Jump to content

Evreii din Galaţi - sute de mari valori


dcp100168

Recommended Posts

Evreii din Galaţi - sute de mari valori

File de neuitare

Si de aceasta data - sumar si selectiv, mai ales din lipsa de spatiu -, ne apropiem de o alta comunitate, Galati, care era considerata "o a patra marime din Romania..., [cu] o comunitate bine organizata" (Liviu Rotman). Aceasta mini-monografie a orasului Galati - "principala poarta fluviala a Romaniei", important port la Dunare, unde au poposit evrei din cele mai vechi timpuri - nu are, ca si celelalte mini-monografii cuprinse In paginile revistei noastre, un caracter exhaustiv. Retrospectiv, documente vechi, izvoare arhivistice valorifica si confirma aportul populatiei evreiesti, care s-a interferat In viata locala, desfasurand, pe multiple planuri, o activitate sustinuta socio-economica si culturala (pe care, In linii mari, am punctat-o), contribuind, astfel, la dezvoltarea si modernizarea meseriilor, Invatamantului, culturii. Dintr-o referire a doi clerici scotieni, care au vizitat Tarile Romane In secolul al XIX-lea, spicuim Indeletnicirile timpului: "fiecare evreu din Galati Isi avea meseria lui, nici unul nu ducea lipsa de ocupatie".

Pietre tombale vechi, partial distruse, documente Ingalbenite de timp, atesta vechimea populatiei evreiesti. Dupa anul 1800, pietre sepulcrale, cu Inscrisul avand si caracter profesional, vor Imbogati datele istorice, atat cu referiri legate de structura ocupationala, cat si de preocuparile culturale privind ridicarea de scoli, gradinite, organizarea societatilor de cult si cultura, inscriptiile de pe mormintele unor personalitati ilustrand contributia lor. Comunitatea evreiasca galateana este, Insa, atestata documentar In 1846, prin acel Hrisov Domnesc, dat de domnul Mihail Grigore Sturdza, prin care s-a aprobat si "ruga [evreilor] de lesnire a Spitalului ce au socotit a Infiinta acolo".

O noua perioada moderna plaseaza acum Galatiul si aportul evreilor, fii ai Galatiului, In centrul atentiei. Scolile secundare, avand programa analitica "dupa modelul scolilor de stat", cu ore de studiere a limbii si culturii ebraice, au contribuit direct la dezvoltarea acestei comunitati. Iuliu Barasch (1815-1863), vizitand orasul, avea sa faca - In Itinerar In Cracovia, Galitia, Bucovina, Moldova si Muntenia In 1841-1842 - unele aprecieri privind numarul evreilor - "comunitatea israelitilor este foarte numeroasa". Este interesant ca istoricul s-a referit si la amenintarile acelor "greci fanatici", care, "din pizma comerciala..., sub masca fanatismului religios", constituiau o primejdie pentru evreii stabiliti aici. Si totusi, evreii - afirma acest carturar, cu vederi largi - au fost sustinuti "de ocarmuirea cea justa". Moses Schwarzfeld (1857-1943), istoric si publicist, aminteste studiile si colectiile de documente publicate de I. B. Brociner, fondator al "Societatii Israelitilor Romani", cu scopul de a-i uni pe evreii romani, de a favoriza interesele cele mai Inalte ale lor, pentru a ridica si dezvolta caracterul intelectual si moral al rasei noastre... de caritate, onoare si patriotism..." (Contributia evreilor din Romania la cultura si civilizatie).

Sinagogi

In anul 1941, In orasul Galati erau 20 de sinagogi. Documentele vremii consemneaza existenta, si pe aceste meleaguri, a mestesugarilor, organizati In bresle si societati profesionale, Inca din secolul al XV-lea. Catagrafia indica numele mestesugarilor care au contribuit la ridicarea unor sinagogi si de numele carora, a meseriilor lor, aveau sa se lege denumirile acelor case de rugaciune, sinagogi - create cu ajutorul donatiilor lor. Breslele Isi aveau statutele lor, fondurile lor, lacasurile lor. Paralel cu Sinagoga Mare - mentionata In 1780 -, refacuta In 1813, au existat: Sinagoga croitorilor, a fierarilor, a hamalilor, a birjarilor, si chiar o mare Sinagoga a meseriasilor (inaugurata In 1896), lacase frecventate, In majoritate, de meseriasi. In aceste centre spirituale ale evreilor au pastorit personalitati rabinice proeminente: Jacob Margulies; I. M. Zalman; Der Barmdiker; Gottesmann; Schapira s.a.

Cimitire

Studierea unor documente atesta ca primul cimitir din Galati - cel mai vechi - dateaza din 1590-1595. In 1629, se Infiinteaza al doilea cimitir. Inscriptiile funerare dupa 1800 constituie, la randul lor, vechi marturii privind ocupatiile evreilor, functiile si rolul jucat In evolutia comunitatii. In 1805, a luat nastere si Societatea Sacra "Hevra Kedosa", care se Ingrijea de Inmormantarea decedatilor evrei.

Presedinti

Presedinti si epitropi, de-a lungul timpului, care au condus destinele comunitatii: Marcu Thal; Iosef Flachs; I.B. Brociner (istoric, autor al lucrarii Chestiunea Israelitilor Romani); Solomon Schwartz; I. Leibovici; Max Rauch; dr. S. Feldman; Pincus Herman; B. Gottesmann; dr. I. Bizamcer; Misu Herscovici; Barbu Boiangiu; Leon Iacobsohn; Faust Alfred s. a. Componenta activului comunitatii, astazi: Avram Vacs - presedinte; H. Groper - secretar; J. Sincar - consilier; ing. Violeta Blumer; Salo Solomon - presedinte Templu; Mircea Goldenberg; Sorin Blumer; I. Goldenberg; Elisabeta Aberman; Iulius Weiss; Adriana Goldenberg.

Societati, asociatii

Amintim doar unele Cercuri, Societati si Asociatii care au contribuit la dezvoltarea vietii comunitare si la integrarea comunitatii galatene In viata socio-economica si culturala locala: 1826 - Breasla croitorilor evrei; 1868 - Societatea Doamnelor Israelite; 1871 - Societatea Caritas; 1875 - Societatea Meseriasilor Israeliti; 1879 - Societatea "Maimonides" (pentru ajutorarea membrilor In caz de boala); 1893 - "Junimea" (Societatea functionarilor din port); 1895 - Asociatia zugravilor si vopsitorilor; 1897 - Societatea Culturala "Max Nordau" (cu o bogata biblioteca); 1898 - Societatea "Fraterna" (a croitorilor); 1898-1899 - Societatea "Nedivas-Nusim" ("ospatarie populara pentru familiile nevoiase"; a functionat pana In 1907); 1900 - ia nastere Asociatia generala pentru ajutorul reciproc al corpului didactic din scolile israelito-romane, pentru caz de boala si batranete (presedinte de onoare - dr. S. Feldman); 1903 - Societatea "Progresul"; 1906 - Societatea "Baron de Hirsch"; 1909 - Societatea "Baron de Rotschild"; 1916 - Loja "B'nei B'rith" etc.

Nume de dainuire

"Evreii din Galati - sute de mari valori" nu este o exagerare. Regretam faptul ca spatiul nu ne permite - nici de aceasta data - sa acordam fiecarei personalitati o mica tableta. Amintim doar cateva nume care au contribuit la crearea prestigiului comunitatii galatene, cerandu-ne scuze pentru inevitabilele omisiuni:

- PROFESORI: Piorkovski; M. Pinsker; Sylvia Schnierer; Cecilia Herscovici; I. Augenstreich; Corneliu Kahana; A. Brociner; M. Davidoglu; Brad Segal (activitate didactica, de cercetare, scriitor) s.a.

- MUZICIENI: Ury Schmidt; Ruth Monthe; S. Blanck (cantor); Ghitla Mendel-Schapira (l-a acompaniat la pian pe Enescu) s.a.

- PICTORI: Gh. Lazar; Lola Schmierer-Roth s.a.

- MEDICI: Adolf Bleichman (chirurg); Iancu Feldstein (doctor ginecolog la Spitalul Coltea); Sofia Tuchner (stomatolog); Idel David (chirurg); Hellman (chirurg); R. Tenenbaum; Fischer; Pedro Braunstein si altii.

- SCRIITORI, REGIZORI, CRITICI: Iona Atlas; I. G. Aurescu-Goldenberg; Isaac Schonberg; Teodor Caranfil (critic de film); Conrad Bercovici; Israel Wechsler (romancier, traducator); Camillio Baciu (istoric, prozator, dramaturg); Solomon Weinberg (lingvist); Adrian Lupu s.a.

- AVOCATI: I. Faibis; I. Klein; Samuel Mendelsohn-Mocanu; procurorul Abeles; Marco Barasch (In 1930, Impreuna cu Gr. Trancu-Iasi, a fondat "Asociatia Romana pentru progresul social"); A. Zalman-Galati; M. I. Alterescu; Donat Ornstein s.a. Si, nu In ultimul rand...

- INGINERI, INDUSTRIASI si BANCHERI: Lupu Braunstein; C. Konzelman; Max Fischer; Osias Ausschnitt; Max Ausschnitt ("care a renuntat la Intreaga... avere In folosul statului roman"); I. Marcus; M. Weisbuch s.a.

Leagan al miscarii sioniste

"Galatiul a fost si un leagan al miscarii sioniste din Romania. La un moment dat, era chiar cel mai puternic centru sionist" (Leon Volovici). Dupa 1800, aici s-a creat un Comitet de Inlesnire a emigrarii evreilor; au avut loc adunari ale Societatii "Chowewe Zion", unde s-a discutat achizitionarea de pamant In Palestina pentru emigranti; au avut loc conferinte sioniste si s-a alcatuit un Comitet Central Sionist din Romania - conducere unitara a sionismului; s-au Infiintat Societati si cercuri sioniste - "Iubirea fraterna", "B'nei B'rith", Cercul "Theodor Herzl" etc. S-au tinut Congrese Sioniste (1907), conferinte sioniste. De aici a plecat spre Palestina primul vas cu 228 de evrei. Presa sionista - In limbile romana si idis -, care cuprinde dari de seama privind miscarea sionista din tara ("Ahavat Zion", "Der Emigrant", "Steaua Sionului", "Menorah", "Magen David" etc.), va fi elogiata de Theodor Herzl.

Amintim si un numar de ziare si reviste In limba romana si idis, dupa 1800, Inscriind evenimente socio-culturale, militand pentru apararea intereselor evreiesti: "Pamanteanul" (1897); "Desteptarea" (1927); "Infratirea"; "Veghetorul" etc.; publicatii pentru copii ("Haieled Haibri"), pentru tineret ("Cugetul Evreu", "Glas Evreiesc"); "Curentul Nou"; "Sulem" etc.

Ziaristi

Prezentam, selectiv, si cativa ziaristi de prestanta, care au Infiintat nu doar ziarele amintite, oameni de presa, care au Inscris pagini In apararea intereselor evreiesti, ale iudaismului si umanitatii: Marcu Brociner; I. H. Botosanu; User Ancel Paves; Sigismund Carmellin (a Infiintat "L'Écho Danubien"); Dov Beris Margulis, Lazar Phoebus, D. Alperin; Florin Dumitrache (Florin Z. Florin - redactor la "Realitatea Evreiasca", o prezenta profesionala activa) s.a.

Invatamant

"Viitorul unei natii este In mana corpului didactic" (Scarlat Albrecht). Ne vom opri doar asupra unor momente privind dez-voltarea scolilor, a Invata-mantului, In genere. Istoricii au fixat anul 1859 - "pe timpul parcalabului Cantacuzino" -, cand s-a Infiintat prima scoala a Comunitatii Israelite, cu patru clase primare. Ani mai speciali: 1894 - cand s-au format doua scoli de baieti si o scoala de fete; 1898 - cand se creeaza o Scoala secundara Comerciala a comunitatii din Galati; 1919 - cand ia fiinta "Liceul Comunitatii Evreilor", cu certificate recunoscute etc. In jurul lor s-au format Cercuri culturale si artistice, biblioteci, organizatii sportive si societati.

Cercuri culturale si artistice, biblioteci

• 1927 - Cercul si biblioteca "Shalom Alechem"

• 1924 - Cercul cultural "Mizrachi"

• Societatea Culturala "Ort"

• 1923 - "Liga culturala evreiasca"

• "Judische Kleinkunst Bühne"

• Societatea muzicala "Harfa"

• Biblioteca "Emuna" (animatori Haim si Sara Ianculovici)

• Biblitoteca "Max Nordau" (bibliotecar - Zeilicovici)

• ORGANIZATII SPORTIVE:

- 1906 - Asociatia "Macabi";

- 1908 - Asociatiile "Speranta" si "Maghen David";

- 1910 - Asociatia "Bar Kohba";

- 1923 - Societatea de gimnastica "Haghibor" s.a.

Putina istorie

In mapa "Ca evreu", Felix Aderca sublinia: "Noi evreii romani suntem - precum am fost totdeauna - legati... de soarta pamantului si neamului romanesc...; nimic nu va putea sa ne desprinda din marea unitate a poporului dintre hotarele tarii". Astfel, In anul 1848, Mordenthal, presedintele Comitetului Evreilor din localitate, a chemat evreii galateni sa sprijine revolutia. Vechi documente imortalizeaza faptele de eroism si sacrificiile evreilor de aici In timpul Razboiului de Independenta din 1877 si nu numai. Leibu Vacs, din Regimentul 15 Dorobanti, bunicul actualului presedinte al comunitatii, a primit Diploma Domneasca nr. 1784, pentru "servire sub drapel", iar tatal sau, Vacs Maier a primit Medalia "Avantul Tarii", pentru campania din 1913 si "Crucea comemorativa a rasboiului 1916-1918". Din initiativa Epitropiei - presedinte I.B. Brociner (fratele colonelului Mauriciu Brociner, "cel dintai evreu ofiter activ In armata") -, In timpul Razboiului pentru Independenta, comunitatea evreiasca "a venit In ajutorul soldatilor romani, raniti In lupte", colectand bani.

• 128 de eroi evrei din Galati "au cazut pentru Patrie". Marturie ramane Monumentul Eroilor din Cimitirul Evreiesc galatean

• Solo Weissenberg a fost decorat, In 1907, cu "Coroana Romaniei", In grad de cavaler, si cu "Meritul Comercial si Industrial cl. I", si pentru faptul ca "a pus la dispozitia tarii... echipament si armament pentru armata"

• Generalul evreu Eugen Bantea, istoric, autor de studii de istorie sociala si strategie militara, In care a Inscris si faptele eroice ale evreilor din Romania.

Sebastian Costin

Poet si cronicar dramatic, s-a nascut In 1939, la Galati (decedat, In 1999, In Israel). Absolvent al Facultatii de Filologie a Universitatii Bucuresti, sectia de Literatura si Critica Literara. A fost secretar general al Teatrului din Galati. Emigreaza, In 1973, In Israel; redactor si secretar general la "Viata noastra", "Revista mea" (redactor-sef), "Tribuna Magazin", unde a publicat cronici, critica literara. Antologii: Sunete ebraice si La marginea cerului. In 1997, la Bucuresti, In Editura "Eminescu", apare volumul de versuri Padurea de aer. A fost membru al Asociatiei Scriitorilor Israelieni de limba romana. "Muzicalitatea pare la Sebastian Costin atat de fireasca si pretutindenea prezenta Incat, daca apleci urechea cu atentie la versurile lui, vei descoperi zeci de distihuri sau strofe cantabile..." (Al. Mirodan).

Lucian Zeev Herscovici

Israelian, originar din Galati. A editat studii despre miscarea iluminista evreiasca, Haskala, despre Iulius Barasch. Amintim studiul "Curentul reformist In viata religioasa evreiasca din Romania (1857-1921) - de la fondarea Comunitatii Templului Coral pana la alegerea Rabinului dr. I. Niemirower ca Prim Rabin al Comunitatii Evreilor din Bucuresti". A primit Premiul "Meir Rudich" al Universitatii Ebraice din Ierusalim.

Ovid. S. Crohmalniceanu (Moise Cohn) - (n. 1921, Galati - m. 2000, Berlin)

S-a nascut la Galati, unde a absolvit liceul. Intre 1944-1947 - studii politehnice la Bucuresti. 1947-1951 - redactor la "Contemporanul"; 1951-1953 - la Editura Didactica si Pedagogica, la "Viata Romaneasca", "Gazeta literara" etc. Debuteaza, In 1944, In "Ecoul". Opere: Cronici si articole, Cronici literare, Amintiri deghizate, Despre originalitate, Istorii insolite, Literatura romana si expresionismul, Literatura romana Intre cele doua razboaie mondiale (3 volume). Micromonografii In spirit comparativ: Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi etc. In 1992, s-a stabilit la Berlin. Impreuna cu Klaus Heitmann, a scris "Cercul Literar de la Sibiu si influenta catalitica a culturii germane".

Nina Cassian

Poeta, pianista si compozitoare, s-a nascut, In 1924, la Galati. S-a stabilit, Inainte de evenimentele din decembrie 1989, la New York. O personalitate complexa "...patimasa, sorbind universul cu ochii, cu buzele...". Urmeaza Conservatorul de Arta Dramatica si Scoala de Pictura, luand lectii cu M.H. Maxy. Opere: Dialogul vantului cu marea, Sa ne facem daruri, Marea conjugare, recviem, Confidente fictive (proza), piese pentru teatru de papusi, numeroase traduceri din literatura universala, compozitii muzicale, ilustratie de carte etc. In 1984, a vizitat Israelul.

Iosif Cassian-Matasaru

S-a nascut la Galati, In 1896 (moare, la Bucuresti, In 1982); tatal poetei Nina Cassian. Traducator de finete din literatura universala: Goethe, Heine, Brecht, Alfred Margul Sperber, Jan Neruda s.a. A fost decorat, pentru fapte de arma In primul razboi mondial, cu "Barbatie si credinta", cl. II.

Barbu Nemteanu (Benjamin Deutsch) - (1887-1919)

"Poezia a sarutat In leagan pe acest copil minunat si i-a lipit pe frunte stigmatul cel mare si sfant" (A. Axelrad); poet al starilor lirice - "...Intr-o boare de melancolie" -, s-a nascut la "Galati, oras cumplit de negustori! / La tine sta poetul ca-n Sodoma" (poezia Galati, dedicata lui Const. Graur). Colaboreaza la "Semanatorul", "Viata noua", "Convorbiri critice". A condus revista galateana "Pagini libere". Traduceri din Heine (Melodii ebraice), V. Hugo, Baudelaire, Lessing, Lenau s.a. A fost "un trubadur gratios" (E. Lovinescu). Opere: Stropi de soare, Poezii alese (traduceri), Povestea unei idile, Comori straine (talmaciri In versuri), Antologie (cu o prefata de Mihail Dragomirescu) etc. "Trecator grabit prin aceasta lume, numele lui va ramane totusi statornic In literatura noastra" (Mihail Dragomirescu).

Radu Lupan (Raymond Leibovici)

S-a nascut la Galati, In 1920. Redactor la "Contemporanul", la Inceputul anilor ‘50, apoi la E.S.P.L.A. si, ulterior, la Uniunea Scriitorilor. Prolific traducator din autori englezi si americani (Viziuni americane): Hemingway, Faulkner, Th. Wilder, Galsworthy, Gr. Green, James Joyce. Substantiale micro-monografii: G. B. Shaw si Hemingway. Un roman: Razboiul ascuns.

Benjamin Dolingher

Prozator, dramaturg, s-a nascut la Galati, In 1929. Este schitat In amintirile lui Radu Cosasu. Impreuna cu Stefan Iures, a scris, In 1960, comedia O luna de confort. "Piesa de rezistenta a lui Dolingher este Tatal meu, canibalul" (Al. Mirodan).

Albert Guttman

S-a nascut, In 1937, la Galati. Pianist de marca, stabilit In Elvetia; profesor de pian la Academia de Muzica din Basel (Elvetia). A concertat cu Menuhin (la vioara) si cu Silvia Marcovici.

Reuven Rubin

Artist de renume international, s-a nascut la Galati (decedat In 1974). Fiu al unui cantor de sinagoga. In 1923, se stabileste In Tara Sfanta. Studiaza - la recomandarea prof. Boris Schatz - la Scoala de Arte "Bezalel", din Ierusalim. La "Migdal David" deschide, In 1924, o expozitie: "Totul canta In linii si culori frumusetea vietii". Stilul si viziunea picturilor sale "au ceva din pictura lui Marc Chagall, ca si... a altor artisti evrei originari din tarile Europei rasaritene, exponenti ai unui expresionism de diferite nuante" (Amelia Pavel). In 1948, a fost numit primul ambasador al Statului Israel In Romania, ministru plenipotentiar al Israelului. Viata mea, arta mea - opera autobiografica, In care palpita viata marelui artist.

Ionel Rizescu

Lingvist si filolog, nascut, In 1919, la Galati. Doctor In filologie cu teza "Contributia lui H. Tiktin la dezvoltarea lingvisticii romanesti". Preocupari de gramatica, lexicografie, lexicologie si de istoria limbii romane. Editor, In 1971, al "Pravilei notarului Lucaci" (1581).

Mihai Stoian

Nascut, In 1927, la Galati. Studiaza, la Bucuresti, psihologia si pedagogia. Debuteaza In ziarul "Victoria". Activitate redactionala la "Luceafarul", "Gazeta literara". Publica literatura pentru tineret si copii, povestiri, nuvele, dar si creatii cu probleme grave, texte documentare - Vieti interzise, Generatia 62, Moartea unui savant: N. Iorga, Strajerul marii (drama) etc.

Mirel Brates

Scriitor, publicist, regizor de filme pentru televiziune, s-a nascut In 1936, la Galati. A facut Alia. Inginer, licentiat In constructii, ofiter de marina, membru al Asociatiei Scriitorilor din Israel, membru al Organizatiei Internationale a Jurnalistilor. Opere: Acces la esenta (proza scurta), Zat (roman) etc.

I.B. Brociner

S-a stabilit la Galati. Intre 1876-1878, a fost presedintele comunitatii si al "Comitetului Central al Reprezentantei Evreilor Pamanteni". A obtinut Impamantenirea In 1906. Convins sionist In favoarea recladirii Statului National Evreiesc.

Andrei (André) Brociner

Poet, publicist, traducator, s-a nascut, In 1854, la Galati (a murit la Bucuresti). Sionist convins, Inca Inainte de aparitia lui Th. Herzl. A fost initiatorul Scolii Israelito-Romane de fete din Galati (1899-1924) si al unor societati culturale de binefacere. Vorbea curent limba ebraica, convins In reInvierea ei. In timpul Razboiului de ReIntregire, s-a angajat, voluntar, ca infirmier la Spitalul "Speranta" - Galati.

Radu Lupu

"Unul dintre cei mai mari pianisti ai contemporaneitatii" (Iosif Sava). S-a nascut, In 1945, la Galati. Dupa absolvirea Scolii Populare de Arta din Brasov, continua studiile la Bucuresti cu prof. Florica Muzicescu si Cella Delavrancea. In 1961, pleaca, cu o bursa, In vederea perfectionarii, la Conservatorul din Moscova. Premii: 1966 - "Van Cliburn"; 1967 - "George Enescu"; 1969 - "Leeds". Este prezent In marile orase americane, In orchestre celebre, cu muzica lui Beethoven, Brahms, Mozart, Schubert s.a. Sub conducerea lui Zubin Mehta, este solist la "Israel Philarmonic".

Iulia Soare (Lilly Sonnenfeld)

S-a nascut, In 1920, la Galati (a murit, In 1971, la Bucuresti). Prozatoare de factura realista, buna observatoare a mediilor traditionale; extrem de pregnant a Infatisat viata de familie evreiasca In romanul Familia Calaff (1956). A mai publicat volumele de nuvele O plimbare la Baneasa (1962) si Varsta de bronz (1969). De asemenea, este autoarea eseului de sinteza Stendhal (1957). I se mai datoreaza numeroase traduceri din: André Gide, Georges Duhamel, Roger Caillois.

Leopold Bittman-Ruga (Lucian Ruga)

Nascut, In 1906, la Galati. Licentiat al Facultatii de Drept din Bucuresti. A publicat proza, critica literara, scenarii: Marea calatorie; Niciodata nu va fi tacere; Paradisul; Calatoria spre miazanoapte etc. In 1960, face Alia. Este - Intre 1974-1976 - presedinte al Asociatiei Scriitorilor Israelieni de limba romana. Pagini ample despre acest prozator sunt cuprinse In Dictionar neconventional, de Al. Mirodan.

Lola Schmierer-Roth

Nepoata lui Tiktin, "una dintre cele mai importante pictorite din istoria picturii romanesti, sub raportul talentului... A fost soacra lui Ov. S. Crohmalniceanu..." (Radu Bogdan). S-a nascut la Galati, In 1896 (m. 1981). A studiat cu Hermann Stuck, Lovis Corinth, Willy Jaeckel, André Derain. La Galati apare, In 1971, un Catalog al expozitiei sale retrospective.

Dumitru Solomon

Autor de eseuri si romane, cronici, s-a nascut la Galati, In 1932. A facut Liceul Teoretic la Barlad. In 1955, Isi da licenta In filologie la Bucuresti. Intre 1955-1962, este redactor la "Gazeta literara", apoi sef de sectie la "Luceafarul", redactor-sef al revistei "Teatrul azi". Debuteaza In "Viata Romaneasca", In 1953. Lucrari: Problema intelectualului In opera lui Camil Petrescu (eseu); Disparitia (schite dramatice); Socrate, Diogene cainele; Teatrul ca metafora (eseu), Teatru (1997) etc. Este laureat al Premiului Academiei Romane (1978), al Uniunii Scriitorilor si al Asociatiei Uniunii Scriitorilor din Bucuresti (1973), al Premiului U.N.I.T.E.R. pentru cea mai buna piesa romaneasca, Repetabila scena a balconului (1995), al Premiului Ministerului Culturii.

Av. Iulian Sorin

Nascut la 13 martie 1926, la Galati. Diplomat In stiinte juridice al Universitatii Bucuresti. Timp de 25 de ani, a lucrat la Departamentul Cultelor. Din 1986, lucreaza In cadrul F.C.E.R. Este membru al Consiliului Minoritatilor Nationale de pe langa Departamentul pentru Protectia Minoritatilor Nationale pe langa Guvernul Romaniei si membru al Asociatiei pentru Pacea Religiilor din Romania. Prezent cu articole In paginile "Revistei Cultului Mozaic" - Inca din perioada cand era consilier al Sef Rabinului dr. Moses Rosen - si In "Realitatea Evreiasca", serie noua a "Revistei Cultului Mozaic". Actualmente, este secretar general al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania.

Osy Ph. Lazar

Nascut la Galati, In 1928, unde a urmat liceul. In 1952, a absolvit Facultatea de Mecanica a Institutului Politehnic din Bucuresti si Facultatea de Matematica - Universitatea Bucuresti. A facut studii economice (1958-1962), obtinand si diploma de inginer economist. In 1942, a fost internat Intr-un lagar de concentrare. Intre 1951-1980 - profesor asociat la Institutul Politehnic din Bucuresti. Autor si coautor al unui numar apreciabil de lucrari, inovatii. In colaborare cu S. Weinberg, a publicat studiul "Din trecutul Comunitatii Evreilor din Galati". Din 1990, este membru In conducerea Comunitatii Evreilor din Bucuresti. Actualmente - conducatorul C.E.B.

Sara Ianculovici

Nascuta la Galati. Aici a Infiintat, Impreuna cu sotul ei, Biblioteca si Cenaclul "Emuna" ("Credinta", 1930-1940). In 1950, face Alia. Membra a "B'nai B'rith". Fundatia "Haim si Sara Ianculovici", Infiintata In 1977, confera premiul cu acelasi nume, pastrand vie memoria si generozitatea marelui evreu, omul Haim Ianculovici. Fondul "Ianculovici" - spunea Itzhac Artzi - este "un simbol de pretuire fata de creatorii de frumos". "Motorul viu al Fundatiei este Shlomo David", alcatuitorul si redactorul volumelor Dorohoi - generatii de iudaism si sionism. De la revista noastra au primit, pana acum, acest premiu redactorul sef al revistei, dl deputat Dorel Dorian si dna Evelin Fonea.

Solomon Friedman

Actor pe scena T.E.S.-ului din Iasi. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, "a participat la concertele si manifestarile literare si teatrale din sinagogi, In legatura cu comemorarea lui Salom Alehem, Salom As, Avram Goldfaden s.a." (Israel Bercovici).

Ludovic Feldman

Muzician, compozitor, "artist atasat tarii si idealurilor culturii romanesti", a fost remarcat si aparat de Mihail Jora, G. Enescu, care au intervenit, In momente grele, pentru exceptionalul violonist al Filarmonicii. In 1953, a fost pensionat. Dintre opere, amintim: Poem tragic; Sase schite simfonice; Cinci piese pentru orchestra; In memoriam Anne Franck; Variatiuni simfonice; Poem simfonic; Cvartet de coarde; Cvintetul nr. 2; Improvizatie; Simfonia concertanta pentru orchestra de coarde etc.

Willy Moglescu

Carturar complex, filosof si critic teatral (m. febr. 1998). Studii In filosofie, cu specialitatea estetica. Preocupat de problemele raportului Intre arta si realitate. In revista noastra a fost prezent cu ample studii despre iudaism si legatura Intre filosofia iudaica si viata contemporana. A fost membru In Comitetul de Conducere al F.C.E.R.

Radu Bogdan

Critic si istoric de arta, avand "cultul cartii si al frumosului artistic", s-a nascut la Galati. S-a format, In perioada studiilor universitare, cu exceptionalii profesori Tudor Vianu, G. Oprescu, Mircea Florian, G. Calinescu. Si-a dat doctoratul avandu-l conducator de lucrare pe prof. G. Oprescu. Intre 1948-1950 - inspector sef In Ministerul Artelor. A fost conferentiar la Catedra de Istoria Artei - Institutul de Arte Plastice "N. Grigorescu"; sef de sectie la Muzeul National de Arta; cercetator principal la Institutul de Istoria Artei. Dintre operele sale: Theodor Aman (monografie, Premiul de Stat, 1955); ampla monografie Andreescu (vol. 1-2; In pregatire, vol. 3-4); Reverii lucide (studii, eseuri); monografia Georgeta Naparus; Meditatii incomode (studii, eseuri) etc.

Grisa Gherghei

Poet, nascut, In 1936, la Galati, unde a urmat si liceul. Absolvent al Facultatii de Filologie, Institutul Pedagogic. Debuteaza In "Viata noua" din Galati. Stabilit la Bucuresti. Opere: Nici o tangenta la inima!; Armuri; Inmultirea cu unu; O cafea sub un cearcan etc.

Edgar Reichman

Critic, s-a nascut la Galati, In 1929; tatal sau a fost rabin, doctor In studii iudaice. Absolvent al Facultatii de Pedagogie si Psihologie din Bucuresti. In 1957, pleaca din tara. Opere: Intalnire la Kronstadt; Rahel, Nu vom mai pleca la Silas, Maria etc. Este laureat al Premiului W.Z.O. (Organizatia Sionista Mondiala) si membru de onoare al "Uniunii scriitorilor din Romania".

Avy Abramovici

Unul dintre concert-maestrii primei orchestre a tarii, s-a nascut la Galati, In 1935. "A fost elevul lui Ionel Geanta la Conservatorul din Bucuresti". In 1985, a plecat In Israel. Este profesor la Academia de Muzica din Ierusalim. "Cronicarii l-au apreciat pentru finetea, sensibilitatea si cultura stilistica, soliditatea tehnicii si puritatea tonului, justetea intonatiei, sugestivitatea culorilor sonore, rigoarea, logica constructiei, verva discursului, largimea repertoriului" (Iosif Sava).

http://www.romanianjewish.org/ro/mosten ... 4.html#i13

Comunitatea GALATI, in prezent

Sediul: Str. Dornei, 7-11

Telefon/Fax: 0236/ 413662

Presedinte: Mircea Goldemberg

Situatie demografica:

252 persoane, dintre care:

0-15 ani: 11 persoane

16-35 ani: 45 persoane

36-60 ani: 77 persoane

peste 60 ani: 119 persoane

Link to comment
Share on other sites

  • 7 months later...

Evreii Bereştiului

Să mai inflamez prezentul spunându-vă că înainte de război Bereştiul avea Cameră de Comerţ? Şi chiar gheţării, şi nu una, ci două? Şi cinci măcelării? Superlativul străzii sale principale de atunci erau cele 18 prăvălii cu proprietari evrei şi câteva localuri, între care, în centru, cel al lui Cezar Panaite. Ca muşterii statornici, salariaţii de la primăria de vizavi. Strigaţi de vinurile roşii, traversau strada ca într-o desprindere de ce era pieritor, intrând, ca la ei acasă, în local. În astrograma lui Cezar Panaite, săgeata finală are vârful îndreptat în jos: a murit împuşcat de ruşi, pe timp de pace, în locuinţa fratelui său Alexandru, în a doua zi de Crăciun a anului 1945. Se aflau la masă, în ambianţă sărbătorească, împreună cu soţiile. Prinzând cu urechea ceva nedesluşit, Cezar a ieşit în stradă să vadă ce se întâmpla. Dinspre gară, coborâţi dintr-un tren militar ce sosise de la Galaţi, plin cu Armată Roşie, câţiva soldaţi ruşi, cu armele asupra lor, înaintau grăbiţi spre Monument, în căutare de băutură. Fraţii Panaite, precauţi, au blocat intrarea. Probabil că îndrumaţi de cineva („La ăştia e masa întinsă, aveţi ce bea şi ce mânca!”), ruşii au ajuns şi la ei, spărgând uşa. Cezar şi Alexandru, împuşcaţi pe loc. Cel dintâi – 34 de ani - a murit imediat. Al doilea – 44 de ani; soţia, Chirichiţa - avea să sfârşească în braţele fiului său Petrişor – viitor inginer la un institut de cercetări agricole de lângă Bucureşti. Ca robi ai lui Dumnezeu, se odihnesc în primul cavou de la intrarea în curtea Bisericii „Sf. Gheorghe”. Maria Ciupercă (n. 1927): „Mă aflam la bal, la Şcoala de Fete, cu mama. Cânta la vioară Ghineaţă când a intrat cineva înăuntru, transfigurat: E un tren cu ruşi în gară! Am fugit, apucând-o prin spatele târgului. Obloanele de la casă, trase. După o oră i-am auzit pe cei din familiile fraţilor Cezar şi Alexandru Panaite ţipând pe stradă, înnebuniţi de durere şi de groază”. Localul, cu şase mese în interior, intră pe mâini noi. Fănel Panaite, fratele celor abia înmormântaţi, preia comanda. Era perceptor. Soţia sa, doamna Zamfira, implementează la bucătărie, în meniuri, noutăţi. Contemporanii îşi amintesc de iepurii de casă pregătiţi de ea la cuptor. Până şi preotul Trandafir, de la Meria, pofticios, se aşeza la masă, comandând „iepure” şi vin de Ţuţcani. Sifoane, de la Ion Tudorache.

Premiile întâi, „decontate” de Moise Kamer

Născută în 1921, Zamfira Panaite, pe numele de domnişoară Pavel, a învăţat la şcoala primară alături de multe fete din familii de evrei. Colegă de bancă, Sorica, fiica lui Moise Kamer, negustor de cereale. Deşi aceasta nu strălucea la învăţătură, i se acorda cu regularitate premiul întâi. De Sfinţii Petru şi Pavel, după serbarea de sfârşit de an şcolar, părinţii săi, fiindcă erau bogaţi, organizau acasă la ei, departe de ochii lumii, sărbătorirea premiului. Invitată de onoare, învăţătoarea Mihăilă! Nu pleca niciodată de la soţii Kamer cu mâna goală. Alte colege de-ale Zamfirei Panaite: Raşela Waserman, Marica Baum (fiica lui Tetel Baum), Sofica (tatăl acesteia, evreu sărac, locuia, plătind chirie, la Toader Foşca).

În timpul rebeliunii, Bereştiul şi-a apărat evreii

Cati Kamer, necăsătorit. Brutăria sa, unde este astăzi Casa Sizov. Vindea franzele şi pâine neagră. Avea o soră, Ana. Etalon al frumuseţii feminine locale. Împletite, cozile îi ajungeau până aproape de genunchi… A murit de domnişoară.

Iosif Ştrul, negustor. Prăvălia, unde locuieşte Ştefan Jarcă. Extrem de prudent cu tot ce urma să bage în gură sau să dea pe gât. Când se afla la Galaţi, pentru aprovizionare, obişnuia să spună: „Eu nu beau apă din acest oraş!”. Adept al zarzavaturilor, peştelui proaspăt, mierii de albine şi lactatelor.

Şaim, bătrânul. A murit pe vapor, în timpul călătoriei spre Palestina. Trupul său, aruncat de cei din seminţia sa în Marea Neagră.

Moise Iţic. Vindea umbrele, ciorapi, coloniale, bumbac. Casa, unde a stat Casandra Andrei.

Berlu Lupstein. Comerciant profilat pe vânzarea de lumânări, tămâie, roşcove, măsline, vase emailate, nasturi, andrele. Mateiu I. Costache, 93 de ani: „Roşcove precum cele vândute de Berlu nu mai există. Mi-a adus câteva fiică-mea, din America, dar au gustul ca de paie de secară”.

„Bijulică”, şi el evreu cumsecade. În rafturile prăvăliei sale, broaşte de uşă, balamale, cuie.

Lupu Fain, atelier de confecţionat pantofi. Stive de piei finisate, marca „Box”, şi de tălpi „Taval”. Fără tejghelele evreilor, târgul ar fi fost mort.

Pentru sărăcime, Iosif Ştrul avea întotdeauna „poziţia” cea mai adecvată: „N-ai bani acum, nu-i nimic, îţi dau pe datorie!”. Zamfira Panaite: „Bereştiul şi-a apărat evreii inclusiv în timpul rebeliunii”.

De la porţile însemnate cu creta la sclavia de la Canal

Mateiu I. Costache: „Intrasem, băiat tânăr, în negustorie, iar evreii observaseră asta şi se mirau – cum de reuşeşte ăsta, fără bani, să aducă de la Galaţi atâtea produse? Transportam totul cu căruţele trase de boi. Cărăuşi, Ghiţă Chilibuş, Toma Nadă, Ionică Anghel. Uneori duceam şi carne de vită pusă în saci, cu gheaţă între ei, înveliţi bine. Plecarea din Bereşti, la ora 1.00 după miezul nopţii. Se ajungea la Galaţi după treizeci şi şase de ore. Dormitul, pe atunci, la oraş, nu era scump. La înapoiere, luam vopsele, butoaie cu sodă caustică, halva, ceaune de tuci, metraje, lămpi, var nestins, coloniale. Evreii din Bereşti îmi plăteau pe loc”.

Fănel Panaite a „dus” localul până în anul 1949. Ridicat de Securitate într-o noapte, direct din aşternut, avea să vadă Canalul, pe motiv că ar fi făcut politică legionară, ceea ce nu era adevărat. Sediul Securităţii se afla unde este azi Grupul Şcolar „Paul Bujor”. Acolo l-au dus mai întâi, împreună cu alţi 22 de arestaţi, pentru primele cercetări. După o zi, urcarea într-un autocamion păzit de santinele, cu prelată deasupra.

Întinşi la orizontală, cu feţele în jos, pe platformă. În urma lor, acasă, soţiile aveau să descopere că pe porţi era câte-un semn făcut cu creta de omul de la Loterie, un anume P.

http://www.viata-libera.ro/articol-Evre ... lui_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...
  • 2 years later...
Comunitatea Evreiască din Galaţi se stinge încet lăsând în urmă o istorie strâns legată de dezvoltarea oraşului de la Dunăre
Dacă în perioada interbelică existau 17.000 de evrei gălăţeni, astăzi mai sunt 140, cei mai mulţi bătrâni. Doar patru copii evrei mai trăiesc în Galaţi aşa că viitorul comunităţii este previzibil.
Cândva a patra ca mărime şi organizare din România, Comunitatea Evreilor din Galaţi mai numără astăzi doar 140 de membri (în această statistică fiind cuprinşi şi cei 25 de români, soţi şi soţii din familii mixte). „La ora actuală, cei mai mulţi membri ai comunităţii noastre sunt persoane vârstnice. Media de vârstă a acestora este de 75-80 de ani. Comunitatea mai numără doar patru copii, iar «tineri», cu vârsta până în 45 de ani, mai sunt doar zece. Concluzia este una tristă: alcătuim o comunitate pe cale de dispariţie”, afirmă Sorin Blumer, preşedinte al Comunităţii Evreilor din Galaţi.
Istoria evreilor gălăţeni
Aşezarea evreilor pe mealeagurile gălăţene încă din timpuri străvechi este legată de marele port la Dunăre prin care se făcea comerţ între Polonia şi Imperiul Otoman. Domnitorii Alexandru cel Bun el şi Ştefan cel Mare sunt cei care au înlesnit atragerea negustorilor evrei de a căror contribuţie la prosperitatea ţării erau conştienţi. Prezenţa evreilor în Galaţi, de sute de ani, este atestată şi de înfiinţarea primului lor cimitir din localitate, care datează din anii 1590. „În perioada interbelică, trăiau în oraşul nostru 17.000 de evrei, totalul populaţiei Galaţiului fiind la acea vreme de 85.000 de locuitori. A intervenit apoi holocaustul, plecările în Israel, astfel că, în urmă cu două decenii, rămăseseră cel mult 500 de evrei gălăţeni”, a mai precizat Sorin Blumer.
De-a lungul existenţei sale, Comunitatea Evreilor a avut o contribuţie importantă la dezvoltarea economică a Galaţiului. În 1760, au fost înfiinţate Atelierele de Reparaţii Navale Mendel. Tot în acea perioadă au fost construite mari depozite de cereale care au permis Galaţi-ului să concureze cu porturile Odesa si Cherson din Rusia. Între marii industriaşi evrei care au investit la Galaţi se cuvin menţionaţi membrii familiei Auschnit, care au înfiinţat Uzina metalurgică Titan, iar în 1923 au pus în funcţiune primul laminor de tablă din Moldova. Tot Auschnit va investi în fabrica de cuie, sârmă şi tablă galvnizată Titan II.
Şi bancherii evrei au avut o contribuţie importantă la dezvoltarea Galaţiului prin înfiinţarea a şase bănci, între care Marmorosch Blank şi Banca Comercială Română.
Tot Comunitatea evreilor din Galaţi a înfiinţat prima Casă de sănătate, încă din 1834, care a servit şi ca spital improvizat, în timpul epidemiei de holeră din 1847. Spitalul israelit, inaugurat în 1903, după naţionalizare, a devenit actuala Maternitate Municipală.
În ceea ce priveşte viaţa religioasă, din 11 sinagogi, care au fiinţat în Galaţi de-a lungul deceniilor (după unii autori ar fi fost chiar 22), astăzi mai există doar Sinagoga Meseriaşilor. În cei 116 de existenţă clădirea lăcaşului de cult mozaic a avut de suferit mai cu seamă din cauza cutremurelor aşa încât de o bună bucată de vreme se lucrează la aconsolidarea acesteia. „Se lucrează pe măsură ce ne vin banii, cu greutate. Finanţatoarea lucrărilor este o societate internaţională. Ne străduim să-i redăm aspectul de altă dată. Trebuie să rămână muzeu ca o contribuţie la cultura locală. Este, dacă vreţi, o misiune de suflet”, a declarat preşedintele Comunităţii Evreieşti din Galaţi.
Întrajutorare pentru supravieţuire
L-am întrebat pe reprezentantul evreilor gălăţeni care sunt principalele probleme cu care se confruntă aceştia. „În primul rând, este problema ajutorării sociale a evreilor bătrâni şi bolnavi. Avem un program şi, cu personal specializat angajat special răspundem nevoilor acestor membri. Ar fi apoi dificultăţile pe care le întâmpinăm în ceea ce priveşte păstrarea identităţii şi culturii noastre în condiţiile în care majoritatea membrilor comunităţii sunt persoane greu transportabile sau chiar imobilizate la pat. Şi asta este situaţia în toate comunităţile noastre din ţară. Şi ar mai fi apoi îngrijirea cimitirelor. Sunt morminte la care n-a amai ajuns nimeni de ani şi ani. Ştiţi probabil că cimitirul Evreiesc se surpă şi gardul din cărămidă s-a prăbuşit pe o lungime de 50 de metri”, a spus Sorin Blumer.
Liceul va rămâne liceu!
Despre retrocedările proprietăţilor care au aparţinut Comunităţii, retrocedări despre care s-a scris mult în presa locală întrucât sunt sediile unor clădiri publice de utilitate socială (Liceul Alexandru Ioan Cuza şi Maternitatea Municipală), preşedintele Comunităţii Evreilor din Galaţi a ţinut să declare că: „Noi vrem ca liceul să rămână liceu şi maternitatea, maternitate!. Să Ştiţi că din 120 de proprietăţi naţionalizate de comunişti Comunitatea a redobândit doar cinci”.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

Cum şi-au pus evreii amprenta pe istoria Galaţiului. Oraşul de la Dunăre era cel mai respectat centru comercial din ţară

Deoarece portul de la Dunăre se afla la capătul „drumului Siretului” prin care se realiza comerţul dintre Imperiul Otoman şi Polonia, evreii au ales să locuiască la Galaţi din cele mai vechi timpuri, cei mai atraşi de acest oraş fiind negustorii.

La începutul anilor 1400, Alexandru cel Bun explica în hrisovul dat de acesta că îi scutea pe vânzătorii din Lvov de plata taxelor vamale pe teritoriul Moldovei. Şi Ştefan cel Mare a luat măsuri pentru a-i atrage în această zonă pe negustorii evrei, pentru a contribui la prosperitatea ţării.

Faptul că aceştia au fost prezenţi în oraşul de la Dunăre este dovedit de primul cimitir al evreilor, care datează din anii 1590-1595. Erau oameni religioşi şi s-au preocupat să aibă case de rugăciuni. Dacă la început acestea se regăseau în locuinţe, mai târziu enoriaşii şi-au permis să construiască sinagogi. Prima astfel de clădire a fost ridicată în anul 1780. Este vorba despre Sinagoga Mare, în curtea căreia s-a instalat şi o mikwe cu baie de aburi. Potrivit documentelor istorice, în interiorul acesteia a funcţionat şi un prim sediu pentru Comunitatea Evreilor din Galaţi (epitropia). Până la finalul anilor 1896, au fost înfiinţate 12 noi Sinagogi, printre care şi Sinagoga Meseriaşilor - singura existentă încă şi care este cunoscută sub denumirea de Templul Meseriaşilor. Faptul că în 1885 a fost construit Templul Coral, demonstrează că populaţia de evrei a fost în continuă creştere. Deoarece frumoasa clădire a fost grav afectată de seismul din anul 1940, aceasta a fost demolată doi ani mai târziu.

Înfiinţarea organizaţiilor profesionale

Acestea au apărut ca replică la refuzul breslelor locale de a primi meseriaşi evrei. Astfel, au fost înfiinţate pe rând breasla croitorilor evrei, casa de sănătate (Hecdos), care a servit şi ca spital improvizat în timpul epidemiei de holeră din 1847, societatea meseriaşilor israeliţi şi Societatea de ajutor şi binefacere a meseriaşilor israeliţi din Galaţ. Aici se acordau ajutoare celor bolnavi precum şi familiilor celor decedaţi. De asemenea, la Galaţi au mai existat societatea funcţionarilor din port, Asociaţia zugravilor şi vopsitorilor evrei precum şi Societatea măcelarilor evrei. Inaugurarea în anul 1903 a noului local al Spitalului israelit, a atras şi atenţia cuplului princiar Maria şi Ferdinand de Hohenzolern, aceştia venind în vizită în anul 1906. Odată cu trecerea anilor, clădirea a fost transformată în spital militar şi mai târziu, în maternitate.

Comerţul, principala activitate a evreilor

Succesul evreilor în activităţile comerciale au avut ecou în întreaga ţară, iar Galaţiul era un centru de renume în acest sens. Portul a fost dezvoltat graţie atelierelor de Reparaţii Navale ale fraţilor Mendel şi nu exista român care să nu fi auzit de depozitele de cereale, fabrica de săpun sau de cremă de ghete care existau la Galaţi. Toate puteau concura lejer cu fabricile de profil din Odesa şi Rusia.

Primul laminor de tablă din Moldova a fost construit de evrei tot la Galaţi. Mai precis, acesta era deţinut de familia Auschnit. Să nu uităm nici de fabricile de cuie Ebner, fabrica de săpun Braunstein (viitorul Apollo), fabrica de plase şi unelte de pescuit şi alte fabrici mici, cum ar fi cele de baterii electrice, de textile - care astăzi sunt doar frumoase amintiri. În prezent, la Galaţi mai trăiesc aproximativ 70 de familii de evrei, majoritatea fiind mixte.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

”O istorie a evreilor din Galați”

A apărut - la Editura Hasefer București - un studiu monografic de amploare, intitulat "O istorie a evreilor din Galați - file de cronică de la începuturi până la marea emigrare". Autori: Lucian-Zeev Herșcovici și Violeta Ionescu. Cartea are două volume și peste o mie de pagini.

Într-o prefață cu totul lămuritoare, dr. ing. Sorin Blumer, președintele Comunității Evreilor din Galați, observă că "au mai fost scrise în trecut monografii despre evreimea gălățeană, dar niciuna atât de cuprinzătoare și așezată pe o structură specifică cercetării istorice", precum cea de față. Este truda și talentul autorilor "de a face cunoscută oricărui doritor (istoric, om de cultură sau simplu cititor) tumultuoasa istorie a evreilor gălățeni și influența acestora în toate domeniile de activitate". Aspectele evocate în carte sunt expuse și analizate "în strânsă corelare cu dezvoltarea României, reflectată în evoluția orașului Galați, privit ca unul cosmopolit și care, din păcate, nu a fost ferit de nenorocirile provocate de războaie".

În partea întâi a monografiei, amplă, bogat documentată, consacrată istoricului comunității, se prezintă informații și despre evenimentul din 30 iunie 1940, numit "Masacrul de la Gara din Galați". Iată faptele, așa cum sunt ele evocate la pag. 119 și următoarele din primul volum: "La 30 iunie 1940, după răpirea Basarabiei, lângă Gara de călători din Galați s-a petrecut un "incident" între un grup de persoane închise într-un lagăr rudimentar special amenajat, printre care se aflau și mulți evrei care doreau să treacă în Basarabia, și o unitate a armatei care îi supraveghea. "Incidentul" s-a soldat cu circa 400 de victime în rândul civililor care voiau să plece în Basarabia. Documente identificate și citate recent au dovedit că au existat ordine și incitări de deschidere a focului. Probabil că printre victime nu erau evrei locuitori ai orașului Galați; din acest motiv, tragedia nu a fost cunoscută în oraș și nici nu s-a păstrat în memoria colectivă a evreilor gălățeni decât în mică măsură".

Partea a doua a cărții se ocupă de personalități, începând cu cele care s-au impus în viața comunitară sau în fruntea cultului mozaic și continuând cu persoane importante din viața economică, socială, culturală a Galațiului. Sunt evocați consuli, bancheri, oameni de afaceri, industriași, comercianți, armatori, ingineri ș.a. În rândul inginerilor am întâlnit și numele lui Morel Goldenberg, soțul fostei mele colege de liceu, Sofia Bilig, amândoi stabiliți de multe decenii în Israel. Interesantă și instructivă este consultarea capitolelor care evocă nume de medici, avocați, magistrați. Secțiunea de viață socială readuce în atenție mulți profesori (între ei Barbu Leibovici, fostul director al Școlii Postliceale Sanitare "Carol Davila"), însă și Elsa Friedrich, profesoara mea de matematică din liceu, emigrată încă din 1963 în Israel), istorici, precum Eliezer Rosenbaum-Ilan sau Eugen Preda, "părintele radioului modern" din România. Un nume mare este cel al lui Henric Sanielevici, sociolog, filosof, critic literar și publicist, legat și de Galați, unde a fost o perioadă profesor de limba franceză. Din rândul scriitorilor este amintită Olga Brateș/ Landau, poetă, traducătoare, soția lui Dinu Landau, fost redactor-șef la ziarul "Viața nouă" din Galați (unde au mai lucrat și fotoreporterul Ghidali Bercovici /G. Bercov, Raul Șușnea sau Ili Goldenberg); cunoscuta poetă Nina Cassian s-a născut la Galați și a murit la New York, în vârstă de aproape 90 de ani, Ovid S. Crohmălniceanu/ Moise Cahn, a fost un redutabil critic literar al epocii sale. Sebastian Costin, poet, publicist și cronicar dramatic, născut la Galați, a lucrat o vreme ca secretar literar al Teatrului dramatic (de stat), apoi ca ziarist la "Scânteia tineretului", activând ulterior ca scriitor în Israel, unde a și murit. Dramaturgul Mihail Davidoglu/ Moise Davidson, poetul Grișa Gherghei/ Harș Segal, poetul Barbu Nemțeanu/ Benjamin Deutsch (Vă amintiți, cred, poemul său care începea astfel: "Galați, oraș cumplit de negustori,/ La tine stă poetul ca-n Sodoma!"), dramaturgul Dumitru (Dolfi) Solomon (reprezentat în mai multe rânduri pe scena Dramaticului gălățean), criticul de artă George Radu Bogdan, criticul de film Tudor Caranfil, regizorii de teatru Valeriu Moisescu, Crin Teodorescu și Adrian Lupu (cel din urmă ocupând, după 1989, timp de câțiva ani, și funcția de director al Teatrului Dramatic "Fani Tardini"), pianistul de renume mondial Radu Lupu, dirijorul Ury Schmidt și mulți alți muzicieni, artiști plastici sau oameni de cultură au rămas în conștiința publică, grație muncii și talentului lor, puse în slujba colectivității.

În final, doar câteva cuvinte despre autorii acestei lucrări de excepție. Lucian-Zeev Herșcovici, istoric, absolvent al Liceului "Vasile Alecsandri" și al Universității "Al. I. Cuza" din Iași, doctor în istorie al Universității din Montpellier, premiat de Academia Română, este autor a numeroase cărți importante în domeniu. Violeta Ionescu, scriitoare, publicistă (la "Viața liberă", "Călăuza ortodoxă") și editoare, s-a făcut cunoscută în ultimii ani prin romanul istoric "Dioclețian, fiul lui Jupiter", "Sărbătorile Antichității", "Misterele Galaților, povestiri aproape adevărate", cartea de poezii "Perpetuum nobile" și multe alte lucrări, unele în colaborare.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 years later...

La Galați au mai rămas 11 supraviețuitori ai Holocaustului

Româna era a doua cea mai răspândită limbă vorbită în Israel după ebraică în 1948. Dar cât de apropiat este poporul român de evrei? În secolul XX, un gălăţean din cinci era evreu. Așa se face că, deși numărul a scăzut considerabil în secolul XXI, mai sunt evrei născuți în România care duc povestea și tradițiile mai departe.

Acestea și multe altele le-am aflat joi, 23 martie, la Templul Meseriaşilor, asistând la o prelegere a președintelui comunității evreiești din Galați, Sorin Blumer, mediată de Directorul Direcției Județene de Cultură, conf. univ. dr. habil. Negoiță Cătălin, în care s-a pus accent pe păstrarea vie a memoriei iudaismului românesc.

Sinagoga este din păcate singurul și ultimul edificiu de cult mozaic care există în Galați. Și acesta nu este singurul lucru îngrijorător. Din cei 16.000 de evrei care trăiau la Galaţi în perioada interbelică, acum au mai rămas 74, și doar 40 sunt evrei din punct de vedere religios.

Ce rol au avut evreii pe tărâmul nostru? Ei au fost aduşi în actualul spaţiu românesc acum mai bine de două milenii, iar în regiunea Moldovei au ajuns în perioada domniei lui Ștefan cel Mare, voievodul dorind să încurajeze comerţul. ”Evreii nu au vrut să fie sclavi. Din păcate au fost învinși...”, a spus dl Blumer, referitor la exterminarea evreilor în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În țara noastră s-au făcut pe atunci deportări în Transnistria, unde evreii au fost trimiși în lagăre de exterminare. Au mai rămas actualmente 11 supraviețuitori ai Holocaustului în Galați.

Multe dintre informațiile oferite de domnul Blumer nu se găsesc sau sunt distorsionate pe internet, de aceea el este revoltat de ideea că mulți oameni preiau informația fără a o mai trece prin filtrul gândirii.

Pentru a salva istoria poporului evreu la noi în țară s-a fondat o federație națională cu această menire, care pune în prim plan religia ebraică în dăinuirea unei comunități pe cale de dispariție.

Așadar, o astfel de poveste despre istoria evreilor nu trebuie să fie solitară și cu cât este mai răspândită tinerelor generații, cu atât se pot aduna mai multe forțe în sprijinirea acțiunilor evreilor. Iar românul este cunoscut pentru simțul de inițiativă, pentru generozitatea și credința față de religia ortodoxă, iar o mână de ajutor acordată și altor popoare întăreşte aceste calități care ne deosebesc de alte națiuni.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.