Jump to content

Un torţionar - Cetăţean de Onoare al Galaţiului?


dcp100168

Recommended Posts

Aleşii au votat

Cetăţenii de onoare ai Galaţiului

Întruniţi aseară în şedinţă ordinară, consilierii locali au aprobat programul Sărbătorilor Galaţiului şi personalităţile care anul acesta vor primi titlul de Cetăţean de Onoare. Aleşii au fost de acord să-i recompenseze cu Premiul municipiului Galaţi pe elevii, studenţii, profesorii, medicii, sportivii, artiştii şi oamenii de cultură care, anul acesta, au avut rezultate excepţionale. Pe lista premianţilor se numără şi firme, dar şi preoţi. Festivitatea de decernare a trofeelor va avea loc la Teatrul Muzical "Nae Leonard", vineri, de la ora 15.00. Panoplia Cetă­ţenilor de Onoare ai Galaţiului se îmbogăţeşte cu opt nume. Anul acesta, titlul de Cetăţean de Onoare va fi acordat post-mortem Arhiepiscopului Antim Nica al Dunării de Jos, sublocotenentului post-mortem Claudiu Marius Covrig şi colonelului ® Vasile Porumbel. Vor deveni Cetăţeni de Onoare ai Galaţiului două personalităţi ale învăţământului superior gălăţean: prof. dr. ing Rodica Segal şi prof. dr. ing Mircea Bulancea. Generalul de Brigadă Neculai Staicu Buciumeni şi contraamiralul de flotilă ® Traian Anderson vor primi aceeaşi înaltă distincţie. La propunerea Filialei Veteranilor de Război şi a Cancelariei primului ministru, colonelului ® Gheorghe Praporgicu îi va fi decernat importantul titlu de Cetăţean de Onoare.

Colonelul Praporgicu a fost singurul premiant care a avut trei voturi împotrivă. Motivaţia consilierilor care nu au dorit ca acestuia să i se decerneze titlul a fost un pasaj din documentul de prezentare a colonelului: "În perioada anilor 1948-1955, împreună cu elevii din compania pe care o comanda a participat la acţiuni de dislocare a elementelor duşmănoase din Banat în Câmpia Bărăganului, sau la prinderea elementelor ostile ce se ascundeau în Munţii Semenic din Carpaţii Occidentali"

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=28403

Au primit titlul "Premiul municipiului Galaţi"

Picoş Irina-Maria

Cosma Paul

Pocora Anca Maria

Dănăilă Dan

Hamza Daiana

Antohe C.Florin Mihai

Matei Gh. Nicoleta

Opricescu Gh. Irina

Opricescu Gh. Mariana

Axenie L. Cristian

Găureanu Boev D. Monica

Bolocan Andrei Sorin

Huzum Florentina

Cimpoi Marinela

Dorin Matei

Dediş Georgiana

Zaharia Andreea Alina

Conf.Universitar dr. Tutunaru Dana

Prof.Dr.Ing. Cristea Victor

Porgras Ana

Andrieş Elena

Budileanu Veronica

Pleşu Andreea

Badiu Teodora

Paul Buţă

Valentina Oneţ

Dr. Negulescu Iulia

Pc. Pr.Prof. Costel Bulgaru

Pc. Pr. Lucian Petroaia

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=3

Link to comment
Share on other sites

"În perioada anilor 1948-1955, împreună cu elevii din compania pe care o comanda a participat la acţiuni de dislocare a elementelor duşmănoase din Banat în Câmpia Bărăganului, sau la prinderea elementelor ostile ce se ascundeau în Munţii Semenic din Carpaţii Occidentali"

Participare la război, ...poate. Dar participare timp de şapte ani la eliminarea "duşmanilor poporului"... aşa ceva făceau doar miliţienii şi securiştii ... şi nu intra oricine în asemenea structuri.

Link to comment
Share on other sites

Haideţi să vă zic una foarte tare! Se pare că, de fapt, CV-ul omului sună cam aşa: "În perioada anilor 1948-1955, împreună cu elevii din compania pe care o comanda NU a participat la acţiuni de dislocare a elementelor duşmănoase din Banat în Câmpia Bărăganului, sau la prinderea elementelor ostile ce se ascundeau în Munţii Semenic din Carpaţii Occidentali".

Şi-uite-aşa, din cauza unei dactilografe, se poate distruge o carieră. Sau poate nu... pentru că în CV-ul meu nu scrie "DCP NU a fost preşedintele României". Încă n-am înţeles rostul frazei cu NU în CV :?:

Link to comment
Share on other sites

Ca în Caragiale

Comunist, dintr-o greşeală de tipar

* Un veteran de război a fost transformat în torţionar al vechiului regim * Dintr‑o greşeală de tipar, o omisiune, colonelului Gheorghe Praporgicu i‑au fost puse în cârcă deportările în Câmpia Bărăganului şi vânătoarea de partizani din perioada anilor 1948‑1955 * Colonelul nu a fost niciodată membru PCR, ba mai mult, a suferit represiunile vechiului sistem pentru că era ginerele unui fost senator de Dâmboviţa

Aleşii locali, în marea lor majoritate, au grijă să nu fie niciodată punctuali la şedinţa ordinară, pentru ca întrunirea să nu înceapă cumva la ora stabilită, nu se omoară să propună proiecte de hotărâri de Consiliu Local ba, mai grav, se pare că nici măcar nu citesc ceea ce votează.

La şedinţa Consiliului Local de joi, ordinea de zi de numai zece puncte a fost epuizată în aproximativ o jumătate de oră. Aleşii au votat secret decernarea titlului de Cetăţean de Onoare al municipiului Galaţi mai multor personalităţi ale oraşului. După cum v‑am informat de ieri, panoplia Cetăţenilor de Onoare ai Galaţiului se îmbogăţeşte cu opt nume noi. Printre gălăţenii care vor fi distinşi cu acest trofeu se află şi dl colonel ® Gheorghe Praporgicu. Domnia sa a fost singurul premiant care a avut trei voturi împotrivă. Motivaţia consilierilor care nu au dorit ca acestuia să i se decerneze titlul a fost un paragraf din documentul de prezentare a colonelului: "În perioada anilor 1948‑1955, împreună cu elevii din compania pe care o comanda a participat la acţiuni de dislocare a elementelor duşmănoase din Banat în Câmpia Bărăganului, sau la prinderea elementelor ostile ce se ascundeau în Munţii Semenic din Carpaţii Occidentali". O asemenea activitate gravă, cuprinsă într‑un CV, a fost şocantă pentru noi. Părea absurd că un om care a participat la deportări şi la vânătoarea de partizani să fie declarat Cetăţean de Onoare, aşa că am încercat să aflăm cum este posibil aşa ceva.

"Dacă e adevărat, îi retrag titlul"

Dimineaţă, l‑am contactat pe primarul Dumitru Nicolae, care a fost surprins la aflarea informaţiilor despre dl colonel Praporgicu, deşi semnează expunerea de motive a proiectului de hotărâre. "Dl colonel Praporgicu a fost propus de Cancelaria Primului Ministru şi de Asociaţia Veteranilor de Război a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Dacă este adevărat ceea ce spuneţi, indiferent ce a votat Consiliul Local, eu nu îl mai premiez". Nu am reuşit să‑l contactăm nici pe preşedintele Comisiei de Cultură, dr. Gheorghe Bugeag, cel care alături de colegii săi a avizat favorabil proiectul de hotărâre. Or fără acest raport, proiectul nu ar fi intrat pe ordinea de zi a şedinţei CL. Ulterior, ne‑a contactat dna Viorica Palade, şefa Direcţiei de Administraţie Publică Locală, care ne‑a explicat că la mijloc este o greşeală de scriere. CV‑ul dlui Praporgicu a fost redactat cu o omisiune: un "nu". De fapt, pasajul din CV spunea că dl colonel "împreună cu elevii din compania pe care o comanda NU a participat la acţiuni de dislocare a elementelor duşmănoase din Banat în Câmpia Bărăganului, sau la prinderea elementelor ostile ce se ascundeau în Munţii Semenic din Carpaţii Occidentali".

Cum să pătezi onoarea unui om

Despre şocul pe care l‑a suferit dl colonel Praporgicu şi familia sa aveam să aflăm de la nora dlui colonel, dna Nina Praporgicu. Dna Praporgicu ne‑a povestit că tatălui său socru, ajuns la respectabila vârstă de 85 de ani, pur şi simplu i s‑a făcut rău când a citit ieri dimineaţă "Viaţa liberă". Nu numai că domnia sa nu a participat la deportări, dar nici măcar nu a fost membru PCR. Mai mult, a suferit pentru faptul că soţia sa era fiica unui senator de Dâmboviţa. Militar de carieră, dl Praporgicu şi‑a pus viaţa în slujba armatei. Mai mult, fiul şi nepotul dlui colonel Praporgicu sunt în slujba armelor, militari de carieră.

N‑a văzut nimeni?!

Desigur, toată situaţia care frizează absurdul şi care l‑ar fi putut îmbolnăvi, dacă nu mai rău, pe colonelul Gheorghe Praporgicu ar fi putut fi evitată dacă aleşii s‑ar fi obosit să citească documentele proiectelor de hotărâre pe care le‑au votat. Cu siguranţă că s‑ar fi sesizat, şi‑ar fi pus întrebări şi situaţia ar fi fost îndreptată înainte ca onoarea dlui colonel să fie pătată. Din păcate, aleşii şi întregul aparat administrativ al Primăriei, plătit din banii noştri, au trecut cu vederea omisiunea din CV‑ul unui veteran de război şi astfel s‑a ajuns la o situaţie absurdă şi hilară. Toate acestea dovedesc dezinteresul consilierilor obişnuiţi cu rutina aprobării pe bandă rulantă a premiilor municipiului Galaţi, "tradiţie", iată, păguboasă, pe care aleşii, deşi aflaţi la început de mandat, o respectă cu sfinţenie.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=28426

Link to comment
Share on other sites

"În perioada anilor 1948-1955, împreună cu elevii din compania pe care o comanda NU a participat la acţiuni de dislocare a elementelor duşmănoase din Banat în Câmpia Bărăganului, sau la prinderea elementelor ostile ce se ascundeau în Munţii Semenic din Carpaţii Occidentali".

Hm... din cele scrise înţelegem că domnul colonel nu a participat la susnumitele acţiuni... dar la altele, în alte locuri, a participat?

E anapoda rău fraza asta... mă duce cu gândul că un oarecare a vrut să modifice un CV cu acel NU şi apoi a dat copy/paste unde nu trebuia...

Link to comment
Share on other sites

Eveniment-Prima Zi a Veteranilor SUPRAVIEŢUITORII

* După 106 ani de la adoptarea titlului "veteran de război" s‑a făcut dreptate * La Galaţi, contraamiralul Anderson a spus lucrurilor pe nume

Pentru prima oară, ieri a fost sărbătorită public Ziua Veteranilor! S‑a făcut dreptate", după cum spunea ieri unul dintre veteranii care a luat cuvântul în timpul ceremoniei de la Galaţi, desfăşurate în Piaţa Tricolorului din centrul Grădinii Publice. Reprezentanţi ai Prefecturii, Primăriei, mulţi veterani, câteva plutoane de militari de la mai multe arme, public cam tot pe atâta, fanfară, presă. În jurul autorităţilor, în cercul format, erau şi câţiva oameni politici (niciun şef de partid, dintre politicieni, doar primarul, venit cu îndatoriri oficiale) şi reprezentanţi ai câtorva etnii gălăţene. Alţi gălăţeni, aflaţi întâmplător cu copiii în Grădina Publică, au privit de sub copaci, de la distanţă mai mare. Bunicii le arătau cu mândrie picilor uniformele militare şi fanfara, aşteptând marşurile şi defilarea din final. Când cânta fanfara Centrului Cultural Dunărea de Jos, vedeai palmele câte unui bătrân, îmbrăcat umil, aşezându‑se ca în poziţia de drepţi, după atâţia ani de pace! Tot mai puţinii veterani erau adunaţi acum în jurul autorităţilor ca supravieţuitorii de pe pluta Meduzei, aşteptând adică să mai fie cruţaţi de valul vârstei şi al vremurilor. Ieri, mesajul ministrului Apărării Naţionale, Teodor Meleşcanu, a fost citit de prefectul Mihai Capră. Nu au putut lipsi imnurile României şi UE.

Pentru prima oară la astfel de ocazii festive, în care toată lumea spune ceea ce se aşteaptă ceilalţi, mesajul preşedintelui filialei A.N.V.R., contraamiralul Traian Anderson, a fost unul critic. Comparând recunoaşterea de altădată a eroilor cu cea de astăzi, dumnealui s‑a plâns că acum sunt foarte rare întâlnirile veteranilor cu autorităţile, Ťla nivelul judeţului, dar mai ales al Primărieiť, pentru a fi ascultat păsul supravieţuitorilor. De pildă, deşi scutiţi de dări prin lege, veteranii sunt siliţi să plătească impozit pentru terenul agricol. De acest impozit i‑a ajutat să scape, în judeţul nostru, prefectul, a mai spus dl Anderson.

Decretul semnat de regele Carol I pe 29 aprilie 1902, după ce o delegaţie a supravieţuitorilor Războiului de Independenţă venise să ceară suveranului respectul şi ajutorul cuvenite, statua ca acei bravi soldaţi să se numească veterani şi să fie iertaţi de griji, să li se asigure liniştea. Li s‑au dat câte 50 ha de pământ, aşa cum făceau după bătălii şi vechii voievozi. Or, astăzi veteranii sunt uitaţi, folosiţi doar ca piese de muzeu, a mai spus contraamiralul, cerând doar să se respecte legile. Mulţi din public l‑au aprobat, dând din cap. Veteranul a făcut şi un apel la conciliere naţională.

Colonelul în rezervă Gheorghe Praporgicu a vorbit şi dumnealui celor de faţă despre persecuţiile din timpul comunismului, împotriva celor care au luptat pe Frontul de Est, cu sovieticii. Pentru că a luptat la arma Jandarmi, dl Praporgicu a fost acuzat că a fost de partea regimului burghezo‑moşieresc şi scos din armată. Ghinionul tinerilor generaţiei sale a fost că s‑au născut între 1922 şi 1924, la timp pentru a participa la conflagraţia cu sute de mii de morţi, de dispăruţi sau deportaţi. Câte un Ion devenea, prin gulaguri, Ivan, sau câte un Mihai, Mişa Colonelul l‑a felicitat pe primar pentru iniţiativa de a premia cuplurile cu jumătate de veac de căsnicie şi a propus ca şi veteranii trecuţi de 90 de ani să fie astfel omagiaţi. El a cerut autorităţilor un lucru nici prea mult şi nici prea scump: să‑i privească pe veterani cu respect.

Nu era firesc să nu fie această zi de recunoştinţă din partea noastră, a celor care am văzut războiul doar romanţat, în filme, a spus prefectul Mihai Capră într‑o alocuţiune. Iar primarul Dumitru Nicolae, cu diagonala tricolorului peste piept, vizibil emoţionat, a mărturisit că a avut în familie trei participanţi la război. El a cerut coerenţă legislativă, căci deseori legile se bat cap în cap, aşa cum se întâmplă şi în cazul drepturilor veteranilor. Vor mai apuca însă aceasta ultimii supravieţuitori ai Războiului?

Comentariu foto: Contraamiralul Anderson a deplâns nerecunoştinţa urmaşilor...

Foto: Bogdan Codrescu

Link to comment
Share on other sites

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.