România n-a scăpat de criza economică

[dcp100168]

RETROSPECTIVĂ

România a scăpat de criza "subprime", nu însă şi de criza economică

Companiile din România au anunţat concedieri masive, reduceri ale producţiei şi sistarea investiţiilor în 2008, dar mai ales pentru începutul lui 2009, din cauza scăderii comenzilor pe fondul accentuării efectelor crizei economice şi financiare mondiale. Lipsa de pe plan local a unor instrumente financiare "toxice" de tipul derivatelor aferente creditelor "subprime" - împrumuturi ipotecare cu grad mare de risc - i-a făcut pe mulţi să spere că România nu va fi afectată de criza ce începuse în SUA încă din vara lui 2007. Însă, pe măsură ce criza creditelor s-a extins în toate centrele financiare puternice ale lumii, încrederea între instituţiile financiare s-a pierdut, băncile neştiind care este situaţia financiară a concurenţilor şi temându-se că dacă dau bani cu împrumut, s-ar putea să nu-i mai poată recupera. Astfel s-a creat un blocaj financiar propagat în valuri şi către instituţiile financiare româneşti. Multe din ele s-au văzut nevoite să oprească liniile de creditare pe care le acordaseră companiilor şi astfel au fost afectate imediat şi cheltuielile de producţie şi investiţii.

În această criză a economiei reale, exportatorii primesc cea mai grea lovitură pentru că cererea şi finanţările din Uniunea Europeană şi Statele Unite, principalii parteneri de afaceri ai României, au început să scadă odată cu extinderea crizei. Domeniile cele mai afectate se anunţă a fi industria auto, industria prelucrătoare şi cea textilă, sectorul construcţiilor şi industria lemnului. Au fost anunţate numeroase concedieri, renunţări la contractele de muncă temporare, trimiteri în şomaj tehnic, numărul persoanelor afectate urmând să se situeze între 100.000 şi 400.000, potrivit analiştilor. Astfel, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor (ANEIR), Mihai Ionescu, estima că disponibilizările vor viza între 100.000 şi 300.000 de angajaţi din producţia pentru export, iar preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, constata că firme din 30 de judeţe au disponibilizat de la începutul lunii octombrie aproape 50.000 de angajaţi.

Statistica oficială arată că economia românească a început să se resimtă în ultimele trei luni ale anului. Astfel, producţia industrială a scăzut cu 0,7% în octombrie faţă de luna anterioară, în timp ce faţă de luna similară din 2007 aceasta s-a diminuat cu 3%, din cauza comprimării cu 4,6% a industriei prelucrătoare, care nu a putut fi compensată de creşterile din sectorul de utilităţi şi din industria extractivă, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În plus, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, care exclude vânzările de autovehicule şi motociclete, a scăzut în octombrie cu 19% faţă de luna precedentă, iar ritmul anual de creştere s-a temperat semnificativ, la 8,6%. Comenzile noi din industrie au fost cu 3,6% mai mici în octombrie decât în luna anterioară, ca urmare a scăderilor din sectorul bunurilor de capital şi al produselor de uz curent, potrivit INS. Importurile de bunuri în România şi-au încetinit semnificativ ritmul de creştere în octombrie, la 3,6% raportat la aceeaşi lună din 2007, în timp ce exporturile au avansat cu 13,3%, evoluţie care a redus deficitul comercial lunar cu 9%.

Piaţa imobiliară a fost prima care a cedat, încă din vara lui 2008

Tranzacţiile din piaţa imobiliară au început să se rărească din vara acestui an, pe seama evoluţiei incerte a preţurilor pe plan internaţional. În luna octombrie, însă, piaţa aproape că a îngheţat, în condiţiile în care blocarea financiară la nivel internaţional a fost dublată de noile măsuri de limitare a creditării impuse de Banca Naţională a României (BNR). Pe de altă parte, temperarea creşterii preţurilor la construcţii şi terenuri - în special în Capitală - era de aşteptat după scumpirile galopante din ultimii cinci ani. Astfel, mulţi dezvoltatori imobiliari şi-au întrerupt proiectele sperând la o revenire a preţurilor, iar unii au început după un timp să mai reducă din marjele de profit ca să poată vinde. Efectul în lanţ s-a răsfrânt asupra agenţiilor imobiliare, a producătorilor şi distribuitorilor de materiale de construcţii, a producătorilor de mobilă şi decoraţiuni interioare, dar şi a celor de electrice şi electrocasnice. În plus, multe companii s-au văzut nevoite să renunţe la planurile de extindere, tocmai din cauza blocării pieţei imobiliare. Analiştii imobiliari susţin că, din cauza crizei imobiliare internaţionale şi a condiţiilor de creditare, preţurile locuinţelor vechi au scăzut în medie, de la începutul anului, cu 30%, în timp ce la apartamentele noi scăderea a fost de 5-10% în 2008. Cât priveşte numărul tranzacţiilor imobiliare, acesta a scăzut cu 20,8% în octombrie 2008 faţă de aceeaşi lună a anului trecut, până la 41.672 unităţi, potrivit ultimelor datele prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Piaţa auto românescă a fost trasă în jos de problemele investitorilor şi clienţilor

Industria auto din România - ce reprezintă aproape 10% din produsul intern brut (PIB) al ţării, cu o cifră de afaceri de circa 11,5 miliarde euro, potrivit estimărilor vicepreşedintelui Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autovehicole din România (APIA), Brent Valmar - pare să fie unul dintre cele mai afectate sectoare de criza economică globală, în condiţiile în care marile companii pentru care România produce piese şi automobile îşi restrâng activitatea. Astfel, directorul Dacia, Francois Fourmont, estima la finalul lunii octombrie că piaţa auto din România ar putea scădea cu 11,5% în 2009, până la nivelul din 2006. Reprezentanţii Ford în România susţineau la jumătatea lunii noiembrie că planurile constructorului american de maşini nu au fost afectate de criza financiară. E de văzut, însă, dacă investiţiile de 675 milioane euro pentru modernizarea fabricii de la Craiova se vor avea într-adevăr loc din ianuarie 2009, în condiţiile în care Ford nu a primit ajutor guvernamental din partea SUA, spre deosebire de competitorii săi - General Motors şi Chrysler. Dacia Renault s-a văzut nevoită să îşi întrerupă activitatea pe 30 şi 31 octombrie, după care conducerea compeniei a trimis din nou muncitorii acasă, de pe 20 noiembrie 2008 până pe 11 ianuarie 2009, urmând să-i remunereze cu 85% din salariul total brut. Dacia a mai anunţat că nu va reînnoi cele 620 de contracte pe durată determinată care ajung la termen în decembrie 2008 şi va reduce ritmul producţiei începând cu 12 ianuarie 2009, ca urmare a scăderii "brutale" a pieţei auto din România şi pentru a reduce stocurile. În plus, compania a tăiat bugetul de investiţii pentru 2009, de la 250 milioane euro la 150 milioane euro. Şi furnizorii Dacia au anunţat că vor trimite personalul în şomaj tehnic, urmând să decidă care vor fi măsurile următoare, în funcţie de programul liderului român al pieţei auto. Vânzările de maşini noi au fost afectate în ultimele luni şi de importul masiv de autoturisme second-hand, de devalorizarea monedei naţionale şi de modificarea normelor de creditare impuse de Banca Naţională a României (BNR), care au determinat reducerea semnificativă a creditării. În aceste condiţii, la jumătatea lunii decembrie, cei doi mari producători de automobile prezenţi pe piaţa românească - Renault şi Ford - au cerut chiar sprijin din partea statului român. Astfel, constructorul auto american Ford, care s-a angajat să investească 675 milioane euro în uzina de la Craiova, începând cu 2009, a cerut statului român garanţii pentru împrumuturi de 400 milioane euro la Banca Europeană de Investiţii (BEI). Renault, a cerut la rândul său garanţii pentru un împrumut de 100 milioane euro, în condiţiile în care derulează la Titu, în stadiu incipient, dezvoltarea unui centru de proiectare. Potrivit datelor APIA, criza financiară globală a împins piaţa auto românească la cel mai scăzut nivel din 1999, înmatriculările de maşini noi din primele 11 luni din 2008 diminuându-se cu 53% faţă de aceeaşi perioadă din 2007.

Şi companiile siderurgice şi metalurgice şi-au restrâns producţiile

Cea mai mare oţelărie din lume ArcelorMittal, care deţine combinate importante şi în România, la Galaţi, Hunedoara, Iaşi şi Roman, a anunţat la jumătatea lui decembrie că a deschis procedura plecărilor voluntare din societate, urmând să acorde până la 24 salarii lunare şi sume compensatorii între 10.000 şi 25.000 lei, în funcţie de vechimea angajaţilor care aleg să plece. În plus, conducerea ArcelorMittal a decis să reducă numărul angajaţilor la nivel mondial cu 9.000 de persoane în perioada următoare. Cel mai mare producător de aluminiu din Europa Centrala şi de Est, Alro Slatina, a anunţat, de asemenea, spre finalul lunii decembrie, că ia în considerare reducerea producţiei cu până la 50% şi diminuarea numărului de angajaţi cu 1.200 de persoane din 2009, din cauza ieftinirii aluminiului cu peste 50% de la mijlocul lunii iulie 2008 şi până în prezent. Decizia finală va fi luată în ianuarie. În plus, Alro încearcă să reducă şi costurile cu materii prime, precum alumină, cocs, smoală şi alte materiale şi servicii.

Agricultura va resimţi efectele crizei mai mult din 2009

Directorul Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), Dan Botănoiu, susţine că aproape 15% dintre producătorii agricoli din România vor da faliment din 2009 pentru că nu vor putea să reziste pe piaţă în urma efectelor crizei financiare. În noiembrie, Federaţia Agrostar a cerut Ministerului Muncii şi Ministerului Agriculturii intrarea în şomaj tehnic a 50.000 de angajaţi, iar investiţiile din industria de panificaţie sunt afectate de criza economică, din cauza îngreunării accesului la creditare. Producătorul de cereale Interagro a anunţat, de asemenea, că disponibilizează din 2009 peste 90% din salariaţii grupului, respectiv 5.500 de oameni, 4.500 dintre aceştia fiind din domeniul chimiei, în condiţiile în care acţionarii anticipează că pierderile grupului vor depăşi 100 milioane dolari şi speră la o intervenţie salvatoare din partea statului. Pe de altă parte, companiile cu rezultate bune încearcă să profite de pe urma crizei, producătorul de mezeluri Cris-Tim anunţând, de exemplu, la începutul lui decembrie că vrea să achiziţioneze, începând cu jumătatea lui 2009, companiile de talie medie din domeniu care vor intra în incapacitate de plată.

Reducerea activităţii în petrochimie

Oltchim şi-a redus importul de materii prime, diminuându-şi producţia cu 20% în noiembrie 2008, până la 40% din capacitatea totală. Cantitatea de etilenă şi propilenă cu care Oltchim se aprovizionează de la Petrom a fost redusă atât pe fondul scăderii normale a consumului de produse petrochimice în timpul iernii şi a întreruperii uzuale a activităţii firmelor din vestul Europei în asemenea perioade, cât şi ca urmare a scăderii preţurilor produselor petrochimice cu mult sub nivelul costurilor de producţie ale companiei.

IT&C şi electronice: scăderea consumului s-ar putea accentua în prima parte din 2009

Piaţa de electronice, electrocasnice şi IT&C nu va înregistra creşteri în 2008, deşi iniţial era prevăzut un avans de 15% faţă de 2007, iar în prima parte a lui 2009 va scădea ca urmare a crizei financiare şi a noilor norme de creditare, susţine Dragoş Simion, preşedintele grupului Flamingo International. În primele nouă luni, piaţa a crescut cu 10% faţă de perioada similară din 2007, însă a scăzut în acelaşi ritm spre finalul anului. Simion a mai spus, în noiembrie, că anticipează o scădere a pieţei cu 5% până la 15% în prima parte a anului 2009, cu revenire în a doua jumătate a acestuia. Segmentul serviciilor din industria IT&C ar putea înregistra în 2009 o temperare a creşterii, la cel mult 5%, faţă de rata medie de 25% a anilor precedenţi, potrivit Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), contextul economic internaţional impredictibil aruncând în incertitudine evoluţia sectorului chiar şi pentru un interval scurt, de 6 - 12 luni.

Agenţiile de turism promit să scadă preţurile de teama crizei şi speră la afaceri bune

Majoritatea agenţiilor autohtone de turism au anunţat că din primele luni ale anului 2009 vor opera reduceri de preţuri de până la 30%, pe fondul acutizării impactului crizei financiare asupra sectorului de profil, susţine preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Dragoş Anastasiu. Consultantul ANAT, Traian Bădulescu, anticipa, la rândul său, că piaţa turismului ar putea creşte în 2009 cu până la 10%, dar nu exclude nici o stagnare, considerând totuşi că aceasta ar fi o evoluţie pozitivă faţă de tendinţele pieţei de profil din vestul Europei.

Băncile se confruntă în continuare cu probleme de lichiditate

Reticenţa băncilor de a se împrumuta între ele a determinat creşterea rapidă a ratelor dobânzii pe pieţele monetare şi chiar blocarea acestor pieţe, atrăgea atenţia economistul şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru. Aceste efecte s-au putut observa şi în România, unde dobânzile interbancare au depăşit de multe ori nivelul de 14,25% pe an al dobânzii pe care banca centrală o percepe băncilor la facilitatea de credit (lombard). Marile bănci centrale au injectat lichidităţi substanţiale în pieţe, au scăzut ratele dobânzilor de politică monetară şi au oferit şi garanţii pentru depozitele interbancare. Cu toate acestea, în prezent, pieţele financiare continuă să fie lichide numai pentru scadenţele pe termen scurt, la depozitele pentru o zi sau pentru o săptămână. Două din trei agenţii de rating ne-au clasat la coşul de gunoi al investiţiilor.

Toate aceste perspective negative au determinat agenţiile de rating Standard&Poor's şi Fitch să ne scoată din grupa ţărilor pentru care recomandă investiţii. Moody's ne-a păsuit, însă, anunţând că va aştepta să vadă măsurile pe care le va lua noul guvern. Consecinţele scăderii ratingului de ţară, şi implicit a creşterii primei de risc pentru România, se fac simţite prin scumpirea finanţărilor externe - chiar dacă ratele dobânzilor interbancare pe pieţele externe scad, încetinirea creditării, presiuni de depreciere a leului şi încetinirea substanţială a creşterii economice, a mai atras atenţia Ionuţ Dumitru. Mulţi analişti consideră, însă, că deciziile agenţiilor S&P şi Fitch de a plasa România în categoria ţărilor pentru care nu recomandă investiţii ("junk") sunt nemeritate, cel puţin comparativ cu alte state din regiune care continuă să beneficeze de ratinguri superioare. Dependenţa României de finanţarea externă reprezintă, însă, una dintre principalele probleme actuale, în condiţiile în care companiile mamă şi clienţii din Occident se confruntă, la rândul lor, cu probleme mai mari ca ale noastre.

Planuri anticriză

Premierul Tăriceanu anunţa la jumătatea lunii octombrie că guvernul a ridicat plafonul de garantare a economiilor din bănci de la 20.000 euro la 50.000 euro şi adăuga că autorităţile române sunt pregătite să majoreze suma garantată sau chiar să o elimine, dacă Uniunea Europeană (UE) va lua o decizie în acest sens. Guvernul Tăriceanu anunţase, în prag de alegeri, un plan anticriză, care prevedea printre altele alocarea a cel puţin 10 miliarde euro în următorii patru ani pentru investiţii în economie, reducerea CAS cu 10 puncte procentuale, alocarea a 220 milioane euro pentru construcţia de locuinţe sociale, reduceri fiscale pentru achitarea la timp a dărilor către stat, scutirea de impozit a dividendelor reinvestite, câte 1.000 euro pentru fiecare loc de muncă nou creat, întreprinderilor care urmau să angajeze persoane care se află în şomaj de peste trei luni, suplimentarea cu 500 milioane euro a fondurilor pentru Programul Fermierul şi o nouă majorare a capitalul social al CEC Bank cu 250 milioane euro în scopul finanţării IMM-urilor şi investiţiilor în agricultură.

Piaţa aşteaptă, însă, în prezent, măsurile anticriză pe care le va lua noul guvern Boc, în condiţiile în care programul de guvernare pe 2009-2012 va fi prezentat în versiune finală în şedinţa de luni a executivului.

http://www.newsin.ro/concedieri-compani ... &hid=media