Jump to content

Galaţiul, în viziunea străinilor din oraş


Recommended Posts

Posted

Urare românească, made in Holland:

"Rămâneţi cu picioarele pe pământ!"

Sincer şi dezinvolt, Derek de Yong, angajat la Damen Galaţi, este unul din cei 50 de olandezi care au venit la Galaţi pentru că... aşa le‑a zis şeful lor! "Aşa s‑a şi întâmplat; mi‑a spus şeful că trebuie să vin aici, să construiesc nave. Şi am venit", râde Derek. Ce ştia despre România înainte de a veni aici? "Nothing!" Adică nimic..., traduce olandezul românizat. Pentru că Derek este, într‑adevăr, legat de România: este căsătorit cu o gălăţeancă, angajată tot la şantier, şi are şi o fetiţă de trei ani şi opt luni care... vorbeşte foarte bine româneşte, înţelege olandeza... În schimb, soţia mea nu înţelege nimic din olandeză...

Nu are dubii: este olandez şi fan al lui Feyenoord Rotterdam, însă merge la toate meciurile Oţelului. Îndeletniciri româneşti? "Aici poţi să pescuieşti foarte bine. În Deltă... noi nu avem somn, acasă, în Olanda", spune Derek. Îi place România, "este o ţară mare, care are foarte multe locuri frumoase de vizitat, însă în jurul Galaţiului nu ai unde să te duci să îţi petreci timpul liber. Dacă vreau să mă relaxez, merg patru ore la Braşov, la finii mei, sau la mare, dar aici în zonă, nu e nimic. În Olanda însă, poţi vizita grădini zoologice, muzee, parcuri".

Nu semănăm deloc cu olandezii, ne asigură Derek, "voi luaţi totul personal; dacă fac o observaţie, imediat unul din voi se uită la mine şi zice "adică zici ceva de mine?", "nu, nu am nimic cu tine, spun, aşa, în general", explică, amuzat, olandezul. În schimb, ne asemănăm cu spaniolii; unul din cumnaţii lui Derek este iberic şi "soţia mea se înţelege bine cu el" voi sunteţi latini...

Octavian Manolescu, translator de ocazie, îi aminteşte lui Derek o întâmplare în care acesta şi‑a dovedit... tenacitatea: în urmă cu câţiva ani, când Adrian Năstase, pe atunci premier, a vizitat Şantierul Naval, Derek a venit la muncă cu aparatul de fotografiat... Toţi au spus că nu va reuşi să facă fotografie cu premierul, însă el a pariat că va reuşi... Când era aproape de plecare şi Năstase trebuia să intre în microbuz, ţuşti! apare Derek şi îl ia după umeri pe premier şi face poză cu el... Acum câteva zile, când a venit Traian Băsescu, a vrut să facă poză şi cu el, însă... îl ştiau SPP‑iştii!", povesteşte Manolescu, completând: "Este genul de om care reuşeşte ceva când îşi pune în gând". Iar Derek îşi aminteşte cum a obţinut autograful lui Hagi: "Când a venit Hagi şi antrena pe Poli Timişoara, şi a jucat cu Galaţiul, i‑am luat şi lui autograf, mi‑a scris "cu plăcere" pe tricou".

"Sper ca viitorul românilor să meargă într‑o direcţie bună şi mai sper şi cred că românii îşi vor păstra lucrurile care îi definesc - familişti, ospitalieri şi darnici, ar fi în stare să îţi dea şi ultima bucăţică de pâine ca să te facă să te simţi bine. Le doresc să rămână cu picioarele pe pământ şi... La mulţi ani!", ne urează Derek.

De la Panetta

"Auguri per la festa nazionale della Romania!"

"Voi sunteţi molto generosi! Românii se ajută între ei, ceea ce străinii, afară, în alte ţări, nu fac!" Panetta Isidoro, italian încăpăţânat, aşa cum îi place să se recomande într‑o română mult mai corectă decât a unora dintre noi, face afaceri de şapte ani la Galaţi. Pizza, evident, şi, până anul trecut, ATV‑uri: "Le‑au stricat, a trebuit să o las! Mergeau rău cu ele, le‑au distrus pe toate", oftează Panetta, dar redevine vesel cât ai cere sos de roşii: "Despre România? Păi, eu m‑am căsătorit cu româncă, cu o gălăţeancă, Luca este băieţelul nostru. Românii ştiu să se distreze, sunt la fel ca italienii!".

Fără ifose de occidental cu nasul pe sus, Panetta se încurcă la o singură întrebare: "Defecte? Nu ştiu ce defecte să aibă românii... Poate că uneori sunt un pic invidioşi, un pic geloşi, pentru că le lipsesc lucruri pe care alţii le au. Nu văd întotdeauna ceea ce este exact sub nasul lor. Se duc şi muncesc în Italia sau Spania şi să ştiţi că acolo lucrurile nu merg foarte bine! Acesta este un puncto negro pentru români. Peste tot este criză, iar oamenii de afaceri pierd. Într‑adevăr aici este propaganda că te ajută statul şi U.E. să‑ţi deschizi o afacere, dar afli apoi că trebuie să faci tu investiţii, cu banii tăi şi abia apoi U.E. îţi dă jumătate din bani. Păi, cum? Că dacă un om are bani, nu mai cere, no? E tutto bătaie de giocco...".

Îşi mai aminteşte ceva: "Aaa, românul este învăţat să pună azi 100.000 de lei şi să scoată mâine 200.000! Pe când noi punem 100.000 astăzi şi aşteptăm şi după doi ani scoatem 2.000.000!". Din biroul său, aflat chiar în pizzeria al cărei proprietar este, Panetta este mândru să transmită Galaţiului că el a ales să trăiască aici. "O urare? De Ziua României? Să muncească puţin, să bea mult, să se distreze, că aşa sunt obişnuiţi şi la mulţi ani de Ziua României!".

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=28508

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.