea detine in prezent circa 200 de hectare de teren agricol, format in mare parte din livezi, plantatii viticole si sere. Investitorii intentioneaza sa redeschida serele pentru a cultiva legume si fructe dupa modelul Matca, insa nu exclud nici varianta ca o parte din aceste structuri sa fie folosite pentru cultivarea florilor, activitate care a consacrat Seromgal nu cu mult timp in urma.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... articol=11

[Mikka]

Sau mai bine, o parte din terenuri vor fi folosite pentru obisnuitele afaceri imobilare... Noroc ca a cam picat piata.

[Mikka]

SEROMGAL S-A SALVAT DE FALIMENT

Seromgal SA Galaţi (fosta întreprindere de sere a oraşului) a reuşit să finalizeze cu succes prima etapă a planului de restructurare început în urmă cu doi ani, după ce Finanţele ceruseră falimentul societăţii pentru recuperarea unor datorii de circa cinci milioane de euro. Societatea a reuşit să plătească integral datoria către Finanţe, inclusiv penalităţile şi majorările de întârziere, astfel încât procedura insolvenţei nu‑şi mai are rostul. Următoarea etapă a planului de restructurare este reabilitarea serelor şi reînceperea producţiei de flori şi legume, după patru ani de pauză.

http://www.sisnet.ro/index.php?page=articol&id=27534

[dcp100168]

Renasc serele

Seromgal a scăpat de faliment

* S-au plătit creditorilor peste 256 de miliarde de lei vechi * „Pe 14 aprilie, judecătorul sindic va închide dosarul, iar societatea se va putea apuca de investiţii”, declară Ionică Simbanu, administratorul special al Seromgal * Seromgal este prima mare societate din judeţul Galaţi la care reorganizarea nu se termină cu falimentul! *

Pe 24 februarie 2009, administratorul special al societăţii Seromgal SA Galaţi (Întreprinderea de Sere) a depus la instanţă raportul final privind plata tuturor creditorilor firmei. „Am reuşit să facem acest lucru cu două luni înainte de expirarea termenului pentru care eram mandataţi să reorganizăm şi să rentabilizăm societatea”, a declarat, în excluvitate pentru „Viaţa liberă”, economistul Ionică Simbanu, administratorul special al Seromgal. Suma totală plătită creditorilor în timpul procedurii de reorganizare se ridică la 25.610.447 lei noi (256 de miliarde de lei vechi). Cei mai mulţi bani au ajuns la Direcţia de Finanţe - 157,7 miliarde de lei vechi, urmată de AVAS – 24,5 miliarde, Domeniile Statului – 8,6 miliarde şi Consiliul local Galaţi – 6,47 miliarde. „Ne-a fost de un real folos în reechilibrarea balanţei economice faptul că, de anul trecut, Fiscul nu a mai calculat penalităţi pentru societăţile în insolvenţă şi reorganizare”, spune Simbanu.

Reuşita reorganizării societăţii a fost posibilă prin concursul a trei mari fluxuri de lichidităţi. În primul rând, trebuie spus că acţionarii societăţii au contribuit cu circa două milioane de euro. În al doilea rând, societatea a reuşit să rentabilizeze activitatea de producţie, anul 2008 încheindu-se cu un profit de circa 14 miliarde de lei vechi. De fapt, este pentru prima dată după mulţi ani când Seromgal face profit. În fine, în al treilea rând, s-au scos bani buni şi din vânzarea fostei fabrici de conserve, precum şi din casarea unor mijloace de transport. „Am avut o strângere de inimă la începutul reorganizării, pentru că nu eram sigur că vom reuşi. Însă totul e bine când se termină cu bine”, spune administratorul special.

Deloc lipsit de importanţă este faptul că Seromgal este prima societate gălăţeană al cărei dosar de insolvenţă şi de reorganizare se sfârşeşte cu rentabilizarea. În rest, am asistat doar la falimente.

În acest moment, Seromgal mai deţine în administrare 312 hectare de teren, din care 301 sunt în concesiune ADS pe 49 de ani, iar 11 ha sunt în proprietate. Societatea dispune de 134 de hectare de livadă, din care 122 ha sunt întreţinute şi produc la parametri normali, iar 12 hectare vor fi defrişate şi replantate. Mai sunt în cultură şi 24 ha de vie nobilă.

Administratorul special Ionică Simbanu ne-a mai spus că activitatea de reorganizare nu s-a limitat doar la măsuri de plată a datoriilor. „Am investit în lucrări agricole şi în tractoare şi utilaje. Am amenajat chiar şi un depozit frigorific care ne va fi foarte util la următoarele recolte de fructe şi legume. Urmează o perioadă în care, din câte ştiu, se vor face investiţii importante. Se va repara sistemul

de irigaţii, se va aduce tehnologie performantă şi se vor construi sere noi. Seromgal va fi din nou ce-a fost”, a mai declarat Ionică Simbanu.

http://www.viata-libera.ro/articol-Sero ... ent_2.html

[dcp100168]

Seromgal revine la viaţă

După cum vă informam recent, planul de redresare a Seromgal SA Galaţi s-a dovedit un succes, toate datoriile societăţii fiind achitate până la ultimul bănuţ (peste 256 de miliarde de lei vechi în total). Însă planul de restructurare nu se opreşte aici. După câte ne-a spus Ionică Simbanu, administratorul special al societăţii, prioritatea acestei perioade este pregătirea producţiei viitoare. După ce ani la rândul a fost un teritoriu al falimentului, Seromgal a ajuns acum la 38 de salariaţi, dintre care marea majoritate (o premieră pentru ultimii patru ani!) sunt muncitori angrenaţi în ciclul de producţie şi nu paznici. Livada de pe 122 de hectare a fost curăţată de uscături, iar alte 16 hectare sunt pregătite pentru a fi defrişate şi replantate. De asemenea, pe cele 24 de hectare de vie nobilă s-au făcut tăierile de rodire. „Următoarea investiţie este să refacem întreg sistemul de irigaţii de pe terenul lucrat de noi”, ne-a mărturisit Simbanu. E clar: încet, dar sigur, Seromgal revine la viaţă. Şi, în condiţiile actuale, cu atâtea veşti proste, asta e chiar o performanţă.

http://www.viata-libera.ro/articol-Sero ... ata_2.html

[dcp100168]

AVAS a recuperat de la Seromgal creanţe de 1,6 milioane lei

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a recuperat anul trecut creanţe bancare, fiscale şi comerciale în valoare de peste 191 milioane lei, de trei ori mai mari faţă de previziunile estimate, potrivit datelor AVAS furnizate la solicitarea NewsIn. "Pentru anul 2008 au fost estimate încasări de 55.000 mii lei. Încasările efective la data de 31 decembrie 2008 s-au cifrat la 191.134.379 lei, de peste trei ori mai mari faţă de previziunile date", au spus reprezentanţii AVAS. Încasările în cazul creanţelor proprii au fost realizate prin aplicarea procedurilor de executare silită a unor debitori, cum ar fi Oltchim, care a achitat în urma notificării suma de 8.480.763,51 lei. Cele mai mari creanţe bancare şi comerciale au fost recuperate, prin poprire, de la Termoelectrica (6.632.271,45 lei), prin executare silită, de la Prodexport (1.102.913,15 lei) şi prin notificări şi somaţii de la Montana Herovina SRL Piatra Neamţ (1.979.177 lei). În privinţa creanţelor fiscale, cele mai mari au fost recuperare prin executări silite de la Remin SA Baia Mare ( 3.046.943,35 lei), iar prin notificări şi somaţii de la CN CFR Regionala Cluj (5.097.655 lei) şi Seromgal SA Galaţi (1.630.954,20 lei).

http://www.tmctv.ro/articol_65909/avas_ ... _2008.html

[dcp100168]

O livadă de la marginea Galaţiului a ajuns lemne de foc, după ce terenul a intrat în vizorul samsarilor imobiliari

Plantaţia de pomi a fost lăsată în mod intenţionat să se distrugă, pentru ca terenul asttfel eliberat să poată intra în circuitul civil, mai ales că la el râvnesc mai mulţi posesori de drepturi litigioase. Valoarea terenului, aflat la un kilometru de Galaţi şi având toate utilităţile, este între 3,8 şi 6.5 milioane de euro.

Caz revoltător la Galaţi. O livadă aparţinând Agenţiei Domeniilor Statului a fost lăsată de în paragină şi, în cele din urmă, a căzut sub securile hoţilor de lemne. Situaţia este cu atât mai iritantă cu cât, din ceea ce spun specialiştii în horticultură, pomii nu erau compromişi şi mai putea asigura roade mulţi ani de aici înainte.

Livada de pruni, meri, vişini şi gutui (care are o valoare de înlocuire de circa un milion de euro, fără a socoti aici valoarea terenului) se află la nici un kilometru de oraşul Galaţi şi a fost în administrarea societăţii Seromgal SA, care până prin 1994 a fost cel mai mare producător de fructe, flori, legume de seră şi conserve din legume şi fructe din judeţ.

Privatizată cu salariaţii (prin MEBO), societatea nu a primit în proprietate decât clădirile şi utilajele, în vreme ce terenurile şi plantaţiile de pomi şi viţă de vie au rămas în proprietatea statului, care a concesionat Seromgal SA respectivele suprafeţe (aproape 400 de hectare, cu totul). Din păcate, managementul privat al societăţii a fost unul cât de poate de prost, iar în scurt timp Seromgal a intrat în insolvenţă, fiind declanşat un lung proces de reorganizare, în urma căreia firma s-a salvat.

„Salvarea” este însă doar un fel de-a spune, căci s-au pierdut toate locurile de muncă, fabrica de conserve a fost demolată, serele au fost abandonate şi s-au distrus, iar plantaţiile de pomi şi de vie, lăsate în semi-paragină, s-au depreciat.

În urmă cu câţiva ani, societatea a renunţat de altfel la contractul de arendă cu Agenţia Domeniilor Statului, instituţie care nu a mai reuşit (ori n-a mai vrut) să găsească un alt arendaş. Mai mult decât atât, nu s-a gândit nici măcar să asigure paza livezii.

Miza imobiliară, mai tare decât interesul public

În acest moment, livada nu mai aduce statului niciun folos. Producţia de fructe este zero. Spre grăitoare comparaţie, în 1993 aici se producea în total 1.800 de tone de fructe, adică circa 6 kilograme pentru fiecare locuitor al oraşului. De asemenea, se produceau peste 3.000 de tone de legume şi aproape 3 milioane de fire de flori. Producţia de conserve era şi ea de circa 200 de tone pe an. Erau peste 300 de angajaţi, cei mai mulţi specializaţi.

Partea interesantă este, însă, că există informaţii că distrugerea plantaţiilor de pomi şi viţă de vie nu este însă chiar întâmplătoare. Situat la nici un kilometru de oraş, terenul respectiv (plantaţiile ocupă circa 130 de hectare, restul este arabil) a intrat în urmă cu 12 ani în intravilanul municipiului Galaţi, are acces la toate utilităţile (apă, energie electrică, gaze, canalizare, străzi), deci are un potenţial imobiliar deloc de neglijat. De altfel, terenurile învecinate se vând cu 30-50 de euro metrul pătrat, ceea ce conferă terenului amintit o valoare foarte mare: între 3,8 şi 6,5 milioane de euro (în funcţie de fluctuaţiile pieţei). Nu este de mirare, aşadar, că terenul a fost şi este ţinta mai multor tentative de retrocedare (pe dosare de drepturi litigioase, cu schimbare de amplasament), însă existenţa livezii a blocat lucrurile, căci, potrivit legii, plantaţiile de pomi au un statut special. Aşa că soluţia cea mai la îndemână a fost distrugerea investiţiei, pentru a se da undă verde retrocedării. La acest lucru au pus umărul, evident, cei de la ADS, care n-au făcut nici cel mai mic demers pentru a întreţine sau păzi livada, „ajutaţi” fiind în opera de distrugere şi de amatorii de lemne de foc gratuite.

La data când citiţi acest articol, mai bine de 70% din livadă a dispărut sub securile hoţilor de lemne. Nu mai departe decât în weekendul trecut, jandarmii au depistat la livadă trei tineri cu un camion şi cu drujbe, care tăiau pomii pentru a-i vinde ca lemne de foc în comunele din apropierea Galaţiului. La domiciliul unuia dintre „afaceriştii” de ocazie s-a descoperit un adevărat depozit de lemn, care a fost confiscat. Din păcate, pomii nu mai pot fi înviaţi însă, iar ceea ce s-a distrus rămâne distrus. Astfel de incidente au loc de mai multe ori pe săptămână, însă, suspect, acest lucru nu a dat de gândit instituţiei publice care are plantaţia în administrare.

Poate că DNA ar trebui să se autosesizeze

Având în vedere cele consemnate mai înainte, considerăm că intervenţia organelor de cercetare penală este mai mult decât necesară, căci aveam de-a face cu un mecanism bine pus la punct (deşi pare întâmplător) de distrugere a proprietăţii publice. Iar cum miza este de ordinul milioanelor de euro, iar în joc sunt implicate instituţii publice, dar şi persoane care deja sunt cercetate pentru „manevre imobiliare” similare, poate că DNA Galaţi ar trebui să arate că-i pasă de respectarea legilor şi în judeţul unde-şi are sediul, nu doar prin judeţele învecinate.

adevarul.ro

[dcp100168]

Cum a dispărut o livadă a statului, de câteva zeci de hectare, de lângă Galaţi. Paguba: 20 de milioane de euro

Miza întregii afaceri, care este investigată de procurori, este terenul de sub respectiva livadă, evaluat la aproape 19 de milioane de euro, la care se adaugă valoarea de inventar a pomilor. Terenul a fost obţinut pentru mai puţin de 500.000 de euro de către o firmă din Brăila, printr-o serie de artificii juridice la care a ajutat un prefect de Galaţi.

O livadă proprietate a statului, în suprafaţă de 63 de hectare, aflată în intravilanul oraşului Galaţi (între municipiu şi combinatul siderurgic, acolo unde preţul metrului de pătrat de teren oscilează între 30 şi 35 de euro) a dispărut de pe faţa pământului după o afacere dubioasă, care este investigată de mai mulţi ani de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Amintita livadă a aparţinut Seromgal SA Galaţi (fosta Întreprindere de Sere) şi a fost plantată (cu vişini, cireşi, pruni, gutui şi meri) în perioada 1987-1991, fiind practic şi acum în perioada tehnologică de producţie. Problema este că în teren nu se mai află absolut niciun pom, toţi fiind tăiaţi şi furaţi după o poveste ce pare aproape de necrezut.

Înainte de a trece la cazul livezii se cuvine să spunem că vizorul anchetei penale se află nu doar cele 63 de hectare pe care se aflau pomi, ci şi alte aproape 200 de hectare ocupate cu viţă de vie şi alte culturi horticole, toate foste în patrimoniul statului, prin Seromgal SA şi apoi, prin Agenţia Domeniilor Statului.

Devalizarea unei societăţi

Proprietate a statului, societatea Seromgal SA a fost, ani de zile după 1990, una dintre cele mai profitabile întreprinderi agricole gălăţene. După ce 65% din Seromgal SA a fost privatizată către salariaţi (PAS), în anul 2001, valoarea negociată fiind de 1,34 milioane de lei, a început însă un picaj financiar accelerat. În doar doi ani, societatea a trecut de la profit la pierdere, numărul de salariaţi a scăzut de la aproape 800 la nici 300, iar o parte dintre active (în special cele 30 de florării şi de aprozare din Galaţi) au fost vândute la preţuri „atractive” (ca să nu spunem modice) către firme aparţinând rudelor fostului director Sterică Croitoru.

Fabrica de conserve (care în 1990 asigura peste 50% din consumul de conserve din legume şi fructe al gălăţenilor) a fost abandonată, utilajele vândute, clădirile demolate. Au urmat serele şi, apoi, ţinta a devenit terenurile (cu potenţial imobiliar foarte ridicat, dat fiind că au pe ele toate utilităţile), printr-o serie de afaceri juridice în care a fost implicată şi Prefectura Galaţi, condusă în momentul semnării documentelor de prefectul Cosmin Păun.

Chiar dacă „hăţişul” de documente însă n-a fost clarificat de procurori, câtev dintre aspecte sunt destul de clare. Cum ar fi acela că, în urma acestei adevărate devalizări (orchestrată de directorul Sterică Croitoru împreună cu o firmă din Brăila - Agrinova), societatea a ajuns în anul 2006 la insolvenţă, declanşată la cererea principalului creditor, Fiscul, care avea de recuperat circa 6,2 milioane de euro. Exact pe fundalul aşa-zisei „reorganizări”, activele societăţii (mai puţin terenul şi pomii, care aparţineau statului) aveau să fie vândute, în anul 2009, către firma Agrinova Brăila, preţul fiind de-a dreptul ridicol: doar 400.000 de euro. „N-au plătit în banii ăştia nici măcar fierul ce forma scheletul serelor, nu mai spun de clădiri, utilaje şi multe altele”, ne-a spus unul dintre foştii angajaţi ai Seromgal.

Artificiile juridice ale Prefecturii

Pentru ca Agrinova să pună mâna pe teren a fost nevoie doar de câteva artificii bine puse la punct cu sprijinul lui Cosmin Păun, prefectul de Galaţi din acea vreme. Acesta, în calitate de preşedinte al Comisiei Judeţene pentru Reconstituirea Dreptului de Proprietate, a soluţionat favorabil un memoriu depus de Agrinova prin care solicita drept de preempţiune asupra terenului Seromgal (251 ha), sub pretext că sub acesta se află o instalaţie subterană de irigat pe care a cumpărat-o odată cu activele Seromgal. Decizia a fost contestată în instanţă de Agenţia Domeniilor Statului (care a pretins drept de preempţiune legat de faptul că pe 63 dintre cele 251 de hectare de teren în discuţie exista o livadă, proprietate a statului), însă Tribunalul Galaţi, prin judecătoarea Alexandrina Zaharia, a hotărât (Decizia nr.310/25.05.2009) că doar firma brăileană are drept de preempţiune. Urmarea: o avalanşă de solicitări de punere în posesie pe amplasament, formulate de Agrinova, în baza unor proprietăţi funciare cumpărate în alte localităţi (Vârlezi, Crăieşti, Smârdan, Lieşti etc), la preţuri modice - între 100 şi 200 de euro pe hectar; în total sub 100.000 de euro - dar erau încă nepuse în posesie, din diverse motive.

Comisia judeţeană condusă de prefectul Păun (care între timp s-a mutat din Galaţi, se aude că pe undeva prin judeţul Braşov) a schimbat apoi amplasamentul terenurilor respective pe raza Galaţiului, în livada Seromgal (acolo unde terenul era de 3.000 de ori  mai scump, respectiv între 300.000 şi 350.000 de euro hectarul!), creând statului un prejudiciu de aproape 20 de milioane de euro. Procurorii au fost sesizaţi în această privinţă chiar de către ANAF, însă ancheta trenează de ani buni.

Ca şi cum această pagubă n-ar fi fost de ajuns, Agenţia Domeniilor Statului s-a pomenit că are în proprietate nişte pomi (cu o valoare de inventar de 1,5 milioane de euro) dar nu mai are şi terenul de sub ei. A încercat, conform legii, să concesioneze livada către proprietarul terenului, însă firma în cauză a refuzat să o preia, aşa că totul a rămas de izbelişte. Cum nici alţi fermieri n-au vrut să se încurce cu livada „suspendată”, pomii au ajuns la cheremul hoţilor de lemne din Fileşti şi Smârdan, fiind defrişată în totalitate. Cine va da socoteală pentru această afacere controversată vor decide, fără îndoială, procurorii DNA. Cum şi când, rămâne de văzut.

adevarul.ro

[dcp100168]

O livadă de la marginea Galațiului a ajuns groapă de gunoi

Cândva o livadă înfloritoare, întinsă pe mai bine de 60 de hectare, porțiunea de teren care desparte orașul Galați de Combinatul Siderurgic a ajuns astăzi o adevărată groapă de gunoi. Zeci de tone de moloz, canapele și fotolii vechi, bidoane și ambalaje din plastic aruncate ilegal aici, cât vezi cu ochii, au transformat fosta plantație de pomi fructiferi într-un loc poluat și deprimant.

Povestea fostei livezi care a aparținut Seromgal SA Galați este una tipică pentru ilustrarea jafului la care au fost supuse multe societăți de stat din România, după Revoluție. Între 1987 și 1991, pe o parte din fâșia de teren care delimita Galațiul de Combinatul Siderurgic au fost sădiți pomi fructiferi. Vorbim despre vișini, cireși, meri, pruni și gutui plantați pe o suprafață de peste 60 de hectare. Pe alte aproape 200 de hectare din aceeași zonă era plantată, pe terase, viță de vie. Toate se aflau în patrimoniul statului, prin Seromgal SA. Societatea a mers destul de bine până în 2001, atunci când două treimi din acțiuni au intrat în posesia salariaților.
În scurt timp, managementul total ineficient a făcut ca Seromgal să înregistreze pierderi destul de mari, ceea ce a transformat într-un veritabil eșec o afacere care avea toate ingredientele pentru a deveni un exemplu de ”așa da” în perioada de tranziție prin care trecea țara noastră.
Terenurile împreună cu pomii fructiferi au rămas totuși în proprietate publică, la Agenția Domeniilor Statului. Din nou, corupția, incompetența și interesele (terenul are o valoare imobiliară estimată la milioane de euro – n.red.) au făcut ca livadă să fie lăsată în paragină, an după an. Sub privirile dubios de pasive ale celor care o aveau în grijă, plantația a ajuns lemn de foc pentru localnicii din satele învecinate.

Mormane de gunoi în locul pomilor fructiferi

După devalizarea unei afaceri cât se poate de profitabile și după ce hoții de lemne au defrișat întreaga livadă, alți gălățeni ”de bine” au dat lovitura de grație. Este vorba despre persoanele care vin și aruncă gunoaie exact pe terenul fostelor plantații. Nu vorbim despre o pungă cu gunoi aruncată cu nepăsare dintr-o mașină, ci despre mormane întregi de cărămizi și ciment, despre bucăți întregi de zid și despre mobilier vechi, totul amestecat cu resturi de plastic din belșug.

Din spusele ciobanilor care trec zilnic cu turmele prin zonă, munții cu gunoaie cresc de la o săptămână la alta. Doar amenzile pe care Poliția Locală le-a mai dat celor prinși aruncând deșeuri au mai domolit fenomenul, dar poluarea fostelor livezi continuă încă. ”Am înțeles că au dat polițiștii amenzi foarte mari, așa că se cam tem să vină și să mai arunce. Dar acum vin pe timpul nopții și aruncă din mașini, pentru că a doua zi se vede unde a fost aruncat gunoi. Este păcat că se întâmplă așa, pentru că se transformă totul într-o groapă de gunoi”, a spus Iordan Cherici, un cioban pe care l-am întâlnit în zonă.
Pozele sunt cât se poate de grăitoare, astfel încât orice comentariu este de prisos.

Amenzi date de polițiști

De la Poliția Locală Galați am aflat că, de la începutul anului și până pe 25 martie, au fost date 28 de sancțiuni în valoare totală de 25.000 de lei pentru depozitarea sau abandonarea deșeurilor. ”Polițiștii din cadrul Serviciului de Protecție a Mediului au dat amenzi în următoarele zone: strada Garofiței, zona Tirighina, zona Castrul Roman, cartier Filești, șoseaua Smârdan, zona Drumul Viilor, zona lac Brateș, Calea Prutului, clădirile Seromgal, zona Mehid etc. Trebuie precizat că, în anul 2020, au fost aplicate un număr de 50 de asemenea sancțiuni contravenționale, cu o valoare totală de 58.700 de lei”, a precizat Aurelia Matei, purtătoarea de cuvânt a Poliției Locale Galați.

1.800 de tone de fructe, în fiecare an

La trei ani de la Revoluție, livezile Seromgal produceau anual în jur de 1.800 de tone de fructe. Acum, zecile de hectare defrișate abuziv și lăsate abandonate sunt năpădite de buruieni și de oțetari.

viata-libera.ro