Anchetele "ratate" ale "Vieţii libere"

[dcp100168]

Subiecte care ar fi putut apărea în "Viaţa liberă" în 2008

Cronica anchetelor ratate

Munca jurnaliştilor nu se rezumă doar la ceea ce apare a doua zi în ziar. Sigur, ceea ce se tipăreşte este rezultatul concret, însă pe lângă documentările care se transformă în textele pe care le puteţi citi în ziar, jurnaliştii pedalează de multe ori şi în gol. Ştiri care nu se confirmă, materiale pentru care nu există suficiente probe, reportaje care, pe parcursul documentării, se dovedesc a fi "apă de ploaie". "Ştifturi", cum le spunem noi în bucătăria noastră. Pentru astăzi vă propunem o cronică a câtorva anchete ratate în 2008, subiecte pe care aţi fi putut să le citiţi în ziar dacă "am fi pus botul" la ceea ce ni s‑a servit drept informaţii‑bombă. Nu vom da numele celor implicaţi întrucât unii nu sunt întregi la minte, iar alţii îşi doreau "anonimatul" chiar şi în cazul în care am fi făcut săpături serioase. Ne vom limita doar la poveşti pentru că unele sunt de‑a dreptul savuroase.

Galaxia, în pericol

"Zilnic sunt omorâţi un număr din ce în ce mai mare de oameni în România prin armele interzise tip Calculator cod 200L12XD de către membrii şi conducătorii Reţelei ilegale rasist nazist hortyste din Germania, din Ungaria şi din Croaţia şi de către spionii străini şi complicii lor din România trimişi ilegal în România din Germania şi din Ungaria şi din Croaţia, spioni de naţionalitate germană, de etnie maghiară şi de etnie macedoneni (aromâni), trimişi ca să acţioneze şi de pe teritoriul României pentru exterminarea populaţiei României şi pentru dezmembrarea teritorială a României". În momentul în care primeşti pe e‑mail un text care începe în acest fel ţi se aprind tot felul de beculeţe. Hopaaa, genocid, crime, exterminare, spioni, arme interzise. Ce poţi să îţi doreşti mai mult de la un subiect de presă? O minunăţie de articol îţi iese, aşa că începi să te documentezi. Primul pas: citeşti tot mesajul, ca să te lămureşti despre ce este vorba. Concret. Dar apare şi prima problemă: îţi blochezi toată activitatea pentru că documentul ultrasecret, pe care trebuie să îl studiezi cu minuţiozitate, are nu mai puţin de 132 de pagini de word, scrise mărunt. De la al doilea paragraf începi să îţi pui întrebări, iar când ajungi la relatările despre civilizaţii extraterestre care nu sunt lăsate să salveze Pământul deja începi să zâmbeşti. "Vă atenţionăm că OZN–urile şi asteroizii şi meteoriţii care se apropie de Pământ nu este voie să fie distruse, pentru că sunt navete spaţiale care încearcă să se apropie şi să aterizeze pe Pământ cu gânduri paşnice şi care sunt însoţite de către Personalităţi Celeste de pe planeta Venus, care vor să ajungă pe Pământ ca să ajute oamenii la depistarea şi distrugerea armelor interzise cod 200L12XD şi să ajute ca să fie distruse toate proiectele armelor interzise, în acest fel să se elimine pericolul care există ca în orice moment să dispară viaţa pe Pământ şi în tot Universul din care face parte şi planeta Pământ din cauza folosirii armelor interzise, şi ca să ajute astfel să înceteze genocidul şi crimele odioase, să ajute să înceteze experimentele macabre şi odioase comise prin armele interzise, să ajute să nu mai fie provocate şi conduse catastrofele şi cataclismele care sunt provocate şi comise prin armele interzise tip calculator cod real de program de distrugere 200L12XD, arme care sunt fabricate şi folosite de către Reţeaua ilegală rasist nazist hortystă condusă ilegal spre extremă cruzime şi cu extremă perfidie din Germania şi din Ungaria". Ei bine, întregul mesaj, care ne este livrat de cel puţin două ori pe lună cu mici variaţiuni, este exact în această notă. Ca să salvăm Galaţiul, România, planeta şi, de ce nu?, întreg universul, ar fi trebuit "să anchetăm" armele interzise şi să publicăm un text în care să dăm în vileag această conspiraţie la nivel planetar. N‑am făcut‑o. Cumva, am decis să ne asumăm vina de a nu fi salvat galaxia. Deşi am avut ocazia.

"Te iubesc, prinţesă!"

Un alt subiect pe care l‑am ratat e cel legat de un gălăţean îndrăgostit lulea de prinţesa Japoniei, Sayako, căreia îi transmite mesaje peste mesaje prin intermediul mass‑media. "TE IUBESC, PRINŢESĂ!!!". Este declaraţia pe care noi ar fi trebuit să o publicăm pentru a intermedia căsătoria dintre concitadinul nostru şi moştenitoarea tronului "Împărăţiei Soarelui Răsare", cu care, de altfel, împăratul Japoniei s‑ar fi declarat, în principiu, de acord. Dar personajul nostru nu este doar un amorez neînţeles, ci şi un clarvăzător, multe fiind situaţiile în care el "a gândit nişte cuvinte", iar apoi mari oameni ai planetei le‑au rostit. Printre alţii, îi enumerăm pe jucătorul de fotbal Zinedine Zidane, preşedintele SUA, George W. Bush, Ion Iliescu sau premierul Tăriceanu. Iată câteva dintre mesajele primite pe adresa redacţiei, cu menţiunea că sunt zile în care primim şi câte două astfel de mail‑uri. "Casa Imperială din Japonia anunţă căsătoria prinţesei Sayako (în România era dimineaţă); eu plec spre catedrală pentru a asista la slujba religioasă de duminică şi pentru a avea o discuţie cu Domnul‑Dumnezeu. Dă, Doamne‑Dumnezeule Ro­mâniei şi acestei lumi mintea cea de pe urmă; dă‑le umilinţă completă, am gândit eu. Domnul‑Dumnezeu mă întreabă ce mesaj să trimită acestei lumi; am gândit: meciul de fotbal Armenia‑România să se termine 1‑1. Acestea sunt doar câteva cuvinte din discuţia pe care am avut‑o cu Domnul‑Dumnezeu. În aceeaşi zi, ambasadorul SUA în România participă la o emisiune TV. Tot în aceeaşi zi, premierul Marii Britanii, Tony Blair, ţine un discurs în care foloseşte anumite cuvinte". Alt mesaj: "Informaţia, potrivit căreia Osama bin Laden a primit acceptul unor clerici musulmani de a folosi arme nucleare împotriva duşmanilor islamului, este prezentată de mass‑media. Am gândit cuvintele: se pare că Domnul‑Dumnezeu dă acestei lumi un mesaj mult mai complex decât ceea ce am discutat. Şi spun următoarele cuvinte: Da, Osama bin Laden are permisiunea Domnului‑Dumnezeului de a folosi orice armă. Ulterior, mass‑media nu a mai făcut nicio referire la această informaţie". Urmează alte precizări năucitoare: "Meciul de fotbal Armenia ‑ România se încheie 1‑1, golul Armeniei fiind înscris de un jucător cu piciorul stâng; eu, când joc fotbal, lovesc mingea cu piciorul stâng; interesantă a fost şi atmosfera în care s‑a disputat meciul, precum şi condiţiile de joc. Mass‑media a definit astfel meciul: V‑a bătut Dumnezeu!".

Tudor Neacşu a ratat "mafia pădurilor"

Recunoaştem cu mâna pe inimă că "Viaţa liberă" a fost la un pas să dezgroape o afacere cu păduri întregi tăiate de răuvoitori. Un domn între două vârste a venit într‑o dimineaţă la redacţie şi a început să ne povestească despre cum se taie toate pădurile din Galaţi. O conspiraţie ce părea desprinsă din filmele de succes. Domnul în cauză a fost preluat de colegul nostru Tudor Neacşu, care l‑a invitat să ia loc pentru a relata tot ce ştie. "Nu, nu vreau să ne aşezăm", spune sursa noastră. Tudor îl invită totuşi să ne spună informaţiile. Omul mustăceşte, se uită circumspect în jur, după care îşi schimbă tonul. "Nu! Nu vă mai spun nimic! Văd că şi voi sunteţi implicaţi", aruncă bărbatul bomba, după care pleacă val‑vârtej. Tudor întoarce nedumerit capul spre restul colegilor şi ridică din umeri: "Am ratat şi subiectul ăsta!".

OZN‑ul care era piatră

OZN‑ul de la Corod a fost alt subiect pe lângă care am trecut cu nonşalanţă. Într‑una din zile primim pe mail un mic filmuleţ, însoţit de următorul mesaj. "În această primăvară, cu ocazia sărbătorilor de Paşte, mi‑am vizitat părinţii şi bunica la Bălăbăneşti, judeţul Galaţi. Ca de obicei, eu şi prietena mea, am luat cu noi aparatele digitale foto. Într‑una din zile a trebuit să ne întâlnim cu un prieten din Focşani, venit şi el în vacanţă în România. Am hotărât să ne întâlnim la Tecuci. Am plecat spre Tecuci, însă de la Băleni până la Corod drumul era neasfaltat, am hotărât totuşi să continuăm pe acest drum după ce ne‑am consultat cu un bătrân din zonă. În această zonă am făcut câteva fotografii, din greşeală şi un mic film. La întoarcere când am vizualizat pe calculator materialul care îl aveam pe cameră am observat că în film apare şi un mic obiect care se deplasează foarte foarte rapid. Vă rog să‑l analizaţi şi dumneavoastră. La fel ca şi dumneavoastră sunt curios să aflu ce este obiectul din filmul pe care vi l‑am trimis". Am sărit cu toţii pe filmuleţul cu pricina. L‑am văzut de zeci de ori şi, într‑adevăr, apare la un moment dat un obiect prin cadru. Păreri, supoziţii, teorii, întrebări şi puţine răspunsuri. Apelăm şi la colegii noştri de la Pro TV. "Oho, să fiţi voi sănătoşi, omul a venit şi la noi cu filmul. Nu e nimic, am pus imaginile cu încetinitorul", ne explică proteviştii. "Şi? Ce e?". "O piatră!". Eh, asta e! Încă un OZN care nu reuşeşte să se transforme în ştire. Ghinion.

Sunt doar câteva exemple de situaţii care ne‑au ocupat timpul în 2008. Sigur, nu sunt toate anchetele pe lângă care am trecut. Au mai fost tot felul de oameni care ne‑au pus pe piste false. Unii nu au nicio vină, alţii nici nu şi‑au dat seama. Oricum, probabil că mulţi se vor bucura măcar şi de acest text. Anchetele lor au apărut la ziar, chiar dacă s‑a întâmplat la rubrica de anchete ratate.

Traseu de reclamagiu: poliţie, popă, ziar

Un alt personaj care a încercat să ne pună pe drumuri ne‑a relatat despre problemele multiple pe care le‑a întâmpinat în ultima vreme. Totul a pornit de la nişte ţevi. Greu îţi puteai da seama dacă e vorba despre ţevi furate, ţevi sparte care i‑au inundat apartamentul, ţevi de apă, ţevi de gaz etc. "Viaţa liberă" era a treia instituţie pe care o contacta pentru a‑i rezolva problema cu ţevile. Mai întâi fusese la Poliţie, unde ceruse o echipă de mascaţi care să vină să îi rezolve problema cu ţevile. Văzând că nu s‑a rezolvat nimic, s‑a adresat unui popă. Bineînţeles, nici părintele nu i‑a pus ţevile în ordine, aşa că a venit la noi la redacţie atât pentru a cere rezolvarea problemei ţevilor, cât şi pentru a‑i pune la punct pe poliţişti, pe mascaţi şi pe popă. Norocul acestora e că ne‑am prins din timp că omul nu avea toate conductele acasă.

Sub masca unor acte caritabile, intenţii ascunse

Foarte multe "surse" care ne dezvăluie diverse subiecte se referă la cazuri sociale. Colegii noştri de la departamentul de specialitate sunt foarte atenţi la selecţia cazurilor care ajung în paginile ziarului întrucât mulţi caută să obţină un profit. De exemplu, o doamnă în vârstă ne‑a rugat să facem un articol din care să reiasă că vrea să îl ajute pe un văr de‑al ei să îşi plătească datoriile la întreţinere. Nu mică ne‑a fost mirarea când, făcând ceva săpături, am aflat că, de fapt, doamna pusese ochii pe apartamentul vărului şi că voia să îi plătească datoriile ca avans într‑un contract de vânzare-cumpărare.

"Sunteţi şi voi iradiaţi!"

Antenele care ne iradiază au iritat multă lume şi în 2008. Dincolo de disputa ştiinţifică pe această temă, despre care "Viaţa liberă" a mai scris în ultima vreme, într‑una din zile a venit la redacţie o doamnă foarte pornită pe acest subiect. "Au montat la noi pe bloc antenă şi ne iradiază. Au murit oameni din cauza asta. Vă rog să cercetaţi până nu e prea târziu", ne spune femeia. Primul pas e să aflăm cum o cheamă pe doamna şi unde locuieşte, ca să demarăm ancheta. "De ce trebuie să vă spun unde stau? Nu sunteţi jurnalişti? Aflaţi!", mai spune doamna, după care ne‑o trânteşte scurt: "Da, au montat şi la voi antenă. E clar, sunteţi iradiaţi!". Fără comentarii.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=29094

[George]

Ce pot sa zic e ca nu suport pensionarii care fac gura mare ca ii deranjaza progresul lumii. Eu unul nu cred ca deranjaza pe nimeni antenele GSM pentru cei 4 operatori de telefonie mobila.

De fapt deranjaza doar pe cei cu cate o doaga lipsa.