Pechea, satul de vacanţă al campionilor

[dcp100168]

Pechea, satul de vacanţă al campionilor

Pentru Lucian Bute, Steluţa Luca şi Cristian Ciocan, satul Pechea le aduce aminte de copilărie, de vacanţe. Este locul unde cei trei campioni se întorc acum în bătătura părinţilor. Aici au văzut pentru prima dată lumina zilei şi tot aici au luat primul contact cu sportul.

Dacă părăseşti Galaţiul şi te iei după cursul Siretului în amonte, la aproximativ 30 de kilometri, vei da de un sat tipic de câmpie, care se întinde în linie pe câţiva kilometri buni. Pechea. O comună cu peste 10.000 de oameni care te întâmpină grăbiţi şi totodată nerăbdători să afle spre cine să te îndrume: spre casa boxerului, idolul fiecărui copil din sat, sau spre casa unde a crescut una dintre cele mai bune handbaliste pe care le are naţionala României?

„Îl ridicam într-o mână”

Pe o străduţă lăturalnică, aproape de ieşirea din sat, la o casă stil bătrânească, vopsită în culori deschise, alb şi crem, cumva într-o vale, a copilărit campionul mondial la box Lucian Bute. „Aici a stat până a plecat de acasă. A învăţat şi carte, a făcut şi sport, însă a ales ce i-a plăcut mai mult. Şi a ales bine până la urmă”, spune cu mândrie tatăl lui, Ştefan Bute. Acum revine la casa părintească doar în vacanţe, să-şi încarce bateriile şi să se lase răsfăţat de cei dragi. „Vine cam după fiecare meci important. Mai merge şi în vacanţe, dar întâi trece pe acasă”, adaugă Bute senior. De primii paşi ai lui Lucian în box îşi aduce aminte primul său antrenor, Felix Păun. „A venit în sala de box pe la 12 ani. Mergea pe 13. Era aşa slab că-l ridicam într-o mână, îl făceam pachet şi-l băgam la subţiori. Era talentat, chiar dacă era slab fizic. Şi chiar atunci, pe la început, după ce venise o perioadă bună de timp şi l-am văzut cum se mişcă, nu l-au mai lăsat părinţii să vină. M-am dus acasă la el şi le-am explicat că are potenţial. A revenit în câteva zile, s-a pus pe treabă şi după şase luni a luat medalie”, rememorează Păun primele impresii despre Lucian. Însă în viaţa campionului nostru nu a curs numai lapte şi miere. „A avut şi ghinioane: i-a sărit genunchiul, a suferit vreo două-trei operaţii, a avut probleme mari cu spatele că nu se putea apleca. Unii îi spuneau că nu va mai putea face sport. Dar a reuşit să treacă peste ele”, adaugă primul său antrenor, care l-a descoperit şi pe campionul mondial, tot la box, Cristian Ciocan.

O verişoară pe măsură

La celălalt capăt al satului, a copilărit verişoara lui Lucian, Steluţa Luca, unul din stâlpii naţionalei de handbal a României. „Ultima dată Steluţa a fost acasă de Sfânta Maria, pe 15 august, de ziua mea. Şi nu cred că mai vine până de Paşti. E departe şi stă mai mult plecată cu meciurile...”, spune resemnată mama sa, Maria Lazăr, într-un dulce grai moldovenesc. Şi ca orice mamă, nici ea nu poate uita momentele când singura ei fată a ales drumul handbalului. „A plecat într-o primăvară, pe la sfârşitul clasei a opta. Avea 14 ani şi au luat-o la echipă la Galaţi. Eu nici nu am vrut să aud la început. Cum, singura mea fată şi cea mai mică, să plece de lângă mine? Atâta fată am şi eu. Cu chiu cu vai a venit antrenorul, a venit generalul şi ne-au spus că e bună şi că au nevoie de jucătoare ca ea. Şi ea s-a tras mult să plece şi am lăsat-o până la urmă”, povesteşte Maria Lazăr.

http://www.adevarul.ro/articole/pechea- ... canta.html

[dcp100168]

„Pepenăria“ de boxeri

În comuna Pechea din judeţul Galaţi, unde s-a născut şi s-a antrenat Lucian Bute, boxul este la fel de popular ca praşila. Din păcate, condiţiile pentru performanţă sunt aproape inexistente. Actualul campion mondial a început să boxeze într-o cameră de 35 de metri pătraţi, fără duşuri şi fără căldură. Profesorul Felix Păun, primul său antrenor, deplânge condiţiile mizere în care cresc sportivii de mâine. Comuna gălăţeană Pechea este, aparent, un loc ca oricare altul din România. Localnicii se simt însă deosebiţi pentru că un consătean de-al lor, Lucian Bute, a ajuns campion mondial la box, categoria supermijlocie, versiunea IBF. De fapt, pe uliţele din sat se vorbeşte mai mult despre box decât despre agricultură sau politică.

Antrenament cu mănuşi de câlţi

„Pechea e o «pepenărie» de boxeri. Foarte mulţi dintre bărbaţii de aici s-au antrenat la sala domnului Felix. Dacă nu era el, Lucian nici nu încerca vreodată mănuşa de box”, ne spune un tânăr, vecin şi fost coleg de echipă cu actualul campion. Numele antrenorului este pe buzele tuturor celor care deschid discuţia despre Bute. Felix Păun a venit la Pechea în urmă cu 16 ani, ca profesor de sport. Fost boxer profesionist, acesta a pus bazele unei săli de box, unde Bute a făcut primii paşi în ring. „Lucian a fost adus la mine la sală de un prieten de-al lui, acum 15 ani. Talentul l-a transformat în vicecampion în doar şapte luni după aceea”, povesteşte, emoţionat, profesorul. Bucuria şi mândria dispar însă când îl rugăm să ne arate sala unde s-a antrenat actualul campion. „Nu este tocmai ceea ce vă aşteptaţi, o să vedeţi”, ne avertizează antrenorul. Sala, care se numeşte pompos „Clubul de box Bute - Galaţi”, este de fapt o încăpere de aproximativ 35 de metri pătraţi, aflată în clădirea şcolii. Câţiva saci uzaţi şi posterele cu campioni, care acoperă varul scorojit de pe pereţi, sunt singurele lucruri care te duc cu gândul la box. În rest, nu există duşuri şi nici încălzire. Profesorul Păun îşi aminteşte că Bute a început să boxeze la lumina unui bec gălbejit şi s-a încălzit cu propria respiraţie. „Este puţin, dar atât cât este s-a făcut din banii mei şi ai foştilor mei elevi, Ionel Manea şi Lucian Bute. Acum, măcar avem mănuşi şi saci de box. La început aveam mănuşi de câlţi şi saci improvizaţi”, povesteşte antrenorul. Păun crede totuşi că neajunsurile l-au motivat pe Bute. „Tinerii de aici au genă bună, pentru că sunt sănătoşi şi învăţaţi cu munca. Pe ei nu-i sperie nimic şi nu sunt pretenţioşi. Poate că austeritatea le-a fost un aliat, dar, chiar şi aşa, este umilitor pentru ei”, mai spune profesorul.

Niciun ban de la autorităţi

Păun este îngrijorat pentru elevii săi de azi, printre care, ne asigură el, se află şi „viitori Bute“. „Avem deja alţi trei campioni de talie mondială, printre care Cristian Ciocan. Dar ei nu pot reuşi fără ca cineva să le plătească deplasările, premiile, echipamentele”, explică antrenorul din Pechea.

http://www.adevarul.ro/articole/pepenar ... oxeri.html