Alegerile din 30 noiembrie în date statistice

[dcp100168]

Miza scrutinului din 30 noiembrie - 315 mandate de deputat şi 137 de mandate de senator

Un număr de 315 mandate de deputat şi 137 de mandate de senator vor fi acordate în urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie, fiind delimitate, în acest scop, un număr corespunzător de colegii uninominale. Cele 315 mandate de deputat vor putea fi suplimentate cu maximum 18 mandate, rezervate, prin lege, candidaţilor organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care sunt reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale.

Cei 18 candidaţi vor figura pe buletinele de vot din toate colegiile pentru alegerea membrilor Camerei Deputaţilor şi, în funcţiile de voturile strânse din toate circumscripţiile, vor putea intra în Parlament dacă vor acumula minimum 10 la sută din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe ţară pentru alegerea unui deputat.

În vederea alegerilor parlamentare au fost constituite un număr de 41 de circumscripţii electorale judeţene, o circumscripţie a Municipiului Bucureşti şi, pentru prima dată în istoria alegerilor generale din România, o circumscripţie electorală a cetăţenilor cu domiciliul în străinătate.

Fiecare judeţ, respectiv circumscripţie electorală, va fi reprezentată în Parlament de un număr de senatori şi deputaţi stabilit în funcţie de numărul de locuitori ai judeţelor şi de norma de reprezentare. Astfel, un deputat va reprezenta în Parlament 70.000 de locuitori, iar un senator 160.000 de locuitori.

Pentru alegerea deputaţilor şi senatorilor au fost delimitate un număr de 315 colegii uninominale pentru deputaţi şi 137 de colegii pentru senatori.

Delimitarea colegiilor uninominale a fost propusă de o comisie parlamentară special constituită şi a fost stabilită prin hotărâre de Guvern.

Potrivit acestei delimitări, cele mai multe mandate de deputat vor fi atribuite în circumscripţia 42 Bucureşti (28 de mandate), în judeţele Iaşi şi Prahova (12 mandate), urmate de judeţele Bacău, Cluj, Constanţa, Dolj, Suceava, Timiş. Câte 9 mandate de deputat vor fi repartizate în circumscripţiile Argeş, Bihor, Galaţi, câte 8 în judeţele Braşov, Dâmboviţa, Mureş, Neamţ, în timp ce din circumscripţiile Arad, Buzău, Hunedoara, Maramureş, Olt şi Vaslui vor merge în Parlament un număr de şapte deputaţi. Judeţele Botoşani, Gorj, Sibiu, Teleorman, Vălcea, şi Vrancea vor fi reprezentate în Parlament de câte 6 deputaţi, aceste circumscripţii fiind împărţite, în acest sens, în câte şase colegii de deputaţi. Un număr de cinci colegii pentru alegerea membrilor Camerei Deputaţilor vor avea judeţele Alba, Brăila, Caraş-Severin, Călăraşi, Harghita, Satu Mare. Cel mai mic număr de deputaţi - 4 - vor fi aleşi în Circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul în afara României, în circumscripţiile Bistriţa-Năsăud, Covasna, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Mehedinţi, Sălaj şi Tulcea.

În schimb, cel mai mulţi senatori din Parlamentul României, în număr de 12, vor proveni din circumscripţia 42 Bucureşti, în timp ce la polul opus, cu doar doi senatori în Legislativ, vor fi judeţele Alba, Bistriţa –Năsăud, Brăila, Caraş Severin, Călăraşi, Covasna, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Ilfov, Mehedinţi, Satu Mare, Sălaj, Tulcea, Vrancea şi din Circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul în străinătate. Câte cinci senatori vor avea judeţele Dolj, Iaşi şi Prahova, câte patru judeţele Argeş, Bacău, Bihor, Cluj, Constanţa, Galaţi, Mureş, Suceava, Timiş. Alegătorii din judeţele Arad, Botoşani, Buzău, Dâmboviţa, Hunedoara, Maramureş, Neamţ, Olt, Sibiu, Teleorman, Vaslui şi Vâlcea vor trimite în Legislativ câte trei senatori.

[dcp100168]

Peste trei milioane şi jumătate de alegători din Moldova, aşteptaţi la alegerile parlamentare

Peste trei milioane şi jumătate de alegători sunt aşteptaţi, duminică, la primele alegeri parlamentare uninominale, care vor fi organizate în aproape o sută de colegii electorale din judeţele Iaşi, Bacău, Neamţ, Botoşani, Suceava, Vaslui, Galaţi şi Vrancea, unde au intrat în cursă 630 de candidaţi.

În judeţul Iaşi, duminică sunt aşteptaţi la urne un număr de 672.370 de alegători, pentru cele 17 mandate de parlamentari în judeţ concurând 114 candidaţi reprezentând opt formaţiuni politice. În judeţul Iaşi vor fi organizate 676 de secţii de votare, din care 230 în municipiul Iaşi, fiind tipărite în total aproximativ 1,5 milioane buletine de vot. Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi, în 60 de şcoli vor fi amenajate secţii de votare. Conducerea Prefecturii ieşene a avut mai multe întâlniri cu primarii localităţilor din judeţ, aceştia din urmă fiind atenţionaţi cu privire la necesitatea derulării în mod corect a procesului electoral în ziua votului. În fiecare secţie de votare vor fi instalate două urne fixe, una pentru Senat, iar cealaltă pentru Camera Deputaţilor, precum şi o urnă mobilă care va fi folosită în cazul în care există solicitări din partea persoanelor care nu se pot deplasa. În cursa electorală s-au înscris 114 candidaţi, reprezentând opt formaţiuni politice. Au depus liste complete de candidaţi PDL, PSD, PNL, UDMR, PNG şi PRM. Partidul Verde Ecologist are nouă candidaţi, în timp ce Partidul Popular şi al Protecţiei Sociale participă la alegerile din judeţul Iaşi cu trei candidaţi, toţi fiind membri ai aceleiaşi familii. Din cei 17 candidaţi ai UDMR, doar unul are domiciliul în Iaşi, Adrian Christescu, totodată consulul onorific al Ungariei la Iaşi, acesta candidând pentru deputaţi într-un colegiu din municipiul Iaşi. Din partea PNG s-au înscris în cursă şi două rude ale liderului partidului, Gigi Becali, acestea având domiciliul în Ilfov, respectiv Bucureşti. Din cele 17 colegii uninominale existente în judeţul Iaşi cinci sunt de senatori, iar douăsprezece de deputaţi. Cel mai mic colegiu de senator numără 115.477 alegători (colegiul 2), iar cel mai mare numără 153.994 alegători (colegiul 1). La deputaţi, colegiul cel mare are 64.410 alegători (colegiul 8), iar cel mai mic numără 44.315 alegători (colegiul 2). În campania electorală au fost semnalate mai multe incidente, o parte dintre candidaţi acuzând că persoane din echipele lor de campanie au fost bătute de simpatizanţi ai contracandidaţilor. De asemenea, unii candidaţi au semnalat că o parte dintre afişele şi bannerele lor sunt distruse, în timp ce alţi candidaţi au acuzat diverse instituţii că se implică în campania electorală. Astfel, în colegiul de deputaţi Târgu Frumos, candidatul liberal Valerian Sălăvăstru a acuzat că un tânăr din echipa sa de campanie, prins că rupea afişe cu PDL, a fost lovit de simpatizanţi PDL, dar şi de candidatul PDL Liviu Bulgaru, sosit imediat la faţa locului. Totodată, el a acuzat Poliţia că încearcă să muşamalizeze acest incident. La rândul său, candidatul PDL într-un colegiu senatorial din judeţ, Lucian Flaişer a susţinut că a fost ameninţat telefonic de liberalul Cristian Adomniţei (candidat la deputaţi), acesta din urmă reproşând că "echipe" PDL îi distrug afişele. De asemenea, o femeie din localitatea Mirosloveşti a reclamat faptul că a fost bătută de tatăl primarului PSD din localitate întrucât a interzis lipirea pe gardul casei sale a unor afişe ale candidatului PSD la deputaţi, Neculai Răţoi. Chiar în ultima săptămână de campanie, liderul PSD Iaşi Gheorghe Nichita a acuzat doi candidaţi, de la PNL, respectiv PDL, din zona Paşcani, că oferă alegătorilor mită electorală, reprezentând cutii cu vopsea, var lavabil şi perdele. "Surpriza" campaniei electorale a venit din partea şefului Consiliului Judeţean Iaşi, Constantin Simirad, membru PSD, care a apărut pe afişe şi bannere alături de fiul său, Lucian Simirad, candidat PNL la Camera Deputaţilor.

În judeţul Neamţ, din cei 566.059 de locuitori, un număr de 473.384 au drept de vot şi sunt aşteptaţi să participe la alegerea celor 11 parlamentari de Neamţ - opt deputaţi şi trei senatori. În această circumscripţie sunt organizate 465 de secţii de votare, iar la colegiile de deputaţi cel mai mare din punct de vedere al numărului de alegători este colegiul numărul 5, care are înscrişi pe listele permanente 75.191 de alegători, iar cel mai mic colegiu de deputaţi ca număr de alegători este colegiul 7 din zona Târgu Neamţ, unde sunt înscrişi 63.139 de alegători. La Senat, colegiul cu cel mai mare număr de alegători este cel din zona Roman, care are arondaţi 222.134 de alegători, iar cel mai mic număr de alegători, 136.934, este în colegiul 3, care are însă cea mai mare suprafaţă. În judeţ s-a finalizat tipărirea celor 1.041.600 buletine de vot şi urmează ca acestea să fie distribuite pe localităţi şi apoi în secţii de votare, iar pentru desfăşurarea votării în Neamţ vor fi folosite 1.970 de ştampile cu menţiunea "Votat". Pentru organizarea alegerilor din Neamţ a fost alocată suma de 1.257.000 lei, din care 410.000 lei pentru cheltuielile de personal, dar fondurile sunt însă insuficiente pentru plata tuturor specialiştilor şi a persoanelor implicate în procesul electoral, iar Prefectura Neamţ a solicitat suplimentarea bugetului cu 1.455.558 lei. Pentru cele 11 colegii din Neamţ (opt pentru alegerea deputaţilor şi trei pentru alegerea senatorilor) s-au înscris 70 de candidaţi, iar şase partide - PDL, UDMR, PSD+PC, PNL, PNG-CD şi PRM - au liste complete, în timp ce Alianţa Politică Partidul Verde Ecologist are doar trei candidaţi pentru colegiile de senatori. De asemenea, în judeţul Neamţ s-a înscris şi un candidat independent în colegiul 4 pentru Camera Deputaţilor, în zona municipiului Roman şi comuna Ion Creangă. Dintre cei 12 parlamentari nemţeni din legislatura 2004 - 2008 numai şase mai încearcă să obţină un mandat în judeţul Neamţ. Ceilalţi fie s-au retras, fie au căutat colegii în care să fie mai cunoscuţi. Cei care-şi doresc un nou mandat în circumscripţia Neamţ sunt Marius Rogin, deputat PDL, Ioan Munteanu şi Răzvan Bobeanu, deputaţi PSD, Ioan Chelaru, senator PSD, Dorin Ursărescu, deputat PNL şi Şerban Strătilă, senator PNL. În Neamţ, PDL a căutat să atragă candidaţi cu nume sonore, preşedintele filialei, Gheorghe Ştefan, spunând că vrea ca partidul său să câştige detaşat alegerile parlamentare. Astfel, el a încercat fără succes atragerea lui Dumitru Dragomir, apoi a fost refuzat de Mona Muscă. S-a îndreptat apoi spre patronul Altex, Dan Ostahie, care a acceptat să candideze, însă după nici 24 de ore de la anunţarea candidaturii s-a răzgândit. În criză de timp, Gheorghe Ştefan a recurs la personalităţi locale. Astfel, printre candidaţii PDL se numără fostul prefect Toader Mocanu, fostul subprefect Vasile Şendrea, doi primari, Alexandru Drăgan, aflat la al cincilea mandat în comuna Taşca şi Vasile Panaite, un tânăr care a câştigat în vară un nou mandat de primar la Dragomireşti cu peste 80 la sută din voturi. La PSD se remarcă revenirea a doi foşti parlamentari care se retrăseseră din politică în 2004 după ce primiseră eticheta de "baroni locali": Culiţă Tărâţă şi Iulian Ţocu. Candidaturile lor au stârnit, dealtfel, şi cele mai aprigi controverse. Culiţă Tărâţă a fost acuzat că a împărţit, prin oamenii săi, porci, vin şi diverse pachete cu produse alimentare pentru a-i determina pe nemţenii din Colegiul 3 Camera Deputaţilor (Roznov) să-l voteze. Campania electorală în judeţul Neamţ a fost, în general, lipsită de incidente, plângerile depuse la Biroul Electoral Judeţean vizând în special afişajul excesiv, arterele judeţului fiind într-adevăr colorate în portocaliu din cauza afişelor lipite pe clădiri, garduri, stâlpi, copaci, panouri. Au lipsit dezbaterile şi confruntările între candidaţi, deşi au fost unii mai curajoşi care au lansat astfel de invitaţii.

În judeţul Botoşani, patru partide, UDMR, PNG-CD, PNL şi PRM şi alianţa politică PSD+PC au depus liste complete de candidaţi pe cele nouă colegii. Lor li se adaugă PDL, care are liste incomplete în urma decesului unui candidat, Partidul Verde Ecologist, care are candidat la Senat în Colegiul Botoşani şi Partidul Popular şi al Protecţiei Sociale, cu candidat în Colegiul 6 Botoşani. Numărul candidaţilor înscrişi în circumscripţia electorală Botoşani pentru alegerile uninominale parlamentare din noiembrie este de 55, dintre care 19 la Senat şi 36 la Camera Deputaţilor. Unul dintre candidaţii înscrişi în colegiul 5, Paul Ciprian Ionescu din partea PDL, a murit la sfârşitul lunii octombrie după ce a participat la o adunare electorală, iar în locul său PDL nu a putut propune un alt candidat, întrucât listele de candidaturi rămăseseră definitive. Cea mai mare competiţie pentru Senat este în Colegiul 1 Botoşani, unde sunt şapte candidaţi, în timp ce în celelalte două sunt câte şase. La deputaţi, concurenţa mai mare este în colegiul 6 din Botoşani, unde sunt şapte candidaţi, iar în rest câte şase. În circumscripţia electorală Botoşani sunt aşteptate la urne 368.849 de persoane cu drept de vot care urmează să aleagă şase deputaţi şi trei senatori.În judeţ vor fi organizate 415 secţii de votare şi au fost tipărite un total de 812.000 de buletine de vot.

În judeţul Suceava, vor fi organizate 532 de secţii de votare pentru alegerea celor zece deputaţi şi patru senatori, fiind aşteptate la urne 567.649 de persoane cu drept de vot. Pentru aceste alegeri au fost tipărite 1. 246 600 buletine de vot, din care jumătate pentru alegerea senatorilor şi jumătate pentru alegerea deputaţilor. În această circumscripţie colegiul electoral cu cel mai mare număr de alegători este cel pentru Senat, care include municipiul reşedinţă de judeţ, cu 168.744 alegători, iar cel mai mic, este colegiul nr.1 Vatra Dornei-Câmpulung Moldovenesc- Gura Humorului, cu 121.388 alegători, care are însă şi cea mai mare întindere, distanţa între cele mai îndepărtate puncte ale acestui colegiu fiind de 140 de kilometri. În ceea ce priveşte colegiile uninominale pentru deputaţi, cei mai mulţi alegători sunt în colegiul nr.4 Fălticeni, 66.742, iar cei mai puţini în colegiul nr 8 Siret, 49.604. În circumscripţia electorală Suceava s-au înscris 86 de candidaturi şi au depus liste complete PDL, PNL, PSD+PC, PRM şi PNG-CD, iar UDMR are cu un candidat la Camera Deputaţilor mai puţin, Alianţa Partidul Verde Ecologist, şi-a înscris un candidat într-un colegiu pentru Camera Deputaţilor şi un altul pentru Senat, fiind înregistrată şi candidatura unui independent, Ionel Butnariu, în colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor, din municipiul Suceava. La PRM şi UDMR candidează şi soţul sau soţia preşedintelui organizaţiei judeţene. Astfel, la PRM preşedintele organizaţiei, Gheorghe Acatrinei, candidează pentru Senat în colegiul Vatra Dornei-Gura Humorului, soţia sa, Stela Acatrinei, candidează pentru Senat în colegiul 2, în zona municipiului Suceava, iar la UDMR, preşedintele organizaţiei, Clara Hapenciuc, candidează la Senat. Soţul său, Vladimir Hapenciuc, candidează pentru Camera Deputaţilor în colegiul 2, Suceava. Tot la UDMR, candidează pentru Camera Deputaţilor, în colegiul 1 Suceava, avocatul Dorin Andronic, care s-a înscris în această formaţiune în urmă cu trei ani. În colegiul nr. 8 din zona Siret se înfruntă doi foşti prim-miniştri - Eugen Bejinariu din partea PSD, fost premier interimar la tranziţia dintre guvernarea PSD şi cea a Alianţei D.A. şi Mircea Druc, din partea PDL, fost premier al Republicii Moldova. La intrarea în secţiile de votare care vor fi organizate în judeţul Suceava vor fi amplasate anunţuri în care se atrage atenţia că este interzisă fotografierea sau filmarea buletinelor de vot.

În judeţul Bacău, vor fi organizate 601 secţii de votare, unde sunt aşteptate 598.825 de persoane cu drept de vot. Pentru buna desfăşurare a procesului electoral au fost tipărite câte 660.000 ce buletine de vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi pentru Senat şi în secţii vor fi distribuite cele 490.000 de timbre autocolante şi 3.500 de ştampile cu menţiunea "Votat". Securitatea pe parcursul procesului electoral va fi asigurată de efective ale Poliţiei şi Jandarmeriei. Un număr de 578 de secţii de votare vor beneficia de legături telefonice asigurate de STS cu telefoane mobile, iar cu restul de 23 secţii de votare se va comunica prin legături asigurate de Romtelecom. Fondurile totale necesare pentru organizarea alegerilor parlamentare pentru judeţul Bacău sunt de 3,4 milioane de lei. În circumscripţia electorală Bacău, unde sunt 14 colegii uninominale, din care patru pentru Senat şi zece pentru Camera Deputaţilor, au depus liste complete Alianţa politică PSD+PC, PDL, PNL, PRM, PNG-CD şi PPPS, UDMR a depus 12 candidaturi, iar Alianţa electorală Partidul Verde Ecologist, are patru candidaţi. În judeţul Vaslui, pentru scrutinul din 30 noiembrie au fost organizate un număr total de 486 secţii de votare, fiind aşteptate la vot 367.951 de persoane care trebuie să aleagă cei zece oameni politici ce vor reprezenta judeţul în Parlamentul României. Pentru Camera Deputaţilor s-au înscris, în cele şapte colegii, un număr de 63 de candidaţi, printre care se numără şi doi independenţi şi 19 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale. La Senat lucrurile sunt mai simple, având în vedere că pentru cele trei colegii şi-au depus candidatura doar formaţiunile politice care au liste complete şi la Camera Deputaţilor, ceea ce presupune un număr total de 18 candidaţi. Campania electorală în judeţul Vaslui a fost una aparent liniştită. Pe durata celor aproape patru săptămâni de campanie, la Inspectoratul de Poliţie al judeţului Vaslui au fost înregistrate şapte sesizări penale din partea unor formaţiuni politice, candidaţi sau persoane fizice. Dintre acestea, trei plângeri sunt ale candidatului PRM la Camera Deputaţilor, Anca Petrescu, care a reclamat furtul unor bannere de pe stâlpi. O altă sesizare, pentru care s-a întocmit dosar penal, a fost făcută de doi tineri din zona oraşului Negreşti, care susţin că au fost loviţi de preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Vasile Mihalachi (PSD), în timp ce lipeau pe un stâlp afişe electorale cu candidatul PDL. Poliţia mai are înregistrate şi trei sesizări privind infracţiuni prevăzute în Legea 35/2008, fiind vorba de "promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat". În toate cele şapte dosare penale, Poliţia derulează ancheta pentru a stabili persoanele vinovate.

În judeţul Galaţi, sunt aşteptate la vot 523.265 de persoane, care îşi vor putea alege parlamentarii în cele nouă colegii organizate pentru Camera Deputaţilor şi patru colegii pentru Senat. În judeţ vor exista 433 de secţii de votare, fiind tipărite 1.159.800 de buletine de vot pentru alegerea senatorilor şi a deputaţilor. În cursa electorală, în cele nouă colegii pentru Camera Deputaţilor s-au înscris 60 de candidaţi ai partidelor politice şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale. Ei se luptă pentru cele nouă posturi de deputat care vor reveni judeţului Galaţi după încheierea procesului electoral. Pentru câştigarea unui post de senator s-au înscris 27 de candidaţi care îşi vor disputa doar patru mandate ce revin judeţului Galaţi. Pentru buna desfăşurare a alegerilor, reprezentanţii Prefecturii au solicitat ca 1.300 de lucrători din cadrul MIRA să asigure derularea în condiţii de siguranţă a procesului electoral. Securitatea transporturilor de materiale electorale, paza secţiilor de votare, ordinea şi siguranţa publică vor fi asigurate de 800 de cadre ale Inspectoratului Judeţean de Poliţie, 130 de cadre ale Inspectoratului Judeţean de Jandarmi, 385 de poliţişti de frontieră, 51 de lucrători din cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi 70 de poliţişti comunitari. La Galaţi, campania electorală a fost una anostă şi lipsită de consistenţă, spre deosebire de campaniile electorale precedente. Nu s-au înregistrat incidente majore, cu excepţia arestării unui candidat la Senat (Gheorghe Balâc, candidatul PNDC), acuzat de către procurorii DNA că ar fi încercat să mituiască un judecător pentru a obţine un verdict favorabil la finele unui proces comercial. Chiar şi în acest caz, preşedintele Biroului Electoral Judeţean Galaţi, Doru Benescu, a declarat că, deşi se află în arest, Gheorghe Balâc se va regăsi pe buletinele de vot la alegerile din 30 noiembrie.

În judeţul Vrancea, un număr de 320.037 de persoane sunt aşteptate la vot duminică pentru a alege şase deputaţi şi doi senatori care să-i reprezinte în Parlament, fiind tipărite aproape 800.000 de buletine de vot care au început deja să fie distribuite primarilor. Judeţul Vrancea a fost împărţit în şase colegii pentru Camera Deputaţilor şi două pentru Senat, unde sunt 60 de candidaţi - 42 la Camera Deputaţilor şi 18 la Senat -, liste complete depunând PSD, PNL şi PDL.