8 noiembrie - Soborul sfinţilor arhangheli Mihail şi Gavriil

[dcp100168]

8 noiembrie

Soborul sfinţilor arhangheli Mihail şi Gavriil

Astăzi, 8 noiembrie, creştinătatea ortodoxă prăznuieşte Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, sărbătoare care a început să intre în conştiinţa comunităţilor creştine prin veacul al V-lea. Sfinţii Părinţi şi, implicit, Biserica noastră, ne învaţă că îngerii sunt "duhuri slujitoare"; fiinţe fără trup şi fac parte din lumea nevăzută. Sunt buni sau răi. Ei stau în apropierea lui Dumnezeu şi mijlocesc pentru nevoinţele noastre duhovniceşti. Doar îngerii buni îi salvează pe cei drepţi şi iubitori de Dumnezeu. Despre ei avem mărturii inclusiv în Vechiul Testament, îngerii îl salvează pe Lot, îngerii îl scapă pe Prorocul Ilie de mânia regelui Ahab şi tot ei îi salvează pe cei trei tineri din Babilon aruncaţi în focul din cuptor...

"Cel ce este ca Dumnezeu"

Ştim din Sfânta Scriptură că la început toţi îngerii erau buni. Însă, din mândrie (cel mai mare viciu!) "s-a făcut război în cer: Mihail şi îngerii lui au pornit război cu balaurul (identificat cu Satan, este numit şi Lucifer, cu orice forţă a întunericului n.n.) şi îngerii lui răi". Din Apocalipsă (2,7-9) reţinem că balaurul cel mare a fost aruncat din cer, asemenea şi îngerii lui... Aceste mărturii sunt întărite şi de Evanghelistul Luca: "Am văzut pe Satana ca un fulger căzând din cer... (Luca 10,18)" De atunci, Lucifer a fost înlăturat din împărăţia lui Dumnezeu în întuneric, iar Arhanghelul Mihail a fost ales de Dumnezeu căpetenia îngerilor buni. Mihail este cel care poartă sabia dreptăţii şi a puterii în mâna sa; ca orice înger bun, Arhanghelul Mihail mijloceşte pentru oameni la Dumnezeu, pentru mântuirea întregii suflări pământeşti. Mihail este "Mi-ca-el", nume ce înseamnă "Cel ce este ca Dumnezeu".

Arhanghelul mântuirii omenirii...

Arhanghelul Gavriil este îngerul cel mai legat de mântuirea omenirii. Îl întâlnim în Vechiul Testament, dar şi în Noul Testament, anunţând voia lui Dumnezeu. El este "puterea lui Dumnezeu". El vesteşte Sfinţilor şi Drepţilor Ioachim şi Ana naşterea Fecioarei Maria, deşi cei doi soţi erau la o vârstă înaintată. Tot Arhanghelul Gavriil este cel care o anunţă pe Fecioara Maria că va naşte de la Duhul Sfânt, prin adumbrire, pe Iisus Hristos - Mântuitorul lumii. Unii spun că tot îngerul Gavriil a fost cel care a prăvălit piatra de pe mormântul Mântuitorului şi a şezut deasupra ei în momentul Învierii Domnului. Şi tot el a adus vestea Învierii lui Iisus Hristos femeilor mironosiţe. În Ortodoxie, cei doi Arhangheli sunt de nedespărţit şi întotdeauna se prăznuiesc împreună. Întotdeauna, îngerul nostru păzitor ne îndeamnă la fapte bune.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=28023

"La mulţi ani" tuturor celor ce poartă numele arhanghelilor!

[donnerumene]

Hram la singura mănăstire din Galaţi

Cosmin Pricop

La 8 noiembrie, ziua prăznuirii Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, îşi serbează hramul şi singura mănăstire existentă astăzi în oraşul Galaţi, cunoscută de localnici şi sub numele de metoc. Situată în centrul urbei de la malul Dunării, Mănăstirea „Sfinţii Arhangheli“ este, în primul rând, o mărturie a vieţii monastice din ţinutul Dunării de Jos, iar în al doilea rând, este o atestare a legăturilor dintre mănăstirile româneşti de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, legături însufleţite mai ales prin intermediul curentului de renaştere duhovnicească şi filocalică promovat de ucenicii Sfântului Paisie Velicicovschi.

Ctitorirea unei vetre monahale în târgul Galaţilor de la începutul secolului al XIX-lea nu constituia o noutate pentru atmosfera şi peisajul ecleziastic-duhovnicesc al portului danubian. Primele centre monastice apar în oraşul Galaţi cel mai probabil în veacul al XVII-lea, în contextul dezvoltării sociale şi economice locale, dar şi al organizării mai concrete a vieţii bisericeşti din sudul Moldovei. Cea mai veche biserică mănăstirească atestată în Galaţi se pare că a fost cea cu hramul „Sfântul Dimitrie“, construită înainte de 30 aprilie 1618, atunci când soţia ctitorului o închină Mănăstirii „Sfântul Sava“ de la Iaşi. O a doua mănăstire din Galaţi a fost ctitorită de domnitorul Moldovei, Vasile Lupu, înainte de 1641, an în care sunt primite în Ţara Moldovei moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva. Voievodul moldovean a aşteptat moaştele la Galaţi, „unde au fost întâmpinate de toţi episcopii, egumenii, călugării şi preoţii ţării şi de mare mulţime cu foarte multă rugăciune“. La 1642, Vasile Lupu o numeşte „sfânta mănăstire a domniei mele din târgul Galaţi“, accentuând astfel legăturile existente între Mitropolia Moldovei şi aşezămintele mănăstireşti de la gurile Dunării. Trecând prin Galaţi, în 1653, Paul de Alep menţionează faptul că în oraş existau nouă biserici, unele dintre ele fiind înfiinţate ca mănăstiri. Câţiva ani mai târziu, în 1711, călătorul francez Aubry de la Motraye scrie că la Galaţi existau „cinci mănăstiri mari (...) ocupate de un număr mic de călugări, care trăiesc din mila negustorilor şi a altora care trag acolo în trecere“. Mănăstirile gălăţene au avut de suferit de pe urma pustiirii oraşului de către turci la 1711, dar şi în timpul Războiului Ruso-Turc (1787-1791).

Ctitorirea Mănăstirii „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“

În ciuda situaţiei deosebit de grele prin care treceau mai ales aşezămintele mănăstireşti de la oraşe, la trecerea dintre secolul al XVIII-lea şi al XIX-lea, negustorul Gheorghe Şişman, unul dintre cei mai importanţi comercianţi ai locului şi „staroste de negustori“, ia hotărârea de a ridica o mănăstire în Galaţi, căreia îi va da hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi pe care o va închina, încă de la ridicarea ei, Mănăstirii Neamţ. De fapt, Mănăstirea „Sfinţii Arhangheli“ a funcţionat ca metoc al renumitei vetre monahale moldovene, motiv pentru care a şi fost numită Metoc. Locul viitoarei biserici este cumpărat de Gheorghe Şişman la 16 iulie 1798, iar pe acest loc se pare că ar fi existat anterior o altă biserică, distrusă de un incendiu. Chiar înainte de ridicarea sfântului lăcaş, negustorul Şişman cere sfatul Mănăstirii Neamţ, căreia îi va închina viitoarea sa ctitorie, în legătură cu planul arhitectural al bisericii. Vechilul lavrei moldave, Veniamin, tocmeşte meşteri pietrari recunoscuţi, care se obligă să construiască un pridvor şi un picior de altar. Biserica a fost ridicată între anii 1802-1805, fiind pictată la interior abia în 1816, când egumenul Mănăstirii Neamţ, Sofronie, tocmeşte pe pictorul Toader Fălcoi pentru pictarea şi poleirea cu aur şi argint a catapetesmei, a stranei arhiereşti şi a mai multor icoane. Stilul arhitectonic este cel moldovenesc târziu, cu influenţe munteneşti, fără turlă deschisă deasupra naosului. Biserica are plan treflat şi este întărită cu contraforţi, construcţia fiind realizată din piatră şi cărămidă.

Simţindu-şi sfârşitul aproape, Gheorghe Şişman lasă, prin testamentul încheiat la 23 ianuarie 1803, în faţa protopopului Gheorghe Avram şi a altor martori, o parte din averea sa noii ctitorii: „... las acolo unde Dumnezău m-au luminat şi m-au îndemnat însuşi la Biserica Sfinţilor Arhangheli ce m-am pus să o fac însuşi osăbit de celi ce am dat mai înainte iarăşi afierosăsc tot la această bisărică. Lei: 11.280 şi 1.500“. Despre intenţia sa ctitorul îi scrie şi stareţului Mănăstirii Neamţ, Sofronie, la 8 februarie 1803: „M-am socotit de am făcut diată şi am închinatu la Sfânt Arhanghel unsprezece mii lei şi mai bine“, lucru care atestă relaţiile strânse ale ctitorului cu mănăstirea moldavă, încă de la începuturile aşezământului gălăţean încredinţat spre ocrotire Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil.

Slujbe în greceşte şi moldoveneşte

O altă dorinţă a ctitorului, grăitoare pentru conştiinţa românităţii ortodoxe, receptată şi susţinută şi de mitropolitul Moldovei de atunci, cărturarul Veniamin Costachi, era săvârşirea slujbelor în greceşte şi moldoveneşte. La 10 august 1806, mitropolitul din Iaşi redactează o scrisoare către conducerea mănăstirii gălăţene, prin care acceptă dorinţa ctitorului, ca la Metocul „Sfinţii Arhangheli“ din Galaţi să se slujească în două limbi, greceşte şi moldoveneşte: „... binevoim şi noi să întărim şi cu deadinsul poruncim aşa să să urmează în veac la acea sfântă besearică unde iaste hramul Sfinţilor Îngeri, ca să fie pravila pe doauă limbi, greceşte şi moldoveneşte... Fiindcă şi la Sf. Mănăstire Neamţu aşa iastă rândueala cu temeinic aşezământ pe doauă limbi să se săvârşaşte toată prăvila sfintei besearici... fiindcă acest sfânt lăcaş iaste supt toată vlastiea şi închinat de fericiţii ctitori la Sfânta Lavră Mănăstirea Neamţul.“ Rânduiala binecuvântată de mitropolit a fost pusă în practică, dovadă fiind faptul că în inventarul din 1808 al metocului se aflau atât 13 cărţi de cult în limba română, cât şi 22 în limba greacă.

Metocul din Galaţi şi paisianismul

Mănăstirea gălăţeană a fost unul dintre cele mai importante centre de spiritualitate din oraş în prima jumătate a veacului al XIX-lea. Duhul înnoitor, plin de rugăciune şi evlavie, promovat de Sfântul Paisie Velicicovschi şi ucenicii săi, a cuprins, cu siguranţă, şi aşezământul mănăstiresc de la Dunăre. Modelul de vieţuire impus de Sfântul Paisie şi concretizat la 1843 într-o pravilă de rugăciune şi de muncă prevedea îndatoriri stricte pentru monahii de la Neamţ, Secu sau de la celelalte schituri din subordine. Cei ce erau rânduiţi la ascultări importante în mănăstiri, şi aici este şi cazul egumenului de la Galaţi, erau datori să se îngrijească cu toată sârguinţa de viaţa duhovnicească şi gospodărească a obştii. Metocul din Galaţi a urmat întru totul linia duhovnicească a Neamţului. Este foarte posibil ca stareţii de la Neamţ să fi avut tot timpul în atenţia lor şi micul aşezământ de la Dunăre, rânduind egumeni vrednici şi asigurând cele spre folosul obştii. În special mitropolitul Veniamin Costachi s-a străduit pentru buna chivernisire a metocului, strădania acestuia pentru înfiinţarea tiparniţei de la Neamţ fiind încă o cale de activare a legăturilor cu Galaţiul, căci prin vama de aici soseau din străinătate hârtia şi literele necesare tipăririi.

Şcoala publică de la Metoc

În vederea aplicării dispoziţiilor Regulamentului organic şi ale Regulamentului instrucţiei publice al Moldovei, Epitropia învăţăturilor publice hotărăşte înfiinţarea la Galaţi, începând cu anul şcolar 1832, a unei şcoli de stat şi numeşte ca profesor al ei pe Toma Giuşcă. La venirea acestuia în oraşul de pe Dunăre, şcoala nu avea un local propriu, casele repartizate fiind „prinse cu spital oştenesc“. Prin urmare, singurele spaţii disponibile pentru organizarea şcolii erau cele din curtea Metocului „Sfinţii Arhangheli“, pe care egumenul Benedict le închiriază, metocul obligându-se să pună la dispoziţia şcolii şase odăi. Şcoala avea o clasă elementară, în care se predau citirea, scrisul, aritmetica şi câteva rugăciuni, toate după o singură carte, „Întâile cunoştinţe“, şi o clasă normală, în care se învăţau gramatica, aritmetica şi geografia. Abia în 1845, cu ocazia vizitei la Galaţi a domnitorului Mihail Sturdza, se fixează spaţiul pentru construirea unui corp nou de clădire pentru Şcoala publică a oraşului. Terenul aparţinea tot Metocului „Sfinţii Arhangheli“, dar va fi donat de Mănăstirea Neamţ la stăruinţele domnitorului, la 1846. Lucrările vor începe însă cu destulă întârziere şi doar la insistenţele pârcălabului Costache Negri. Dotată cu cele necesare, şcoala a fost inaugurată la 16 aprilie 1853, iar astăzi această clădire funcţionează ca local propriu al Şcolii Generale nr. 24 din Galaţi.

În contextul Unirii Principatelor Române, domnitorul Al. I. Cuza deschide seria reformelor bisericeşti prin trecerea averilor mănăstirilor chinoviale din Moldova în administrarea Ministerului Cultelor. Metocul „Sfinţii Arhangheli“ devine astfel biserică parohială, menţinându-şi acest statut până la 1 ianuarie 1994.

Viaţa monahală, reluată după 135 de ani

La această dată, din iniţiativa Arhiepiscopului Antim Nica şi a Preasfinţitului Arhiereu-Vicar de atunci, Casian Gălăţeanul, se reînfiinţează Mănăstirea „Sfinţii Arhangheli“ - Metoc. Viaţa monahală este astfel reînfiripată după o întrerupere de 135 de ani.

Actualmente, obştea monahală este condusă de protosinghelul Chesarie Sâmpetru, monah rugător şi truditor, dar şi împreună-sfătuitor cu întreaga obşte. Cu multă trudă din partea tuturor vieţuitorilor, dar şi a tuturor pelerinilor şi rugătorilor care păşesc zilnic pragul mănăstirii, s-au refăcut în ultimii ani clădirea stăreţiei, gardul împrejmuitor şi chiliile monahilor. „Cu ocazia serbării hramului de anul acesta, mănăstirea noastră va împlini o lucrare întreită, sub aspect liturgic, cultural şi filantropic. Programul liturgic va debuta în ajun (n.r: ieri, 7 noiembrie) cu slujba Privegherii, urmată de slujba Sfintei Liturghii arhiereşti săvârşită în ziua sărbătorii ocrotitorilor mănăstirii de către Preasfinţitul Părinte Casian, Episcopul Dunării de Jos. Vizitarea Şcolii Generale nr. 24, ai cărei ocrotitori sunt tot Sfinţii Mihail şi Gavriil, rugăciunile de mulţumire pentru profesorii şi elevii de aici, stropirea claselor cu Agheazmă şi împărţirea de iconiţe şi cărticele de rugăciuni copiilor vor constitui partea culturală a programului. Iar pentru că filantropia este o parte integrantă a învăţăturii şi a trăirii Ortodoxiei, mănăstirea va oferi pachete cu hrană atât credincioşilor participanţi la Sfânta Liturghie, cât şi femeilor deţinute din Penitenciarul Galaţi“, după cum ne-a spus stareţul mănăstirii, protos. Chesarie.

Sursa: Ziarul Lumina

[dcp100168]

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil

Ca sărbătoare a îngerilor, ziua de 8 noiembrie a început a se serba în Biserică de prin veacul al cincilea şi ea s-a răspândit repede în tot Răsăritul creştin. Despre îngeri, Biserica învaţă că ei sunt "duhuri slujitoare", adică fiinţe fără de trupuri, slugi credincioase lui Dumnezeu şi totodată prieteni şi ocrotitori ai noştri, puşi de Dumnezeu, pe drumul anevoios de la leagăn, la patria noastră cerească, la "Cerul nou şi pământul nou" ce vor să fie. Îngerii slujesc la apărarea şi călăuzirea oamenilor. Ei duc rugăciunile noastre la Dumnezeu, îi ocrotesc pe cei drepţi, vestesc faptele mari ale mântuirii şi sfătuiesc de bine pe oameni prin glasul conştiinţei.

Obiceiuri şi tradiţii

Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să-i vestească taina cea mare a întrupării Domnului şi tot el a adus drepţilor Ioachim şi Ana vestea zămislirii Maicii Domnului. În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat în comparaţie cu Arhanghelul Gavriil. El poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte, sau orânduieşte singur grindina, cu tunul. În trecut, în societatea tradiţionala bucovineană, Arhanghelii erau sărbătoriţi pentru că "ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora". Arhanghelii, în viziunea populară, asistă şi la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele. În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din faină de porumb, numită "turta arieţilor" (arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Aceasta turtă se aruncă în dimineaţa zilei de 8 noiembrie în târla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu faţa în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu faţa în jos era mare supărare. În satele şi târgurile bucovinene se fac pomeniri şi praznice pentru cei morţi, iar în biserici fiecare creştin aprinde câte o lumânare ca să aibă asigurată lumina de veci, călăuzitoare pe lumea cealaltă. În sâmbăta dinaintea sărbătoririi se fac praznice pentru sufletul morţilor. Ofrandele date la pomană pentru morţi, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc "Moşii de Arhangheli". Fiecare om trebuie să aprindă o lumânare, care îi va fi "lumina de veci" în lumea de dincolo. Se aprind lumânări atât pentru oamenii în viaţă, cât şi pentru cei dispăruţi fără lumânare.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=5

[dcp100168]

Aproape 1.300.000 de români îşi aniversează onomastica de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil

Peste 1.280.000 de români îşi aniversează, duminică, 8 noiembrie, onomastica, de sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Dintre cei 1.289.904 de sărbătoriţi, 806.301 îl au ca patron spiritual pe Arhanghelul Mihail, având prenumele Mihail, Mihai, Mihaela (sau derivate ale acestora), iar 483.603 poartă prenumele Gavriil, Gabriel,Gabriela (sau derivate ale acestora), potrivit unui comunicat al Ministerului Administraţiei şi Internelor, remis AGERPRES.

Statisticile existente la nivel naţional arată că 348.182 de românce poartă prenumele Mihaela, 6.591 prenumele Mihaiela, 9 se numesc Michi, iar 26 - Mişa. Totodată, 358.500 de români poartă prenumele de Mihai, 54.311 - prenumele Mihail, 26.787 răspund la diminutivul Mihăiţă, 85 se numesc Michi, 1.662 - Mişu, 60 - Mişa, 6.344 - Mihnea, iar ceilalţi sărbătoriţi sunt Mihăilă, Mihalache, Mihalcea sau Mihu. De asemenea, 214.779 de românce poartă prenumele Gabriela, 3.511 - Gabi, iar 153 răspund la diminutivul Găbiţa. În acelaşi timp, 230.133 de români poartă prenumele Gabriel, 22.619 sunt Gavril şi Gavriil, 8.326 se numesc Gavrilă, 4.001 - Gabi, iar 81 răspund la prenumele Găbiţă.

Arhanghelul Gavriil (Gabr-i-el), al cărui nume se traduce 'Apărătorul meu este Dumnezeu', este considerat mesagerul veştilor bune. El le-a vestit Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana naşterea Fecioarei Maria. Vestea cea bună - naşterea Mântuitorului -, spun Sfintele Scripturi, a fost adusă Fecioarei Maria tot de Arhanghelul Gavriil. Potrivit tradiţiei creştine, Arhanghelul Gavriil a fost îngerul înveşmântat în alb care a răsturnat piatra de pe uşa mormântului lui Hristos şi este recunoscut ca martor al Învierii Domnului ce a dus marea veste mironosiţelor. Gavriil este înfăţişat în icoane ca purtător al unui semn divin - un crin.

În scriptele religioase, Mihail (Mi-chael) se traduce, din ebraică, prin 'Cine-i ca Dumnezeu'. Misiunile acestui Arhanghel sunt numeroase: el transmite rugăciunile adresate de credincioşi Tatălui ceresc şi este cel dintâi dintre îngerii păzitori care s-a luptat cu îngerii răzvrătiţi împotriva lui Dumnezeu. Pentru copii, Mihail este îngerul care le îndeplineşte dorinţele. Potrivit tradiţiei, el poartă, uneori, cheile raiului, veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori, îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte, sau orânduieşte singur grindina, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu, asemeni Sfântului Haralambie. Sfântul Arhanghel Mihail este reprezentat în iconografia ortodoxă şi în costum de soldat, ce poartă în mână o sabie cu vârful îndreptat spre pământ.

Aceasta este ultima mare sărbătoare a sfinţilor înainte de începerea Postului Crăciunului. Dar, spre deosebire de sfinţi, arhanghelii nu sunt persoane canonizate odată cu trecerea la cele veşnice, ci sunt recunoscuţi ca îngeri.

Se crede că la originea sărbătorii, care datează din secolul al V-lea, a stat sfinţirea unei biserici închinate Arhanghelului Mihail de către împăratul roman Arcadicus (396-408) din Constantinopol. Ulterior, în calendare a fost pomenit şi Arhanghelul Gavriil. Arhanghelii, în viziunea populară, asistă la Judecata de Apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti şi purifică, prin post, conştiinţele.

http://www.agerpres.ro/full_medianews.php

[dcp100168]

Peste 1,3 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfinţii Mihail şi Gavriil

Peste 1.300.000 de români îşi sărbătoresc onomastica pe 8 noiembrie, de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date. Potrivit statisticilor existente la nivel naţional, din cele 1.306.537 de persoane care poartă nume sau derivate ale numelor de Mihail şi Gavriil, majoritatea sunt bărbaţi (726.294).

Cei mai mulţi poartă numele de Mihai (360.872), Gabriel (237.458), Mihail (54.158), Mihăiţă (27.197) şi Gavril (22.058). Motiv de sărbătoare este şi pentru cei care poartă numele Gavrilă (8.131), Mihnea (6.786), Gabi (4.047), Mihalache (2.544) şi Mişu (1.632).

Cele mai frecvente prenume ale femeilor sărbătorite în această zi sunt Mihaela (351.150), Gabriela (218.815), Mihaiela (6.595), Gabi (3.5189) şi Găbiţa (159).

http://www.realitatea.net/peste-1-3-milioane-de-romani-isi-sarbatoresc-onomastica-de-sfintii-mihail-si-gavriil_769000.html

Galaţiul are 35.082 de sărbătoriţi

Iată „scorurile” statistice gălăţene ale celor care poartă numele sfinţilor Mihail şi Gavriil (şi derivate ale acestora): la Galaţi avem 10.706 de Mihaele, 7.295 de Mihai, 1.504 de Mihăiţă şi 1.242 de Mihail – în total 20.747 de sărbătoriţi cu acest nume. Iată şi calculul pentru Gabi: avem 7.037 de Gabriel, 6.609 de Gabriele, 460 de Gabi, 179 de Gavrilă şi 50 de Gavril – adică 14.335 de buni de cinste.

http://www.viata-libera.ro/articol-Sa_ne_traiti_multi_si_fericiti_ani_Mihai_si_Gabriel_2.html

La mulţi ani tuturor forumiştilor sărbătoriţi astăzi!

[dcp100168]

Hramul Mănăstirii „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Galaţi

Câteva zeci de credincioşi gălăţeni au participat astăzi la hramul Mănăstirii „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Aşezământul monahal, cunoscut de locuitorii Galaţiului sub numele „Metoc”, pentru că a fost pentru un timp îndelungat metoc al Mănăstirii Neamţ, este unul dintre centrele spirituale cu deosebită valoare istorică pentru oraşul de pe Dunăre. Sfânta Liturghie de hram a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, informează TRINITAS TV.

„La Sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli cinstim la această Mănăstire mai întâi pe ctitorii de mănăstire şi ctitorii de credinţă, de şcoală publică din municipiul Galaţi”, a spus Înaltpreasfinţia Sa.

Biserica mănăstirii este ctitoria negustorului gălăţean Gheorghe Şişman, care a cumpărat locul pentru viitorul lăcaş de cult la 16 iulie 1798 şi a început lucrările după 31 iulie 1802. Mănăstirea a fost terminată în jurul datei de 15 mai 1805, fiind sfinţită la 29 octombrie acelaşi an, ca metoc al Mănăstirii Neamţ.

La finalul Sfintei Liturghii a fost oficiat un parastas la mormântul părintelui arhimandrit mitrofor Teofil, care se află în curtea mănăstirii.

http://www.basilica.ro/ro/stiri/hramul_manastirii_sfintii_arhangheli_mihail_si_gavriil_din_galati_1959.html

[dcp100168]

34.190 de gălăţeni îşi serbează onomastica de Sfinţii Mihail şi Gavriil

34.190 de gălăţeni care poartă numele de Mihail şi Gavriil şi derivate ale acestora vor avea azi casele pline de oaspeţi.

La putere sunt Mihaelele, nu mai puţin de 10.349, urmate de cei 7.124 de Mihai şi 6.896 de Gabriel. Vin tare din urmă doamnele şi domnişoarele cu numele de Gabriela, 6.456, după care cei 1.465 de Mihăiţă şi cei 1.239 de Mihail vor da şi ei tonul la distracţie. Vor mai primi flori, cadouri şi urări de sănătate şi „minoritarii”: 442 de Gabi, 171 de Gavrilă şi 48 de Gavril.

La mulţi ani, tuturor!

[riaji]

La multi ani, Mikka!

[dcp100168]

Aproape 27.000 de gălăţeni îşi serbează onomastica

26.914 gălăţeni îşi serbează pe 8 noiembrie ziua onomastică, fiindcă îi au ocrotitori pe arhanghelii Mihail şi Gavriil. Dintre aceştia, 14.392 răspund la numele de Mihai (5.454), Mihaela (7.911) sau Mihail (1.027). Ceilalţi 12.522 se numesc Gabriel (6.809), Gabriela (5.202) sau poartă nume derivate precum Gabi, Gavriil, Gabriil.

LA MULŢI ANI, TUTUROR FORUMIŞTILOR SĂRBĂTORIŢI!