Piraţii Dunării

[dcp100168]

Piratii de apa dulce

Somalezii, care au speriat lumea in ultima vreme lovind deseori in transpor­tatorii maritimi de arma­ment si determinand recent chiar reactia ONU, au omo­logi redutabili in apele ocea­nice ale Asiei de Sud-Est, cel putin la fel de cruzi cum erau corsarii de acum trei-patru veacuri. Mai putin cunoscuti astazi, asa-zisii pirati de apa dulce isi fac si ei plinul cum pot, inclusiv prin hotii la drumul mare al Dunarii. Bereta, sabia si piciorul de lemn putrezesc de mult pe fundul apelor. Motorina, alcoolul si fierul vechi sunt noile comori pe care soarta le mai arunca, la babord sau tribord, dupa un abordaj in izmene.

Narentini si manioti

De fapt, e vorba mai degraba despre un fel de ciordeala fluviala de fier vechi si de motorina, carora li se adauga ocazional si alte marfuri pradate de obicei la adapostul intunericului noptii. Talhariile respective nu reprezinta nimic insolit, in afara faptului ca au loc pe apa si nu pe uscat, ele fiind semnalate cu precadere in zona sarbeasca a Dunarii si mai putin in cea romaneasca, din interiorul granitelor.

Vreo trei milenii si jumatate au trecut de la semnalarea invaziei ucigatoare a asa-numitelor popoare ale marii, in bazinul mediteranean. Daca originea acestora a ramas o enigma, in schimb se stie cu certitudine ca Balcanii furnizau lumii apelor cei mai temuti pirati, care din asa ceva traiau. Erau un fel de replica acvatica a hoardelor nomade venite din stepele Asiei. Talharii navigatori de origine traca, elenii, ilirii, gotii, apoi narentinii, de neam slav, pirati intemeietori ai unui stat numit Pagania, pe teritoriul Croatiei de astazi, ori mult-temutii manioti, urmasii cruzilor spartani, au tinut sub teroare, timp de secole intregi, Marea Neagra, Mediterana, dar si zona Deltei Dunarii.

Steagul negru s-a prafuit

Epoca de aur a pirateriei marine (1560-1730) avea astfel o redutabila "oglindire" in apele interioare ale batranului continent. Amploarea fenomenului e confirmata si prin infiintarea Comisiunii Europene la Sulina, in 1856, prin care se intentiona sa se asigure siguranta comertului pe fluviu. Un motiv de grija foarte serios era acapararea de catre pirati a Bratului Sulina. Localitatea de la gurile Dunarii, pe vremea aceea un catun, devenise raiul piratilor, care atrageau noaptea vasele cu marfuri, legand felinare aprinse de coarnele vitelor, ceea ce crea impresia, din departare, ca pe mal se afla case de pescari. Treptat insa, talhariile pe apa au "decazut" de sub aura neagra a flamurei cu cap de mort, Codul Penal din zilele noastre inca­drandu-le firesc intr-o categorie infractionala dintre cele foarte numeroase existente de cand lumea.

Fiare vechi contra bere

La inceputul acestei luni, presa informa ca, in ultimii doi ani, nu mai putin de 38 de convoaie bulgaresti acostate in portul sarbesc Smederevo au fost atacate pe Dunare, infractorii (numiti pirati) furand cabluri si o parte a incarcaturii navelor - metale, carbuni, combustibili. Se relata ca in octombrie un convoi a fost atacat in timpul noptii de pirati inarmati, de la bordul unei barci. Un membru al echipajului a incercat sa respinga atacul, dar a fost aruncat in apa si ranit la cap, potrivit directorului adjunct al companiei bulgare de navigatie fluviala, Ivan Ivanov, care ar fi afirmat ca si ambarcatiuni ucrainene au fost talharite in zona.

Desi se vorbeste despre piraterie, infractiunile de acest tip nu constituie un fenomen si sunt mai degraba gainarii cu efecte mai mari sau mai reduse. Totusi, ele ameninta securitatea transportului fluvial si, uneori, inflacareaza imaginatia unor calatori prin "Estul salbatic". Un cotidian elvetian a publicat recent o poveste captivanta, despre talharirea unei barje cu fier vechi, pe Canalul Dunare-Marea Neagra, cu complicitatea unor membri ai echipajului-victima, contra catorva sticle cu bere. "Domnule, la Dunare, pirateriei poti sa-i spui oricum dracu vrei, dar nu avem asa ceva. Au fost niste convoaie, niste indivizi care s-au dus si au furat... Sa va mai spun o chestie: daca la bord chiar se afla un ziarist, echipajul inseamna ca era iresponsabil, ca sa vanda fier vechi hotilor", ne-a declarat Ismail Selim, Seful Capitaniei Portului Cernavoda. De altfel, pare semnificativa, dintr-o alta perspectiva, si mentiunea finala dintr-un articol publicat in ziarul austriac "Verkher", referitoare la zona sarbeasca si cea ro­maneasca a Dunarii: "Un sector care ar trebui evitat". Aceasta, dupa precizarea ca amenintarea piratilor s-ar indrepta impotriva ambarcatiunilor sub pavilion strain, insa cu exceptia celor rusesti!

Talharii Dunarii

Perioada postdecembrista a creat un mediu favorabil reinvierii infractiunilor pe fluviu, intr-un cadru complex. Presa locala din 1999 relata despre cel mai mare jaf comis in zona Galati-Braila, dupa 1982. O banda formata din cinci indivizi inarmati cu topoare, rangi si bate a atacat in mai multe randuri echipajele - rarite substantial de concedieri - ale unor vase ancorate, pe care talharii le cercetau in timpul zilei. Noaptea, ei urcau la bord si luau tot ce se putea lua, amenintandu-i pe marinari. Pagubele produse astfel s-au ridicat, la vremea respectiva, la peste 800.000 de lei, vasele talharite fiind "Isaccea 1", "Isaccea 9", "Mures", "Motru", impingatorul "Bacau" si vaporul din patrimoniul national "Tudor Vladimirescu". Piesele de motoare si alte materiale furate erau ulterior valorificate la unitati Remat din Braila. In cazul respectiv, s-a remarcat si violenta atacatorilor, care aveau la activ si alte infractiuni. Ceva mai "discret" au operat hotii de pe o salupa care a realizat un abordaj nocturn al unui impingator, furand din rezervorul acestuia motorina in valoare de 6000 de lei noi, dar sistemul de capusare si modul de operare, cu complici pe vas si pe mal, arata ca asemenea infractiuni erau obisnuite pentru autori.

Politia n-are date

Solicitat sa se refere la mai multe aspecte din sfera asa-zisului fenomen (presupus) al pirateriei in zona romaneasca a Dunarii, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera ne-a transmis urmatorul raspuns: "Politia de Frontiera Romana nu detine date din care sa rezulte ca, in zona de competenta pe fluviul Dunarea, au avut loc acte de piraterie, asa cum este definita aceasta infractiune in Codul Penal - articolele 254 si 255. In ultimii ani, la nivelul Politiei de Frontiera au fost inregistrate doar doua sesizari facute de comandantii unor nave sub pavilion strain, aflate in rada porturilor romanesti, cu privire la furturi de pe barjele din componenta convoaielor, instrumentate, conform competentelor, de catre Sectiile Regionale de Politie Transporturi."

Pirateria in Codul Penal

"Jefuirea prin acte de violenta savarsite in scopuri personale, de echipajul sau pasagerii unei nave impotriva persoanelor sau bunurilor care se gasesc pe acea nava ori impotriva altei nave, daca navele se afla in marea libera sau intr-un loc care nu este supus jurisdictiei niciunui stat, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 18 ani. Daca pirateria a avut vreuna dintre urmarile aratate in art. 182, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 20 de ani. Pirateria care a produs consecinte deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei se pedep­seste cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi."

http://www.ziua.net/display.php?data=20 ... ord=Galati

[George]

Deci dupa o liniste de cateva sute de ani 1730-2000, au aparut iarasi piratii. Cam din 2000 am auzit eu de primul atac al "piratilor moderni"

[AndreiM]

Trei tone de cărbune energetic aflat pe barjele din port, cu destinaţia Combinatul siderurgic, au fost furate de un grup alcătuit din cinci indivizi cu vârste cuprinse între 17 şi 35 de ani. Patru dintre indivizi erau de loc din Galaţi, doi cu antecedente penale, iar al cincilea, cel în vârstă de 17 ani, era de loc din Priponeşti. Poliţiştii din cadrul Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Galaţi au acţionat în ultima perioadă mai ales pe acest segment, al furturilor de material energetic.

Este o infracţiune a sezonului rece. Pentru cei care sustrag aceste materiale era relativ uşor să se apropie de barjă cu două bărci şi să sustragă cărbunele energetic. Îl vindeau apoi cu 10-15 lei sacul. Era o formă de furt pentru subzistenţă, mai ales deoarece doi dintre ei, care aveau şi antecedente penale, nu aveau alte venituri pentru a trăi. Sunt indivizi periculoşi, deoarece chiar odată prinşi nu s-au predat uşor, lucrătorii noştri urmărindu-i şi pe apă şi pe uscat, a precizat şeful Secţiei Regionale Poliţie Transporturi Galaţi, comisarul şef Petrică Hahui.

Barja pe care au văduvit-o de circa trei tone de cărbune era ancorată în zona km. 156 A 500 a Dunării. Cantitatea de aproximativ trei tone cărbune energetic furată de cei cinci piraţi moderni are o valoare de 5.000 de lei. Grupul de hoţi a fost reţinut pe bază de ordonanţă şi se află acum în arestul IPJ Galaţi. Poliţiştii continuă cercetarea pentru documentarea întregii activităţi infracţionale şi recuperarea prejudiciului. Cei cinci sunt cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

Sursa : Monitorul de Galati

[dcp100168]

O noua ocupatie de criza: pirat pe Dunare

» Apropierea iernii si lipsa banilor au relansat o ocupatie de nisa care, in sezonul rece, prolifereaza in cartierele marginase ale Galatiului: hotul de cocs » Cinci pirati care atacau cu barcile barjele ancorate in rada Portului Mineralier din Galati au fost capturati de Politia Transporturi, dupa o urmarire ca-n filme.

Carbunele cocsificabil si cocsul sunt la mare cautare in cartierele de case, dar si in satele din preajma orasului, pentru ca au o putere calorica mult mai mare decat a altor combustibili. In acest an, noutatea este ca hotii de cocs sunt, de fapt, "pirati", care isi dau atacurile la barjele cu cocs ancorate in rada Portului Mineralier "Romportmet" SA Galati. Ei s-au adaptat la faptul ca, dupa inchiderea uzinei cocsochimice de pe platforma ArcelorMittal, cocsul importat din Polonia ajunge la Galati cu barjele. Politistii de la Sectia Regionala a Politiei Transporturi (SRPT) Galati au capturat, saptamana aceasta, cinci pirati care, la adapostul intunericului, au carat, cu doua barci, peste trei tone de cocs. "In cadrul unei actiuni nocturne, a fost depistat grupul compus din O. Falis, de 35 ani, D. Ciobanu, de 27 ani, A. Condruz, de 26 ani, M. Nechita, de 24 ani, toti domiciliati in Galati, si A. Lepadatu, de 17 ani, din comuna Priponesti, judetul Galati, care, folosind o barca, au sustras de la bordul unei barje ancorate in zona kilometrului 156 a fluviului Dunarea cantitatea de aproximativ trei tone de carbune energetic, in valoare de aproximativ 5.000 lei", a declarat comisarul-sef Petrica Hahui, seful SPRT Galati. Cei cinci pirati de apa dulce au fost chiar foarte greu de capturat, politistii de la Transporturi reusind sa puna mana pe ei dupa o urmarire ca in filme, mai intai pe Dunare, iar apoi, pe malul Dunarii, unde cei cinci sperau sa isi piarda urma in intuneric. "Este o infractiune a sezonului rece. Pentru cei care sustrag aceste materiale era relativ usor sa se apropie de barja cu barcile si sa sustraga carbunele energetic, pe care apoi il vindeau cu 10-15 lei sacul. Era o forma de furt pentru subzistenta, mai ales deoarece doi dintre ei, care aveau si antecedente penale, nu aveau alte venituri pentru a trai. Sunt indivizi periculosi, deoarece chiar odata prinsi nu s-au predat usor, lucratorii nostri urmarindu-i si pe apa si pe uscat", a mai precizat comisarul-sef Petrica Hahui.

Modul de operare

Pana acum, hotii actionau in zona platformei siderurgice ArcelorMittal. Modul de operare a bandelor format din 3-4 "hoti de cocs" era tipic: urcau in trenurile cu care era adus carbunele cocsificabil la combinat, dadeau jos din vagoane cat mai mult carbune, dupa care il incarcau in saci de rafie, pe care ii duceau in "depozitele" din baraci. Cel mai mare astfel de "depozit" de carbune cocsificabil, descoperit de jandarmi intr-o baraca parasita de sub viaductul care face legatura intre oras si combinatul siderurgic, era format din 200 de saci, in valoare totala de peste 5.000 de lei. Apoi, sacii cu cocs sau carbune cocsificabil iau calea satelor din preajma Galatiului, unde sunt vanduti la bucata, cu banii jos.

Mai sunt si hoti care lucreaza pe cont propriu, pentru a se incalzi, dar sunt si hoti care lucreaza "la comanda", in scopuri industriale. O echipa de interventie a Jandarmeriei a capturat un grup de sase hoti, care incercau sa scoata din combinatul ArcelorMittal un transport de zece tone de cocs. Jandarmii au depistat grupul de hoti in timp ce incarcau in camion cei 260 de saci cu cocs, dar i-au lasat sa isi termine treaba si au descins abia in momentul in care camionul s-a pus in miscare. Cinci dintre hoti, care incarcasera cocsul in camion, au rupt-o la fuga cu o Dacie, fiind capturati de o alta echipa a Jandarmeriei in comuna Sendreni. Dupa ce au fost dusi la sediul IJJ, soferul a recunoscut ca primise bani pentru a efectua transportul, iar ceilalti au recunoscut ca cele zece tone de cocs urmau sa ajunga la Toflea, sat locuit in exclusivitate de rromi, dintre care multi se ocupa de prelucrarea metalelor si folosesc cocsul pentru incalzirea cuptoarelor.

http://www.romanialibera.ro/a169813/o-n ... unare.html

[dcp100168]

Au fost piraţi la Galaţi şi în 1500

Există documente încă din secolul al XVI-lea care amintesc de portul de la Galaţi. Una dintre acestea face referire chiar la grupări de piraţii care acţionau în această zonă şi care atacau vasele cu mărfuri. „Există un document din 1565 în care este amintit de portul din Galaţi. Erau piraţi în zonă, iar autorităţile decid să înarmeze vase pentru a stăpâni piraţii din zonă. Treceau foarte multe mărfuri prin portul de la Galaţi şi era vital ca activităţile de comerţ să se desfăşoare în linişte", ne-a mai declarat istoricul Tudose Tatu.

În ceea ce priveşte prima atestare a activităţilor portuare de la Galaţi, aceasta datează din anul 1520.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Dintr-o_posibila_capitala_a_tarii-Portul_Galati_a_ajuns_fier_vechi_0_314968557.html

[dcp100168]

Echipajul unei nave bulgare susţine că a fost atacat de "piraţi" pe Dunăre, în apropiere de Brăila

Echipajul unei nave bulgare susţine că ambarcaţiunea a fost atacată de "piraţi" români pe fluviul Dunărea, în apropierea oraşului Brăila, informează ziarul Trud, citat de site-ul Novinite.com.

Incidentul a avut loc pe Dunăre, la kilometrul 128, fiind atacată nava bulgară "Sfântul Andrei". Căpitanul navei bulgare, Nencho Ancev, susţine că a fost furată o tonă de marfă.

Incidentul a avut loc duminică seara, în apropierea portului Brăila. Echipajul a observat pierderile a doua zi dimineaţă. "Nu a auzit nimeni nimic. Suntem doar trei persoane, care lucrăm câte 12 ore şi nu avem agenţi de pază noaptea", susţine căpitanul.

Poliţia a anchetat incidentul timp de trei ore, dar nu a depistat niciun suspect. Potrivit căpitanului navei bulgare, "piraţii" români au venit cu ambarcaţiuni neînmatriculate.

Ancev şi-a exprimat nemulţumirea că Uniunea Europeană oferă fonduri pentru operaţiunile poliţiei pe Dunăre, deşi nu există nicio siguranţă pentru traficul fluvial.

[dcp100168]

Cine sunt piraţii de Dunăre

Sub eticheta de „pirat de Dunăre" se ascund mici hoţi din zonă. Dacă în anii trecuţi acţionau în rada Portului Mineralier din Galaţi, furând cocs şi fier vechi, zilele trecute „piraţii" au atacat în zona Brăila, dând lovitura la un convoi de barje sub pavilion bulgăresc, ce transporta 1.079 tone de orz. Luni dimineaţă, Nencho Ancev, căpitanul împingătorului „Sfântul Andrei", a sesizat la Căpitănia Portului Brăila că, în seara zilei de 10 iulie, de pe barjele convoiului staţionat la ancoră în zona comunei Gropeni a fost furată aproximativ o tonă de orz. Ancev a spus că „piraţii" români au venit cu ambarcaţiuni neînmatriculate şi au acţionat fără ca membrii echipajului să audă vreun zgomot.

„S-a furat, e clar, sigiliile erau rupte, dar cantitatea ce a fost furată o vom şti abia la Constanţa, unde se va face cântărirea. Dar sunt convins că după ce noi găsim hoţii, la 1.000 kg furate la 1.000 tone, partea vătămată va spune că nu a avut nici o pagubă. Nu ar fi prima oară când se întâmplă asta", ne-a declarat comisarul şef Petrică Hahui, şeful Secţiei Regionale a Poliţiei Transporturi (SRPT) Galaţi.

Micii barcagii, cu muşchi de „piraţi"

Şeful Secţiei Regionale a Poliţiei Transporturi Galaţi ne-a descris portetrul „piratului" de la Dunăre şi cum acţionează. „Sunt mici barcagii, pescari de regulă, care mişună şi mai dau cu o plasă, pentru că au autorizaţie şi acum nu mai e prohibiţie. În timp ce pescuiesc, dacă văd o barjă ancorată, unde de regulă cei din echipaj nu-şi fac cartul pentru că dorm, urcă pe navă unde fură ce găsesc, un butoi cu ulei, un butoi cu motorină, o parâmă, un sac de orz sau unul de cărbune. Aştia sunt marii «piraţi» ai Dunării. Noi îi ştim care sunt. Sunt un grup de patru-cinci care, după lăsarea serii, fac un pic de navigaţie pe Dunăre, ca să pescuiască sau, chipurile, să îşi transporte o rudă pe celălalt mal. Dacă nu îl prinzi în flagrant, dacă nu are ceva în barcă, legal nu ai ce să-i faci. Pe Dunăre, circulaţia e liberă ca şi pe şosea", spune cms-şef Petrică Hahui.

romanialibera.ro

[dcp100168]

"Piraţii" de pe Dunăre, depistaţi de poliţişti

În urma percheziţiilor efectuate la locuinţele suspecţilor, poliţiştii au descoperit 51 de plase tip monofilament, instalaţii electrice, confecţionate artizanal pentru pescuit, un generator de curent, trei motoare de bărci, puiet, specia sturion şi 1,5 tone de orz, susceptibil a proveni din furtul de pe o navă comercială, sub pavilion bulgar.

Poliţişti ai S.R.P.T. Galaţi din cadrul Direcţiei de Poliţie Transporturi - I.G.P.R., împreună cu poliţişti din cadrul I.P.J. Brăila şi jandarmi ai I.J.J. Brăila au efectuat percheziţii la locuinţele a patru persoane, suspectate că au participat, la data de 11 iulie a.c., la furtul a aproximativ trei tone de orz de pe o navă comercială, sub pavilion bulgar. În urma percheziţiilor efectuate la domiciliile lui P.V., de 39 de ani, Z.L., de 23 de ani, Z.V., de 30 de ani şi C.I., de 48 de ani, toţi din localitatea Gropeni, judeţul Brăila, au fost descoperite şi ridicate în vederea continuării cercetărilor 51 de plase tip monofilament, în lungime totală de 2.400 de metri, două instalaţii electrice, confecţionate artizanal pentru pescuit, un generator de curent, trei motoare de bărci şi şapte kg de puiet, specia sturion. De asemenea, au fost găsite şi 1,5 tone de orz, în valoare aproximativă de 12.000 de lei. Din investigaţiile efectuate a reieşit că cei patru sunt suspectaţi că pescuiau ilegal pe Dunăre şi braţele adiacente şi totodată, sustrăgeau diverse bunuri şi obiecte de la bordul navelor aflate în zonă. În cauză continuă cercetările faţă de suspecţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de furt, braconaj piscicol şi deţinerea de scule de pescuit interzise.

amosnews.ro

[dcp100168]

„Piraţii români” de la Galaţi şi Brăila, hoţi de câini şi fier vechi

Spre deosebire de înaintaşii lor de pe oceanele Globului, cu înfăţişare fioroasă şi care prădau galioane încărcate cu aur şi nestemate, “piraţii” zilelor noastre acţionează pe Dunăre şi se mulţumesc cu o pradă mai puţin bogată. De pe vapoare au dispărut cereale, cocs şi fier vechi, dar şi un câine lup caucazian

Sistematic, în presă apar ştiri despre existenţa pe Dunăre a unor grupuri de „piraţi”, care acţionează în special în zona Galaţi – Brăila, atacă navele şi fură tot ce le cade în mână. A fost consacrată şi eticheta de „piraţii români”, utilizată de căpitanii navelor bulgăreşti care anunţă atacurile. Dincolo de acest mit creat forţat de marinarii bulgari, în aceste cazuri este vorba de furturi comise de mărunţi barcagii sau pescari care, trecând cu barca pe lângă un convoi de barje ce staţionează la ancoră, nepăzit (pentru că de obicei marinarul de cart doarme sau bea bere şi se uită la televizor), urcă la bord şi fură orice poate fi transformat în bani, de la cereale, cocs şi fier vechi, la parâme şi chiar un câine lup caucazian.

Orzul bulgăresc, prădat la Gropeni

Ultima „bombă” în materie de piraterie pe Dunăre a apărut pe 10 iulie, când Nencho Ancev, căpitanul împingătorului bulgăresc „Sfântul Andrei”, a reclamat la Căpitănia Portului Brăila că barjele sale au fost atacate de „piraţii români” în zona localităţii Gropeni. Ştirea a fost preluată de ziarul bulgar „Trud” şi de „Mediafax”, de unde au ajuns în presa din Bulgaria şi, respectiv, România. Căpitanul navei bulgăreşti a declarat că „piraţii români au venit cu ambarcaţiuni neînmatriculate şi au acţionat fără ca membrii echipajului să audă nimic”. Declaraţiile lui Ancev au căpătat şi o alură europeană, atunci când acesta a atins problema nesiguranţei în navigaţia pe Dunăre, afirmând că „Uniunea Europeană oferă fonduri pentru operaţiunile poliţiei pe Dunăre, deşi nu există nicio siguranţă pentru traficul fluvial”.

Atacul „pirateresc” de la Gropeni fusese dat asupra unui convoi de barje sub pavilion bulgăresc, ce transporta 1.079 tone de orz. Expeditorul este SC Delta Rom Agriculture SRL Tulcea, iar cumpărător e firma VA Intertrading Aktiengeseulschaft din Austria. Transportul a plecat din Portul Tatamir (Tulcea), va ajunge la Constanţa, iar de acolo în Austria. Căpitanul Nencho Ancev reclama că de pe barjele convoiului staţionat la ancoră în zona comunei Gropeni a fost furată “aproximativ” o tonă de orz", dar nimeni nu putea spune dacă s-a furat o tonă, două, sau jumătate de tonă. „Nouă ne este clar că s-a furat, sigiliile erau rupte, dar cantitatea ce a fost furtată o vom şti abia la Constanţa, unde se va face cântărirea. Avem deja un cerc de suspecţi, am identificat nişte urme de căruţă pe malul Dunării, la vreo 200 de metri de locul unde era ancorat convoiul de barje şi cu siguranţă îi vom prinde în zilele următoare. Dar sunt convins că după ce noi vom găsi hoţii, la 1.000 kg furate din 1.000 tone de marfă, partea vătămată va spune că nu a avut nici o pagubă. Nu ar fi prima oară când se întâmplă asta”, ne-a declarat cms şef Petrică Hahui, şeful Secţiei Regionale a Poliţiei Transporturi (SRPT) Galaţi. Furturile de cereale de pe barje nu sunt o noutate la Brăila.

2006, anul de glorie al „piraţilor” din Galaţi şi Cernavodă

Nava "Petr Beron" de pe care, in mai 2006, au fost furati 750 de dolari si un caineO perioadă de glorie a ştirilor despre „piraţii români” de la Galaţi sau de la Cernavodă a fost luna mai 2006. Atunci, marinarii împingătorului bulgar „Petr Beron”, aflat la ancoră în rada Portului Galaţi, au reclamat că „piraţii” au urcat la bord şi au spart geamurile a două autoturisme aflate pe punte, furând 750 de euro aflaţi în interiorul autoturismelor, dar şi un câine-lup caucazian.

Ştirea a făcut senzaţie în presa străină, consacrând astfel existenţa „piraţilor de pe Dunăre”. Poliţia Transporturi Galaţi a demarat o anchetă, dar aceasta s-a desfăşurat cu greutate, pentru că nava bulgărească a părăsit Portul Galaţi a doua zi după depunerea reclamaţiei şi pentru că într-o cercetare internaţională trebuie respectate anumite proceduri.

Tot atunci, în presa internaţională a apărut un articol care a făcut mai multe valuri decât cazul de la Galaţi, pentru că, între timp, „piraţii” de la Cenavodă ar fi atacat o navă de croazieră. Ziarul britanic „Sunday Telegraph” cita marinarii bulgari, care se refereau la atacurile „piraţilor” de la Galaţi şi Cernavodă. În articol se spunea că bandele atacă navele comerciale care navighează pe Dunăre, jefuind marinarii şi vasul de toate bunurile de valoare. Piraţii atacă îndeosebi noaptea, folosesc şalupe de mare viteză pentru a ajunge la bordul navei şi urcă la bord folosind cârlige şi frânghii.

Căpitanul navei bulgare declarase pentru „Sunday Times” că „piraţii” interceptează comunicaţiile radio pentru a-şi pregăti atacurile. S-a creat o legendă în care „piraţii” noştri au un arsenal similar şi un mod de acţiune asemănător cu cel al celor somalezi. Mai puţin kalaşnikovul. „"Este exagerat. Chiar nu există piraţi de apă dulce în sensul pe care îl atribuim noţiunii de <<pirat>>. Noi supraveghem video întreaga zonă”, spunea şeful Inspectoratului Poliţiei de Frontieră Galaţi, comisarul şef Didel Bădărău.

Comorile, înlocuite de fier vechi şi cocs

Exploatând operativ informaţiile obţinute în anchetarea cazului furtului de pe „Petr Beron”, agenţii de la Poliţia Transporturi Navale Galaţi au prins în flagrant trei indivizi din localitatea IC Brătianu, judeţul Tulcea, care furau deşeuri de fier vechi dintr-o barjă.

„A fost singurul caz mai semnificativ cu care ne-am confruntat, cu un prejudiciu de aproximativ 25.000 de lei noi”, spune cms şef Petrică Hahui. Poliţiştii au descoperit că doi dintre cei trei hoţi de fier vechi din IC Brătianu participaseră şi la spargerea de pe „Petr Baron”. Atunci, cei doi „piraţi” furaseră doar câinele. Poliţiştii de la Transporturi au găsit şi câinele lup caucazian pe care îl furaseră, dar ancheta s-a sfârşit fără ca cei doi „piraţi” să poată fi puşi sub acuzare, pentru că nu a putut fi găsit proprietarul grec al câinelui, singurul care putea demonstra furtul, recunoscându-şi câinele.

„Erau aceeaşi autori care au participat şi la furtul de la <<Petr Beron>>, dar atunci au furat doar un căţel. Am găsit câinele, am găsit şi autorii, dar când am făcut apel prin ambasadă ca partea vătămătată, un cetăţean grec, să vină să ia câinele, nu l-am mai găsit pe proprietar şi ca atare dosarul a fost închis”, spune cms şef Hahui.

„Piraţii” din Galaţi s-au profilat şi pe furtul de cocs, aflat la mare căutare în comunele din jurul oaşului, pentru că face sobele sătenilor să duduie mai ceva ca un furnal. Mai nou, „piraţii” s-au adaptat la faptul că după închiderea uzinei cocsochimice de pe platforma ArcelorMittal, cocsul importat de la combinatul ZKZ din Polonia ajunge la Galaţi cu barjele. Înainte de a intra la descărcare, barjele sunt ancorate în rada Portului Mineralier Romportmet, unde sunt accesibile „amatorilor” de cocs.

Poliţiştii SRPT Galaţi au capturat cinci “piraţi” care, la adăpostul întunericului, au cărat, cu două bărci, peste trei tone de cocs. „Grupul compus din O. Faliş (35 ani), D. Ciobanu (27 ani), A. Condruz (26 ani), M. Nechita (24 ani), toţi din Galaţi şi A. Lepădatu (17 ani), din comuna Priponeşti, folosind o barcă, au sustras de la bordul unei barje ancorate în zona km 156+500 a Dunării, aproximativ trei tone de cărbune energetic, în valoare de aproximativ 5.000 de lei”, declara Hahui. Cei cinci “piraţi” au fost chiar foarte greu de capturat, poliţiştii de la Transporturi reuşind să pună mâna pe ei după o urmărire ca în filme, mai întâi pe Dunăre, iar apoi, pe malul fluviului, unde cei cinci sperau să îşi piardă urma în întuneric.

Erată la „Sunday Times”: „piraţii” sunt de fapt pescari

Potrivit comisarului şef Petrică Hahui, există şi pe Dunăre multe cazuri de furtişaguri, între care furturile de fier vechi şi de cocs sunt cele mai importante. „Au mai fost prinşi şi alţii, dar cu fapte minore, găinării, le-am putea spune. Furau câte un sac de cărbuni ori te miri ce alte mărunţişuri, pentru care partea vatamată nici nu depunea plângere”, spune Hahui.

Cei etichetaţi ca „piraţi” în declaraţiile marinarilor bulgari pentru „Sunday Times” sunt de fapt banali infractori de trei parale. „Sunt hoţi de mici ciupeli. Nu sunt organizaţi. Sunt barcagii, pescari de regulă, care mişună şi mai dau cu o plasă, pentru că au autorizaţie şi acum nu mai e prohibiţie. În timp ce pescuiesc, dacă văd o barjă ancorată, unde de regulă cei din echipaj nu-şi fac cartul, pentru că de obicei marinarii dorm, urcă pe navă unde fură ce găsesc, un butoi cu ulei, un butoi cu motorină, o parâmă, un sac de orz sau unul de cărbune. Aştia sunt marii <<piraţi>> ai Dunării. Baza lui e pescuitul, dar dacă îi cade pleaşcă barja ancorată, pe timp de noapte, nepăzită de marinarul de cart, urcă la bord. Noi îi ştim care sunt. Sunt un grup de patru-cinci, care după lăsarea serii fac un pic de navigaţie pe Dunăre, ca să pescuiască sau chipurile să îşi transporte o rudă pe celălalt mal. Dacă nu îl prinzi în flagrant, dacă nu are ceva în barcă, legal nu ai ce să-i faci.

Dunarea este la fel de sigura si la fel de nesigura ca orice sosea din EuropaPe Dunăre, circulaţia e liberă, ca şi pe şosea. Mai nou, de când am mutat Poliţia Transporturi Navale în zona Portului Galaţi, stau cu ochii pe noi şi cum ne deplasăm noi, spre exemplu la Trecere Bac, urcă în barcă şi coboară pe Dunăre. Cum ne ne întoarcem, vin la mal şi se odihnesc. E o joacă a infractorului şi poliţistului”, spune comisarul şef.

Din antichitate până în perioada comunistă

Piraţii au apărut în urmă cu trei milenii, fiind la început varianta marină a migraţiei popoarelor barbare. În antichitate a existat şi un stat întemeiat de piraţi, Pagania, pe teritoriul Croaţiei de astăzi.

Zona Mării Negre şi a Deltei Dunării era dominată de piraţii manioţi, de origine spartană. În perioada 1560-1730, considerată epoca de aur a pirateriei pe Mediterana şi Marea Neagră, fenomenul a cunoscut o ascensiune, atacurile extinzându-se asupra ambarcaţiunilor ce navigau pe apele interioare ale Europei. Ştefan cel Mare înfiinţase o flotă de corăbii moldoveneşti cu pânze, “pânzare”, pentru a controla zona Gurilor Dunării şi a ceea ce astăzi numim Dunărea Maritimă, dar nu numai pentru a se război cu turcii, ci şi pentru a asigura protecţia corăbiilor cu care se făcea comerţ.

Corăbiile lui Ştefan cel Mare ajunseseră până în Italia şi la Gibraltar. De atunci datează şi prima atestare documentară a piraţilor din zona Galaţiului, într-un document din 1565, în care e amintit Portul Galaţi, făcându-se referire la grupurile de piraţi care atacau corăbiile ce străbăteau zona Galaţi - Brăila, proprietarii navelor fiind obligaţi să înarmeze echipajele şi să doteze corăbiile cu tunuri.

Amploarea pe care o căpătase pirateria pe Dunăre după 1800, piraţii luând sub ocupaţie Braţul Sulina, au determinat mai multe state europene ca în 1856 să înfiinţeze Comisia Europeană a Dunării, care avea sediul la Galaţi. Sub comunişti, pirateria a căpătat alte forme - furtul, jaful, tâlhăria. În 1982, “Europa liberă” anunţa că o bandă formată din cinci indivizi înarmaţi cu bâte, topoare şi răngi, a atacat navele “Tudor Vladimirescu”, “Mureş”, “Isaccea 1”, “Isaccea 9”, “Motru” şi împingătorul “Bacău”, bâtând marinarii şi furând piese de motoare şi alte piese metalice în valoare de 800.000 de lei, care au fost vândute la Remat Brăila. Cam în aceeaşi perioadă, “piraţii” au bifat şi o operaţiune mai interesantă, reuşind să abordeze cu şalupa lor o navă în marş şi să fure motorină în valoare de 6.000 de lei.

Psihoza, tratată cu statistici

Astăzi asistăm la simple furtişaguri, chiar dacă unele publicaţii preiau declaraţiile marinarilor bulgari fără să mai analizeze cât de corecte sunt acele etichete de “piraţi români”. Pe aceleaşi raţionamente, am putea ajunge la concluzia că şi pe şoselele din Marea Britanie sau Germania putem fi atacaţi de “piraţi”. În ceea ce priveşte psihoza marinarilor bulgari în privinţa “piraţilor români”, am încerca să o tratăm cu o statistică. Dacă în zona Galaţi-Brăila au fost în ultimii cinci ani doar două-trei astfel de cazuri, în rada Portului Smederevo, din Serbia, au fost înregistrate în 2007-2008 nu mai puţin de 38 de atacuri la convoaiele de barje bugăreşti. Este evident că avem de a face cu o infracţionalitate şi în domeniul navigaţiei fluviale, dar conform acestei statistici nu tronsonul românesc al Dunării este zona de mare risc.

ziaruldeinvestigatii.ro