Se construieşte aeroport la Galaţi?

Derago · October 17, 2014

Este an electoral! Era de asteptat sa apara iar astfel de declaratii...

dcp100168 · October 27, 2014

Forţaţi să construiască un aeroport în perioada interbelică, gălăţenii şi brăilenii nu reuşesc, de mai bine de două decenii, să reconstruiască unul nou

Acum 100 de ani, autorităţile centrale de la Bucureşti se rugau de cele din Galaţi să primească fonduri pentru construcţia unui aeroport, în timp ce în zilele noastre, în zona Galaţi - Brăila, proiectul unui aeroport a fost blocat de orgoliile din administraţia publică.

În 1921, comisia interimara a comunei Galati isi permitea sa refuze autoritatile centrale de la Bucuresti care doreau sa construiasca un aeroport in Galati. Acestea argumentau că aeroportul va da, în scurt timp, „Galaţiului o nouă viaţă comercială aproape aşa de intensă ca şi cea dată de navigaţiunea maritimă”.

Relaţia gălăţenilor cu Dunărea s-a dovedit mai puternică, asa ca autoritatile au căutat tot felul de subterfugii pentru a împiedica realizarea acestuia. „Justificau elucubrant imposibilitatea unei linii ”de navigaţiune aeriană”, deoarece ”a naviga înseamnă a voiaja pe mare, or este posibil de a voiaja pe mare în aer? Dacă este un drum de navigaţie, nu poate fi un drum aerian şi dacă este un drum aerian, nu poate fi un drum de navigaţie”, pentru ca, în continuare, întocmai ca în operele lui Caragiale, să facă şi câteva referiri la caracterul sacru şi inviolabil al proprietăţii aşa cum prevede Constituţia.”, ne spune consilierul Marius Mitrof, de la Direcţia pentru Cultură Galaţi, cel care lucrează acum la un material mult mai amplu despre povestea acestui aeroport.

Până la urmă, în 1924 a început construcţia unui aeroport, care a durat doi ani. Pe 24 iunie 1926, s-a deschis oficial traficul intern pe ruta Bucureşti-Galaţi. În prezenţa familiei regale, a suveranului, a membrilor corpului diplomatic, pe aeroportul din Băneasa a avut loc un miting de aviaţie, apoi familia regală a trecut în revistă cele două aparate comerciale tip De Havilland DH 9, care şi-au luat zborul spre Galaţi, fiecare având la bord câte un pasager voluntar.

Revenind in prezent, de 20 de ani autoritatile de la Galati se chinuie sa convinga autoritatile centrale sa construiasca un aeroport pentru megalopolisul Galati-Braila, dar nu reusesc. De altfel, marile investitii ocolesc Galatiul, de la Revolutie încoace.

În 2003, autorităţile din Galaţi şi Brăila anunţau cu destul tam-tam încheierea unui acord de parteneriat cu firma italiană Fin.Co.Ge.Ro pentru construirea unui aeroport internaţional, investiţie pentru care era necesară o sumă de aproximativ 50 milioane de euro, investitie care s-a blocat din pricina orgoliilor dintre judetele Galati si Braila.

Ulterior, prin 2007, CJ Brăila anunţa cu pompă că are ambiţia de a construi „cel mai mare aeroport din Europa de Est”, proiect estimat la aproximativ 300 milioane de euro, care a picat si el din cauza crizei economice, dar si din cauza disputelor dintre Galati si Braila.

adevarul.ro

dcp100168 · October 31, 2014

Fostul Aeroport Galaţi, îngropat sub betoane

* Prima cursă cu bani între Bucureşti şi Galaţi a fost efectuată în anul 1926 * Aeroportul a fost mutat la Suceava, probabil din cauza presiunilor sovietice

Începuturile aviaţiei române se confundă, în multe rânduri, cu istoria Galaţiului din primele decenii ale secolului trecut. Între oraşul nostru şi Bucureşti a fost efectuat primul zbor comercial şi civil din România. Timp de câteva decenii, la distanţă de doar cinci kilometri de centrul oraşului, a funcţionat unul dintre principalele aeroporturi din ţară. Acum, pe locul pistelor, instalaţiilor şi hangarelor s-a construit noul mall din Galaţi. Din păcate, nici măcar o simplă placă informativă nu este montată în oraş în amintirea acelei epoci de aur gălăţene. Singura astfel de placă a dispărut în moloz, sub cupele excavatoarelor, odată cu demolarea clădirii fostei ISCL.

108 hectare, în vestul oraşului

Informaţiile pe care le veţi citi în materialul de faţă ne-au fost puse la dispoziţie de jurnalista Violeta Ionescu şi vor putea fi găsite doar în monografia în pregătire "Galaţiul aviatic", semnată de aceasta şi de cercetătorul Dan Antoniu.
"Aeroportul Galaţi s-a născut din momentul în care Direcţia Aviaţiei Civile, depinzând atunci de Ministerul de Comunicaţii Român, a înaintat o cerere către Comuna (Primăria) Galaţi, pentru a solicita un teren în vederea înfiinţării acestuia. Comuna Galaţi a cedat atunci un teren din moşia Ţiglina, în suprafaţă de 108 hectare, situat în partea de vest a oraşului. Anul următor a început construcţia unui hangar, a depozitului de benzină, a uzinei electrice şi a locuinţei comandantului. Construcţiile au durat până în 1923", explică Violeta Ionescu.

Materialul "fără moarte" a făcut loc mallului

Un an mai târziu, primăria a mai donat 50 de hectare de teren pentru aeroport, putându-se face astfel legătura cu oraşul. Tot atunci începe şi construcţia celor cinci hangare pentru avioane, precum şi a clădirilor anexe pentru personalului militar. "Aceste clădiri erau proiectate să reziste atacurilor aeriene, fiind construite dintr-un material "fără moarte". Totuşi, civilizaţia modernă le-a venit de hac. Ele nu au putut fi dinamitate de conducerea ISCL, dar au fost până la urmă distruse de actualul proprietar al mallului instalat pe locul vechiului aeroport", mai spune Violeta Ionescu.

Primul zbor Galaţi - Bucureşti

În luna august a anului 1925, potrivit jurnalistei, au fost finalizate pregătirile pentru deschiderea primei linii aeriene comerciale, pe ruta Bucureşti-Galaţi-Chişinău şi retur. Prima cursă, neoficială, între Bucureşti şi Galaţi, a avut loc pe 15 iunie 1926. La bord se afla primul pasager cu plată din România, un negustor brăilean, Nicolae Anninos, care în momentul acela se afla la Bucureşti şi se grăbea să ajungă la Galaţi pentru încheierea unei afaceri.

Nouă zile mai târziu, Direcţia Aviaţiei Civile deschide oficial traficul aerian intern regulat, folosind avioane DH-9 şi Ansaldo. Prima rută a fost Bucureşti (Băneasa) - Galaţi - Iaşi - Chişinău. Comandantul aeroportului era atunci cpt.av. Banu Ion.

Aeroport principal şi vamal

"În 1930, Aeroportul Galaţi era considerat aeroport principal şi vamal. Era situat în partea de N-V faţă de centrul oraşului, la o distanţă de 5 Km. La 7 iunie 1934, după ce în anii precedenţi aici fuseseră organizate două importante mitinguri aeriene, are loc prima vizită a Regelui Mihai la Galaţi. Avea 13 ani şi era "doar Voevod". În nr. 1199/ 7 iunie 1934, ziarul „Acţiunea” anunţa: „Voevodul Mihai soseşte astăzi la Galaţi cu avionul. La aeroport, Alteţa Sa va fi întâmpinat de autorităţile oraşului, în frunte cu dnii: C. Ignat, prefectul judeţului, dl Lazăr, primarul municipiului, Septimius Codreanu, chestor".

38 de piloţi brevetaţi la Galaţi

În anul 1937, s-a inaugurat, în oraşul de la Dunăre, Şcoala de Aviaţie CFR. 38 de piloţi au fost brevetaţi, după ce au urmat cursurile acestei instituţii. Între anii 1940 şi 1941, Aeroportul Galaţi rămâne deschis chiar şi după izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial. Frecvenţa zborurilor a fost totuşi redusă, după ce o parte dintre avioanele civile au trecut în folosinţa aerodromurilor militare. Aerodromul militar al Flotilei 3 Aviaţie şi Aeroportul Galaţi aveau aceeaşi pistă de decolare şi aterizare.

Mutat la cererea sovieticilor

"Continuatoare a companiilor de aviaţie civilă LARES şi TARS, compania TAROM a fost înfiinţată în anul 1953. Cursele de pasageri cu plecare şi venire la Galaţi au continuat până în 1958, când Aeroportul Galaţi a fost desfiinţat şi mutat la Suceava. Una din ipotezele luării acestei decizii a fost cererea vecinilor de la est de a nu avea baze aeriene mai apropiate de 25 km faţă de graniţă", concluzionează Violeta Ionescu.

viata-libera.ro

dcp100168 · March 24, 2015

Galaţiul ar putea avea aeroport... la Brăila

Primăria municipiului Galaţi nu are doar studii de prefezabilitate pentru tunel pe sub Dunăre, realizate de firme din Coreea, Spania, Elveţia şi Germania, ci şi un studiu de prefezabilitate pentru un aeroport de cargo, realizat pe propria cheltuială, de o firmă italiană. Iniţial, potrivit primarului Marius Stan, acest aeroport pentru mărfuri era gândit pentru zona de dincolo de Braniştea, dar edilul crede că ar fi mai potrivit la Brăila. "Se poate purta o negociere cu brăilenii pentru ca acest aeroport să fie mutat în zona Zagna-Vădeni, unde va deservi ambele unităţi administrative. În felul acesta, se va produce acea dezvoltare a zonei intercomunitare, fără a mai avea nevoie de acordul politicului, care, de fiecare dată, a frânat procesul", a declarat primarul, la şedinţa extraordinară a Consiliului Local.

viata-libera.ro

dcp100168 · October 20, 2015

Istoria zbuciumată a celui mai controversat proiect de acum 100 de ani: aeroportul de pe care au zburat primele avioane de pasageri din ţara noastră

Gălăţenii au început să cocheteze cu ideea de a zbura, undeva în anul 1911, când Ioan Paulat obţinea aprobare de la Primăria Galaţi pentru construirea unui hangar provizoriu la intersecţia străzii Domnească cu strada Carol (astăzi strada Universităţii), necesar pentru construirea unui „hydroaeroplan militar”.

Ideea înfiinţării unui aeroport la Galaţi a fost pusă în aplicare după zece ani, când Consiliul de Miniştri a decis „construcţiunea şi exploataţiunea pentru navigaţiune aeriană pe rutele Bucureşti - Galaţi - Chişinău”. „Prin Decretul regal publicat în Monitorul Oficial din 11 martie 1921, regele a decretat de utilitate publică fondurile necesare punerii în practică a acestei hotărâri”, a spus Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

La 28 mai 1921, aşa cum reiese dintr-un document aflat la Serviciul Arhivelor Naţionale din Galaţi, Ministerul de Comunicaţie prin Direcţia Aviaţie, transmitea către Primăria comunei Galaţi, o cerere arătând că urmau să înceapă „lucrările pentru construcţiunea aeroportului Galaţi”, iar „singurul teren propriu unei asemenea lucrări este terenul situat la nord de Cimitirul ortodox al Galaţiului (Cimitirul Eternitatea de astăzi) până la tunelul căii ferate”, solicitând cedarea a 110 hectare din acel teren spre a evita formalităţile de expropriere pentru utilitate publică.

Aeroportul din Galaţi, destinat şi pentru liniile internaţionale

„Argumentau că aeroportul va da, în scurt timp, «Galaţiului o nouă viaţă comercială aproape aşa de intensă ca şi cea dată de navigaţiunea maritimă», Galaţiul fiind destinat, în opinia ministerului, să devină un mare aeroport atât pentru liniile interne, cât şi pentru cele internaţionale”, a explicat Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

Relaţia gălăţenilor cu Dunărea s-a dovedit mai puternică, deoarece, în urma solicitării Ministerului Comunicaţiilor pentru cedarea terenului în vederea construirii unui aeroport, au căutat tot felul de subterfugii pentru a împiedica realizarea acestuia. Astfel, în august 1921, Comisia Interimară arăta că dacă s-ar ceda terenul nu s-ar mai putea face împroprietărirea demobilizaţilor şi invalizilor de război, iar oraşul nu se va mai putea dezvolta.

„Într-un alt document se arăta că Primăria cedase gratuit în 1915, Ministerului de Război, vreo 6 hectare din acel teren, pentru a construi cazarma Regimentului 51 de Infanterie, iar într-un referat, unul din membrii Comisiei Interimare, se opunea cu vehemenţă justificând elucubrant imposibilitatea unei linii «de navigaţiune aeriană», deoarece «a naviga înseamnă a voiaja pe mare, or este posibil de a voiaja pe mare în aer? Dacă este un drum de navigaţie, nu poate fi un drum aerian şi dacă este un drum aerian, nu poate fi un drum de navigaţie» pentru ca, în continuare, întocmai ca în operele lui Caragiale, să facă şi câteva referiri la caracterul sacru şi inviolabil al proprietăţii aşa cum prevede Constituţia”, a explicat Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

În urma acestor demersuri ale Comisiei Interimare, la 31 august 1921, Ministerul Comunicaţiei, Direcţia Aviaţie, primeşte răspunsul că, «în şedinţa din 24 august curent», Comisia Interimară «a respins în unanimitate atât cererea de cedare, cât şi aceea de expropriere», terenul fiind absolut necesar pentru dezvoltarea industrială a oraşului şi pentru «construcţiuni de casă pentru invalizii de război şi pentru funcţionari», începând chiar parcelarea în acest scop.

De asemenea, în acelaşi refuz se mai arăta că, oraşul fiind înconjurat în trei părţi de apă, prin luarea acestui teren, s-ar face imposibilă dezvoltarea economică a Galaţiului prin construirea de case, fabrici şi stabilimente industriale. „Au fost sugerate alte terenuri pentru aeroport, cum ar fi la Bărboşi, Tuluceşti şi Fileşti. Documentul era semnat de preşedintele Comisiunii Interimare, G. Iorgala”, a spus Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi. În septembrie 1921, directorul Aviaţiei Civile din România, inginerul şef Mirea, transmitea o telegramă primarului din Galaţi, rugându-l să-i comunice data întrunirii comisiei în teren, deoarece trebuiau să înceapă urgent lucrările la aeroport.

Observând conservatorismul gălăţenilor şi lipsa de reacţie faţă de nou şi progres, intuind un război al nervilor printr-o lungă corespondenţă fără să se concretizeze ceva, Direcţia Aviaţiei, înaintează la 13 septembrie 1921, către primarul Galaţiului, o adresă categorică: „a vă comunica cele ce urmează pentru complecta dumneavoastră lămurire”.

„Adresa respectivă făcea referire inclusiv la anexa tratatului de la Versailles, unde statele aliate şi asociate, au hotărât să încheie convenţia, la 13 octombrie 1918, relativ la reglementarea navigaţiei aeriene, prin care se vedea necesitatea, ţinând cont de progresele până la acea dată a navigaţiei aeriene, favorizării, într-un scop pacific, a dezvoltării comunicaţiilor internaţionale aeriene. La această convenţie, se mai preciza în adresă, a aderat şi România, iar una din obligaţiile asumate de statele semnatare a fost aceea de a construi aeroporturi”, a explicat Marius Mitrof.

Galaţiul şi Varşovia, legate prin linia de comunicaţie aeriană

„Având în vedere importanţa economică a oraşului Galaţi şi «dezvoltarea la care este chemat în urma alipirii cu Basarabia», s-a căzut de acord ca prima linie de comunicaţie aeriană să lege Bucureştiul de Galaţi şi prin Chişinău să se lege Galaţiul cu Varşovia, prelungind, mai târziu, această linie până la Danzig. Deşi lucrările erau deja adjudecate, ele nu au putut demara din cauza diferendului dintre Primăria Galaţi şi minister, datorat, se pare, «faptului că marele public nu este convins de importanţa pe care o va avea navigaţiunea aeriană», a explicat Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

În partea de detalii a adresei se arăta că numai terenul ales îndeplineşte condiţiile pentru un aeroport, iar cele 110 hectare solicitate sunt absolut necesare, deoarece Galaţiul este socotit un aeroport principal. De asemenea, Direcţia Aviaţie mai menţiona că înţelege „opunerea unora dintre domnii consilieri”, transportul aerian fiind o chestiune nouă, încheind că dacă „s-ar construi aeroportul la Brăila ar fi exclus mai târziu să se mai facă alt aeroport la Galaţi”.

„Prin sentinţa din 1921 a Tribunalului Covurlui, 108 hectare din moşia Ţiglina, proprietatea comunei Galaţi, situată în partea vestică a oraşului şi la sud de tunelul CFR, au fost expropriate definitiv de către Ministerul Comunicaţiilor pentru aviaţia civilă (de interes militar- se spune în sentinţă)”, a mai precizat acesta.

La 16 mai 1924, Grupul 3 Aviaţie de Recunoaştere aducea la cunoştiinţa Primăriei că în curând va începe exploatarea liniilor aeriene şi că, având în vedere mutarea definitivă a Grupului 3 Aviaţie, este necesar mărirea terenului. La 21 iunie 1924, Comisia Interimară a oraşului Galaţi ceda încă aproximativ 50 ha. Astfel, Galaţiul se alegea pe lângă un aeroport civil şi cu unul militar care într-un final se vor comasa sub tutela Ministerului de Război. „Prin adresa 65 din 21 februarie 1924, a Aeroportului Galaţi se arăta că serviciul aeronautic în Galaţi va începe în primăvara anului 1924 cu intensitate şi de aceea avea nevoie ca Primăria să stabilească definitiv hotarele acestui aeroport pentru ca terenul să fie nivelat, să se monteze instalaţiile de balizaj necesare şi să se construiască şoselele care să facă legătura dintre aeroport şi oraş.

Lucrările au mai durat, astfel încât de abia în luna august 1925 s-au finalizat pregătirile pentru deschiderea primei linii aeriene comerciale, pe ruta Bucureşti-Galaţi-Chişinău”, a precizat Marius Mitrof.

Primul zbor Bucureşti - Galaţi

Primul zbor cu un călător plătitor a avut loc la 15 iunie 1926, cu puţin timp înainte de deschiderea oficială a liniei aeriene comerciale Bucureşti-Galaţi. Din cauza ploilor abundente din iunie 1926, linia ferată Buzău-Făurei-Galaţi devenise impracticabilă. Nicolae Anninos, un om de afaceri brăilean, aflat la Bucureşti trebuia să ajungă la Galaţi pentru încheierea unor tranzacţii, fiind în joc sume mari de bani, iar facarea nu putea fi amânată. „La solicitarea omului de afaceri, Ministerul de Război i-a permis să se deplaseze pe calea aerului de la Bucureşti la Galaţi. A achitat suma de 1.800 de lei şi, în ziua de 15 iunie 1926, cu un avion civil DH9, pilotat de plutonierul major Ion Negreanu, Nicolae Anninos a ajuns la Galaţi, nu înainte de a se fotografia împreună cu prietenii, pilotul şi personalul de serviciu în faţa avionului”, a declarat Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

Familia regală, prezentă la deschiderea oficială a traficului intern

La puţin timp, pe 24 iunie 1926, s-a deschis oficial traficul intern pe ruta Bucureşti-Galaţi. În prezenţa familiei regale, a suveranului, a membrilor corpului diplomatic, pe aeroportul din Băneasa a avut loc un miting de aviaţie, apoi familia regală a trecut în revistă cele două aparate comerciale tip De Havilland DH 9, care şi-au luat zborul spre Galaţi, fiecare având la bord câte un pasager voluntar. Avioanele au fost pilotate de locotenenţii: Oprişan, Opriş, Rosmetenciuc, de subofiţerii Negreanu, Onose, Perial, Constantinescu, Hagi Etem Ahmet şi Mihai Zeidei.

În scurt timp, ruta s-a extins pe traseul Bucureşti-Galaţi-Chişinău şi Bucureşti-Galaţi-Iaşi. Preţul unui bilet de avion pe ruta Bucureşti-Galaţi costa 1.200 de lei, având aceeaşi valoare ca a unui tichet de clasa I pentru transportul pe CFR, pentru ca în 1932 acestea să scadă cu 30%, astfel preţul unui bilet pe ruta Bucureşti Galaţi costa 480 de lei, pe ruta Galaţi-Constanţa preţul era de 595 de lei, pe ruta Galaţi-Chişinău un drum valora 560 de lei. De la Galaţi la Cernăuţi se plătea pentru un bilet suma de 630 de lei. Orice pasager avea dreptul la 10 kilograme de bagaj, iar orice kilogram în plus se plătea cu 1% din preţul biletului de pasager.

În anul 1927, aparatele de zbor DH 9 au fost înlocuite cu şase avioane tip Avia BH-25 de fabricaţie cehoslovacă.

Şcoală de pilotaj la Galaţi

„În anul 1932, Direcţia aviaţiei civile a hotărât înfiinţarea în Galaţi, a unei şcoli de pilotaj pentru tinerii civili cu vârsta între 18 şi 35 de ani. Partea teoretică urma să înceapă în toamna anului 1932 în aula Academiei de export (Şcoala comercială), iar partea practică urmând să se efectueze în primăvara anului următor, pe terenul aeroportului din Galaţi, folosindu-se avioane tip „Ycar” de provenienţă românească. Taxele pentru obţinerea brevetului variau între 15 şi 20.000 lei.

„Aeroportul din Galaţi aducea la cunoştiinţa publicului gălăţean că începând cu 13 august 1933, zborurile pe ruta Bucureşti-Constanţa se fac cu avioane «Farman-Titan» tip 190, cu patru locuri, pe ruta Bucureşti-Balcic, cu avioane S.A.F.A., cu trei locuri. În anul 1933, gălăţenii puteau zbura de la Galaţi până la Balcic cu avioane «Avia»”, a relatat Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

Cum arăta aeroportul gălăţean în anul 1933

Încadrate de grădini, două clădiri se răsfăţau în soare: una era a administraţiei, cealaltă era gara cu bufet, o casă de bilete, vama, poliţia şi magazia de bagaje. „Pretutindeni domnea o curăţenie exemplară. Uşile şi ferestrele erau vopsite în alb, iar clădirea în care era instalată gara era despărţită în două: gara propriu-zisă şi instalaţiile de energie electrică. Trecând în ateliere, un avion mare, biplan, tip Avia Bh 25 aştepta să fie reparat. Deodată un sunet prelung de sirenă se aude asurzitor, anunţând plecarea avionului de Constanţa. Pasagerii urcau în cabină, pilotul se aşezase la locul său. La un semn «helicea îşi începe zbârnâitul», iar avionul se înălţa spre cer, ca o pasăre cu aripile larg deschise. A făcut un ocol larg şi apoi a luat drumul către meleagurile dobrogene”, a explicat Marius Mitrof.

Aeroportul din Galaţi era deservit de două tipuri de avioane. Monoplane Junkers F 13 care aveau de trei ori pe săptămână ruta Bucureşti-Galaţi-Iaşi-Cernăuţi şi biplanele Avia Bh 25 care mergeau zilnic Galaţi-Chişinău-Iaşi şi Galaţi-Constanţa-Balcic.

La 20 august 1935, subsecretarul de stat al aerului informa Primăria din Galaţi că aeroportul este lipsit de mijlocul de transport între aeroport şi oraş, iar personalul aeroportului nu are uniforme. Astfel că Primăria a solicitat temeiul pentru ca autoritatea comunală să înlesnească mijlocul de transport între aeroport şi oraş. Răspunsul Ministerului de Interne din septembrie 1935 a fost tranşant: „Avantajul pentru municipiu de a avea un aeroport, vă dă dreptul a satisface cererea subsecretarului de stat, din bugetul acelui municipiu.” „În 1936, Primăria Galaţi aloca 450.000 lei pentru demarcarea laterală a terenului, executarea centrului, reparaţii clădiri, procurarea unei autocamionete tip aviaţie pentru transport pasageri”, a spus Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

De Sfântul Ilie, pe 21 iulie 1937, într-un zbor de propagandă al aviaţiei civile, pe aerodromul din Galaţi, ateriza avionul „România”, un trimotor al aviaţiei civile, cel mai mare avion al aviaţiei noastre comerciale. La bord se aflau doisprezece ziarişti acreditaţi pe lângă ministerul aerului şi trei persoane din echipaj, avionul fiind pilotat de pilotul Evghenovici. La 9 septembrie 1937, ziarele locale anunţau că „Galaţii au devenit un Centru Comercial Aeronautic graţie avioanelor L.A.R.E.S.”, fiind prezentate rutele de zbor de la Galaţi şi spre Galaţi, orarul şi preţul biletelor. Zborurile erau zilnice, mai puţin duminică.

„Pe 20 septembrie 1937, la iniţiativa şi sub preşedinţia prefectului judeţului Covurlui, C. Ignat, se constituia comitetul Fondului pentru cumpărarea avionului «Covurlui», apelul său sintetizând o realitate «Dăruind judeţului un avion, dăruim Ţării încă o armă de luptă!»”, a explicat Marius Mitrof. Săptămânal sumele strânse urmau să fie depuse la Banca Naţională pentru contul Comandamentului Garnizoanei şi Prefectului de Judeţ cu specificaţia «Pentru avionul Covurlui», însă gestionarea defectuoasă a sumelor a făcut ca aparatul de zbor să nu mai poată fi achiziţionat.

Aeroportul, distrus de bombardamente

„A venit urgia celui de-al Doilea Război Mondial când, în cadrul «Operaţiunii Frantic», la 6 iunie 1944, avioanele aliate au bombardat Galaţiul şi aeroportul. Bombele lansate de la 8.000 de metri au lovit partea estică a pistei, hangarele, casele din vecinătate şi Spitalul «Izolarea» (astăzi Spitalul de Boli Infecţioase). Pagubele au fost mici dacă ne referim la faptul că, la ora atacului, nu se afla niciun avion pe pistă, în afara celor aflate în hangare, la reparat”, a declarat Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

După război, aeroportul din Galaţi a mai funcţionat câţiva ani. În 1958, sub motivul că aeroportul din Galaţi nu este eficient mergând pe pierdere, acesta a fost desfiinţat. Pe amplasamentul acestuia, după sistematizarea oraşului, s-a construit Fabrica de Sârmă, Cuie şi Lanţuri, multe dintre hangare fiind folosite în continuare în sistemul de producţie, s-au trasat noi străzi, s-au mai construit alte câteva fabrici, iar din 1970, a început construirea Cartierului Aeroport, cu blocuri muncitoreşti.

În anul 2013, cu o rapiditate demnă de invidiat, o firmă străină a pus la pământ ultimele urme ale aeroportului din Galaţi, demolând Fabrica de Sârmă, Cuie şi Lanţuri cu hangarele aferente şi construind un modern spaţiu comercial, un mall.

adevarul.ro

dcp100168 · June 23, 2016

Acum 90 de ani, prima linie aeriană din ţară: Galaţiul a avut aeroport timp de 35 de ani

În total contrast cu supranumele actual de pol al sărăciei şi al şomajului, Galaţiul era, la început de secol XX, unul dintre cele mai mari, însemnate şi înfloritoare oraşe ale României Mari. Culmea, oraşul era încă departe de a cunoaşte dezvoltarea industrială pe care a cunoscut-o în perioada comunistă. Cu toate acestea, Galaţiul era apreciat în epocă pentru intensa activitate comercială şi diplomatică pe care o găzduia. Nu este astfel de mirare că prima linie aeriană din România a fost cea dintre Bucureşti şi Galaţi. Se întâmpla în urmă cu exact 90 ani şi decizia era luată de Direcţia Aviaţiei Civile din România.

De ce Galaţiul

“Vorbim de anul 1926, atunci când Basarabia aparţinea încă României. În acest context, Galaţiul era văzut ca un punct nodal important între Basarabia şi Muntenia. În acelaşi timp, Galaţiul era şi un important port la Dunăre. Foarte mulţi negustori străini aveau deschise afaceri aici, iar interesul acestor comercianţi era să ajungă cât mai repede la Galaţi, din diverse destinaţii. Puteau ajunge şi cu trenul sau cu vaporul, însă drumul dura mult mai mult”, a explicat jurnalista Violeta Ionescu, coautoare, alături de cercetătorul Dan Antoniu, a cărţii “Galaţi, o poveste cu aviatori” (Editura Muzeului de Istorie Galaţi, 2015 - n.r.).
Cu nouă zile înainte de inaugurarea primei linii aeriene interne, a avut loc primul zbor, neoficial, între Bucureşti şi Galaţi. La bordul avionului se afla primul pasager cu plată din România, un negustor brăilean, Nicolae Anninos, care în momentul acela era la Bucureşti şi se grăbea să ajungă la Galaţi pentru încheierea unei afaceri.

Galaţiul a avut aeroport timp de 35 de ani

Galaţiul a putut sta în aceeaşi companie selectă cu Bucureştiul datorită faptului că în oraşul nostru funcţiona deja de câţiva ani un aeroport civil. “Se poate spune că “actul de naştere” al Aeroportului Galaţi s-a plămădit din momentul în care Direcţia Aviaţiei Civile, care atunci depindea de Ministerul de Comunicaţii, a înaintat o cerere către Comuna (Primăria) Galaţi, în 1921, prin care solicita un teren în vederea înfiinţării acestuia. Comuna Galaţi a cedat atunci un teren din moşia Ţiglina, în suprafaţă de 108 hectare, situat în partea de vest a oraşului”, scriu Violeta Ionescu şi Dan Antoniu în lucrarea amintită. Anul următor a început construcţia unui hangar, a depozitului de benzină, a uzinei electrice şi a locuinţei comandantului. Construcţiile au durat până în 1923, iar Aeroportul Galaţi a funcţionat aici până în 1958, atunci când a fost desfiinţat, la cererea sovieticilor, şi mutat la Suceava. Aeroportul Galaţi a fost situat aproximativ pe locul actualului mall din cartierul Aviaţiei.

viata-libera.ro

dcp100168 · January 13, 2017

Dezvăluirile noului ministru Viorel Ştefan. Cum a fost cât pe-aici să avem aeroport la Galaţi

Nu este o glumă, ci o iniţiativă relatată de noul ministru de Finanţe, deputatul PSD Viorel Ştefan, la prima şi singura conferinţă de presă susţinută în mandatul parlamentar anterior, la Galaţi, în noiembrie 2016. Deputatul Viorel Ştefan a fost întrebat cu insistenţă, de jurnalişti, ce a făcut pentru gălăţenii care l-au votat. Viorel Ştefan e susţinut că a făcut legi bune pentru toţi românii, nu doar pentru gălăţeni.

Când i s-a reamintit de proiecte majore precum drumul expres sau centura ocolitoare a Galaţiului, obiective de investiţii care ar fi putut fi susţinute la nivel naţional, Viorel Ştefan şi-a amintit că a avut, totuşi, o iniţiativă.

„Dacă am fi dialogat în timp util, probabil că v-aş fi spus atunci că am avut ideea de realizare a unui aeroport la Galaţi, că primarul şi colaboratorii lui de la vreme aceea au fost puşi în legătură cu un consilier al prim-ministrului, pe care l-am adus la Galaţi. Recunosc că atunci trebuia să fi făcut o conferinţă de presă şi să spun: dl consilier Andrei a venit trimis de dl prim-ministru Ponta la Galaţi ca să identifice amplasamentul, a discutat cu autorităţile, i-a luat de mânuţă, i-a dus la Autoritatea Aviatică română, au venit, au identificat amplasamentul… Numai că, de-a doua zi, fosta conducere a Primăriei vorbea despre tunel! Şi a uitat de aeroport! Da, a fost un demers concret, făcut pentru Galaţi, dacă vreţi, un fel de lobby. Aici recunosc că am greşit, trebuia să o fi făcut! Dar am considerat că este un demers care aparţine Primăriei, se comunică de la Primărie, gălăţenii vor şti, şi nu este important că am înlesnit eu dialogul. Important era să se fi făcut ceva! Nu s-a făcut", a declarat deputatul PSD Viorel Ştefan.

Potrivit politicianului, nu era vorba despre un aeroport cargo, cum era cel lansat în discuţie de fostul primar Marius Stan, ci de un aeroport după modelul proiectului de la Iaşi.

Timpul nu este pierdut, însă, Viorel Ştefan este ministru de Finanţe, iar Primăria Galaţi este condusă de colegul său de partid, Ionuţ Pucheanu, deci proiectul unui aeroport la Galaţi ar avea toată susţinerea necesară. Numai să se vrea…

viata-libera.ro

dcp100168 · July 25, 2017

Cât de scumpe sunt promisiunile nerespectate: un investitor italian cere daune de 327 de milioane de euro statului român

Italienii de la Fin.Co.Ge.Ro SpA Catania s-au adresat Curţii de Arbitraj de la Londra şi cer daune statului român pentru eşecul mai multor proiecte la Brăila, Galaţi şi Constanţa.

Investitorii italieni de la firma Fin.Co.Ge.Ro SpA Catania au dat în judecată statul român (reprezentat în litigiu de Ministerul de Finanţe) şi cer despăgubiri de 327 milioane euro pentru faptul că autorităţile nu au respectat, spun reclamanţii, o serie de tratate internaţionale şi de înţelegeri scrise încheiate în ultimii 20 de ani între amintita firmă şi autorităţile locale din Brăila, Constanţa şi Galaţi.

În plângerea depusă de Fin.Co.Ge.Ro (firmă controlată de italianul Romeo Nunzio) la Curtea de Arbitraj de la Londra se specifică faptul că autorităţile locale şi-au asumat în scris obligaţia de a face o serie de investiţii de infrastructură, însă nu s-au mai ţinut de cuvânt, aşa că proiectele vizate de italieni (pentru care aceştia ar fi cheltuit aproape cinci milioane de euro, pe studii, concesiuni şi proiectare) nu au mai putut fi concretizate.

Litigiul a fost confirmat oficial şi de Ministerul de Finanţe, care a precizat că italienii reproşează, în cazul oraşului Constanţa, faptul că fostul primar Mazăre ar fi promis în scris că va construi utilităţi în valoare de 8 milioane de euro pentru un mare complex imobiliar şi turistic pe malul mării, însă, ulterior, munipalitatea a informat că nu are banii necesari, deci nu va mai investi. Italienii spun că, după ce în zonă nu s-au mai adus drumuri, apă, canalizare, electricitate şi gaze, valoarea investiţiei lor a scăzut dramatic, generând pierderi foarte mari investitorilor.

În ceea ce priveşte Galaţiul şi Brăila, principalul motiv al disputei este megaproiectul Aeroportul Internaţional „Dunărea de Jos“. Acest proiect a fost pus la cale în octombrie 2003, când Fin.Co.Ge.Ro SpA Catania a semnat un acord cu consiliile judeţene din cele două judeţe (reprezentate de preşedinţii Dan Lilion Gogoncea şi Gabriel Aurel Simionescu) şi primăriile celor două oraşe (reprezentate de primarii Dumitru Nicolae şi Anton Lungu), prin care aceştia se angajau să creeze o societatea public-privată pentru demararea lucrărilor de infrastructură şi pentru construirea aeroportului. Ulterior, italienii au comandat, pe baza documentului, o serie de studii de fezabilitate şi de proiecte (care au costat, spun ei, 1,5 milioane de euro), au concesionat terenurile pentru investiţii, însă totul s-a năruit pentru că autorităţile au abandonat proiectul, principalul responsabil fiind fostul preşedinte al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu. Este de remarcat că autorităţile de la Brăila au încercat să desfiinţeze acordul semnat cu italienii, procedura fiind încă în curs la Curtea de Arbitraj Bucureşti.

Suma de 327 de milioane de euro cerută de italieni statului român în procesul de la Londra (cu termen pe 15 august 2017) este stabilită de o expertiză financiară comandată de Fin.Co.Ge.Ro SpA Catania. Include sumele cheltuite de firmă şi penalităţile aferente celor 15 ani în care spune că a investit în România în proiecte nefinalizate.

adevarul.ro

dcp100168 · August 2, 2017

Pagube după un aeroport-fantomă. Statul român ar putea plăti unei firme din Italia daune de 327 milioane de euro

Statul român ar putea fi obligat să plătească unei firme din Italia despăgubiri de 327 milioane euro pentru acuzația că autoritățile din Brăila, Galați și Constanța nu și-au respectat obligațiile asumate prin contractele de concesionare a unor terenuri. La aceste despăgubiri ar putea să se adauge alte sute de milioane de euro, pentru că firma italiană cere și plata unor prejudicii pentru efectuarea unor cheltuieli cu proiectele și studiile pentru obiectivele pe care voia să le construiască, ansambluri rezidențiale, dar și un aeroport la Galați--Brăila.

Litigiu extrem de costisitor

Pe data de 11 martie 2015, la Ministerul Finanțelor a fost primită o notificare de arbitraj din partea societății Fin.CO.GE.RO S.p.a. din Italia împotriva României. Acest litigiu a fost generat de faptul că primarii și președinții de consilii județene nu prea țin cont de faptul că România este parte a unor acorduri bilaterale încheiate pentru garantarea reciprocă a investițiilor. Odată aleși în funcții, țin să își impună propria viziune despre proiectele demarate, că sunt bune sau nu, fără să ia în calcul obligațiile pe care și le-au asumat instituțiile prin documentele semnate de predecesorii lor. „Acest diferend își are izvorul în trei contracte de concesiune încheiate de firma italiană, două cu municipalitatea din Constanța și unul cu Primăria Brăila, precum și un acord de program pentru realizarea unui aeroport internațional și pentru dezvoltarea infrastructurală, industrială, comercială și în materie de locuințe între municipalitățile din Brăila și Galați și Fin.CO.GE.RO S.p.a”, se arată într-un răspuns primit de „România liberă“ de la Ministerul Finanțelor.

Concret, reprezentanții firmei din Italia acuză că „autoritățile locale din Constanța și Brăila nu și-au îndeplinit obligațiile ce decurg din contractele de concesiune, fapt ce a determinat imposibilitatea Fin.CO.GE.RO de a duce la bun sfârșit proiectele de construcții sau au generat întârzieri ce au prejudiciat societatea italiană”. Altă acuzație vizează „autoritățile locale din Brăila și Galați, care au refuzat, în mod nejustificat, îndeplinirea obligațiilor asumate prin acordul cu privire la construirea aeroportului și a infrastructurii aferente după ce societatea a realizat demersuri și a suportat cheltuieli pentru realizarea proiectului aeroportului”.

Acord pentru construirea aeroportului

Aeroportul de la Galați-Brăila nu este o balivernă. Era trecut și în lista proiectelor strategice pe termen lung ale Guvernului Boc, din 2012. Inițiativa Fin.CO.GE.RO a apărut în 2003, pe fondul unei tendințe de creștere a legăturilor între mediile de afaceri din zona Galați-Brăila și cele din Regiunea Siracuza, din Italia. Oamenii de afaceri italieni deschiseseră o colaborare între Camera de Comerţ și Industrie din Galaţi şi cea din Siracuza. Au fost vizite reciproce și așa s-a ajuns și la proiecte.

În 2003, la inițiativa firmei Fin.CO.GE.RO, primarii din Galați și Brăila, respectiv Dumitru Nicolae și Anton Lungu, președintele CJ Galați, Lilion Gogoncea și cel al CJ Brăila, Aurel Simionescu, au încheiat un acord pentru construirea unui aeroport cargo și pentru curse de pasageri, în zona comunei Vădeni, între cele două orașe. Aeroportul urma să fie construit pe terenul Galațiului, respectiv pe o suprafață de teren din cele 1.000 ha de pe teritoriul județului Brăila, care fuseseră transferate de Guvernul Năstase în proprietatea Municipiului Galați. Transferul celor 1.000 ha avea ca obiectiv construirea unei zone metropolitane care să unească Galațiul și Brăila, aflate la distanță de 14 km unul de celălalt. Proiectul aeroportului era binevenit, pentru că zona Galați-Brăila, cu aproximativ 600.000 de locuitori, este a doua aglomerare urbană a țării. Proiectul în zona metropolitană era mai vast, viza investiții în aeroport, într-o zonă rezidențială, într-un port turistic și un centru comercial, care pe viitor ar fi însemnat investiţii de miliarde de euro, din care 80% fonduri nerambursabile, 10% un credit prin BERD fără dobândă și 10% finanţare privată. În baza acordului dintre primăriile din Galați și Brăila, respectiv CJ Galați și CJ Brăila, Fin.CO.GE.RO a elaborat proiectul tehnic al aeroportului, studiul de fezabilitate, studiul căilor aeriene etc.

Dar a apărut „baronul” Bunea Stancu și... „arrivederci!”

În 2004, a devenit președinte al CJ Brăila Gheorghe Bunea Stancu, președintele PSD Brăila, care inițial a fost de acord cu proiectul aeroportului, dar în timp a început să își schimbe părerea, luând în calcul varianta ca fostul aeroport militar de la Ianca, la 50 km sud de Brăila, să fie transformat în aeroport cargo. Evident că nu era același lucru cu aeroportul cargo, dar și pentru curse de pasageri din zona Galați-Brăila.

Practic, Bunea Stancu a blocat proiectul aeroportului, pentru care fusese găsită și finanțarea. Fostul primar al Brăilei Constantin Cibu și consilieri și directori din primărie au fost împreună cu reprezentanții Fin.CO.GE.RO la -Milano, unde au discutat cu un fond de investiţii dispus să investească 300 de -milioane de dolari în aeroport. Acum italienii îl acuză pe Bunea Stancu de blocarea -proiectului. Într-un interviu acordat în 2012 -cotidianului „Obiectiv” din Brăila, reprezentantul Fin.CO.GE.RO, Romeo Nunzio, declara: „Societatea noastră a făcut proiectul, a făcut studiul. Studiul de fezabilitate, studiul căilor aeriene, absolut tot. După care a venit Stancu. Şi... arrivederci!”.

Din 2006, italienii plătesc concesiunea pentru un proiect blocat

Nu a fost singura „talpă” pe care Bunea Stancu și -oamenii lui au pus-o investițiilor firmei din Italia și pentru care acum Fin.Co.Ge.Ro cere statului român plata despăgubirilor.

O confirmă Ministerul Finanțelor: „În cazul contractului de concesiune semnat de autorităţile locale din Brăila, acesta avea ca obiect o suprafaţă de aproximativ 8.600 mp. situaţi pe malul Dunării, pe care urma să se construiască un hotel, spaţii comerciale şi apartamente”, se spune în răspunsul Biroului de Comunicare al ministerului. În 2006, Fin.CO.GE.RO obținuse de la Primăria Brăila concesionarea celor 8.600 mp pe malul Dunării, în preajma fostului sediu al Portului Brăila, pentru construirea unui ansamblu rezidențial, compus dintr-o clădire cu 25 de etaje, cu sute de apartamente, a unui hotel, locuri de parcare, o zonă de promenadă, un restaurant italian, o cofetărie cu specific sicilian, un debarcader pentru nave de croazieră, fântâni arteziene, etc.

Din 2006, Fin.CO.GE.RO a plătit aproximativ 50.000 de lei anual pentru concesionarea terenului, dar nu a primit undă verde pentru ridicarea construcțiilor, cu toate că primarul Aurel Simionescu nu avea nimic împotriva proiectului. Lucrurile se încâlceau tot la oamenii lui Bunea Stancu, respectiv la arhitectul CJ Brăila, Costel Drăgan, care era și șeful Comisiei Tehnice și pe care reprezentanții firmei italiene îl acuză că cerea tot felul de studii de trafic, de capacități de parcare, oferind la fiecare întâlnire răspunsuri ambigui.

CONSTANȚA. Zeci de procese în aproape 20 de ani

Italienii de la Fin.CO.GE.RO au poposit în Constanța în anul 2000. În iunie, primarul de atunci, Gheorghe Mihăieşi, a semnat un contract de concesiune a unui teren de peste 50.000 de metri pătraţi cu firma ita-liană pentru construirea a patru turnuri de 13 etaje, 126 de vile şi un parc în cartierul Faleză Nord. În contractul încheiat se stipulează că Primăria are obligaţia să realizeze pe cheltuiala sa toate lucrările de urba-nizare necesare, respectiv străzi, canalizare, parcări, spaţii verzi, parcuri, pieţe. În anul 2001, după ce a devenit primar, Radu Mazăre a contestat acest contract, dar în 2004 Tribunalul Constanţa a hotărât că Primăria trebuie să facă lucrările de sistematizare şi utilităţi edilitare, iar în cazul în care nu se întâmplă acest lucru firma italiană poate efectua lucrările respective pe cheltuiala Primăriei Constanţa.

În 2013, după peste 50 de procese, Mazăre anunța că municipalitatea a semnat un contract cu italienii. Acordul prevedea că investitorii renunţă la concesiunea de pe strada Mihai Eminescu, de circa 10.000 de metri pătraţi, dar şi la o parte de 10.000 de metri pătraţi din concesiunea de circa 60.000 metri pătraţi din cartierul Faleză Nord. Primăria trebuia totuși să plătească 14 milioane de euro investitorilor, printr-o hotărâre definitivă, în contul lucrărilor de infrastructură edilitară pe care aceștia -le-au efectuat. Suma este eşalonată pentru 15 ani.

romanialibera.ro

dcp100168 · August 10, 2017

Oraşul care a ştiut să zboare. Galaţiului i-a fost construit aeroportul cu forţa

De ani de zile, Galaţiul imploră, cu mâna întinsă la Guvern, să iasă din izolare şi să intre pe harta infrastructurii de transport cu ce-o fi: aeroport, pod, autostradă ori măcar o şosea ocolitoare. Au fost însă vremuri în care Guvernul României se ruga de autorităţile gălăţene să accepte construirea la Galaţi a unui aeroport civil, pe lângă aerodromul militar existent. Şi, paradoxal, conducerea oraşului se împotrivea!

Vremurile în care Galaţiul a fost de două ori pe harta aviaţiei româneşti, o dată pentru aerodromul militar şi încă o dată pentru aeroportul civil nu trebuie uitate. Tocmai de aceea vă spunem, pe scurt, povestea lor. Ne-au sprijinit în demersul nostru jurnalista Violeta Ionescu, coautoarea cărţii „Galaţi - o poveste cu aviatori”, alături de cercetătorul Dan Antoniu, şi Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, autorul studiului „Aerodromul din Galaţi şi destinul său absurd”, publicat în volumul II al colecţiei de studii „Tradiţie, istorie, armată”.

Când contam pe harta României

Se poate spune că povestea Galaţiului aviatic a început pe 13 martie în 1920, când, potrivit lui Marius Mitrof, Grupului 3 Aviaţie de luptă (înfiinţat pe 1 ianuarie 1917, la Folteşti, la 44 kilometri de Galaţi) i s-a destinat „ca reşedinţă oraşul Galaţi”. „Aerodromul a fost instalat la sud-vest de şoseaua Tecuci, în dosul Cazărmilor Artileriei Călăreţe”, scrie Marius Mitrof. În 1921, însă, când „importanţa economică a oraşului Galaţi şi previziunile de dezvoltare ale acestuia - în condiţiile noilor realităţi socio-politice existente ca urmare a unirii cu Basarabia şi Bucovina - au determinat Guvernul României să înfiinţeze prima linie de navigaţie aeriană din România pe relaţia Bucureşti-Galaţi şi, prin Chişinău, să lege Galaţiul de Varşovia, fiind preconizată prelungirea liniei aeriene până la Danzing”, afirmă Marius Mitrof.

Acesta a descoperit, în documentele Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale (SAJN), o adresă din 28 mai 1921, prin care directorul Aviaţiunii îi transmitea primarului oraşului că s-a hotărât „construcţiunea şi exploataţiunea liniei pentru navigaţiune aeriană Bucureşti - Galaţi - Chişinău” şi că singurul teren potrivit este cel situat „la nord de Cimitirul ortodox al Galaţiului până la tunelul căei ferate”. Pe scurt, autorităţile gălăţene erau rugate să comunice condiţiile de cedare a respectivului teren „spre a evita formalităţile de expropriere pentru utilitate publică”. „Credem, Domnule Primar, că vom primi răspunsul D-v binevoitor, întrucât aeroportul pe care’l vom construi va fi chemat în scurt timp să dea Galaţiului o nouă viaţă comercială, aproape aşa de intensă ca şi aceea dată de navigaţiunea maritimă, Galaţiul fiind destinat să fie în viitor un mare aeroport, atât pentru liniile naţionale, cât şi pentru liniile internaţionale”, scria Directorul Aviaţiunei, citat de Mitrof.

Aleşii s-au pus de-a curmezişul

Consilierii gălăţeni au căutat tot felul de subterfugii pentru a împiedica realizarea aeroportului, unele de-a dreptul caragialeşti: „a naviga înseamnă a voiaja pe mare, or este posibil de a voiaja pe mare în aer?”, se arăta într-un referat al consilierului local C. Pancu, din 25 august 1921, descoperit de Marius Mitrof la Arhive.

Aleşii Galaţiului au respins în unanimitate atât cererea Guvernului, ba chiar s-au rugat „să binevoiţi a dispensa Galaţiul de o asemenea lovitură, care ar periclita dezvoltarea economică şi industrială”.

Sentinţă pentru aeroport

Direcţia Aviaţiunei a mai făcut o încercare, înaintând, prin procurorul general al Curţii de Apel Galaţi, către primarul Galaţiului, o adresă în care se arăta că lucrările de construcţie a aeroportului fuseseră adjudecate, dar nu puteau demara şi atrăgea atenţia că „dacă s-ar construi aeroportul la Brăila, ar fi exclus mai târziu să se mai facă alt aeroport la Galaţi”…
În cele din urmă, Guvernul a dat în judecată oraşul. În volumul „Galaţi, o poveste cu aviatori”, găsim Sentinţa Civilă nr. 387, pronunţată în şedinţa publică din 4 noiembrie 1921, de Tribunalul Judeţului Covurlui, secţia I-a, care declară: „expropriat pentru cauză de utilitate publică şi în interes militar o parte din teren situat în partea vestică a oraşului Galaţi şi în sudul tunelului căii ferate, arabil şi izlaz compus din 108 ha 4.706 mp, teren necesar pentru construirea aeroportului Galaţi”.

Presiuni pe aerodromul militar

Executată silit pentru terenul necesar construcţiei aeroportului civil, Primăria Galaţi „a întors armele” împotriva aerodromului militar unde începuseră „lucrări definitive de construire a unor hambare în beton armat”. Potrivit lui Marius Mitrof, pe 17 octombrie 1921, Primăria Galaţi a somat Grupului 3 de aviaţie să înceteze lucrările şi să se mute pe terenul alocat aeroportului civil. Maiorul aviator Răcăşanu, comandantul Grupului 3 de Aviaţie, a încercat să explice că se află „în imposibilitate de a părăsi lucrările ce au necesitat sume destul de mari”, solicitând să le fie cedat terenul pe care îl ocupau. Autorităţile gălăţene nici n-au vrut să audă, insistând „să părăsească de îndată terenul ce ocupă” pe motiv că era „afectat pentru construirea de locuinţe demobilizaţilor, orfanilor şi văduvelor de răsboi şi funcţionarilor”. Primăria era dispusă, totuşi, „să facă un mare sacrificiu cedând 2-3 hectare peste cele cedate aviaţiei civile şi în acelaşi loc”, scrie Marius Mitrof. Autorităţile gălăţene erau convinse că aviatorii militari pot folosi „aceiaşi pistă de aterizare ca şi aviaţia civilă, pistă destul de întinsă şi suficient de încăpătoare pentru ambele aeroporturi”.

Şi în final, au avut câştig de cauză! Chiar dacă, pe 3 decembrie 1923, Ministerul de Război a mai făcut o încercare, arătând Primăriei „necesitatea menţinerii celor două aeroporturi militar şi civil în oraşul Galaţi, menit a fi un important centru al aviaţiei”, scrie Marius Mitrof citând din documentele SJAN.

Primul pasager, un brăilean

Chiar dacă abia pe 24 iunie 1926 s-a deschis oficial traficul intern pe ruta Bucureşti-Galaţi, un brăilean a „furat startul” pe 15 iunie. Potrivit jurnalistei Violeta Ionescu, o întâmplare a făcut ca primul pasager al aviaţiei civile române să fie Nicolae Anninos, om de afaceri din Brăila, care în momentul acela se afla la Bucureşti şi se grăbea să ajungă la Galaţi, pentru o afacere ce nu suporta amânare. Din cauza ploilor abundente, linia ferată Buzău-Făurei-Galaţi devenise impracticabilă. Ministerul de Război i-a permis brăileanului să zboare, după ce a achitat suma de 1.800 lei, cu avionul civil de transport DH-9, pilotat de plt. mj. Ion Negreanu.

Festivitatea deschiderii oficiale a primei linii aeriene comerciale româneşti a avut loc pe aeroportul Băneasa. „Familia regală a trecut în revistă cele opt avioane DH-9 care urmau să-şi ia zborul spre Galaţi, cu câte un pasager voluntar” şi au aterizat cu bine, aflăm din volumul Violetei Ionescu şi a lui Dan Antoniu. Potrivit lui Marius Mitrof, „aeroportul din Galaţi era deservit de două tipuri de avioane. Monoplanele Junkers F 13 care aveau de trei ori pe săptămână ruta Bucureşti - Galaţi - Iaşi - Cernăuţi şi biplanele Avia Bh 25 care mergeau zilnic Galaţi - Chişinău - Iaşi şi Galaţi - Constanţa - Balcic.

În 1930, Aeroportul Galaţi era considerat aeroport principal şi vamal.

La 9 septembrie 1937, ziarele locale anunţau că Galaţii au devenit un Centru Comercial Aeronautic.

Începutul sfârşitului

Marius Mitrof spune că Aeroportul Galaţi a fost primul pe hartă pentru bombardare, atât era de importat. Pe 6 iunie 1944, în cadrul „Operaţiunii Frantic”, avioanele aliate au bombardat Galaţiul şi aeroportul, bombele fiind lansate de la 8.000 m.

După „urgia celui de-Al Doilea Război Mondial”, aeroportul a mai funcţionat câţiva ani. „În 1958, sub motivul că aeroportul din Galaţi merge pe pierdere, a fost desfiinţat şi mutat la Suceava. Pe amplasamentul acestuia, după sistematizarea oraşului, s-a construit Fabrica de Sârmă, Cuie şi Lanţuri, multe dintre hangare fiind folosite în producţie. În cadrul sistematizării urbane, s-au trasat noi străzi, s-au mai construit alte câteva fabrici în zonă, iar din 1970 a început construirea cartierului Aeroport, cu blocuri muncitoreşti”, scrie Marius Mitrof.

Ultimele urme ale aeroportului au fost puse la pământ în anul 2013, când a fost demolată Fabrica de Sârmă, Cuie şi Lanţuri, pentru a se construi un mall.

"Aeroportul" lui Marius Stan

În martie 2015, primarul Galaţiului la acea vreme, Marius Stan, declara că există un studiu de prefezabilitate pentru un aeroport de cargo, realizat pe propria cheltuială, de o firmă italiană. Iniţial, acest aeroport pentru mărfuri fusese gândit pentru zona de dincolo de Braniştea, dar edilul credea că ar fi mai potrivit la Brăila. "Se poate purta o negociere cu brăilenii pentru ca acest aeroport să fie mutat în zona Zagna-Vădeni, unde va deservi ambele unităţi administrative".

"Aeroportul" deputatului PSD Viorel Ştefan

În noiembrie 2016, deputatul Viorel Ştefan a susţinut că a avut ideea de realizare a unui aeroport la Galaţi: "Dl consilier Andrei a venit trimis de dl prim-ministru Ponta la Galaţi, ca să identifice amplasamentul, a discutat cu autorităţile, i-a luat de mânuţă, i-a dus la Autoritatea Aviatică română, au venit, au identificat amplasamentul… Numai că, de-a doua zi, fosta conducere a Primăriei vorbea despre tunel! Şi a uitat de aeroport!".

viata-libera.ro

dcp100168 · August 10, 2017

Adăpost pentru maşinile de gunoi. Ultimul hangar al aviaţie militare, în pericol de demolare

Galaţiul s-ar putea îmbogăţi cu un parc nou-nouţ, dotat cu fântână arteziană, loc de joacă pentru copii şi spaţiu de socializare pentru vârstnici, dar ar putea pierde ultimul hangar al aviaţiei militare care a mai rămas în picioare, după ce hangarele aeroportului civil au fost demolate pentru construcţia mall-ului.

Situat la intersecţia străzilor Basarabiei - Anghel Saligny, hangarul se află acum în slujba Ecosal şi este folosit ca atelier auto. Înconjurat de maşini de gunoi, pe care le mai şi găzduieşte iarna, când au nevoie de reparaţii, hangarul, aflat în punctul de lucru al Serviciului Ecosal, se distinge prin arhitectura lui atipică. "Ultimul mohican", aşa îl numeşte Violeta Ionescu, coautoarea cărţii "Galaţi - o poveste cu aviatori", alături de cercetătorul Dan Antoniu, precizând că acesta a fost primul şi a rămas ultimul hangar al aviaţiei în Galaţi.

Amănunte despre construirea lui şi piedicile care i-au fost puse aţi aflat deja din articolul "Oraşul care a ştiut cândva să zboare - Galaţiului i-a fost construit aeroportul cu forţa", graţie datelor care ne-au fost puse la dispoziţie de Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, autorul studiului "Aerodromul din Galaţi şi destinul său absurd", publicat în volumul II al colecţiei de studii "Tradiţie, istorie, armată". Reamintim doar că semeaţa construcţie de azi i se datorează Grupului 3 Aviaţie de luptă (înfiinţat pe 1 ianuarie 1917, la Folteşti, la 44 kilometri de Galaţi), căruia, pe 13 martie în 1920, i s-a destinat "ca reşedinţă oraşul Galaţi", aerodromul fiind instalat "la sud-vest de şoseaua Tecuci, în dosul Cazărmilor Artileriei Călăreţe".
Hangarul a rămas aici şi după ce aviaţia militară s-a mutat lângă aeroportul civil, unde, potrivit Violetei Ionescu, "în perioada 1924-1926 se construiesc cele cinci hangare ale aviaţiei militare, odată cu clădirile anexe ale personalului militar.

Ce facem cu "supravieţuitorul"?

În vreme ce hangarele aeroportului civil sunt doar o amintire, hangarul fostului aerodrom militar a rezistat. Potrivit Violetei Ionescu, a fost depou de tramvaie, garajul unei firme de utilaje auto, iar în prezent aparţine Ecosal. Angajaţii serviciului de salubrizare sunt mulţumiţi că au unde-şi repara, iarna, maşinile din parcul auto şi tocmai de aceea l-au menţinut în bună stare.
Până acum, când existenţa lui este pusă sub semnul întrebării. Motivul? Primăria plăteşte firmei Proiect SA 93.780 de lei fără TVA, pentru realizarea a două studii de fezabilitate necesare relocării Serviciului Public de Ecosal la marginea oraşului şi, respectiv, amenajării unui parc pe locul punctului de lucru al Ecosal, situat la intersecţia străzii Basarabiei cu strada Anghel Saligny.
Conform planului de situaţie întocmit de Primăria Galaţi, pe terenul în suprafaţă de 5.870 de metri pătraţi, ocupat de Ecosal, se află doar "construcţii industriale şi edilitare". În proiectul Primăriei, hangarul nu este inclus, fiind cuprinse doar: fântână arteziană, alei pietonale, spaţii de joacă pentru copii pe categorii de vârste (tobogane, leagăne, căţărătoare), bănci, coşuri de gunoi, cişmele, rastel pentru biciclete, spaţiu pentru vârstnici dotat cu mese şi scaune, grup sanitar, reţea de iluminat, amenajare peisagistică şi sistem de irigaţii.

Ce spune primarul Ionuţ Pucheanu

Întrebat de soarta hangarului, în contextul amenajării parcului primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu, declara, la finele lunii iunie, că studiul de fezabilitate este în desfăşurare şi lansa chiar o promisiune în şedinţa Consiliului Local: "Urmează mutarea sediului şi a tuturor sediilor secundare ale celor de la Ecosal la Barboşi. Acolo unde există service-ul auto al celor de la Ecosal e ultimul bastion sau ultima reminiscenţă din ceea ce a fost, cândva, aeroportul de la Galaţi. E luat în considerare ca acolo, dincolo de parc, să fie amenajat, poate, şi un mic muzeu a ceea ce a însemnat aeronautică, aici, pe meleaguri gălăţene".
Rămâne de văzut dacă, în planurile proiectanţilor, hangarul va primi o nouă destinaţie sau va deveni amintire, la fel ca hangarele aeroportului civil

Hangarul trebuie păstrat!

"Tot ce ţine de istoria Galaţiului până în 1945 merită păstrat în locul în care se află, conservat şi valorificat! Să le arătăm celor prezenţi şi viitori ce-a fost odată oraşul Galaţi pentru România şi pentru Europa. Hangarul poate fi amenajat ca muzeu, cu imagini şi cu machete sau chiar un avion din acea perioadă. Ar fi păcat să ştergem ultima urmă a aeroporturilor din Galaţi", ne-a declarat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

viata-libera.ro

dcp100168 · August 29, 2017

Istoria primelor curse aeriene interne, de la Galați

Relatare din 1933: La un semn «helicea îşi începe zbârnâitul», avionul înălţându-se spre cer, ca o pasăre cu aripile larg deschise

Istoria primelor curse aeriene interne este legată de cea a Aeroportului din Galați, înființat în baza unei hotărâri din 1921 a Consiliului de Miniştri în care era menționată utilitatea acestuia prin „construcţiunea şi exploataţiunea liniei pentru navigaţiune aeriană Bucureşti-Galaţi- Chişinău“.

Majestatea Sa Regele Ferdinand a decretat de utilitate publică fondurile necesare construirii Aeroportului de la Galați. Pe 24 iunie 1926 s-a deschis oficial traficul intern pe ruta Bucureşti-Galaţi. În prezenţa Majestății Sale Regele Ferdinand, a familiei regale și a membrilor corpului diplomatic, pe Aeroportul din Băneasa a avut loc un miting de aviaţie. După miting, familia regală a trecut în revistă cele două aparate comerciale tip „De Havilland DH 9“, care şi-au luat zborul spre Galaţi, fiecare având la bord câte un pasager voluntar.

Treizeci de ani mai târziu, în 1958, Aeroportul din Galați era desființat, la cererea Uniunii Sovietice, din cauză că era la zece kilometri de granița de la Prut, cu „RSS Moldovenească“.

Ultimul hangar, la un pas de demolare

Clădirile fostului aeroport au rezistat până prin 2013, când au fost demolate pentru ca în locul lor să fie construit un mall. A mai rămas o singură clădire, care, potrivit istoricilor, a fost primul hangar al aeroportului gălățean. După desființarea aeroportului, a fost transformat în depou de tramvaie, iar în urmă cu câțiva ani a fost transferat în patrimoniul Serviciului Ecosal, devenind atelierul de reparații al utilitarelor de colectare a gunoiului menajer.

În luna ianuarie se prefigura ideea demolării și a ultimului hangar pentru că municipalitatea anunța că pe locul respectiv, la intersecția străzilor Basarabiei și Anghel Saligny, va amenaja un nou parc. Fusese încheiat cu Proiect SA Galați contractul în valoare 19.400 de lei, pentru elaborarea proiectului parcului de 5.870 mp.

Transformat în muzeu al istoriei aviației interbelice

După ce „România liberă“ a publicat articolul „Începuturile aviației românești: Istoria fabuloasă a Aeroportului de la Galați dispare odată cu demolarea ultimului hangar“, municipalitatea a luat decizia includerii hangarului în proiectul parcului.

„Urmează mutarea sediului şi a tuturor sediilor secundare ale celor de la Ecosal într-unul singur. Pentru că, acolo unde există service-ul auto al Ecosal, este ultimul bastion sau ultima reminiscenţă din ceea ce a fost, cândva, Aeroportul de la Galaţi, am luat în considerare ca acolo, dincolo de parc, să fie amenajat, poate, şi un mic muzeu a ceea ce a însemnat aeronautica pe meleaguri gălăţene“, ne-a declarat primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu.

„Grupul 3 de Aviaţie pentru luptă, bombardament şi recunoaştere“

Galațiul a devenit un centru important al flotei aeriene a României în Primul Război Mondial. Potrivit lui Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcției pentru Cultură Galați, pe 1 ianuarie 1917 a fost înfiinţat la Folteşti, la 33 km nord de Galaţi, Grupul 3 de Aviaţie pentru luptă, bombardament şi recunoaştere. Pe 13 martie 1920, Grupului 3 Aviaţie de luptă îi era destinat „ca reşedinţă oraşul Galaţi“. Aerodromul a fost instalat la sud-vest de şoseaua Tecuci, „în dosul Cazărmilor Artilerilei Călăreţe“.

Înființarea aeroportului de la Galați avea o legătură directă cu situația economică a orașului, una foarte bună grație și statutului de porto-franco care fusese deținut de cel mai important port la Dunăre. Aeroportul se întindea pe o suprafață de 120 ha.

Prima cursă București- Galați, „forțată“ de afaceristul Anninos

În august 1925 erau finalizate pregătirile pentru deschiderea primei linii aeriene comerciale, pe ruta Bucureşti-Galaţi-Chişinău, însă situaţia a mai trenat aproape un an, până în 1926.

„Cu câteva zile înainte de deschiderea oficială a aeroportului a avut loc şi prima călătorie a unui pasager cu avionul de la Bucureşti la Galaţi. Din cauza ploilor abundente din iunie 1926, linia ferată Buzău-Făurei-Galaţi devenise impracticabilă. Nicolae Anninos, un om de afaceri brăilean, aflat la Bucureşti, trebuia să ajungă la Galaţi pentru încheierea unor tranzacţii, fiind în joc sume mari de bani, iar afacerea nu putea fi amânată. La solicitarea omului de afaceri, Ministerul de Război i-a permis să se deplaseze pe calea aerului de la Bucureşti la Galaţi. A achitat suma de 1.800 de lei şi în ziua de 15 iunie 1926, cu un avion civil «De Havilland DH 9», pilotat de plutonierul major Ion Negreanu, Nicolae Anninos a ajuns la Galaţi, unde s-a fotografiat împreună cu prietenii, pilotul şi personalul de serviciu în faţa avionului“, ne-a relatat Marius Mitrof despre prima cursă aeriană.

În 1933: gară cu bufet, casă de bilete, Vama, Poliţia, magazia de bagaje

Bineînțeles că aeroportul a devenit mândria urbei. Într-un articol publicat pe 22 iulie 1933 în ziarul local „Acțiunea“ era descris aeroportul: „Încadrate de grădini, două clădiri se răsfăţau în soare: una este a administraţiei, cealaltă este gara cu bufet, o casă de bilete, Vama, Poliţia, magazia de bagaje etc. Pretutindeni domneşte o curăţenie exemplară. Uşile şi ferestrele vopsite în alb dau un aspect plăcut privirii. Clădirea în care este instalată gara este despărţită în două: gara propriu-zisă şi instalaţiile de energie electrică. Trecând în ateliere, un avion mare, biplan, tip „Avia BH 25“ aşteaptă să fie reparat. Deodată un sunet prelung de sirenă se aude asurzitor, anunţând plecarea avionului de Constanţa. Pasagerii urcă în cabină, pilotul se aşază la locul său. La un semn «helicea îşi începe zbârnâitul», avionul înălţându-se spre cer, ca o pasăre cu aripile larg deschise. Face un ocol larg şi apoi ia drumul către meleagurile dobrogene“.

Primul operator: Compania de Navigaţie Aeriană Franco-Română

Înainte de înființarea primelor curse interne, în 1920, fusese înființată Compania de Navigaţie Aeriană Franco-Română (CFRNA), care în 1925 şi-a schimbat numele în Compania Internaţională de Navigaţie Aeriană (CIDNA), în 1937 a devenit LARES (Liniile Aeriene Române), care după război a devenit Societatea de Transporturi Aeriene Româno-Sovietice, până pe 8 septembrie 1954, când a fost înființată Compania Tarom.

Primele curse zilnice: București-Galați-Cernăuți și Galați-Balcic

Zborurile erau zilnice, în afară de ziua de duminică. Potrivit lui Marius Mitrof, aeroportul din Galaţi era deservit de două tipuri de avioane. Monoplane „Junkers F 13“ care aveau de trei ori pe săptămână ruta Bucureşti-Galaţi-Iaşi-Cernăuţi şi biplanele „Avia BH 25“ care mergeau zilnic pe rutele Galaţi-Chişinău-Iaşi şi Galaţi-Constanţa-Balcic. Ulterior, au fost înființate și alte curse aeriene. Pe 25 iulie 1931, cu avioanele „Junkers F13“ a fost deschisă și cursa aeriană pe ruta București-Constanța-Balcic, cu o lungime de 304 km. Cu vechile aparate „Avia BH25“ erau efectuate și curse pe ruta Constanța-Carmen Sylva-Mangalia, care ulterior a fost închisă. În 1935 a intrat în testări și primul avion românesc destinat transportului de pasageri, „ICAR Comercial“, înmatriculat YR-ACS.

„Școala de vânătoare în picaj“ și „Școala de pilotaj a aviației civile“

În Primul Război Mondial, la primul aerodrom, amenajat la nord de Galaţi, se afla Grupul 3 Aviaţie, ce avea în dotare avioane „Farman“ pentru operaţiunile de observare şi avioane „Nieuport“ pentru vânătoare. În cel de-al Doilea Război Mondial, la Aeroportul din Galați se afla Corpul 1 Aerian, aici funcţionând şi o „Școală de vânătoare în picaj“, cu instructori germani. La 23 august 1944, pe aerodromul din Galaţi se aflau 249 avioane de diferite tipuri. După război, Aeroportul din Galaţi era un important centru de pregătire a viitorilor piloţi. Tradiţia exista deja, pentru că din 1937 aici se înfiinţase „Școala de pilotaj pentru aviaţia civilă“, care a brevetat 38 de piloţi. În 1947-1948, pe Aeroportul Galaţi se efectua pregătirea practică a elevilor şcolii militare de aviaţie, care zburau cu aparate de tipul „IAR 27“, „IAR 39“ şi „IAR 80“, aparate
„Fleet 10G“, „Nardi 305“, iar mai târziu cu „IAK 11“, „IAK 17“, „IAK 18“ și „IAK 23“.

Operațiunea „Frantic“

Pentru că în cel de-al Doilea Război Mondial era una din bazele aeriene importante, Galațiul a avut parte și de bombardamente pe măsură. Pe 6 iunie 1944, în cadrul Operaţiunii „Frantic“, la 6 iunie 1944, avioanele aliate au bombardat Galaţiul şi aeroportul. „Bombele lansate de la 8.000 de metri au lovit partea estică a pistei, hangarele, casele din vecinătate şi Spitalul «Izolarea», astăzi Spitalul de Boli Infecţioase. Pagubele au fost mici dacă ne referim la faptul că, la ora atacului, nu se afla niciun avion pe pistă, în afara celor aflate în hangare, la reparat“, a precizat Marius Mitrof.

În 2013, când au fost efectuate lucrări în zona fostelor clădiri ale aeroportului a fost descoperită la adâncime de 2,5 metri, o bombă de aviaţie de 100 de kilograme, amintire de la bombardamentul de pe 6 iunie 1944.

În locul fostelor hangare a apărut un mall

Aeroportul din Galați a fost desființat în 1958, la cererea Uniunii Sovietice, pentru că era la numai 10 km de granița de la Prut, cu „RSS Moldovenească“. Formal, desființarea era motivată prin faptul că Aeroportul din Galaţi nu era eficient, mergând în pierdere, dar în anii ’50 nu se punea problema pierderilor când autoritățile comuniste doreau să păstreze o activitate economică.

Pe amplasamentul fostului aeroport a fost construită Fabrica de Sârmă, Cuie şi Lanţuri, care producea sârmă, cuie şi lanţuri navale. Multe dintre hangare, aerogara și clădirile administrative, din cărămidă, în stil englezesc, au devenit hale de producţie.

În cadrul sistematizării urbane, pe pistele fostului aeroport au mai fost construite câteva fabrici de industrie alimentară, iar din 1970 a început construirea Cartierului Aeroport, un „cartier dormitor“, cu blocuri muncitoreşti, cu apartamente confort 3-4.

După 1990, Fabrica de Sârmă, Cuie şi Lanţuri a devenit Trefo SA. La o producție de 40.000 tone, era în continuare o afacere profitabilă. În 2005, era pe locul 3 în topul firmelor exportatoare, realizat de Camera de Comerț Galați. Acțiunile Trefo SA au fost cumpărate de un investitor italian, care și-a mutat afacerea la Brăila. Inițial, în curtea Trefo a fost ridicat „Italian Residence“, un bloc-turn, cu apartamente de vânzare, al altui investitor italian. În 2013, a fost vândut și restul de teren. Clădirile din cărămidă ale fostului aeroport au fost demolate, compania NEPI construind în locul lor un mall. În locul istoriei fabuloase a fostului aeroport, gălățenii s-au ales cu un mall și la anul ar putea sărbători, cu un concert în parcarea mall-ului, 60 de ani de când nu mai au aeroport.

Obiectivul ratat: avionul „Covurlui“

Aeroportul devenise una dintre instituțiile fundamentale în Galațiul interbelic și autoritățile își puneau serios problema dezvoltării, inclusiv prin cumpărarea de noi aeronave prin subscripție publică. Pe 20 septembrie 1937, la inițiativa prefectului judeţului Covurlui, C. Ignat, era constituit comitetul Fondului pentru cumpărarea avionului „Covurlui“, prefectul motivându-și astfel inițiativa: „Dăruind judeţului un avion, dăruim Ţării încă o armă de luptă!“.

Săptămânal, sumele strânse prin subscripția publică erau depuse la Banca Naţională pentru contul Comandamentului Garnizoanei şi Prefectului de Judeţ cu specificaţia „Pentru avionul Covurlui“.

Din comitet făceau parte prefectul C. Ignat, primarul Gh. Dumitrescu, cpt. comandor Emanoil Ionescu, comandantul Flotilei de Aviaţie. Era și un „Comitet de onoare“, sub preşedinţia generalul Gh. Linteş, din care făceau parte IPS Cosma, arhiepiscopul Dunării de Jos, fostul ministru Victor Slăvescu, senatorul Grigore Gafencu, amiralul Roşca. Din cauza gestionării defectuoase a banilor, avionul „Covurlui“ nu a mai putut fi achiziţionat.

Precursori din vremea „mașinilor zburătoare“

Înainte de a avea aeroport, Galațiul a avut puțină tradiție. Mai bine spus, au fost gălățeni pasionați de zbor încă din epoca „mașinilor zburătoare“. Primul gălăţean care în 1908 s-a ridicat de la sol cu propriul aparat de zbor a fost ing. Petre Adrianov, care a construit un planor cu care a zburat deasupra unui sat din apropierea oraşului, satul Costi. În 1911, Ion Paulat, şef mecanic pe nava „Împăratul Traian“, navă militară din Portul Galaţi , a construit primul hidroavion românesc, care atingea o viteză maximă de 85 km/oră și cu care s-a ridicat în aer, de pe Dunăre, la 6 noiembrie 1911. În 1912, Paulat a construit un nou aparat de zbor, un monoplan, cu care, într-o nouă demonstraţie de zbor ce a avut loc la Galaţi, a zburat „la înălţimea stâlpilor de telegraf“.

Aviatorii celebri ai Galațiului: Craiu, Fernic, Zorileanu

De Galaţi este legată şi activitatea multor aviatori români celebri. Primul dintre ei, pilotul Vasile Craiu, care în Primul Război Mondial a fost comandantul Escadrilei „Nieuport 10“. De pe aerodromurile din Galaţi (Foltești) și Slobozia-Conachi, la 20 km de Galați, aparatele escadrilei decolau pentru respingerea atacurilor avioanelor inamice şi protejarea avioanelor româneşti de bombardament şi observaţie. Pe 18 martie 1917, Vasile Craiu a reuşit să doboare un „Fokker“ inamic, în apropiere de Baldovineşti, aceasta fiind prima victorie a unui pilot de vânătoare român.

Altă personalitate este compozitorul, poetul şi aviatorul Ionel Fernic, care în 1935 a absolvit şcoala de pilotaj, iar mai târziu a devenit director al Şcolii de pilotaj de la Cernăuţi. Pentru activitatea sa de zburător, Fernic a fost de numeroase ori decorat de Regele Carol al II-lea. Alt celebru aviator gălățean a fost maiorul Mircea Zorileanu, care în timpul Primului Război Mondial a condus o escadrilă ce a efectuat misiuni de luptă pe frontul din zona Tecuciului și liniei fortificate Focșani-Nămoloasa-Galați. Ar mai trebui amintit și generalul de aviaţie Aurel Niculescu, născut la Galaţi în 1924, care a fost comandantul Aviaţiei Militare Române în perioada 1970-1977.

romanialibera.ro

dcp100168 · January 31, 2018

Parc cu fântână arteziană, hangar aviatic şi teren de sport în IC Frimu

Un parc cum n-a văzut Galaţiul decât în ţările civilizate doreşte Primăria să construiască în carterul I.C. Frimu. Certificatul de Urbanism este deja obţinut, mai rămâne ca şi consilierii locali să-şi dea acordul. Parcul urmează să fie amenajat pe actualul amplasament al punctului de lucru al Serviciului Public Ecosal situat la intersecţia străzilor Anghel Saligny cu Basarabiei, care va fi relocat.

Pe acelaşi amplasament se află şi un hangar aviatic care îşi datorează existenţa Grupului 3 Aviaţie de luptă din 1920. În perioada comunismului hangarul a fost, pe rând, depou de tramvaie şi garajul unei firme de utilaje auto. Clădirea hangarului este ultima de acest tip din Galaţi, prin urmare proiectanţii parcului s-au gândit că păstrarea acestei clădiri atrage o oarecare valoare de memorie şi identitate locală.

Amenajarea parcului va urmări dispunerea pe 4 zone funcţionale, în relaţie cu hangarul aviatic: zona piaţeta urbană, zona alei pietonale, zona teren multisport, zona loc de joacă pentru copii. Spaţiul este gândit ca parc urban contemporan ce va funcţiona împreună cu hangarul, luând în considerare transformarea acestuia într-un centru de interes local pentru care se va face un studiu ulterior.

Fântână arteziană cu lumini şi senzor de proximitate

Parcul va avea în partea de vest, în faţa hangarului, o piaţetă cu fântână arteziană, în partea de nord, s-a proiectat accesul în parc şi s-a prevăzut o alee care face legătura cu zona centrală, dar şi un spaţiu de joacă pentru copii. În mijlocul aleii este amplasat un spaţiu cu mese de şah sau alte jocuri pentru persoane de toate vârstele. Locul de joacă pentru copii este amplasat în partea de est a noului parc, iar în partea de sud este prevăzut un teren de sport pentru adolescenţi şi tineri. Nu vor lipsi nici plantaţiile de pomi de talie medie.
Terenul de sport va avea 600 mp şi este destinat pentr trei sporturi: baschet, volei şi tenis şi va avea chiar şi bănci pentru spectatori. Fântâna arteziană este alcătuită din 15 jeturi laminare împărţite în 5 grupuri distincte, va fi iluminată şi va avea chiar şi senzor de proximitate, care la apropierea unei persoane va activa funcţiunea ”Splash”, adică un grup de 3 jeturi se va ridica la înălţimea de 2 m. De câteva pe zi se va activa funcţia ”Dinamic”, adică fântâna arteziană va funcţiona cu joc de apă şi lumini.

Valoarea totală a investiţiei va fi de 2.968.465 lei proveniţi de la bugetul local, iar durata investiţiei se doreşte a fi de 12 luni.

monitoruldegalati.ro

dcp100168 · February 1, 2018

Salvat de la demolare. Ultimul hangar al aviaţiei militare va intra în circuitul turistic

"Demolare construcţii existente", aşa prevedea, negru pe alb, proiectul privind amenajarea unui parc la intersecţia străzii Basarabiei cu Anghel Saligny, votat pe 10 august 2017 de aleşii locali. "Construcţiile existente" includeau şi ultima dovadă că Galaţiul a avut cândva, aeroport: ultimul hangar al aviaţiei militare, folosit de Ecosal ca atelier auto. Vestea bună este că, după a adăpostit avioane, tramvaie, utilaje, iar acum - maşini de gunoi, hangarul a scăpat de demolare şi ar putea fi pus în valoare.

"Galaţiul s-ar putea îmbogăţi cu un parc nou-nouţ, dotat cu fântână arteziană, loc de joacă pentru copii şi spaţiu de socializare pentru vârstnici, dar ar putea pierde ultimul hangar al aviaţiei militare care a mai rămas în picioare, după ce hangarele aeroportului civil au fost demolate pentru construcţia mallului", era semnalul de alarmă pe care "Viaţa liberă" îl trăgea pe 11 august 2017, în articolul "Adăpost pentru maşinile de gunoi. Ultimul hangar al aviaţiei militare, în pericol de demolare". Cu o zi mai devreme, pe 10 august, aleşii locali votaseră "Strategia de dezvoltare a Galaţiului 2016-2020", care cuprindea un portofoliu de 186 de proiecte majore, printre care şi "Parc strada Anghel Saligny/ strada Basarabiei". Conform documentului, investiţia cuprindea: "amenajare alei, spaţii de joacă, demolare clădiri existente, mobilier urban, amenajare peisagistică, sistem de irigaţii".

Întrebat dacă şi hangarul va fi demolat, primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, ne-a declarat că se analizează cel puţin trei posibilităţi de dezvoltare a zonei şi că nu s-a luat o decizie irevocabilă privind hangarul. Şi asta pentru că, la acel moment, se aflau în execuţie două studii de fezabilitate, comandate de Primăria municipiului Galaţi: unul pentru relocarea Serviciului Public Ecosal la marginea oraşului, celălalt, pentru amenajarea unui parc pe locul punctului de lucru de la intersecţia arterelor Basarabiei cu Saligny. Studiile au fost realizate de Proiect SA, pentru 93.780 de lei fără TVA.

Primul studiu de fezabilitate

Pe masa aleşilor locali a ajuns, spre dezbatere şi aprobare, studiul de fezabilitate privind amenajarea parcului. Proiect SA a analizat două scenarii: unul care includea hangarul, celălalt care propunea eliberarea spaţiului de construcţiile existente.

Ne-am bucurat să descoperim în studiul de fezabilitate realizat de Proiect SA informaţiile din articolul publicat de "Viaţa liberă", şi anume că hangarul "îşi datorează existenţa Grupului 3 Aviaţie de luptă (înfiinţat pe 1 ianuarie 2017 la Folteşti, la 44 kilometri de Galaţi), căruia pe 13 martie 1920 i s-a destinat ca reşedinţă oraşul Galaţi, aerodromul fiind instalat la sud-vest de şoseaua Tecuci, în dosul Cazărmilor Artileriei Călăreţe". Şi că, în perioada comunismului, hangarul a fost, pe rând, depou de tramvaie şi garaj al unei firme de utilaje auto.

Dar şi mai mult ne-am bucurat când am citit că Proiect SA recomandă nu doar păstrarea, ci şi punerea în valoare "a primului hangar aviatic construit în Galaţi şi amenajarea acestuia ca obiectiv cultural/loisir".

Soluţia arhitecţilor

"Este importantă conservarea şi transformarea hangarului, datorită valorii sale de memorie şi a valorii sale istorice. Hangarul face parte din istoria aviatică interbelică a ţării, iar oraşul Galaţi a devenit al doilea oraş, după Bucureşti, care a avut aeroport militar", scriu autorii proiectului. Şi oferă ca exemplu piaţa urbană Granary Square din Londra, amenajată în faţa Colegiului de Artă Saint Martin, transformat dintr-un fost depozit de cereale.

"În România, există deja exemple de succes de reutilizare a clădirilor vechi industriale - Fabrica de Pensule în Cluj, Uzina de Apă Suceava, The Ark - Bucureşti, care demonstrează viabilitatea reutilizării unei clădiri existente. Conservarea hangarului aviatic atribuie identitate şi caracter zonei, oferind oraşului un spaţiu deja intrat în memorie", scriu autorii proiectului.

Parcul, o extensie a hangarului

Arhitecţii propun ca parcul să funcţioneze în jurul hangarului, ca o extensie a acestuia în aer liber: "Spaţiul este gândit ca un parc urban contemporan, ce va funcţiona împreună cu hangarul, luând în considerare transformarea acestuia într-un centru de interes la nivel local, ceea ce va necesita un studiu ulterior. Prin conservarea memoriei şi a valorii istorice a hangarului aviatic, acesta devine un reper estetic şi social, într-un spaţiu urban complex, compus din elemente contemporane în relaţie directă cu clădirile istorice. Reutilizarea acestuia presupune demararea unei strategii de reactivare a patrimoniului arhitectural la nivelul oraşului, în care hangarul poate fi integrat într-un circuit cultural/turistic", se arată în studiul de fezabilitate care urmează a fi votat de aleşi.

Cum va arăta cel mai nou parc al oraşului

În studiul de fezabilitate, Proiect SA propune amenajarea unei piaţete publice în faţa hangarului, pus în valoare de o fântână arteziană cu jeturi de apă la nivelul pavajului. Proiectul mai cuprinde amenajarea unui spaţiu de joacă şi a unui teren de sport, dar şi amenajarea unui spaţiu pentru vârstnici, prevăzut cu masă de şah şi table. Amenajarea peisagistică (salcâmi, arţari, tei şi conifere) este completată de amenajarea de alei pietonale, dotarea cu mobilier urban (bănci, cişmele, rastel de biciclete, coşuri de gunoi) şi sistem de iluminat cu corpuri fotovoltaice. Valoarea investiţiei se ridică la 2.968.465 de lei de la bugetul local, iar durata de realizare este de 12 luni.

Mai e mult până departe!

Oricât de bine ar suna totul, înainte de amenajarea parcului trebuie relocat punctul de lucru al Serviciului Public Ecosal, iar asta presupune alt studiu de fezabilitate, lucrări de construire de clădiri, baze de producţie, şi platforme pentru staţionarea utilajelor, costuri şi mult timp! În Strategia de Dezvoltare a oraşului, pentru realizarea ambelor proiecte, mutarea Ecosal şi construcţia parcului, orizontul de timp este 2023.

De altfel, autorii studiului de fezabilitate privind amenajarea parcului recomandă Primăriei să realizeze o documentaţie separată pentru punerea în valoare a hangarului. Numai că un asemenea demers presupune o achiziţie publică pentru găsirea unui proiectant, finanţarea documentaţiei şi timp pentru întocmirea ei. La finele anului trecut, primarul Ionuţ Pucheanu propunea transformarea hangarului în spaţiu neconvenţional pentru spectacolele Teatrului de Păpuşi "Gulliver". Rămâne de văzut, însă, ce îi rezervă viitorul ultimului hangar al aviaţiei militare gălăţene.

viata-libera.ro

dcp100168 · March 12, 2018

Aeroportul Galați-Brăila ar putea fi construit la Focșani. Președintele PSD Vrancea a lansat ideea

Revine în atenția opiniei publice povestea aeroportului de la Galați - Brăila, începută în urmă cu 15 ani, când exista dar un proiect de construire a aeroportului la Vădeni de către firma italiană FIN.CO.GE.RO S.p.a., dar nu s-a materializat din cauză că investitorului nu i-a fost pus la dispoziție terenul de către Consiliul Județean Brăila.

Acum, ideea construirii aeroportului regional pentru Brăila, Galați și Focșani, este lansată de președintele PSD Vrancea, Marian Oprişan, care în discursul rostit sâmbătă la Congresul PSD, a vorbit şi despre aeroportul care ar trebui să se construiască în regiunea Brăila-Galaţi-Vrancea. „Când am spus că vreau să fac cu colegii şi cetăţenii aeroport la Focşani, unii au spus că sunt nebun. Astăzi vă spun că vreau cu toată forţa pentru aglomeraţia urbană Brăila - Galaţi - Vrancea un aeroport. Vreau să înţelegem că România şi Bucureştiul trebuie să îşi plătească datoria faţă de Moldova de la 1859, pentru că atunci când s-a negociat, Bucureştiul şi-a luat angajamente majore. Sper să ne ţinem de cuvânt şi să-i dăm Moldovei ceea ce merită: un aeroport şi autostrada Moldova”, a spus Oprişan.

presagalati.ro

dcp100168 · September 9, 2018

EXCLUSIV. Documentaţii pentru un aeroport internaţional în Galaţi

Un studiu de oportunitate în vederea înfiinţării unui aeroport internaţional în judeţul Galaţi şi un studiu privind evaluarea eficienţei traficului aerian sunt documentaţiile pe care, potrivit datelor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, Consiliul Judeţean Galaţi le-a contractat prin cumpărare directă. Ambele studii vor fi realizate de firma bucureşteană TECHE CONSTRUCT SOLUTIONS SRL.

Izolat de prea multă vreme, Galaţiul a rămas în afara oricărui proiect major de infrastructură menit să-l lege de restul ţării şi al Europei. Cu toate acestea, pe la colţurile politicii, se tot vorbeşte despre necesitatea construirii unui aeroport la Galaţi. Oficial, însă, nu s-au făcut, însă, nici măcar aluzii, darămite promisiuni! În aceste condiţii, nu mică ne-a fost mirarea când am descoperit, pe lista cumpărărilor directe făcute de Consiliul Judeţean Galaţi din catalogul electronic al achiziţiilor publice, două contracte care ne dau speranţe că judeţul nostru ar putea avea parte de un proiect major de infrastructură.

Contracte de 38.800 de euro

„Studiu de oportunitate în vederea înfiinţării unui aeroport internaţional în judeţul Galaţi; durata de prestare a acestor servicii este de 60 de zile de la semnarea contractului. Serviciile includ realizarea studiului de oportunitate pentru înfiinţarea şi dezvoltarea serviciilor de utilitate publică - transport, mediu, energie, sănătate etc.”, scrie, negru pe alb, în dreptul cumpărării directe pe care am descoperit-o pe sicap-prod.e-licitatie.ro. Oferta acceptată de Consiliul Judeţean a venit din partea TECHE CONSTRUCT SOLUTIONS SRL, cu sediul în Bucureşti. Valoarea contractului este de 89.250 de lei cu TVA, adică peste 19.400 de euro.

În aceeaşi zi, 23 august 2018, Consiliul Judeţean, a mai atribuit direct o documentaţie: „Studiu de trafic privind evaluarea eficienţei traficului aerian”, oferta acceptată venind tot din partea firmei bucureştene TECHE CONSTRUCT SOLUTIONS SRL. Valoarea contractului este tot de 89.250 de lei cu TVA. Misiunea firmei este de a realiza „Studiu de trafic privind evaluarea eficientei traficului aerian în vederea înfiinţării unui aeroport internaţional în judeţul Galaţi. Serviciile includ realizarea studiului de trafic auto, naval sau aerian, precum şi a cercetărilor de fundamentare aferente”, durata de prestare a serviciilor fiind tot de 60 de zile de la data semnării contractului.

Potrivit bilanţurilor fiscale publicate pe portalul Ministerului Finanţelor Publice, firma TECHE CONSTRUCT SOLUTIONS SRL, înmatriculată în 2012 se ocupă de „Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea”. La finele anului 2017 înregistra o cifră de afaceri netă de 364.006 de lei şi un profit net de 60.942 de lei, cu un număr mediu de trei salariaţi.

Galaţiul a ştiut, cândva, să zboare

Deşi pare greu de crezut, Galaţiul a fost de două ori pe harta aviaţiei româneşti, o dată pentru aerodromul militar şi încă o dată pentru aeroportul civil pe care le-a avut. Proiecte de resuscitare a aviaţiei la Galaţi au mai existat.

În martie 2015, primarul Galaţiului la acea vreme, Marius Stan, declara că există un studiu de prefezabilitate pentru un aeroport de cargo, realizat pe propria cheltuială, de o firmă italiană. Iniţial, acest aeroport pentru mărfuri fusese gândit pentru zona de dincolo de Braniştea, dar edilul credea că ar fi mai potrivit la Brăila. "Se poate purta o negociere cu brăilenii pentru ca acest aeroport să fie mutat în zona Zagna-Vădeni, unde va deservi ambele unităţi administrative".

În noiembrie 2016, deputatul PSD Viorel Ştefan a susţinut că a avut ideea de realizare a unui aeroport la Galaţi: "Dl consilier Andrei a venit trimis de dl prim-ministru Ponta la Galaţi, ca să identifice amplasamentul, a discutat cu autorităţile, i-a luat de mânuţă, i-a dus la Autoritatea Aviatică română, au venit, au identificat amplasamentul… Numai că, de-a doua zi, fosta conducere a Primăriei vorbea despre tunel! Şi a uitat de aeroport!", declara, atunci, ministrul de azi.

viata-libera.ro

dcp100168 · September 10, 2018

Preşedintele Consiliului Judeţean, Costel Fotea: Aeroportul este o investiţie vitală acestei zone

- Domnule preşedinte, în condiţiile în care Galaţiul este izolat şi ocolit de toate proiectele majore de infrastructură, tocmai aţi contractat un studiu de oportunitate în vederea înfiinţării unui aeroport internaţional în judeţul Galaţi şi un studiu privind evaluarea eficienţei traficului aerian. Ce şanse există ca Galaţiul să aibă cu adevărat un aeroport?

- Noi, Consiliul Judeţean, încercăm să facem tot ce este posibil ca această investiţie să fie realizată la Galaţi. De când am devenit preşedintele Consiliului Judeţean am bătut la foarte multe uşi - ale Guvernului, ale Ministerului Transporturilor, peste tot unde am crezut că pot găsi înţelegere pentru construirea unui aeroport la Galaţi.

- Are nevoie Galaţiul de o asemenea investiţie?

- Aşa cum stau lucrurile în momentul de faţă, un aeroport în Galaţi ar fi cel mai indicat şi nu ar deschide numai Galaţiul! Distanţa de la Brăila până acolo unde vrem noi să amplasăm aeroportul ar fi de 30 km, din Galaţi până la aeroport - 20 km, de la Bârlad - 70 km, de la Focşani - 35-40 km. Iar după ce va fi construit podul, inclusiv de la Tulcea se va ajunge la aeroport foarte repede, dar şi de la Buzău. Dacă ar fi să facem o radiografie a zonei, am putea spune că un aeroport amplasat în Galaţi ar deservi peste două milioane de cetăţeni. Şi aici ne referim şi la oamenii de afaceri care vor să vadă oportunităţile din Galaţi, la companiile cu capital privat - Şantierul Naval, ArcelorMittal - plus alte instituţii care au legătură cu UE şi au nevoie de timp, de rapiditate, de eficienţă. Vorbim despre cetăţeni din Republica Moldova care au şi cetăţenie română şi lucrează în Spania, Italia sau alte ţări din UE.
Nu trebuie să neglijăm faptul că Galaţiul este binecuvântat prin cele două universităţi, care, însumat, au aproape 20.000 de studenţi, mulţi veniţi din afară ca să studieze la Galaţi. Avem profesori de la Facultatea de Medicină care predau în Italia! Adresabilitatea şi necesitatea unui astfel de aeroport este iminentă! Practic toate lucrurile acestea, cumulate, ne împing de la spate: "Faceţi ceva pentru că avem nevoie de aeroport la Galaţi! Faceţi ceva că eu vin acasă din Italia, Spania, Marea Britanie şi vreau să fac două ore cu avionul până la Galaţi, nu să pierd o zi pe drum!". Dovadă multitudinea de firme care fac curse regulate asigurând transferul de călători către aeroport. Asta înseamnă că se circulă şi că oamenii au nevoie de aeroport!

- De ce sunt necesare cele două studii, de oportunitate şi de trafic?

- Contractele pentru cele două studii sunt deja semnate, pe sume destul de modice - nu aruncăm cu bani! - şi am dat deja ordinul de începere a lucrărilor, astfel încât până la sfârşitul lunii octombrie, cel târziu pe 10 noiembrie, studiile să fie finalizate. Din studiul de oportunitate şi din studiul de trafic eu sper să reiasă importanţa şi necesitatea construirii unui aeroport la Galaţi. Cu aceste două studii voi merge la Guvern, la Ministerul Transporturilor, şi voi cere introducerea acestui aeroport în Masterplanul de Dezvoltare pe Transport al României, pentru care am început deja demersurile.
Din momentul în care este aeroportul este introdus în Masterplanul de Dezvoltare, vorbim despre mai multe oportunităţi de finanţare: pot fi fonduri europene, pot fi bani de la bugetul naţional şi o parte de la Consiliul Judeţean, poate fi un parteneriat public-privat şi felicit Guvernul României că a dat această lege a parteneriatului public-privat. Pentru că, în momentul în care cineva vede dintr-un studiu de trafic că există clienţi, poate face o investiţie din care să-şi recupereze banii. Dar dacă nu plecăm de undeva, nu avem de unde să ştim! Asta am făcut eu! Pentru că este o investiţie atât de necesară şi vitală zonei, şi vreau ca oamenii să mă cunoască în continuare ca pe un om care începe un proiect doar atunci când are convingerea că îl va duce la bun sfârşit! Sunt proiecte mari şi multe pe care le are judeţul Galaţi, dar acesta este un proiect vital, de care avem nevoie maxim!
Modificarea Masterplanului se face prin Hotărâre de Guvern şi cum preşedintele Comisiei de Transporturi este din Galaţi, vicepremierul este din Galaţi, şeful europarlamentarilor PSD este din Galaţi, avem susţinere!

- Unde ar putea fi construit aeroportul?

- Sunt vreo trei zone unde ar putea fi amplasat, dar toate sunt în Galaţi! După ce vom introduce aeroportul în Masterplanul de Dezvoltare, vom demara procedura de achiziţie pentru studiul de fezabilitate, care va analiza şi cea mai bună variantă de amplasare în funcţie de curenţii de aer, aterizare. Avem prinşi bani în buget şi pentru studiul de fezabilitate pentru aeroport, aşa cum au fost alocaţi şi banii pentru studiile de oportunitate şi de trafic.

viata-libera.ro

dcp100168 · April 26, 2019

Conform consultanţilor plătiţi de Consiliul Judeţean, Galaţiul are nevoie de aeroport internaţional

Un studiu de oportunitate şi un studiu privind evaluarea eficienţei traficului aerian în vederea înfiinţării unui aeroport internaţional în judeţul Galaţi sunt documentaţiile pe care Consiliul Judeţean (CJ) le-a contractat în toamna anului trecut. Înfiinţarea unui aeroport se află şi în topul priorităţilor votate atât de gălăţeni, cât şi de brăileni în cadrul campaniei de consultare desfăşurate de Banca Mondială. Tocmai de aceea am fost curioşi să aflăm care au fost concluziile consultanţilor privind înfiinţarea unui aeroport la Galaţi şi ce va face Consiliul Judeţean cu studiile realizate.

La solicitarea noastră, întemeiată pe liberul acces la informaţiile de interes public, Consiliul Judeţean Galaţi ne-a comunicat că ambele documentaţii, "Studiul de oportunitate în vederea înfiinţării unui aeroport internaţional în judeţul Galaţi" şi "Studiul de trafic privind evaluarea eficienţei traficului aerian în vederea înfiinţării unui aeroport internaţional în judeţul Galaţi", au fost finalizate şi predate de către elaboratorul lor, SC Teche Construct Solutions SRL Bucureşti. Acesta a încasat câte 89.250 de lei cu TVA pentru fiecare studiu.

Concluziile studiului de oportunitate

"Este necesară înfiinţarea unui aeroport internaţional în judeţul Galaţi pentru a satisface nevoia populaţiei de a avea acces la servicii de transport facile şi cu un grad de confort ridicat", este principala concluzie a studiului de oportunitate, conform răspunsului CJ.

Precizând că nevoia de servicii de transport aerian este mare, consultantul porneşte de la premisa că Galaţiul şi Brăila reprezintă cea mai mare aglomerare urbană din România, după municipiul Bucureşti. Tocmai de aceea recomandă, pe termen scurt, elaborarea unui Plan strategic pentru polul urban Galaţi - Brăila!

În ceea ce priveşte nivelul activităţilor economice şi al serviciilor care generează trafic, consultanţii nominalizează: Damen Shipyard, DMT, Combinatul Siderurgic, universităţile "Dunărea de Jos" şi "Danubius", Administraţia Porturilor Dunării Maritime, Navrom, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Apostol Andrei", dar şi cei peste 1.800 de investitori privaţi de altă cetăţenie decât română.

În plus, poziţia geografică a judeţului Galaţi, în relaţie cu Republica Moldova şi Ucraina, reprezintă, în viziunea consultanţilor, un factor decisiv în gestionarea fluxurilor de circulaţii generate prin amplasarea acestui viitor aeroport în judeţul Galaţi.

Unde ar putea fi amplasat aeroportul

Din punct de vedere tehnic, experţii recomandă ca amplasamentul viitorului aeroport din judeţul Galaţi să fie ales pe baza unui scenariu de analize şi studii realizate pentru un număr minimum de trei variante, asigurându-se, astfel, cea mai bună poziţionare. Şi se propune ca dezvoltarea infrastructurii de transport aerian să se facă pe etape de evoluţie a traficului de pasageri, dar şi a solicitărilor legate de potenţialul de mărfuri ce poate fi transportat şi a cerinţelor acestuia.

Cert este că suprafaţa amplasamentului ar trebui să fie de minim 150 de hectare, pe baza studiilor necesare ce se impun - vânt, însorire, meteorologice, geotehnice, topografie - pentru amplasarea componentelor aeroportului, dar şi a facilităţilor acestuia, cu asigurarea necesarului de dezvoltare a infrastructurii de transport aerian pe termen mediu şi lung.

Prognozele studiului de trafic

"Aeroportul ar deservi o zonă de captare importantă, neacoperită de aeroporturile existente din România, zonă de captare care ar include şi regiuni din Republica Moldova şi Ucraina", precizează consultantul, care menţionează că, în prezent, călătoriile aeriene sunt deservite de către Aeroportul "Henri Coandă" din Bucureşti, aflat la o distanţă de aproximativ 250 km, ce poate fi parcursă în circa patru ore.

Consultantul oferă două scenarii realiste de prognoză a traficului. Cu reţeaua de drumuri existentă, aeroportul ar porni, în primul an, de la un potenţial de bază de 460.000 de pasageri, pentru ca în anul 15 de operare să fie atins numărul de 820.000 de pasageri, iar în anul 19 să se depăşească pragul de un milion de pasageri. Cu reţeaua de drumuri de perspectivă, potenţialul anului de bază al analizei porneşte de la 550.000 de pasageri, ajungând la 980.000 de pasageri în anul 15 de operare şi depăşind un milion de pasageri în anul 16 de operare.

"Aeroportul ar facilita integrarea altor proiecte majore de infrastructură, aflate în diverse etape de implementare, cum ar fi construcţia podului peste Dunăre din zona Brăila, precum şi investiţiile în îmbunătăţirea navigabilităţii pe fluviul Dunărea", precizează consultanţii.

Finanţare nerambursabilă

Conform ambelor studii, ar fi oportun ca acest proiect major de investiţii pentru judeţul Galaţi să se realizeze cu finanţare nerambursabilă, în următorul exerciţiu financiar, 2021-2027.

"Având în vedere amploarea, impactul şi complexitatea acestei propuneri de investiţie, precum şi sursele de finanţare şi eventualele parteneriate instituţionale necesare, este în curs de analiză posibilitatea cooptării unor servicii de asistentă tehnică externă pentru pregătirea unor documentaţii tehnice eligibile pentru finanţare în perioada exerciţiului financiar 2021-2027", ne-a comunicat Consiliul Judeţean Galaţi, sub semnătura preşedintelui Costel Fotea.

Includere în Master Planul General de Transport

"Demersurile pentru introducerea acestui obiectiv de investiţii în Master Planul General de Transport al României au fost iniţiate, iar informaţiile şi documentele necesare pentru această etapă au fost înaintate autorităţilor naţionale cu competenţe legale pe acest context. Urmărim cu deosebit interes dacă priorităţile de finanţare pentru perioada de programare 2021-2027 vor face posibilă şi o cerere de finanţare ce are drept obiectiv înfiinţarea unui aeroport internaţional în judeţul Galaţi", ne-a transmis, la solicitarea noastră, Consiliul Judeţean.

Mai mult, autoritatea se angajează că va furniza autorităţilor şi instituţiilor din România şi Uniunea Europeană cu rol specific în elaborare, finanţare şi monitorizare orice document ce va argumenta şi susţine introducerea acestui proiect pe lista investiţiilor majore finanţabile.

În acelaşi timp, în funcţie de cerinţele şi condiţiile comunicate de potenţialii parteneri instituţionali, de concluziile documentelor de planificare strategică la nivelul Uniunii Europene şi la nivel naţional pentru perioada 2021-2027, Consiliul Judeţean va iniţia noi demersuri pentru elaborarea studiilor de teren şi a studiilor tehnice preliminare.

viata-libera.ro

dcp100168 · May 17, 2019

Ministrul Transporturilor, în vizită la Galaţi. Duminică aflăm unde va fi amplasat viitorul aeroport

Amplasamentul propus pentru construirea unui aeroport internaţional la Galaţi - investiţie pentru care Consiliul Judeţean a plătit deja un studiu de oportunitate şi un studiu privind evaluarea eficienţei traficului aerian, în valoare totală de 178.500 de lei cu TVA - va fi dezvăluit duminică, de ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.

Potrivit Consiliului Judeţean Galaţi, Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor, se va afla duminică, 19 mai, într-o vizită de lucru în judeţul nostru. Agenda ministrului cuprinde nu mai puţin de trei obiective importante de investiţii.

Ministrul va poposi, mai întâi, la şantierul de la centura ocolitoare a Tecuciului, proiect început în urmă cu şapte ani şi care a ajuns, în prezent, la 56 la sută. Asta în condiţiile în care contractul cu primul constructor şi primul contract de finanţare europeană au fost reziliate! Nu mai puţin adevărat este că ministrul Cuc, nemulţumit de mersul lucrărilor, a mai ameninţat o dată constructorul actual cu rezilierea contractului. Rămâne de văzut cât de încântat va fi acum de stadiul investiţiei.

Răzvan Cuc ar urma să viziteze apoi amplasamentul propus pentru construirea unui aeroport la Galaţi, amplasament păstrat, deocamdată, secret. Aşa cum aţi putut citi în ziarul "Viaţa liberă", Consiliul Judeţean a plătit firmei Teche Construct Solutions SRL Bucureşti un "Studiu de oportunitate în vederea înfiinţării unui aeroport internaţional în judeţul Galaţi" şi un "Studiu de trafic privind evaluarea eficienţei traficului aerian în vederea înfiinţării unui aeroport internaţional în judeţul Galaţi".

Concluziile ambelor documentaţii au fost că este necesară înfiinţarea unui aeroport internaţional în judeţul Galaţi. Din punct de vedere tehnic, experţii recomandau ca amplasamentul viitorului aeroport să fie de minimum 150 de hectare, ales pe baza unui scenariu de analize şi studii realizate pentru un număr minim de trei variante, asigurându-se, astfel, cea mai bună poziţionare. Primul oficial care a vorbit public despre necesitatea unui aeroport la Galaţi a fost preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, în urmă cu o săptămână, la mitingul PSD de la Galaţi: "De ce nu s-ar putea face un aeroport în această zonă, care să deservească Galaţiul, Brăila şi Vrancea, pentru că este o zonă care a început să se dezvolte mult şi nu mai trebuie să fie înfrânată".

Pe agenda vizitei de lucru a ministrului Transporturilor va fi şi traseul Giurgiuleşti - Calea Prutului - strada Tunelului - DN 26 - Vânători (proiectul Drumul Mare de Centură, traseu proiectat pe ruta Giurgiuleşti - Vânători/DN 26 - Combinatul Siderurgic - localitatea Traian/DN 25).

viata-libera.ro

dcp100168 · May 19, 2019

Locul unde se va construi aeroportul de la Galaţi

Subiectul construirii unui aeroport la Galaţi a fost, este, şi probabil va rămâne unul controversat pentru gălăţeni. Unii cred în realizarea acestui obiectiv, alţii sunt suspicioşi sau chiar neagă cu vehemenţă că acest lucru se va concretiza. Dar iată că după multe informaţii incerte din partea autorităţilor legate de acest subiect, apare şi una concretă şi oficială: locul unde se va construi aeroportul de la Galaţi.

Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor, s-a aflat duminică, 19 mai 2019, într-o vizită de lucru în judeţul Galaţi. Ministrul Transporturilor a vizitat amplasamentul propus pentru construirea unui aeroport la Galaţi. Aeroportul va fi amplasat pe un teren de 150 ha, chiar la graniţa dintre comunele Braniştea, Smârdan şi Schela. În apropierea amplasamentului aeroportului, care este la aproximativ 18 km de Galaţi şi 20 km de Brăila, va trece şi centura mare a Galaţiului.

"Eu cred că este o investiţie care va genera plus valoare, care va ajuta mediul economic (...) este un proiect care este fezabil pentru Fondul de Dezvoltare şi Investiţii. Am vorbit mai devreme cu gestionarul fondului şi va face o modificare legislativă ca să poată fi introduse şi aeroporturile. În concluzie, acest aeroport va putea fi finanţat prin acest Fond de Dezvoltare şi Investiţii. (...) Săptămâna viitoare va intra (n.r. - modificarea) în şedinţa de Guvern, va intra ordonanţă de urgenţă. Daca nu va intra joi (n.r. - 23 mai 2019) în şedinţa de Guvern, cu siguranţă, va intra în săptămâna următoare", a declarat ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, care a menţionat că în sarcina CJ Galaţi intră demararea studiului de fezabilitate, în urma căruia se vor stabili costurile proiectului, dar şi, ulterior, demararea procedurii de execuţie şi proiectare.

Preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea, cel care i-a prezentat ministrului Transporturilor locaţia pentru construirea aeroportului de la Galaţi, a precizat că în urma unui studiu de oportunitate şi unul de trafic, realizate de CJ Galaţi, a reieşit că: "Aceasta este cea mai bună locaţie pe care o putem avea", a declarat Costel Fotea. Alături de Răzvan Cuc şi Costel Fotea, au fost şi primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, şi liderul grupului PSD din Parlamentul European și președintele social-democraților gălățeni, Dan Nica.

Reamintim că, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, le-a dezvăluit gălăţenilor, cu ocazia mitingului PSD de la Galaţi din data de 11 mai 2019, că va susține marele proiect al liderilor social-democrați de la Galați, construirea unui aeroport. "Această zonă are nevoie de un aeroport, pentru că este o zonă care a început să se dezvolte mult și nu mai trebuie să fie frânată!", a spus Liviu Dragnea.

De asemenea, în urma unei campanii de consultare demarată de Banca Mondială, "Alege Priorităţile Oraşului Tău!", gălăţenii au putut alege ce consideră a fi prioritar pentru oraş, ierarhizând pe site-ul campaniei 10 proiecte identificate de Banca Mondială ca fiind prioritare cu impact metropolitan pentru Galaţi. Potrivit votului gălăţenilor, construcţia aeroportului de la Galaţi s-a clasat pe locul 3.

monitoruldegalati.ro

Ministrul Cuc a confirmat: Guvernul va finanţa construcţia unui aeroport în apropiere de oraşul Galaţi

Declaraţia ministrului Transporturilor a fost făcută duminică, 19 mai 2019, cu prilejul unei vizite pe care acesta a făcut-o în judeţul Galaţi, pentru a verifica stadiul unor lucrări de investiţii de infrastructură.

Sosit cu surle şi trâmbiţe în judeţul Galaţi, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc a confirmat oficial că este de acord cu propunerea Consiliului Judeţean cu privire la necesitatea construirii unui aeroport în apropiere de oraşul de la malul Dunării.

Surprinzător însă, locul pe care se va construi (probabil) aeroportul nu se se află, aşa cum se credea, între Galaţi şi Brăila, ci undeva în partea de nord-vest a combinatului siderurgic, la limita dintre comunele Smârdan, Braniştea şi Schela. Practic este vorba de un amplasament învecinat cu poligonul militar de la Smârdan (loc agreat de forţele NATO pentru aplicaţii speciale), ceea ce aduce în discuţie desfiinţarea poligonului, având în vedere că tragerile de artilerie nu sunt tocmai compatibile cu zborul avioanelor.

Ministrul Cuc a declarat că oportunitatea şi necesitatea sunt dovedite de cifrele studiilor realizate de Consiliul Judeţean şi a promis că aeroportul va fi finanţat de Guvern, din Fonduri de Dezvoltare şi Investiţii. „În cel mai scurt timp va fi emisă de către guvern o hotărâre prin care acest obiectiv va putea fi finanţat prin Fondul National de Dezvoltare şi Investiţii. Imediat după ce va fi aprobată această hotarare vom demara procedurile de realizare a studiului de fezabilitate şi ulterior sa putem demara constructia aeroportului de la Galaţi. De asemenea, aeroportul este proiectat in imediata aproapiere a Drumului Mare de Centură, care va lega Giurgiulestiul de localitatile Vanatori si Traian. Ministrul Transporturilor a dat asigurari ca anul acesta vor demara procedurile pentru desemnarea unui constructor al acestui drum”, a declarat Costel Fotea, preşedinte CJ Galaţi.

adevarul.ro

Ministrul Răzvan Cuc le-a promis gălăţenilor aeroport, drum expres şi centură ocolitoare

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a anunţat, duminică, în timpul unei vizite în judeţul Galaţi, că se va construi un aeroport între oraşele Galaţi, Brăila şi Focşani, va fi realizat un drum expres Galaţi-Brăila şi se va amenaja o centură ocolitoare a municipiului Galaţi. Cele trei obiective promise de ministrul Răzvan Cuc, la Galaţi, vor fi realizate cu fonduri europene şi cu bani de la Guvern.

Ministrul Cuc a vizitat locul ales de specialişti pentru construirea unui aeroport de mari dimensiuni în judeţul Galaţi. Acesta a spus că finanţarea obiectivului, aproximativ 100 de milioane de euro, se va face prin Fondul de Dezvoltare şi Investiţii. „Este un proiect fezabil pentru fondurile de dezvoltare şi de investiţii. Avem Fondul de Dezvoltare şi Investiţii. Se va face o modificare legislativă ca să poată fi introduse şi aeroporturile. Deci, acest aeroport va putea fi finanţat prin Fondul de Dezvoltare. Dumneavoastră trebuie să demaraţi studiul de fezabilitate şi ulterior să demaraţi proiectarea şi execuţia. Săptămâna viitoare, cel târziu peste două săptămâni vom introduce modificările în şedinţa de Guvern”, a spus ministrul Răzvan Cuc, la Galaţi.

Aeroportul va primi finanţare de la Guvern în baza unor studii de oportunitate şi trafic realizate de autorităţile judeţene. Potrivit documentelor, aeroportul din Galaţi ar putea fi al treilea din ţară ca număr de călători. „Consiliul Judeţean a făcut un studiu de oportunitate şi un studiu de trafic, iar rezultatele arată cam aşa: aici este cel mai bun loc pentru că este aproape de cale ferată, avem 18 km până la transportul pe apă şi, bineînţeles, suntem aproape de centura mare a Galaţiului. Până la Brăila sunt 25 km, până la Vrancea sunt 60 de km, până la Vaslui sunt 80 de km, pe o arie de 150 de km sunt 3,9 milioane de locuitori, de aceea este oportun. Din studiu a reieşit că zona are circa 800.000 de călători pe an: agenţii economici care transportă persoane de la Galaţi la Bucureşti şi înapoi, persoane care merg la aeroport. Şantierul Naval Damen are peste 7.000 de călătorii pe an la aeroport, Navromul are peste 4.000 de călătorii, Universitatea Dunărea de Jos, peste 14.000. Din calcule a reieşit că aeroportul din Galaţi este de nivelul Iaşului şi al Timişoarei. În câţiva ani poate să ajungă al treilea aeroport al ţării după Bucureşti şi Cluj pentru că în studiu de oportunitate nu s-au luat în calcul Vrancea şi agenţii economici din Brăila”, a declarat presei, preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea.

mediafax.ro

dcp100168 · May 24, 2019

Pro Infrastructura: Aeroportul promis de ministrul Cuc la Galaţi nu merită construit

Constructia unui aeroport la Galati - promisa de ministrul Cuc si de autoritatile din judet - n-ar fi rentabila si, in consecinta, nu se justifica in niciun fel, au explicat pentru Ziare.com specialisti in infrastructura. Iar asta inseamna ca intregul proiect, despre care presa a vorbit mult in ultimele zile, are toate sansele sa ramana doar la stadiul de promisiune electorala.

Aflat duminica in vizita de lucru la Galati, ministrul Transporturilor, Razvan Cuc, a mers pe un camp din zona pe care Consiliul Judetean sustine ca ar vrea sa construiasca un aeroport. Mai mult chiar, Cuc a spus ca e atat de convins de utilitatea acestui obiectiv de infrastructura, incat a si cerut deja o modificare legislativa care sa permita finantarea constructiei aeroportului galatean cu bani de la bugetul de stat, prin Fondul de Dezvoltare si Investitii. Potrivit ministrului Transporturilor, aeroportul va costa circa 100 de milioane de euro.

Intrebarea este: in conditiile in care n-a reusit sa construiasca nici macar o palma de autostrada in Moldova (regiune din care face parte si Galatiul - n.red.), cum de s-a gandit ministrul Cuc sa treaca brusc la urmatorul nivel si sa sustina constructia de aeroporturi? La urma urmei, acestea sunt mai greu de operat decat orice sosea...

Presedintele Consiliului Judetului Galati, Costel Fotea (PSD), a mers pe un camp alaturi de ministrul Razvan Cuc si de candidatul PSD la europarlamentare Dan Nica pentru a prezenta presei locul in care se va construi viitorul aeroport galatean. Fotea a declarat atunci, potrivit Mediafax, ca "pe o arie de 150 de km sunt 3,9 milioane de locuitori, de aceea, este oportun (aeroportul construit pe acel camp - n.red.). Din studiu a reiesit ca zona are circa 800.000 de calatori pe an: agentii economici care transporta persoane de la Galati la Bucuresti si inapoi, persoane care merg la aeroport. Santierul Naval Damen are peste 7.000 de calatorii pe an la aeroport, Navromul are peste 4.000 de calatorii, Universitatea Dunarea de Jos, peste 14.000. Din calcule a reiesit ca aeroportul din Galati este de nivelul Iasului si al Timisoarei. In cativa ani poate sa ajunga al treilea aeroport al tarii dupa Bucuresti si Cluj, pentru ca in studiul de oportunitate nu s-au luat in calcul Vrancea si agentii economici din Braila".

Solemn, Razvan Cuc a spus ca aceste cifre nu mint si ca tot ce-ar mai lipsi este ca autoritatile galatene sa mai faca un studiu de fezabiltate, iar constructia aeroportului ar putea fi demarata.

Suna prea frumos ca sa fie adevarat? Chiar asa si este. Iata de ce.

Directorul executiv al Asociatiei Pro Infrastructura (API), Ionut Ciurea, a explicat pentru Ziare.com ca un aeroport nu este doar greu de construit, ci si foarte greu de operat. Iar infiintarea unuia la Galati pur si simplu nu se justifica, in acest moment. "Daca tot vorbim despre dezvoltare strategica in transporturi, haideti sa o luam de la un capat. Avem deja aeroport la Tulcea. Se face podul de la Braila. Pai n-ar fi mai simplu - in loc sa facem un aeroport nou la Galati - sa ajungem, pe pod, la cel din Tulcea? Ca momentan nu e chiar aglomerat acolo, din cate stim. Sigur, e simplu sa mai comanzi niste studii sau sa lansezi niste licitatii, ca sa arati ca faci, totusi, ceva. Dar asta nu inseamna ca aeroportul va fi si functional", a declarat Ionut Ciurea.

Directorul executiv al Asociatiei Pro Infrastructura spune ca principiile generale de functionare a transportului aerian de persoane sunt cele care arata clar ca aeroportul la Galati nu e fezabil. "Ca aeroportul sa mearga, cineva trebuie sa iti genereze trafic. Cu alte cuvinte, trebuie sa ai pasageri care sa zboare des. Si aici conteaza mult modul in care e structurata economia locala.

De ce se zboara mult din Cluj? Pentru ca acolo exista un pol IT. Iar multi IT-isti calatoresc frecvent si in numar destul de mare cu avionul. Similar, activitatea aeroportului din Iasi a crescut, tot datorita faptului ca acolo avem un pol IT (chiar daca e mai mic decat la Bucuresti, Timisoara si Cluj). La polul opus, aeroportul din Craiova are ceva probleme de trafic. Si ne intrebam de ce, ca doar la Craiova avem industrie auto, nu? Ce-i drept, avem. Numai ca multi dintre angajati nu zboara cu avionul. E atat de simplu.

La Galati avem dezvoltare pe domeniul naval si pe siderurgie. Cel putin in cel din urma domeniu, in afara unor manageri, angajatii nu zboara chiar atat de des. Si atunci, de unde va veni traficul?

Atentie, aici mai e o chestiune destul de interesanta. Cand te uiti la numarul total de posibili pasageri, ai zice ca vei avea trafic pe aeroport. Sa spunem, cu titlul de exemplu, ca ar fi zece pasageri interesati sa zboare de la Galati. Bun, ti-ar ajunge sa tii aeroportul pe linia de plutire. Dar asta, numai daca vor cu totii sa ajunga intr-una sau in cel mult doua destinatii. Daca fiecare vrea sa zboare in alta parte, deja ai probleme! Aeroportul nu e autostrada. Nu-l faci, il inaugurezi si pasagerii pot incepe sa zboare cu avionul, in sensul si pe distanta dorita. Nu, pe aeroport trebuie sa vina companii private, care sa investeasca si sa faca transport, cu avioanele. Trebuie sa deschizi conexiuni bune.

Sa spunem ca eu vreau sa zbor de la Otopeni la Bangkok sau la New York. Am cateva optiuni avantajoase. De regula, acestea sunt (cu trecere prin aeroporturile din - n.red.) Londra sau Paris. Evident, tehnic vorbind, as putea sa zbor si prin Barcelona. Mi se pare ca si sarbii spuneau ca vor sa dechida o conexiune cu New York. Dar cat ma va costa sa o iau pe la spanioli sau pe la sarbi? Cat nu face! Asa ca imi voi cauta conexiunea mai avantajoasa, prin Londra sau Paris! Acum, sa presupunem ca se va deschide o conexiune Galati-Londra. Ce va fi mai ieftin: sa zbor direct de la Galati sau sa vin cu masina pana la Bucuresti si sa iau de pe Otopeni avionul spre Londra? Direct de la Bucuresti va fi mai ieftin. Si atunci, de ce sa mai fac un aeroport? Parca mai bine as gasi o solutie ca drumul de la Galati la Bucuresti sau spre alte aeroporturi sa fie mai usor si mai bun... ", a mai spus Ionut Ciurea.

Ce-i drept, ministrul Cuc a promis ca va face, pe fonduri europene, si drumul expres Braila-Galati, care este inclus in Masterplanul de transport al Romaniei. Problema este ca studiul de fezabilitate pentru respectivul drum este facut in 2008. Din informatiile noastre, se lucra la un moment dat si la o revizuire a documentatiei respective. Intrebarea este: va fi studiul de fezabilitate, in forma sa revizuita, suficient de bine intocmit incat sa permita accesarea fondurilor europene?

Tot ce stim momentan este ca, in repetate randuri, Comisia Europeana a cerut refacerea unor documente intocmite de autoritatile romane pentru accesarea finantarii pentru obiective de infrastructura. Asa ca atentia specialistilor din minister ar trebui sa se indrepte spre intocmirea unor documentatii riguroase. Din pacate, chiar daca documentele ar fi ireprosabile, iar statul si constructorii s-ar misca repede - construind in timp record drumul expres - oricum acesti cativa kilometri de sosea noua n-ar fi suficienti pentru a rezolva problema traficulul din regiune. Schimbari in bine s-ar vedea doar daca in zona se va dezvolta o intreaga retea de drumuri de mare viteza. In parte, aceste drumuri chiar exista, dar numai pe hartie, momentan.

Cu alte cuvinte, sunt deja o multime de proiecte absolut necesare de care Ministerul Transporturilor s-ar putea ocupa, in loc sa promita aeroporturi a caror eficienta e pusa sub semnul intrebarii. Din pacate, insa, in ultimele 3 decenii, aproape toti ministrii Transporturilor (peste 20 la numar) s-au priceput mult mai bine la promisiuni decat la constructii.

ziare.com

dcp100168 · July 5, 2019

În căutarea investitorului străin - Premierul Viorica Dăncilă, despre proiectul aeroportului de la Galaţi

Prezentă la Galaţi, premierul Viorica Dăncilă a declarat că au fost identificate deja o serie de modalităţi prin care ar putea fi puse în practică promisiunile privind construirea unui aeroport între localităţile Galaţi, Brăila şi Focşani, promisiuni relansate, în luna mai, inclusiv de ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, după o serie de discuţii cu autorităţile judeţene. „Avem mai multe soluţii pentru acest aeroport. Chiar duminică vom discuta şi cu un investitor străin, pentru un parteneriat public-privat; avem în vedere şi introducerea acestui aeroport într-o hotărâre de Guvern, pentru că pe noi ne interesează ca proiectul acesta să devină cât mai repede realitate. Şi facem o evaluare astfel încât acest aeroport să poată fi demarat cât mai curând”, a declarat pentru „Viaţa liberă” premierul Viorica Dăncilă, care a precizat că şi peste două săptămâni va avea o întrevedere cu potenţiali investitori ce ar putea fi interesaţi de proiectul aeroportului de la Galaţi.

După cum v-am informat în paginile ziarului nostru, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, i-a prezentat, în luna mai, ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, concluziile studiului de oportunitate şi ale studiului privind evaluarea eficienţei traficului aerian pentru realizarea unui aeroport internaţional, dar şi posibilul amplasament al acestei investiţii. Este vorba de un teren de 150 de hectare, situat între localităţile Smârdan, Braniştea şi Schela. Ministrul a declarat că aeroportul de la Galaţi ar fi o investiţie care va genera plusvaloare şi va ajuta mediul economic din toate judeţele limitrofe. Ministrul Răzvan Cuc a promis că va demara paşii legislativi necesari includerii aeroporturilor în categoria obiectivelor ce pot fi finanţate prin Fondul Naţional de Dezvoltare şi Investiţii. De asemenea, un pas necesar pentru această investiţie, estimată la aproximativ 100 milioane de euro, este includerea aeroportului de la Galaţi în Master Planul General de Transport al României.

Subiectul construirii unui aeroport la Galaţi nu este unul nou, el fiind vehiculat, mai ales în perioade electorale, de autorităţile care s-au succedat la cârma judeţului de-a lungul timpului. Premierul Viorica Dăncilă susţine, totuşi, că de această dată vor fi făcuţi paşi concreţi pentru materializarea acestui proiect, fără însă a intra în detaliile negocierilor pe care urmează să le aibă cu potenţialii investitori din cadrul parteneriat public-privat vizat. „Vreau ca după această întâlnire (de duminică – n.r.) sau după întâlnirea de peste două săptămâni, să spunem că am găsit investitori şi să începem toate formalităţile pentru a realiza acest aeroport”, a explicat premierul Viorica Dăncilă.

În declaraţiile sale, premierul nu a uitat nici de alte mari proiecte de infrastructură pe care Galaţiul le aşteaptă de ani de zile, respectiv drumul expres Galaţi – Brăila şi Drumul Mare de Centură, evocate şi în cursul vizitei, din luna mai, a ministrului Transporturilor. „Aceste două proiecte importante pentru această zonă aveau ca termen pentru scoatere la licitaţie - proiectare şi execuţie - sfârşitul lunii august. Am solicitat astăzi (vineri, 5 iulie – n.r.) dlui ministru Cuc, ca licitaţia pentru proiectarea şi execuţia drumului expres Brăila – Galaţi să fie scoasă până la sfârşitul acestei luni. Vrem o devansare cu o lună de zile a acestor proceduri şi vom urmări foarte atent ce se întâmplă cu ambele proiecte”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.

După cum a precizat anterior, la Galaţi, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, valoarea Drumului Mare de Centură, cu o lungime de 33,6 km, care ar trebui să lege Giurgiuleştiul de localitațile Vânători și Traian, dar şi a drumului expres Brăila – Galaţi se vor cunoaşte după aprobarea indicatorilor tehnico-economici. Sursa de finanţare a acestor proiecte ar urma să fie fondurile europene.

viata-libera.ro

dcp100168 · September 25, 2019

Parteneriat public-privat pentru aeroportul de la Galaţi

"Se aprobă demararea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat pentru realizarea proiectului major de investiţii Aeroport internaţional în judeţul Galaţi", prevede proiectul de hotărâre care va fi supus aprobării consilierilor judeţeni în şedinţa de luni, 30 septembrie. În luna mai a acestui an, când a dezvăluit amplasamentul viitorului aeroport, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, declara că se va face o modificare legislativă, şi investiţia va putea fi finanţată prin Fondul Naţional de Dezvoltare şi Investiţii.

Un proiect de hotărâre privind aprobarea oportunităţii proiectului major de investiţii „Aeroport internaţional în judeţul Galaţi”, iniţiat de preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi, Costel Fotea, va fi supus votului aleşilor la şedinţa ordinară de joi.
Conform proiectului, consilierii judeţeni vor decide „necesitatea şi oportunitatea efectuării studiului de fundamentare şi a studiului de pre-fezabilitate aferente acestui proiect, dar şi „demararea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat pentru realizarea proiectului major de investiţii «Aeroport internaţional în judeţul Galaţi»”.

Studii contractate pe 23 august 2018

La documentaţia proiectului de hotărâre sunt ataşate şi câteva pagini (primele două-trei şi concluziile) din cele două studii de oportunitate pe care CJ le-a contractat anul trecut. Este vorba despre un studiu de oportunitate şi un studiu privind evaluarea eficienţei traficului aerian în vederea înfiinţării unui aeroport internaţional în judeţul Galaţi, pentru care SC Teche Construct Solutions SRL Bucureşti a încasat 178.500 de lei cu TVA, contractele fiind atribuite, pe 23 august 2018, prin cumpărare directă.

Conform CJ, „aceste documente oferă informaţii esenţiale cu caracter de oportunitate, cu un solid fundament statistic și pe baze realiste” şi, în plus, „au fost organizate întâlniri directe, dezbateri publice și au fost completate chestionare cu privire la necesitatea și oportunitatea realizării proiectului, unde au participat reprezentanţii marilor companii, investitorilor privaţi ce au relaţii comerciale cu operatorii economici din judeţul Galaţi, patronatelor, universităţilor, spitalelor. Iar concluzia acestor demersuri este că se solicită în mod explicit și se consideră necesară construirea unui aeroport în judeţul Galaţi”. Conform studiilor, cu reţeaua de drumuri existentă, aeroportul ar porni, în primul an, de la un potenţial de bază de 460.000 de pasageri, pentru ca în anul 15 de operare să fie atins numărul de 820.000 de pasageri, iar în anul 19 se va depăşi pragul de un milion de pasageri. Cu reţeaua de drumuri de perspectivă, potenţialul anului de bază al analizei porneşte de la 550.000 de pasageri, ajungând la 980.000 de pasageri în anul 15 de operare şi depăşind un milion de pasageri în anul 16 de operare.

Conectivitatea viitorului aeroport este detaliată în raportul de specialitate al proiectului de hotărâre. Rețea rutieră: acces direct în drumul național DN 25 (Galați - Braniștea - Tecuci); situare la 20 km față de drumurile naționale DN 26, DN 2B/E87; 25 km față de viitorul drum expres Focșani - Galați (Rețea TEN-T global rutier, E 87); 45 km față de drumul european Vaslui - Bârlad - Tecuci - Galați (Rețea TEN-T global rutier, E 581). Rețea feroviară: acces direct la rețeaua națională de cale ferată (Galați - Braniștea - Tecuci); 15 km față de nodul de cale ferată Barboși din municipiul Galați (unul dintre cele mai mari triaje de cale ferată din România; 25 km față de stația de cale ferată Port Galați și linia de cale ferată cu ecartament larg; 15 km de linia de cale ferată Buzău - Galați (Reţea TEN-T global feroviar). Rețea navală: 25 km față de Portul Galați (nod intermodal european, Rețea TEN-T principal naval - Coridor Rin-Dunăre) - cele trei porturi comerciale principale au legături feroviare şi rutiere din rețeaua TEN-T globală; 25 km față de viitoarea Platformă multimodală Galați, în curs de realizare.

Concluziile ambelor studii - pe care le-aţi putut citi în ziarul „Viaţa liberă” - arătau că ar fi oportun ca asigurarea finanţării acestui proiect major de investiţii pentru judeţul Galaţi să se realizeze cu finanţare nerambursabilă, în următorul exerciţiu financiar, 2021-2027.

Ce-au spus Dragnea, Cuc şi Dăncilă

Pe 11 mai 2019, un prim oficial a vorbit public despre necesitatea unui aeroport la Galaţi. Este vorba despre Liviu Dragnea, prezent în urbea noastră la mitingul PSD: „De ce nu s-ar putea face un aeroport în această zonă, care să deservească Galaţiul, Brăila, Vrancea, pentru că este o zonă care a început să se dezvolte mult şi nu mai trebuie să fie înfrânată!”.

Pe 19 mai, amplasamentul propus pentru construirea unui aeroport internaţional la Galaţi a fost dezvăluit de preşedintele Fotea, ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc: un teren de 150 de hectare, situat între localităţile Smârdan, Braniştea şi Schela. Costel Fotea i-a prezentat ministrului şi concluziile celor două studii, iar Cuc s-a declarat convins: „Cifrele nu mint niciodată. Acest studiu de trafic pe care l-aţi realizat relevă importanţa acestui obiectiv în judeţul Galaţi. Se va face o modificare legislativă, iar acest aeroport va putea fi finanţat prin Fondul Naţional de Dezvoltare şi Investiţii. Săptămâna viitoare, cel târziu peste două săptămâni, vom introduce modificările în şedinţa de Guvern”, a promis ministrul Răzvan Cuc. Costel Fotea a declarat că imediat după ce va fi aprobată această hotărâre vor fi demarate procedurile pentru realizarea studiului de fezabilitate, iar ulterior proiectarea şi construcţia aeroportului de la Galaţi.

Pe 5 iulie 2019, prezentă la Galaţi, Viorica Dăncilă a declarat că există deja mai multe soluţii pentru acest aeroport, că va purta discuţii cu potenţiali investitori care ar putea fi interesaţi de proiect: „Vom discuta şi cu un investitor străin, pentru un parteneriat public-privat; Vreau ca după aceste întâlniri să spunem că am găsit investitori şi să începem toate formalităţile pentru a realiza acest aeroport; avem în vedere şi introducerea acestui aeroport într-o hotărâre de Guvern, pentru că pe noi ne interesează ca proiectul acesta să devină cât mai repede realitate”.

Pe 2 august, liderul PSD Galaţi, eurodeputatul Dan Nica, declara că lucrurile sunt foarte avansate şi că în septembrie va exista posibilitatea de a spune public mai multe despre acest proiect.

Răspunsul primit de senatorul Stângă

Senatorul George Stângă, preşedintele PNL Galaţi, a făcut public răspunsul datat 10 septembrie 2019, pe care l-a primit la solicitarea adresată Consiliul Judeţean privind aeroportul: „În prezent, sursa de finanţare şi eventualele parteneriate instituţionale necesare pentru realizarea proiectului nu au fost identificate. În momentul în care se va identifica o sursă de finanţare certă, vom demara realizarea studiului de fezabilitate aferent obiectivului de investiţii menţionat”, scrie negru pe alb în adresă.

Acum, proiectul ajuns pe masa aleşilor judeţului prevede, în al treilea articol, „demararea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat pentru realizarea proiectului major de investiţii «Aeroport internaţional în judeţul Galaţi»”.

Ce s-a mai realizat prin parteneriat public-privat

Din păcate, la Galaţi nu putem indica, deocamdată, o investiţie sau măcar un proiect realizat în cadrul unui parteneriat public-privat. Discuţii au existat, însă, pentru obiective ca modernizarea Plajei "Dunărea" sau tunelul pe sub Dunăre.

În schimb, există o dovadă a faptului că un asemenea proiect poate fi un succes. Parcarea subterană de la Universitatea din Bucureşti, cu trei niveluri şi o capacitate de 425 de locuri pentru autoturisme şi 21 de locuri speciale pentru motociclete. Dotată cu tehnologie de ultimă oră, având la acel moment cel mai modern sistem de automate de plată, dar şi sistem de citire automată a plăcuţelor de înmatriculare ale maşinilor şi cel mai modern sistem de evacuare rapidă a noxelor şi a fumului, parcarea a fost inaugurată în 2012. Sorin Oprescu, primar al Capitalei la acea dată, declara că este „prima parcare construită în Bucureşti în ultimii 22 de ani”.

Conform presei centrale, parcarea a fost construită în parteneriat public-privat, lucrările au durat un an şi nouă luni, iar costul investiţiei a fost suportat de compania belgiană Interparking - 10 milioane de euro, fără TVA.

Rămâne de văzut dacă pentru aeroportul internaţional dorit în judeţul Galaţi se vor găsi investitori interesaţi.

viata-libera.ro

dcp100168 · September 25, 2019

Şi un comentariu publicat de mine pe Facebook...

Cum va fi îngropat aeroportul de la Galaţi

Consilierii judeţeni vor trebui să voteze luni proiectul "Aprobarea oportunității proiectului major de investiții Aeroport internațional în județul Galaţi". Logic, toată lumea va spune da, pentru că, evident, toţi ne dorim aeroport.

De fapt, însă, votul vizează doar efectuarea a două studii, unul de fundamentare şi altul de prefezabilitate, pentru care va plăti Consiliul Judeţean, ca şi pentru cele două studii de trafic, realizate în toamna trecută, care au costat în jur de 40.000 de euro.

Paşi procedurali necesari, nu zic nu, dar surpriza vine la punctul 3, unde se precizează clar că aeroportul ar urma să fie construit în parteneriat public-privat (PPP). Asta deşi toţi oficialii care au trecut în campania electorală pe la Galaţi au promis alocarea de fonduri guvernamentale sau europene pentru aeroport.

De-aici încolo începe destrămarea visului de a avea aeroport la Galaţi. Metoda PPP este patentată deja la nivelul actualului guvern pentru toate marile proiecte de infrastructură pentru care nu există bani. Şi putem aminti aici aeroportul Bucureşti Sud, canalul Siret - Bărăgan, complexul de schi din Munţii Făgăraş, amenajarea pentru navigaţie a râurilor Argeş şi Dâmboviţa, autostrada Bucureşti - Lugoj, autostrada Tg. Neamţ - Iaşi, calea ferată de mare viteză Bucureşti - Craiova - Timişoara - Cluj, hidrocentrala de la Turnu Măgurele - Nicopole şi, cu voia dumneavoastră, spitalul regional Galaţi - Brăila, alături de multe altele. Investiţii în valoare totală de câteva zeci de miliarde de euro, imposibile pentru un buget aflat cam pe butuci.

Să revenim însă la PPP şi la problemele lui. La nivelul întregii Europe, se fac astfel de proiecte în valoare de 10-15 miliarde anual, deci sistemul PPP funcţionează, chiar dacă nu la dimensiunea dorită de Guvernul României. La noi, însă, în cei 30 de ani de democraţie originală, s-a realizat un singur proiect PPP, de o valoare minusculă (10-12 milioane de euro) - parcarea subterană de la Universitatea din Bucureşti.

În esenţă, parteneriatul public-privat presupune ca un investitor să construiască pe banii lui, urmând ca apoi să-şi recupereze sumele cheltuite din ceea ce produce respectivul obiectiv (taxe de drum, venituri turistice, etc).

Să presupunem că ar exista un astfel de investitor pentru aeroportul de la Galaţi, care din punct de vedere economic nu este rentabil, pentru că altfel ar fi fost la fel de mulţi amatori de a-l construi ca în cazul supermarketurilor. Trebuie precizat în context faptul că, într-un răspuns dat la o întrebare a senatorului Stângă, Consiliul Judeţului spunea, acum două săptămâni, că NU a fost identificată o sursă de finanţare pentru construcţia aeroportului.

Pe de altă parte, conform specialiştilor, un aeroport devine rentabil la peste 800.000 de călători pe an. În acelaşi timp, studiul plătit de CJ anul trecut avansează această cifră de trafic pentru Galaţi în anul 15 de funcţionare. Aşadar, investitorul minune trebuie să vină cu banii de construcţie (cel puţin 100 milioane de euro), trebuie să suporte pierderile de funcţionare timp de cel puţin 15 ani şi abia după aia să spere că-şi va recupera sumele cheltuite. Adică peste câteva zeci de ani! E mult prea mult pentru orice investitor, oricât ar fi el de potent financiar. Poate doar vreo dinastie gen Rockefeller să se încumete la aşa ceva, cu speranţa că nepotul investitorului va scoate cândva ceva profit!

Concluzia ar fi una singură: aeroportul de la Galaţi nu se va face prin PPP, aşa cum vor vota luni consilierii judeţeni. Aeroportul este extrem de necesar Galaţiului, asta-i clar, dar el trebuie privit ca o investiţie de dezvoltare a zonei, iar banii trebuie alocaţi de Guvern sau atraşi din fondurile europene de dezvoltare regională. Până atunci, nu vom face decât să plătim studii peste studii (şi suntem experţi în asta) şi să visăm în continuare la prinţul pe cal alb care să ducă Galaţiul în Europa.

dcp100168 · October 1, 2019

Variante pentru construirea Aeroportului de la Galaţi. Și prognoze privind traficul de pasageri

Oportunitatea construirii unui aeroport internaţional la Galaţi şi demararea procedurilor pentru realizarea studiilor de pre-fezabilitate şi fundamentare a investiţiei au făcut obiectul dezbaterii în şedinţa de luni, 30 septembrie, a Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi. Miza este mare, atât din punct de vedere financiar – investiţia, realizabilă printr-un parteneriat public-privat - fiind estimată în prezent la aproximativ 100 milioane de euro, cât şi din punct de vedere socio-economic, un aeroport la Galaţi fiind considerat de mulţi drept cheia deblocării şi a altor investiţii în zona noastră, relansarea şi reconectarea la marile lanţuri logistice şi comerciale şi, nu în ultimul rând, conectarea Galaţi-Brăila şi a zonelor limitrofe (ce formează a doua aglomerare urbană după Bucureşti!) cu fluxurile de transport aerian internaţional.

Din şedinţa de CJ Galaţi, subiectul aeroportului a generat şi ceva „scântei” între consilieri, însă, pe de altă parte, nimeni nu a negat rolul benefic pe care o astfel de investiţie l-ar avea pentru Galaţi. Ideea construirii unui aeroport la Galaţi nu este una nouă. Ea a mai fost vehiculată în spaţiul public, mai ales în perioadele electorale. De aici, poate, şi avertismentul unor consilieri că proiectul ar putea fi „o iluzie”. Pe de altă parte, spre deosebire de ce s-a întâmplat în trecut, CJ Galaţi a făcut acum, în plan tehnic, paşi concreţi spre punerea în practică a acestui proiect. Mai exact, este vorba de „Studiul de oportunitate” şi „Studiul de evaluare a eficienţei traficului aerian” în vederea realizării unui aeroport internaţional în judeţul Galaţi. Astfel, consilierii judeţeni au avut pe masă documente care certifică în mod oficial necesitatea unei astfel de investiţii.

„E clar că toţi ne dorim acest aeroport, dar acum avem şi acest Studiu de Oportunitate din care rezultă, din date concrete, realiste, că un astfel de proiect are potenţial, are o adresabilitate foarte mare. Pe de o parte, este necesitatea oamenilor din această regiune – pe o rază de 90 Km avem peste 2 milioane de locuitori! - de a avea acces la astfel de servicii de transport, fără să mai bată, de exemplu, sute de kilometri până la Bucureşti. Iar pe de altă parte e vorba de mediul de afaceri, de relaţiile comerciale ale Galaţiului cu restul lumii, de necesităţile de transport ale unor mari agenţi economici (Combinatul siderurgic, şantierele navale, operatorii portuari etc.). Dar există o cerere mare pentru astfel de servicii şi din partea mediului universitar, medical şi nu numai. Pasul următor este de a realiza acest studiu de pre-fezabilitate, care să ne furnizeze o serie de indicatori tehnico-economici, o modalitate de derulare şi o valoare estimativă a investiţiei. De asemenea, acest studiu ne va permite să înaintăm solicitarea de actualizare a Masterplanului de Transport şi includerea în acesta şi a aeroportului de la Galaţi”, a explicat preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea.

Acesta a precizat că un parteneriat public-privat ar fi o soluţie sustenabilă în realizarea aeroportului, dar în acelaşi timp rămân deschise ca potenţiale surse de finanţare şi Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii sau fondurile europene.

Interpelări din partea consilierilor

În cadrul şedinţei de CJ, înainte de a prezenta variantele potenţiale prin care aeroportul s-ar putea realiza, preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea, a răspuns şi unor interpelări adresate de unii dintre consilieri.

În numele ALDE, Adrian Dănuţ Alexandru a arătat că „problema nu este dacă ar fi sau nu ar fi bine să avem aeroport la Galaţi, pentru că discuţia nu ar dura nici măcar cinci minute. Dar discuţia ar trebui purtată cu privire la prioritatea investiţiilor din judeţul Galaţi”. Invocând raportul între cost şi eficienţă, consilierul a prezentat drept alternativă modernizarea liniei de cale ferată Galaţi – Bucureşti, proiect cuprins şi în Masterplanul de Transport, a cărui realizare ar reduce timpul de deplasare până în Capitală la două ore, inclusiv la aeroportul „Henri Coandă”. „Nu spun să nu îl finanţăm (aeroportul – n.r.), ci să o luăm treptat, să prioritizăm investiţiile. Haideţi să reabilităm calea ferată, după care să ne ocupăm de legătura cu Autostrada Soarelului, iar apoi putem lua în considerare şi aeroportul ca proiect de investiţii prioritar”, a declarat Adrian Dănuţ Alexandru.

În replică, preşedintele CJ, Costel Fotea, l-a întrebat pe consilier dacă ştie care este lungimea acestui tronson de cale ferată şi la cât ar ajunge reabilitarea lui: „Dacă nu ştiţi, vă spun eu: 264 km, iar reabilitarea ar fi aproape 1,4 miliarde de euro! Puteţi să-mi sugeraţi o sursă de finanţare pentru 1,4 miliarde de euro la CJ Galaţi? Dar, dacă discutăm serios, desigur, trebuie să facem diligenţe mai intense şi pentru acest proiect. Atât doar, dacă găsiţi o soluţie de 1,4 miliarde de euro sau o pârghie să aduceţi acest proiect la Galaţi, vă rog să o faceţi! Pentru că noi, gălăţenii, ne vom scoate pălăria în faţa dumneavoastră…”.

La rândul său, consilierul Dorin Butunoiu (PRU) s-a întrebat retoric ce şanse ar avea aeroportul de la Galaţi, în condiţiile în care „vecinii de la Tulcea au investit într-un aeroport, dar n-au reuşit să-l aducă la un standard destul de ridicat”. De asemenea, consilierul s-a întrebat dacă nu ar fi mai practic un proiect de drum rapid (80 km) până la aeroportul tulcean.

„Este o variantă, chiar mă bucur că ne gândim cum să investim în alte judeţe….”, i-a răspuns ironic preşedintele CJ. Dincolo de datele din „Studiul de oportunitate”, în care se precizează că aeroportul din Tulcea „nu oferă servicii adecvate nevoilor de transport din zona studiată, fiind folosit pentru zborurile charter pentru întregul an sau având un program de funcționare în sezonul turistic” (pentru Delta Dunării – n.r.), cu explicaţii suplimentare a venit şi consilierul Romulus-Lucian Iaru (PMP): „Aeroportul Tulcea e vechi, la vremea lui a fost făcut pentru a deservi traficul intern. Ceea ce cred că discutăm în momentul de faţă este un aeroport, la Galaţi, care să poată prelua trafic internaţional. Mai mult, un aeroport care să poată prelua, la un moment dat, inclusiv tranzit militar, dacă avem în vedere vecinătatea în care ne situăm. Ideea de a face „un drumuşor” până la Tulcea, pe teritoriul altui judeţ, e un pic ieşită din temă. Să încercăm să facem „un mic aeroport” la Galaţi, abia asta ar însemna să vindem iluzii. Ori ne gândim la o treabă serioasă, ori nu!”.

„Asta e ideea: un aeroport internaţional pentru aeronave mari, cu pistă de cel puţin 3.200 metri, din ce spun specialiştii”, a confirmat preşedintele CJ, Costel Fotea, care a amintit că sunt aeroporturi din ţară care au pistă de 2.700 metri, iar acum trebuie să intervină pentru a le prelungi la 3.200 metri, pentru a corespunde standardelor internaţionale.

Variantele de investiții

Consilierul Viorel Cristovici (PNL), care a precizat de la începutul intervenţiei sale că este „pentru” aprobarea hotărârii privind aeroportul, a solicitat o serie de detalii privind variantele de parteneriat public-privat pe care CJ Galaţi le are pentru a realiza aeroportul.

Potrivit preşedintelui CJ Galaţi, Costel Fotea, în prezent se conturează, teoretic, patru variante de investiţii. Prima dintre ele ar însemna achiziţionarea unor terenuri (cel puţin 150 ha – n.r.), pentru a fi apoi concesionate unui partener privat în vederea construirii aeroportului, în schimbul unei redevenţe. Aceasta ar fi însă, „o variantă sinucigaşă”, date fiind costurile pe care le implică, prin urmare a fost eliminată din start.

O altă variantă - nu imposibilă, dar mai degrabă improbabilă - este susţinerea, 100 la sută, a investiţiei din bugetul CJ. „Având deja foarte multe proiecte cu fonduri europene, unde trebuie asigurată cofinanţarea, plus proiectele din bugetul propriu, nu ne permitem, cel puţin în momentul de faţă, să asigurăm 100 de milioane de euro pentru această investiţie”, a arătat Costel Fotea.

O a treia variantă, de această dată fezabilă, este generată de clarificările aduse anul trecut, prin OUG nr.39/2018 privind parteneriatul public-privat, ce ar permite CJ Galaţi să vină cu un aport de până în 25 la sută din valoarea investiţiei. Se merge pe această variantă, însă ţinta este de a nu se depăşi 15 la sută ca aport din zona publică.

„După ce vom face un studiu de prefezabilitate, din care va reieşi clar cum trebuie să arate pista, cum trebuie să arate terminalele, va rezulta o sumă, o valoare totală a investiţiei. Pot fi 80, 100 sau poate 110 milioane de euro. Apoi proiectul va fi scos la licitaţie pentru a se face un contract de parteneriat public-privat. Pot fi unul, doi sau mai mulţi asociaţi. CJ poate veni cu terenul - care poate fi expropriat în baza legilor în vigoare în România, cum s-a procedat în cazul Centurii Galaţiului - dar poate contribui şi pe partea de utilităţi şi calea de acces spre zona respectivă. Costurile acestea pot să ajungă la 10 – 12 milioane de euro, ceea ce ar putea reprezenta 10 – 15 la sută din valoarea investiţiei”, a explicat Costel Fotea.

O ultimă variantă ar fi fie finanţarea aeroportului prin intermediul Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), fie din fonduri europene. Primul dintre ele ar însemna, practic, un împrumut garantat de stat, ce-i drept în condiţii avantajoase şi termen lung, variantă ce merită şi ea analizată odată cu realizarea studiului de prefezabilitate. În cazul fondurilor europene, e varianta cea mai dezirabilă, însă lucrurile sunt ceva mai complicate. În exerciţiul financiar 2014-2020 nu au fost prevăzute fonduri pentru construirea de noi aeroporturi, ci doar pentru repararea sau modernizarea celor deja existente. Dar n-ar fi exclus ca astfel de fonduri să fie disponibilizate printr-o eventuală retrospectivă a POIM sau prin programele operaţionale aferente perioadei 2020-2027.

„Indiferent care va fi varianta pentru care vom opta, acest studiu de prefezabilitate este esenţial. Dacă nu facem nimic, în sensul de a urni proiectul, nu vom putea să prezentăm nimic nici unui investitor care să vină în parteneriatul public-privat, deşi există interes pentru aşa ceva, nici să mergem să depunem vreun proiect, de exemplu, pentru finanţare cu fonduri europene!”, a concluzionat preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea.

Paşii imediaţi următori ce vor fi făcuţi de CJ Galaţi vor consta în desemnarea unor specialişti care să realizeze Caietul de Sarcini ce va sta la baza licitaţiei pentru realizarea studiului de prefezabilitate. Ulterior, în funcţie de situaţia de la momentul respectiv, ar urma fie lansarea licitaţiei pentru parteneriatul public-privat, fie analizarea finanţării prin FSDI sau depunerea unui proiect pe fonduri europene.

Prognoze privind traficul de pasageri

În scenariul realist (arie de captare definită de izocrona de 90 minute), prognoza traficului în viitorul Aeroport de la Galaţi este, cu reţeaua existentă de drumuri, de 460.000 pasageri în anul de bază, iar în anul 15 poate atinge 820.000 de pasageri. Cu reţeaua de drumuri de perspectivă, potenţialul anului de bază este de 550.000 pasageri, în anul 15 de operare urmând să atingă 980.000 pasageri.

Prevederi privind parteneriatul public-privat

Conform OUG 93/2018, care reglementează parteneriatul public-privat, finanțarea investiției se poate asigura fie integral, din resurse financiare asigurate de partenerul privat, fie din resursele financiare asigurate de partenerul privat, împreună cu partenerul public. În cazul celei de-a doua variante, partenerul public poate contribui la finanțarea realizării investițiilor cu resurse financiare publice provenind inclusiv din fonduri externe nerambursabile post-aderare și din contribuția națională aferentă acestora, în condițiile prevăzute de legislația națională și de cea a Uniunii Europene. În cazul în care cota de contribuție a partenerului public la finanțarea realizării investițiilor dintr-un contract de parteneriat public-privat este reprezentată de resurse financiare de altă natură decât fonduri externe nerambursabile și contribuția națională aferentă unor astfel de fonduri, aceasta nu poate depăși 25 la sută din valoarea totală a investiției.

Sistem de transport integrat

Aeroportul de la Galaţi ar facilita integrarea altor proiecte majore de infrastructură aflate în diverse etape de implementare, cum ar fi construcția Podului peste Dunăre din zona Brăila, precum și investițiile în îmbunătățirea navigabilității pe fluviul Dunărea, potrivit „Studiului de Oportunitate”. Aeroportul ar deservi o zonă de captare importantă, neacoperită de aeroporturile existente din România (cele mai apropiate fiind Iași, Bacău și București), zonă de captare care ar include și regiuni din Republica Moldova și Ucraina. Numeroși agenți economici importanți care își desfășoară activitatea pe teritoriul județului Galați, instituțiile de învățământ, unitățile spitalicești, agențiile de turism, administrațiile publice ar fi principalii beneficiari ai viitorului aeroport pentru călătoriile de business. Aeroportul, localizat în regiunea de dezvoltare Sud-Est, va deservi în principal județele Galați, Brăila, Vrancea, Buzău și Tulcea și zonele adiacente acestora, întreaga zonă având un potențial economic semnificativ ce va fi valorificat odată cu apariția aeroportului.

Aria de captare a viitorului aeroport

Aria de captare a viitorului aeroport internațional din județul Galați, considerată ca arie a unui cerc ce are drept centru polul urban Galați – Brăila, are influențe în afara teritoriului României, respectiv parțial în Republica Moldova și o foarte mică arie din Ucraina, cu o rază de 150 km și totalizează o populație de aproximativ 3.911.924 locuitori și o suprafață de 55.521,90 kmp.

viata-libera.ro

Sign In

Se construieşte aeroport la Galaţi?

Recommended Posts

Derago

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

Create an account or sign in to comment

Create an account

Sign in

Browse

Activity

Important Information