Criză economică sau vorbe-n vânt?

[dcp100168]

Corneliu Istrate: "Alarmiştii nu înţeleg economia de piaţă"

* Managerul grupului de firme Vega crede că măsurile de precauţie luate de concern au fost greşit interpretate de unii analişti * "Nu avem dificultăţi, dar suntem prevăzători", spune Istrate

În ultima vreme, pe piaţă s‑au făcut numeroase speculaţii privind "sănătatea economică" a firmelor din grupul Vega. Nu puţini au fost cei care au tras concluzia că grupul condus de omul de afaceri Corneliu Istrate este pe cale să se prăbuşească din cauza crizei economice. Că este sau nu aşa ne explică managerul concernului.

‑ Domnule Corneliu Istrate, pică Vega?

‑ Vă spun un lucru: nu mor caii când vor câinii. Grupul nostru este într‑o situaţie financiară foarte bună, iar anul care tocmai se încheie este unul reuşit.

‑ Totuşi, sunt voci care spun că masivele concedieri anunţate luna trecută sunt un semn al declinului. Cum comentaţi?

‑ Este foarte adevărat că am anunţat o serie de diponibilizări, însă este vorba de o acţiune cu caracter temporar. O parte dintre salariaţii noştri vor pleca acasă, în şomaj, pe perioada iernii, însă la primăvară îi vom reangaja.

‑ Vor pleca 1300 de oameni, aşa cum se aude?

‑ În niciun caz! Am anunţat un număr aşa de mare din două motive. Primul – în acel moment nu era foarte clară evoluţia economiei, iar informaţiile despre o criză de proporţii erau tot mai multe. Al doilea – legea obligă angajatorii să anunţe eventualele disponibilizări cu o lună înainte, aşa că ne‑am luat o marjă de siguranţă. Probabil că până la urmă vor pleca mult mai puţini, cam în jurul a 600‑700. Iar cei mai mulţi dintre ei se vor întoarce la muncă în primăvară, pentru că vom avea foarte mult de lucru pe partea de infrastructură. O să vedeţi.

‑ Este criză în România?

‑ La noi, în construcţii, există probleme destul de serioase, dar nu putem, totuşi, vorbi despre o criză ca‑n America. Alarmiştii nu înţeleg economia de piaţă, în care firmele – economia în ansamblu – se află pe suişuri şi coborâşuri periodice.

‑ Acum sunteţi pe suiş sau pe coborâş?

‑ Suntem cam pe la mijloc. Comenzile pe construcţii civile au scăzut foarte mult – de altfel, cei care pleacă în şomaj sunt de pe acest segment de activitate, iar creditarea este tot mai complicată. Atâta vreme cât băncile au introdus bariere greu de depăşit la creditele ipotecare şi imobiliare, este de la sine înţeles că se vor vinde mai puţine imobile. Dacă se vând mai puţine, se construiesc mai puţine, deci şi noi suntem afectaţi. Pe de altă parte, băncile au devenit dure şi în privinţa creditării firmelor. Dacă în urmă cu şase luni luam un credit de un milion de euro fără să clipesc, acum mi se cer ‑ deşi sunt tot eu, nu altul – o sumedenie de garanţii şi acte suplimentare.

‑ Sugeraţi că băncile amplifică "disconfortul" economic din România?

‑ Nu aşa este? Dacă ne gândim un pic, criza economică mondială a început de la bănci, nu din altă parte.

‑ În fine, o ultimă întrebare: este adevărat că Vega este firma din Moldova despre care s‑a spus că vrea cu tot dinadinsul să pună ministrul de la Transporturi?

‑ Informaţia este falsă.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=28917

Criza financiară creşte numărul de falimente în rândul IMM-urilor

Preşedintele filialei gălăţene a IMM-urilor, Marian Filimon, a tras astăzi, un semnal de alarmă cu privire la imposibitatea mai multor firme de a-şi mai acoperi cheltuielile, precum şi la numărul mare de falimente care se va produce în perioada imediat următoare, transmite corespondentul AMOS News. Conform preşedintelui IMM Galaţi, Marian Filimon, numărul de falimente este aproximativ egal cu cel din 2007, adică un număr de 600 de societăţi. „Ne clasăm pe locul şase după Bucureşti, Timişoara, Prahova,Vrancea, Cluj. Ponderea firmelor care vor să facă angajări pentru primele luni ale lui 2009 a scăzut cu o treime. În prezent, sunt incidente multiple la diverse societăţi, ceea ce demonstrează blocajul circuitului financiar”, a precizat preşedintele IMM Galaţi, Marian Filimon. Alt dezavantaj semnalat de Marian Filimon este faptul că Galaţiul nu a reuşit să fie pol de creştere, şi a pierdut din această cauză finanţări importante. „Ne doare foarte mult că nu suntem pol de creştere. Noi nu am fost în stare să fim pol de creştere şi am pierdut foarte mulţi bani din această cauză. Noi credem că în această perioadă statul trebuie să aibă un rol mult mai substanţial”, a afirmat preşedintele IMM Galaţi, Marian Filimon. Potrivit preşedintelui IMM Galaţi, Marian Filimon, cele mai afectate domenii sunt metalurgia, comerţul, domeniul-auto, construcţiile, reparaţii casnice, imobiliare, industria textilă. „Vistieriile sunt goale. Primăriile încasează cu 30% mai puţin din taxe şi impozite. Sunt peste 4,3 milioane de oameni care au cel puţin un credit. Singura soluţie rămâne accesarea fondurilor UE. Noi credem în aceste finanţări”, a mai adăugat preşedintele IMM Galaţi, Marian Filimon. Întrebat fiind câte firme vor intra în faliment în viitorul apropiat, preşedintele Inteprinderilor Mici şi Mijlocii Galaţi, Marian Filimon, a declarat că nu are cum să facă o asemenea estimare. IMM-urile reprezintă peste 99% din firmele româneşti, cu un număr de 530.000 de companii. În prezent, în Galaţi sunt 12.000 de IMM-uri.

Nu e dracul chiar atât de negru

* "Situaţia nu este deloc atât de gravă pe cât este prezentată", spune omul de afaceri Andrei Lişinschi * "2008 a fost un an excelent pentru investitorii serioşi", adaugă acesta

Criza economică nu a fost receptată de către toţi patronii în acelaşi fel. Dacă unii, cei mai mulţi de altfel, au găsit un bun prilej să îngheţe salariile şi au oprit investiţiile aşteptând un semn de ameliorare sau o veste bună, alţii recunosc că întreaga poveste se manifestă mai abitir prin ziare şi la televizor decât în realitate. Un an destul de bun din punct de vedere economic nu are cum să fie dat peste cap de trei luni de zvonuri alarmante, amplificate de mişcări politice mioritice, spun aceştia din urmă. Una peste alta, economia liberă înseamnă suişuri şi coborâşuri, iar cei care investesc îşi asumă un risc. Cine nu pricepe acest lucru nu prea se poate numi afacerist.

O criză, două crize

Managerul grupului de firme Profiland‑Intfor, Andrei Lişinschi, un jucător important în piaţa economică locală, este de părere că, în România, criza economică există şi produce efecte. Pe de altă parte, Lişinschi spune că felul în care sunt gestionate informaţiile referitoare la această criză face mult rău. "Nu poate spune nimeni că efectele acestei crize economice nu se fac resimţite şi în ţara noastră, în oraşul nostru. Numai că, atâta vreme cât amplificăm criza prin mass-media, nu facem altceva decât să panicăm agenţii economici şi angajaţii. Vorbim mult despre această criză, în condiţiile în care România postdecembristă a traversat şi perioade mult mai grele din punct de vedere economic ce nu au fost nici până acum comentate. Amintesc aici ce s‑a întâmplat în '92, '93, '94 şi chiar după 2000. Să nu uităm că dobânzile la bănci înainte de anul 2000 ajungeau până la 100 la sută sau chiar mai mult, iar astăzi avem dobânzi de cinci la sută. Nu încerc să induc o idee falsă, asta şi pentru că acum trebuie să luăm în calcul faptul că a mai scăzut puterea de cumpărare. Însă situaţia nu este deloc atât de gravă pe cât este prezentată", a opinat afaceristul gălăţean.

Doi ani buni, două luni proaste

Un alt aspect comentat de către Lişinschi a fost acela că anul ce tocmai se termină a fost unul excelent pentru investitori. Asta ca să nu punem la socoteală faptul că o creştere economică însemnată s‑a înregistrat încă din 2007. Aşadar, ne aflăm în situaţia în care se vorbeşte despre o perioadă de nici trei luni ca fiind capătul de linie al economiei româneşti, iar lucrul acesta se face în necunoştinţă de cauză. "O să vi se pară paradoxal, dar există societăţi, chiar din Galaţi, care au făcut un profit mai mare în aceste trei luni de criză decât au făcut în aceeaşi perioadă a lui 2007. Şi atunci vine implicit şi întrebarea: despre ce criză economică vorbim la aceste societăţi?", s‑a întrebat retoric Andrei Lişinschi. Comentariile sale referitoare la efectele crizei au continuat cu informaţiile potrivit cărora sute de firme din judeţul nostru s‑au închis sau au falimentat. "Ar trebui să ştim dacă acele societăţi au avut contribuţii la buget ca să putem şti ce a pierdut bugetul şi să îi plângem pe patronii respectivi. În plus, este bine cunoscut faptul că an de an se închid sute de societăţi. Iar noi vedem lucrul acesta abia acum..."

În propria ogradă

Vorbind despre felul în care s‑ar putea acţiona în astfel de situaţii, patronul gălăţean a mărturisit că alege să lupte cu efectele crizei altfel decât cu disponibilizări şi reduceri de salarii. "Efectele directe, în ce priveşte activitatea firmelor pe care le coordonez, sunt acelea că a scăzut producţia, datorită reducerii vânzărilor, cu aproximativ 40 la sută. Dar, în acelaşi timp, vă pot spune că de la 1 decembrie am luat decizia de majorare a salariilor (de 40 la sută pentru salariile minime, procentul scăzând până la cinci la sută la salariile cele mai mari) şi avem destule resurse pentru a rezista cel puţin încă un an de zile. Altfel spus, există rezerve financiare la nivelul unităţilor pe care le coordonez care ne vor permite să funcţionăm în aceste condiţii, sau chiar în condiţii mai grele cel puţin un an. Mai mult, continuăm investiţiile începute şi demarăm investiţii noi, iar la acest capitol trebuie spus că am găsit ajutor şi de la instituţiile financiare". Decizia sa ce poate uimi pe unii este justificată apoi cu argumente logice: "În principiu, profitul nostru este mai mare decât cel realizat în 2007. Am trecut, anul acesta, prin două luni destul de grele atât pentru industria metalurgică, cât şi pentru construcţii şi alte sectoare de activitate. Au fost însă luni în care activitatea a mers mult mai bine decât se aştepta. Dacă tot anul a mers foarte bine, această scădere din ultimele luni nu are cum să afecteze profitul realizat până în luna septembrie".

Una peste alta, cele spuse de către Andrei Lişinschi pot fi considerate raportări la propria sa activitate, însă este evident faptul că este primul afacerist gălăţean care are curajul de a spune că dracul nu este chiar atât de negru şi că, dacă economia românească ar fi una matură şi solidă, nu ar trebui să clacheze după doar trei luni în care lucrurile au mers ceva mai prost.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=28921