Jump to content

Boboteaza, ziua în care se sfinţesc apele


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Boboteaza, ziua in care prin Botezul Domnului se sfintesc apele

Boboteaza, pe care o praznuim astazi, este una dintre cele 12 sarbatori importante crestine. Acest praznic reaminteste cele petrecute la apa Iordanului inainte ca Iisus sa paseasca in viata publica, la implinirea vårstei de 30 de ani. Intrucåt in aceasta zi Iisus S-a prezentat pentru prima data in lume, sarbatoarea se mai numeste si Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului. Cu certitudine, inceputul acestei sarbatori este semnalat inca din secolul al III-lea, dar nu este exclus ca praznicul sa fie si mai vechi. Un lucru sigur este faptul ca in “Constitutiile Apostolice” Boboteaza figura deja printre sarbatorile crestine, alaturi de Craciun si de Pasti.

Traditii si obiceiuri romanesti de Boboteaza

La noi in tara, praznicul Bobotezei este insotit de o sumedenie de traditii si obiceiuri. Astfel, in aceasta zi, nu se spala rufe, iar toate apele se sfintesc. Se cunoaste faptul ca apa sfintita, agheasma, are puteri miraculoase. In unele locuri, preotii arunca sfanta cruce in apa, iar mai multi barbati se arunca pentru a o aduce inapoi. Cel care va reusi acest lucru va avea noroc tot anul. In unele sate din nordul tarii are loc “iordanitul femeilor”, adica o petrecere numai intre femei. Dimineata, ele ies pe strada si-l iau pe sus pe primul barbat care le apare in fata. Tot de Boboteaza, in alte locuri, are loc intrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite, prin udarea cu apa din fantana sau din rau. In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul daca dorm cu busuioc sfintit sub perna. Fetele care cad pe gheata de Boboteaza se marita in anul respectiv. In Transilvania si Bucovina se practica “udatul Ionilor”. La portile tuturor celor care poarta acest nume se pune un brad impodobit, iar respectivul da o petrecere cu lautari, fiind purtat apoi pana la rau, unde este purificat cu apa. De Boboteaza, se sfintesc casele si animalele prin stropirea cu agheasma, dupa ce in ajun s-a tinut post negru. Sunt locuri in tara unde, dupa Liturghie, in aceasta zi, sfintirea apei se face chiar la rau. Cand incepe Troparul Bobotezei, vanatorii si padurarii satului impusca peste ape ca sa alunge duhurile rele. Daca este frig, se marcheaza locul slujbei cu o cruce din gheata.

http://www.gardianul.ro/index.php?pag=n ... apele.html

La Galaţi, slujba de aruncare a Crucii în Dunăre va începe la ora 12.30.

Link to comment
Share on other sites

Obiceiuri de Boboteaza la Dunarea de Jos

In satele de la Dunarea de Jos s-a pastrat obiceiul ca femeile, cand preotul umbla cu Botezul din casa in casa, stropind cu agheasma, sa-i puna in traista un fuior de canepa, pentru ca in firele lui sa se incalceasca toate relele anului.

La Movileni, Sendreni si Branistea, femeile primesc ceata Chiraleiesei, care inconjoara casa si grajdurile, sunand din talangi si urand a belsug. Se aprinde apoi pe un tapsan un foc de paie si frunze uscate peste care flacaii joaca Ardeasca, sarind peste flacari, prin fumul gros, pentru a se curati si a se feri de boli.

Tarziu in noapte, fetele si flacaii pun de aflarea rodului. Impreuna merg in gradina, taie crengute de pomi feluriti si le asaza intr-o oala, la caldura. Se spune ca dupa cum va inverzi fiecare asa va fi anul de bun in fructe.

La Serbesti, Condrea si Salcia s-a pastrat obiceiul ca fetele de maritat sa-si puna sub perna o ramurica de busuioc "furata" de la preot iar seara sa manance o turta de faina foarte sarata, fara a bea strop de apa, pentru a-si putea visa ursitul.

Mai mult, fetele care aluneca pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in timpul anului.

http://www.stirilocale.ro/galati/Obicei ... 29182.html

Link to comment
Share on other sites

Boboteaza - finalul sărbătorilor de iarnă

Boboteaza, care celebrează, pe 6 ianuarie, botezul lui Iisus, marchează, alături de ziua Sfântului Ioan (7 ianuarie), încheierea sărbătorilor de iarnă şi, totodată, a celor dedicate naşterii lui Hristos. Gălăţenii sunt aşteptaţi astăzi, după Sfânta Liturghie, pe Faleza Dunării, în zona Bisericii Precista, ca şi în alţi ani, pentru a asista la sfinţirea apelor. Sărbătoarea care marchează Botezul Domnului se mai numeşte Epifanie, adică Arătarea lui Dumnezeu şi a Mântuitorului în lume. La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, local, se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an. O pondere deosebită o deţin şi ritualurile şi practicile magice de profilaxie şi purificare. Ritualurile creştine şi precreştine sunt menite să alunge spiritele rele şi să sfinţească apa: agheasma, umblatul preoţilor cu botezul şi scufundarea crucii în apă, aprinderea focurilor, afumarea oamenilor şi uşilor. De asemenea, printre alimentele specifice Bobotezei se numără piftia şi grâul fiert.

Cuvântul "agheasmă" vine din grecescul "aghios" şi înseamnă sfinţire. La români, prin agheasmă se înţelege atât apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei. "Agheasma mare" se săvârşeşte de Bobotează, spre deosebire de "Sfinţirea cea mică" a apei, care are loc în biserică în prima zi a fiecărei luni, iar în case, oricând cer credincioşii. "Agheasma mare" se face atât în ajunul Bobotezei, când se sfinţeşte apa cu care preoţii botează apoi casele creştinilor, cât şi în ziua de 6 ianuarie, după liturghie, când se sfinţeşte apa pe care o iau creştinii la casele lor pentru tot anul. Se spune că apa sfinţită de Bobotează se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămâne proaspătă, curată şi plăcută la gust, de parcă ar fi scoasă de curând din izvor. Astfel, Biserica Ortodoxă Română îi sfătuieşte pe credincioşi să păstreze agheasma într-un vas curat şi la loc de cinste şi să guste din ea pe nemâncate şi cu multă cuviinţă în zilele de ajunare şi de post sau cu ocazia marilor sărbători, dupa ce vin de la biserică. De asemenea, se obişnuieşte ca oamenii să bea din agheasma mare timp de opt zile consecutiv, din ajunul Bobotezei până la încheierea Praznicului, adică până la 13 ianuarie, după care apa sfinţită se poate lua numai după spovedanie. Credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului.

Prilej de praznic

În ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de "burechiuşe" sau "urechiuşele babei" (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac etc. Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiraleisa, pentru a sfinţi masa. După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie pentru a fi protejate de boli şi a fi fertile. Pe vremuri, după ce preotul rostea Troparul Botezului şi stropea cu agheasmă în casă şi pe gospodari, el era invitat să se aşeze pe laviţă. Sub lăicerul de pe laviţă erau aşezate, din timp, boabe de porumb, "ca să stea cloştile pe ouă", şi busuioc, "ca să vină peţitorii�. Busuiocul acesta era folosit ulterior în descântecele de dragoste. De asemenea, Ajunul Bobotezei este şi un moment favorabil farmecelor, descântecelor şi altor practici magice. Astfel, dimineaţa, înainte de aprinderea focului, se strânge cenuşa din sobă şi gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presară pe straturile cu legume "pentru a le face rodnice şi a le proteja de gujălii (păsări - n.r.)".

Obiceiuri, datini şi superstiţii

Se crede că dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut. Boboteaza cumulează elemente specifice de reînnoire a timpului calendaristic, la riturile creştine adăugându-se practici populare de purificare a spaţiului şi de alungare a spiritelor malefice. Astfel, în Bucovina, purificarea aerului se face prin focuri, în cadrul unui obicei numit Ardeasca. Această manifestare are loc imediat după sfinţirea apei, când tinerii se retrag pe locuri mai înalte, aducând cu ei cărbuni încinşi, ce au fost în prealabil folosiţi la aprinderea săcăluşelor (puşti mici, vechi - n.r.), cu care aprind focurile de Bobotează. Rugul este făcut din vreascuri şi frunze uscate strânse de feciori cu o zi înainte. Tinerii cântă şi dansează în jurul focului şi sar peste foc, fiind feriţi astfel de boli şi de păcate. La plecare, fiecare ia cărbuni aprinşi, cu care se afumă pomii din livadă, în scop fertilizator. De asemenea, se presară în jurul locuinţei pulberea folosită ca încărcătură pentru săcăluşe.

Catolicii au obiceiuri asemănătoare

Ţările catolice din Occident celebrează pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizează Anunţarea naşterii lui Hristos Păstorilor şi Regilor Magi. Povestea Regilor Magi este un amestec de fapte reale şi legende, iar tradiţia a confundat nu de puţine ori Păstorii cu Regii Magi. Încă din secolul al V-lea, Biserica a acordat o importanţă foarte mare acestui eveniment. În Franţa, cu această ocazie se serveşte un fel de plăcintă numită "la galette des rois", care, pe vremuri, era împărţită în tot atâtea felii câţi comeseni erau, plus una. Felia suplimentară, denumită "a Bunului Dumnezeu" sau "a Fecioarei", era oferită primului sărac care apărea în faţa familiei. De asemenea, nu puţine sunt ţările în care cadourile pentru copii sunt aduse nu de Moş Crăciun, ci de Regii Magi. În Spania sau în unele regiuni din Italia, copiii îşi aşteaptă darurile pe 6 ianuarie, zi dedicată petrecerii. În Belgia şi în Olanda, există, de asemenea, tradiţia preparării unui desert cu cremă de migdale, similar celui preparat în Franţa. Cel mai tânăr dintre membrii familiei se ascunde sub masă pentru a alege feliile pentru fiecare, iar cel desemnat regele zilei îşi alege o regină. În timpul acestei zile, copiii străbat străzile intonând cântecul stelei şi intră în case pentru a primi mandarine şi bomboane, tradiţie pe cale de dispariţie în Belgia, dar păstrată încă în regiunile de provincie flamande.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=5

Link to comment
Share on other sites

Mii de gălăţeni au participat la slujba de Bobotează, iar şase s-au aruncat în Dunăre pentru cruce

Aproximativ 3.000 de gălăţeni au asistat, marţi, pe Faleza Dunării de la Galaţi, la slujba de binecuvântare a apelor, oficiată de episcopul Dunării de Jos, PS Casian Crăciun, împreună cu un sobor de preoţi, transmite corespondentul MEDIAFAX. După slujbă, credincioşii adunaţi să asiste la slujba de Bobotează s-au îmbulzit pentru a-şi umple sticlele cu apă binecuvântată, ei fiind greu de stăpânit de către jandarmi. Conform tradiţiei, după oficiere slujbei, P.S. Casian Crăciun a aruncat în apele Dunării şi o cruce de lemn, după care au sărit şase bărbaţi. Cel care a reuşit să recupereze crucea din apele Dunării se numeşte Dumitriu Costel, are 28 de ani şi lucrează ca subinginer la o societate din Bucureşti. Tânărul, originar din Galaţi, a mai participat la această ceremonie, recuperând crucea din apele Dunării în 2004, 2005 şi 2006 şi a declarat că faptul că ieşit învingător în acest concurs îi va aduce sănătate şi prosperitate tot anul.

Mii de gălăţeni au învins gerul Bobotezei pentru a asista la slujba de sfinţire a apelor

Câteva mii de gălăţeni au fost prezenţi pe Faleza Inferioară a Dunării, pentru a participa la slujba de Bobotează şi de sfinţire a apelor, oficiată de episcopul Dunării de Jos, PS Casian Căciun, transmite corespondentul AMOS News. Slujba de sfinţire a apei a fost oficiată în faţa Bisericii Precista de episcopul Dunării de Jos, PS Casian Crăciun, împreună cu un alai de preoţi. Ca în fiecare an, de Bobotează, Episcopia Dunării de Jos a pus la dispoziţia crredincioşilor peste zece butoaie cu apă sfinţită. După slujbă de sfinţire a apei, transformată în agiazmă, PS Casian Crăciun a aruncat crucea în Dunăre. S-au înscris 20 de persoane, din care doar cinci au avut curajul de a se arunca în Dunăre după cruce. Temerarii care s-au aruncat în Dunăre după cruce au vârste cuprinse între 28 şi 41 de ani. Cel care a adus la mal crucea a fost Dumitriu Costel de 28 de ani, din Galaţi. El a mai pescuit crucea în 2004, 2005 şi 2006. Dumitriu Costel este electrician la S.A Bucureşti şi urmează să se căsătorească anul acesta. Tânărul a primit un cec cu bani din partea Episcopiei Dunării de Jos. „În 2004 eram şomer şi nu reuşeam să îmi găsesc un loc de muncă. După ce am prins prima dată crucea am reuşit să mă angajez şi am terminat şi facultatea”, a mărturisit tânărul care a pescuit crucea din apele Dunării. La slujba de Bobotează au mai participat viceprimarul Nicuşor Ciumacenco, prefectul Galaţiului, Gabriel Panaitescu, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), Viorel Zaharia. Singurul care a lipsit a fost primarul Galaţiului, Dumitru Nicolae.

Link to comment
Share on other sites

  • 11 months later...

Sfinţirea apelor Dunării

* Mâine se sfinţesc apele Dunării * Se spune că cel care recuperează crucea va avea noroc tot anul * Ca în fiecare an, credincioşii vor participa la slujba care va fi oficiată pe Faleza Dunării * Arhiepiscopul Dunării de Jos, ÎPS Casian Crăciun va arunca în apele fluviului Sfânta Cruce pe care potrivit tradiţiei un tânăr curajos o va readuce pe mal

În fiecare an, pe Faleza Dunării, se adună peste 4.000 de gălăţeni, pentru a participa la slujba de sfinţire a apelor, dedicată Bobotezei, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creştin-ortodox. Se spune că, la Bobotează, nu trebuie spălate rufe şi că apa sfinţită acum are puteri miraculoase. La Galaţi, există tradiţia ca mai mulţi tineri să plonjeze în apele îngheţate ale Dunării pentru a recupera Sfânta Cruce aruncată în valuri de Arhiepiscopul Dunării de Jos, Î.P.S. Casian Crăciun. Se spune că cel care reuşeşte să aducă la mal simbolul creştinismului va avea noroc tot anul. Costel Dimitriu a reuşit să recupereze crucea în ultimii patru ani şi va încerca să repete isprava şi în acest an. În 2009, el declara : „Ziua aceasta este un moment de curaj, dar şi de purificare spirituală pentru că la Bobotează toate se curăţă".

Semnificaţia Bobotezei

În această zi, Iisus s-a botezat în apele Iordanului. Când l-a văzut pe Iisus, Ioan Botezătorul a spus: "Se afla in mijlocul vostru Acela pe Care voi nu-L ştiţi" (Ioan 1, 26). „Şi eu am văzut şi am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu" (Ioan 1, 33-34). Pregătirile pentru una dintre cele mai importane sărbători creştine de peste an vor începe încă de astăzi, când preoţii vor cutreiera cartierele gălăţene pentru a sfinţi casele creştinilor şi pentru a vesti botezul Domnului.

Procesiune pe Faleză

Participanţii la slujba de Bobotează se vor întâlni, la ora 12.45, la Biserica Precista şi în cadrul unei scurte procesiuni se vor îndrepta către malul Dunării. În jurul orei 14.00, Arhiepiscopul Dunării de Jos va arunca crucea în apele îngheţate ale fluviului aceasta urmând să fie readusă pe mal de către unul dintre tinerii curajoşi care vor plonja după ea.

Obiceiuri de Bobotează

Se spune că fetele care îşi pun busuioc sub pernă în noaptea Bobotezei îl vor visa pe cel cu care se vor căsători. O altă tradiţie străveche legată de această sărbătoare spune că, tot în noaptea de Bobotează, tinerele nemăritate trebuie să lege pe degetul inelar un fir roşu de lâna ori mătase, de care să înnoade o rămurică de busuioc luată de la preot şi să pună apoi crenguţa sub pernă.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Ma ... 81657.html

Link to comment
Share on other sites

Agheasmă pentru toată lumea

Gălăţenii sunt aşteptaţi, astăzi, pe Faleza Superioară a Dunării, acolo unde, conform tradiţiei, sunt amplasate căzile cu apă ce urmează să fie sfinţită, în cadrul slujbei de Bobotează. Ca în fiecare an, apa – de Vrancea, cu buletin de analiză la zi! – este adusă în această dimineaţă, cu o cisternă aparţinând Apă-Canal. Pentru a umple toate cele 13 căzi (tradiţionalele butoaie de lemn, curăţate ieri de angajaţii Ecosal şi decorate frumos, cu ramuri de cetină, de către angajaţii SADP), sunt necesari în jur de 7.000 de litri de apă, ne-a transmis inginerul Niţă Podaru. După slujbă, din cele 13 căzi se va împărţi celor prezenţi agheasma. Având în vedere calităţile apei sfinţite e bine de reţinut că nu cantitatea contează; un motiv în plus pentru ca oamenii să nu se calce în picioare…

http://www.viata-libera.ro/articol-Aghe ... ea__2.html

Link to comment
Share on other sites

Viorel Preda a scos din Dunăre crucea sfinţită

Peste 5.000 de gălăţeni s-au strâns ieri după-amiază pe Faleza Dunării, pentru a asista la Slujba de Bobotează. Programul organizatorilor a fost schimbat de mai multe ori, în cele din urmă Crucea fiind aruncată de pe „Pânzarul Moldovenesc".

În acest an, 12 bărbaţi s-au încumetat să se arunce în apele îngheţate ale Dunării pentru a recupera Crucea. Conform datelor furnizate de AFDJ, la momentul în care a avut loc sfinţirea Dunării la Galaţi, apa avea o temepratură de 2,5 grade Celsius. Până în ultimul moment a fost neclar cum se va desfăşura ceremonia în acesta an, IPS Casian Crăciun luând decizia de a arunca crucea de pe „Pânzarul Moldovenesc", în timp ce curajoşii au sprit chiar de pe mal.

Viorel Preda, cel care a reuşit să ajungă primul la cruce are o poveste de viaţă incredibilă. Din 1995 şi până acum a sărit în apă în fiecare an de Bobotează, pentru a-şi răscumpăra greşelile trecutului, iar anul acesta a fost pentru a treia oară când a reuşit să ducă acasă crucea. „Nu vă uitaţi la mine că sunt aşa de tatuat. Eu de fel sunt foarte religios, chiar dacă am făcut nouă ani de puşcărie", a spus acesta. Învingătorul are 43 de ani, este căsătorit cu io femeie care a plecat de mai bine de câţiva ani în Italia, părinţii i-au murit, iar el trăieşte din salariul de paznic al unei consignaţii. „De fiecare dată când sar simt o mare bucurie în suflet. Nu îmi e frig, vreau doar să câştig. Am reuşit să mai duc crucea acasă în 2001 şi 2003, iar în fiecare an în care am reuşit să fac asta mi-a mers bine"

Un alt veteran, ghinionist în acest an a sărit şi el. Ion Netcu, în vârstă de 59 de ani, participă la Bobotează încă din 1991. „Până acum am câştigat numai de trei ori şi am crucile puse într-un altar pe care mi l-am făcut acasă. Deşi lumea crede că este frig, pot să vă spun că de când sar, nu am răcit nici măcar o singură dată. Dumnezeu îi apără pe cei care sar", a spus omul. „Dacă oi mai trăi şi la anul când fac 60 de ani, poate o să mă mai arunc încă odată", a continuat el.

Înghesuială la aghiasmă

După ce au asistat cu sufletul la gură la recuperarea crucii din apă, gălăţenii au urcat trepetele până în faţa Bisericii Precista, pentru a lua aghiasmă din butoaiele pregătite încă de dimineaţă. Cu sacoşile pline cu PET-uri, gălăţenii s-au aliniat pentru a lua apă sfinţită pentru toţi cunoscuţii care nu au putut participa la slujbă. Se spune că această agheasmă, denumită şi Agheasma mare aduce belşug şi linişte în gospodărie.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/VI ... 81981.html

Crucea sfinţită a fost aruncată în apele Dunării de pe Pânzarul Moldovenesc

Câteva mii de gălăţeni au participat, miercuri, pe faleza Dunării, la slujba de sfinţire a Apei celei Mari, săvârşită de un sobor de preoţi în frunte cu ÎPS Casian, arhiepiscopul Dunării de Jos. În cuvântul său ierarhul bisericesc a vorbit despre taina curăţirii sufleteşti prin botezul Domnului, a comparat Dunărea cu apele Iordanului şi a îndemnat clericii şi mirenii la pace, înţelegere şi sfinţenie. Arhiepiscopul Dunării de Jos a binecuvântat şi sfinţit apa din cele 12 căzi de lemn, însumând peste 3.600 de litri, după care credincioşii s-au înghesuit să ia agheasmă pentru acasă. A urmat ritualul lansării în apele reci ale Dunării a unei cruci sfinţite, care s-a făcut de pe Pânzarul Moldovenesc, copie unicat a vaselor din flota comercială a domnitorului Ştefan cel Mare. Un număr de 12 temerari cu vârste între 18 şi 56 de ani s-au aruncat în apele fluviului în încercarea de a recupera preţiosul odor. Dintre aceştia, crucea a fost recuperată şi adusă la mal de gălăţeanul Viorel Preda. Bărbatul are 43 de ani, este paznic şi spune că este a treia oară de când scoate crucea din apă, celelalte două momente fiind în 2001 şi 2003. El a mai spus că de acum înainte nu va mai concura, deoarece a scos de trei ori crucea din apă, de Bobotează, lucru care îi va da noroc şi sănătate toată viaţa.

http://radioiasi.ro/index.php?option=co ... &Itemid=28

Link to comment
Share on other sites

Viorel Preda a făcut nouă ani de închisoare

Bărbatul care a reuşit să prindă simbolul creştin se numeşte Viorel Preda, are 43 de ani, este divorţat, lucrează ca agent de pază la o firmă specializată şi a făcut nouă ani de închisoare. Acesta nu se află la prima izbândă de acest fel, reuşind să prindă obiectul de cult pentru a a treia oară, respectiv în 2001, 2005 şi anul acesta, în cei 14 ani de când şi-a făcut acest obicei. ”Nu vă uitaţi la mine că sunt aşa de tatuat. Eu de fel sunt foarte religios, chiar dacă am făcut nouă ani de puşcărie. De fiecare dată când sar simt o mare bucurie în suflet. Nu îmi e frig, vreau doar să câştig. Am reuşit să mai duc crucea acasă în 2001 şi 2005, iar în fiecare an în care am reuşit să fac asta mi-a mers bine. Am reuşit s-o prind şi anul ăsta, este pentru a treia oară când reuşesc s-o iau primul. De acum nu-mi mai este frig, pot să stau toată ziua aşa ud. A meritat”, ne-a spus gălăţeanul.

http://www.impartial.ro/index.php?func= ... &articol=1

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...
  • 1 year later...

Crucea de gheaţă de la Bobotează

An de an, ortodocşii gălăţeni continuă o tradiţie pe care moşii şi strămoşii noştri au încetăţenit-o la Dunărea de Jos - modelarea crucii de gheaţă pentru Sărbătoarea de Bobotează. Lipsa gerului care să facă pietrele să crape şi apa să îngheţe este suplinită de ani buni de laboratoarele de fabricat gheaţă ale SC „Galmopan” SA Galaţi care continuă străvechea tradiţie. Şi în 2012 Primăria şi Protoieria Galaţi au cerut realizarea a două cruci de gheaţă. „În 1983, când am venit la Galmopan, am preluat această tradiţie care a fost respectată şi pe vremea regimului ateist”, ne-a spus ing. Mihaela Nejneru, şefa Departamentului asigurarea calităţii din cadrul SC Galmopan.

Congelatoare în lipsa gerului

De unde vine străvechea şi frumoasa tradiţie de Bobotează? Prin acest gest, creştinul român se pune în acord şi în armonie cu întreaga creaţie a lui Dumnezeu. „Pe vremuri, când Dunărea era îngheţată, oamenii locului tăiau crucea din gheaţa care se forma pe Dunăre, pe râurile sau pârâurile cu care se învecinau, astfel aducând recunoştinţă şi închinare lui Dumnezeu, prin cinstirea Sfintei Cruci. Pentru că - în ultimii ani - gerul Bobotezei nu prea îşi mai face simţită prezenţa în perioada premergătoare sărbătorii Botezului Domnului, s-a apelat la această soluţie de a confecţiona crucea de gheaţă într-o fabrică...”

Modelatorii gheţii

Pentru sărbătoarea care se apropie, modelatorii de la Galmopan au pregătit două cruci de gheaţă. Care este „formula”? Desigur, nu se foloseşte decât material natural, apa care ţinută la minus 20 de grade Celsius se congelează... „Practic, pentru fiecare cruce am folosit un cadru de metal în care am pus progresiv aproximativ 50 de litri de apă”, ne-a spus George Tudorache, modelator la „Galmopan”.

Fiecare cruce are o înălţime de 1,50 metri şi o lăţime de 8 centimetri. Ele vor fi aşezate în cadrul natural al Bisericii „Precista”, pe 6 ianuarie, când prăznuim Botezul Domnului; una va fi în curtea Bisericii şi după ce va fi sfinţită va aştepta creştinii la închinare, ca să-i sfinţească. Cealaltă va fi aşezată la kilometrul zero, în vecinătatea „Precistei”, şi va însoţi soborul la slujba de sfinţire a apei Dunării.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Peste 5.000 de gălăţeni vor ajunge de Bobotează la malul Dunării

Slujba religioasă de sfinţire a apelor începe, pe 6 ianuarie, la ora 13.00. Gălăţenii vor putea lua aghiazmă din vasele special amenajate pe Faleză, în zona Bisericii "Precista". Nu vor lipsi crucile din gheaţă şi nici momentul spectaculos al recuperării din Dunăre, de către înotători, a crucii sfinţite aruncate de arhiepiscopul Casian.

Slujba de Bobotează este unul dintre cele mai importante pelerinaje care au loc la Galaţi, la malul Dunării. An de an, între 5.000 şi 10.000 de gălăţeni vin pe faleza fluviului pentru a asista la sfinţirea a apelor, la momentul scoaterii crucii din Dunăre de către înotătorii curajoşi şi pentru a lua aghiazmă.

Pregătirile de Bobotează începp cu două-trei zile înainte, cu construirea crucii de gheaţă. În trecut, crucea era cioplită cu toporul din gheaţa care se forma la suprafaţa Dunării sau a unuia dintre lacurile de la marginea oraşului. Cum în ultimele decenii gerul Bobotezei a fost mai mult o amintire, s-a ajuns la o soluţie de compromis: crucea este fabricată cu ajutorul instalaţiilor frigorifice de la fabrica de pâine din Galaţi.

Un alt moment important al zilei de Bobotează este aruncarea, de către arhiepiscopul Casian, a unei cruci sfinţite, de lemn, în apele Dunării. În fiecare an, 10-15 curajoşi plonjează în apa care are doar 1-2 grade Celsius pentru a recupera crucea sfântă.

Anul trecut a câştigat Costel Dumitriu, care se afla la al treilea succes din „carieră".

Botezul cailor la Zaclău

Pe malul celălalt al Dunării, la Zaclău, se ţine un alt obicei foarte interesant legat de Bobotează: botezul cailor.

Evenimentul are loc imediat după ce crucea a fost recuperată din apă, caii din sat fiind sfinţiţi, pe un imaş din apropiere, de către preotul comunei. Se pare că obiceiul provine de la tătari şi că a fost „creştinat" ulterior, în urmă cu circa 300 de ani. După botezul cailor, are loc o întrecere hipică, la care premiul este în jur de 200 de lei.

Tradiţia spune că toţi caii botezaţi de preot vor fi perfect sănătoţi în cursul anului.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

Boboteaza

Credincioşii ortodocşi, catolici şi greco-catolici sărbătoresc, vineri, Boboteaza, care marchează ultima zi din ciclul sărbătorilor de iarnă, dedicată purificării mediului înconjurător, în special sfinţirii apelor.

Sărbătoarea are însă şi semnificaţii diferite în cultul catolic faţă de cel ortodox. În timp ce Biserica Ortodoxă celebrează în această zi botezul lui Iisus în râul Iordan de către proorocul Ioan Botezătorul, în Biserica Catolică de rit latin sărbătoarea Epifaniei Domnului aminteşte de vizita magilor la Pruncul Iisus. Totuşi, ambele Biserici celebrează pe 6 ianuarie recunoaşterea lui Iisus ca Mesia.

În credinţa ortodoxă, sărbătoarea reaminteşte de botezul Domnului în apa Iordanului la vârsta de 30 de ani, înainte de a păşi în viaţa publică. Potrivit tradiţiei, la Bobotează se săvârşeşte slujba de sfinţire a apelor "Agheasma Mare", care are semnificaţia simbolică de act de regenerare cosmică (pământul primeşte germenii noii creaţii, transfigurată prin sfinţirea apelor).

În unele zone ale ţării, episcopii locului aruncă în râuri sau în mare o cruce pe care mai mulţi bărbaţi se întrec să o aducă la mal, învingătorul bucurându-se de o imunitate sporită faţă de boli.

Preoţii parohi vizitează în ajun casele credincioşilor ("merg cu botezul"), pe care le binecuvântează prin stropire cu apă sfinţită. Sărbătoarea Bobotezei a mai primit şi numele de sărbătoarea luminilor sau a luminării, pentru că prin contactul cu apa sfinţită creştinii îşi asumă o umanitate pozitivă, "prin înnoirea Duhului Sfânt", botezul fiind rânduiala iniţierii în creştinism şi primirii în Biserică.

***

Obiceiuri de Bobotează

Boboteaza are, pe lângă înţelesurile creştine, trăsături de mare sărbătoare populară. În ziua Bobotezei, predomină practicile de purificare prin stropire cu Agheasmă Mare şi de botezare a credincioşilor, la care poporul a adăugat rituri de alungare a spiritelor malefice: spălatul sau scufundarea în apa râurilor şi lacurilor, împuşcăturile, aprinderea focurilor, afumarea oamenilor, vitelor şi gospodăriilor.

De asemenea, Boboteaza include motive specifice tuturor zilelor de reînnoire a anului: local se colindă, se fac farmece şi descântece, se află ursitul, se fac previziuni astronomice pentru anului ce vine şi pentru holde.

De Bobotează se crede se crede că se deschide cerul şi animalele vorbesc şi că oamenii, în ofensiva împotriva spiritelor rele, sunt ajutaţi de lupi, singurii care văd aceste spirite, le aleargă şi le sfâşie cu dinţii.

Tot în această zi are loc Chiraleisa, obicei de purificare a spaţiului şi de invocare a rodului bogat, organizat de copii după modelul colindelor. În ajun sau chiar de Bobotează, mici grupuri de băieţi intră în curţile oamenilor şi înconjoară casele, grajdurile, adăposturile pentru fân, sunând din clopoţei şi tălăngi, rostind în cor: "Chiraleisa, /spic de grâu /până-n brâu, /roade bune, /mană-n grâne!". Colindătorii poartă la căciuli busuioc, brad, vâsc, salcie, plante cu multiple semnificaţii. În alte zone, copiii poartă colaci şi lumini aprinse în mâini, ocolesc casele de trei ori, cerându-i lui Alexie, răspunzător cu încălzirea timpului în luna martie, grâne bogate în noul an.

***

Istoricul sărbătorii

Începutul acestei sărbători datează cel puţin din secolul al III-lea, ea fiind atestată pentru prima dată la Alexandria, de Clement Alexandrinul. "Constituţiile Apostolice" o menţionează printre primele sărbători creştine. O altă scriere, "Testamentum Domini" (sec. IV) o aminteşte ca singura sărbătoare existentă, alături de Naşterea şi de Învierea Domnului.

Botezul Domnului era prăznuit întotdeauna cu mare solemnitate. Pe la anul 400, împăraţii Honorius şi Arcadius au interzis spectacolele de circ în această zi. Cel mai de seamă eveniment legat de această sărbătoare în vechime era botezul solemn al catehumenilor (cei care doreau să devină creştini), care voiau să imite astfel botezul Mântuitorului în Iordan.

La români, sărbătoarea a fost, alături de cea a Naşterii, una dintre cele mai populare. În fiecare an, în cetăţile de scaun ale Ţărilor Româneşti, Botezul Domnului se serba cu deosebit fast, iar sfinţirea Agheasmei Mari se făcea întotdeauna de mitropolitul ţării, în prezenţa domnitorului şi a curţii.

agerpres.ro

Link to comment
Share on other sites

Mii de gălăţeni la slujba de Bobotează

Câteva mii de gălăţeni au venit la ieri Biserica „Precista”, să se sfinţească la „Iordanul românilor” - bătrânul fluviu Dunărea. După tradiţie, slujba de sfinţire a Apei Mari a fost săvârşită de Înalt Prea Sfinţitul Casian, alături de părintele protopop Eugen Ioan Buruiană şi de un sobor de preoţi şi diaconi.

Reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, Armata, Jandarmeria, Poliţia Transporturi Navale, Poliţia Locală, Ambulanţa şi credincioşii noştri, unii la datorie, alţii la rugăciune - toţi au format o Icoană a Bisericii şi L-au întâmpinat pe Hristos. Icoanele cu Ioan Botezătorul şi Botezul Domnului, crucea de gheaţă, Evanghelia, douăsprezece căzi din lemn, ca pe vremea moşilor noştri, tinerii îmbrăcaţi în costume naţionale, bradul verde şi tricolorul care au îmbrăcat altarul de sub cer - toate au făcut casă bună cu sărbătoarea.

După rugăciune, credincioşii au stat la rând şi au primit agheasmă.

În a doua parte, atenţia tuturor participanţilor a fost îndreptată către partea spectaculoasă a sărbătorii, când Arhiereul locului a aruncat de pe Pânzarul Ştefanian o Sfântă Cruce. Doisprezece tineri, s-au aruncat în apa rece, dar calmă a Dunării. Pentru al patrulea an, Cucea a fost ridicată din Dunăre de Viorel Preda, un tânăr care a avut binecuvântarea Domnului de mai multe ori. El participă de şaisprezece ani la această sărbătoare şi a reuşit să fie primul care a ridicat crucea de Bobotează şi în anii 2001, 2003, 2010 şi în acest an. „Fac acest gest pentru păcatele mele”, ne-a spus Viorel Preda.

viata-libera.ro

Punctul culminant al ceremonialului, care a început în jurul orei 13.00, a fost tradiţionala aruncare a crucii de lemn în Dunăre, 15 gălăţeni aliniindu-se pe ponton pentru a se arunca în apă după obiectul de cult. Cel mai rapid a fost Viorel Preda, în vârstă de 45 de ani, unul dintre decanii de vârsă ai lotului care an de an duce mai departe această tradiţie la Galaţi. Bărbatul, care lucrează ca paznic la un non-stop, ne-a spus că face acest lucru din 1995 şi că astăzi a prins crucea a patra oară. „Sar în Dunăre de Bobotează pentru că aşa este tradiţia la mine în familie. Am prins-o până acum în 2001, 2002 şi în 2010. Eu nu îi vând crucile lui Becali, cum fac alţii din alte părţi, ci le păstrez acasă, ca pe trofee", ne-a declarat bărbatul, care este divorţat şi nu are copii.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

Un fost puscarias a prins crucea de Boboteaza la Galati

15 curajosi au infruntat temperatura scazuta a Dunarii pentru a prinde crucea sfanta cu ocazia sfintirii apelor, de Boboteaza. Norocosul din acest an este un galatean de 45 de ani, cu o poveste de viata incredibila.

Viorel Preda (45 de ani) este cel care a prins crucea aruncata in Dunare la Galati, chiar de arhiepiscopul Casian Craciun. Povestea vietii sale este una cel putin emotionanta. A stat noua ani in inchisoare si acum incearca sa-si spele pacatele trecutului.

"Nu va uitati la mine ca sunt asa de tatuat. Eu de fel sunt foarte religios, chiar daca am facut noua ani de puscarie", a spus Viorel Preda. Din 1995 sare in apa rece a Dunarii de Boboteaza in fiecare an. Acum, in 2012, este a patra oara cand reuseste sa prinda crucea. A mai castigat competitia in 2001, 2003 si 2010. Barbatul are 45 de ani, a stat in inchisoare noua ani pentru furt calificat si traieste singur acum. A fost casatorit cu o femeie care a plecat in Italia in urma cu cativa ani. Parintii i-au murit, singurul care ii mai este aproape fiind fratele lui. Este paznic la o societate comerciala si traieste dintr-un salariu de aproximativ 850 de lei.

"De fiecare data cand sar simt o mare bucurie in suflet. Nu imi e frig, vreau doar sa castig. Am reusit sa mai duc crucea acasa in 2001, 2003 si 2010, iar in fiecare an in care am reusit sa fac asta mi-a mers bine", a mai spus invingatorul.

cancan.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 11 months later...

Obiceiuri de Bobotează la Dunărea de Jos

În satele de la Dunărea de Jos s-a păstrat obiceiul ca femeile, când preotul umblă cu Botezul din casă în casă, stropind cu Agheasmă, să-i pună în traistă un fuior de cânepă, pentru ca în firele lui să se încâlcească toate relele anului.

La Movileni, Şendreni şi Braniştea, femeile primesc ceata Chiraleisei, care înconjoară casa şi grajdurile, sunând din tălăngi şi urând a belşug. Se aprinde apoi pe un tăpşan un foc de paie şi frunze uscate peste care flăcăii joacă Ardeasca, sărind peste flăcări, prin fumul gros, pentru a se curăţi şi a se feri de boli. Târziu în noapte, fetele şi flăcăii pun de aflarea rodului. Împreună merg în grădină, taie crenguţe de pomi feluriţi şi le aşează într-o oală la căldură. Se spune că, după cum va înverzi fiecare, aşa va fi anul de bun în fructe.

La Şerbeşti, Condrea şi Salcia s-a păstrat obiceiul ca fetele de măritat să-şi pună sub pernă o rămurică de busuioc „furată” de la preot, iar seara să mănânce o turtă de făină foarte sărată, fără a bea strop de apă, pentru a-şi putea visa ursitul. Mai mult, fecioarele care alunecă pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în timpul anului.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Circulaţia pe Faleză se întrerupe de Bobotează

Primăria Municipiului Galaţi informează că, pentru buna desfăşurare a ceremonialului religios prilejuit de pelerinajul şi ceremonia sfinţirii Agheasmei Mari, sunt necesare restricţii de trafic pe bulevardul Marii Uniri.

Astfel, duminică, 6 ianuarie, între orele 12 şi 16, va fi întreruptă circulaţia autovehiculelor pe bulevardul Marii Uniri, între intersecţia cu strada Navelor şi intersecţia cu strada Alexandru Cernat, precum şi pe strada Prelungirea Traian, de la intersecţia cu bulevardul Marii Uniri până la intersecţia cu strada Roşiori.

Ruta alternativă propusă este fie pe străzile Navelor şi apoi Brăilei, fie pe strada Prelungirea Traian şi apoi Roşiori.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Fara nicio filosofie: de pe Navelor ajungi direct pe Brailei doar daca te teleportezi. Nu e mare caz, dar daca tot faci un comunicat de presa in care mai apoi explici pe larg...

"strada Prelungirea Traian, de la intersecţia cu bulevardul Marii Uniri până la intersecţia cu strada Roşiori" - care e de fapt o chestie de vreo 50 de metri... Penibil.

Link to comment
Share on other sites

Sfinţirea Dunării are loc pe 6 ianuarie, la ora 13.00

Pelerinajul de la malul Dunării, din ziua Bobotezei, îi va aduna mâine, în jurul orei 13.00, pe creştinii care doresc să participe şi să se sfinţească în cadrul slujbei de Sfinţire a Dunării. Manifestarea se va desfăşura în preajma Bisericii "Precista", iar credincioşii vor primi, la sfârşitul ceremoniei, agheasmă - leac de trup şi de suflet, dacă este luat cu credinţă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

A prins crucea de Bobotează ca să câştige Oţelul "Cupa României"

Peste 7.000 de gălăţeni au asistat, duminică, la slujba de Bobotează, oficiată chiar de ÎPS Casian Crăciun, arhiepiscopul Dunării de Jos. Pentru că tradiţionalul ger de bobotează a lipsit, iar afară nu au fost mai puţin de zero grade Celsius, oamenii au ieşit din case cu mic cu mare, atât faleza superioară, cât şi cea inferioară dovedindu-se neîncăpătoare. În ciuda faptului că cea mai mare parte din slujbă s-a ţinut lângă Biserica Precista, cei mai mulţi participanţi la eveniment şi-au ocupat poziţiile chiar pe malul Dunării, acolo unde urma să se desfăşoare cel mai aşteptat moment al zilei, înotatul după crucea Bobotezei. E drept, sonorizarea bună a făcut în aşa fel încât toţi cei prezenţi au putut auzi slujba.

Au sărit în apă opt

Nu mai puţin de 16 gălăţeni şi-au manifestat intenţia de a sări în apă după cruce, însă, în urma controlului medical efectuat de cei de la Serviciul de Ambulanţă, doar şase au primit avizul. "Doar şase au voie, din punctul nostru de vedere, să se arunce în apă. Ceilalţi prezintă diverse tulburări uşoare şi e mai bine să nu rişte nimic", a explicat medicul Anca Rusneac de la Ambulanţă. Cu toate acestea, s-au prezentat la start nu mai puţin de opt înotători, şapte dintre aceştia încercând să se mai încălzească puţin cu ajutorul fularelor cu Oţelul pe care le purtau la gât. Imediat după ce ÎPS Casian a aruncat crucea în Dunăre, a început o adevărată probă de înot între cei mai bine poziţionaţi doi competitori. Pe alocuri, duelul a fost atât de aprig încât s-au folosit şi diverse tehnici de polo, însă în cele din urmă tinereţea a învins experienţa. Crucea a fost prinsă de Gabriel Grumăzescu, care, la 23 de ani, a sărit pentru prima dată după crucea de Bobotează.

"Îmi doresc sănătate şi fericire"

"E pentru prima dată când fac asta, dar cred că o să mai sar şi la anul pentru că, vă daţi seama, am câştigat din prima. Am purtat fularul cu Oţelul Galaţi pentru că ţin cu Oţelul şi vreau să câştige anul acesta Cupa României. Sper să ne ajute Dumnezeu să mai luăm un trofeu. În rest, îmi doresc şi le doresc tuturor gălăţenilor sănătate şi fericire, că restul o să vină de la sine", a spus Gabriel Grumăzescu.

Înfierbântat de uralele mulţimii, tânărul a mai zăbovit preţ de câteva minute pentru ca cei prezenţi să sărute crucea. Mai mult, unii dintre participanţii la eveniment i-au cerut lui Gabriel Grumăzescu să se pozeze cu ei. Restul participanţilor l-au felicitat pe învingător şi i-au promis că îşi vor lua revanşa la anul.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Ion Netcu, decanul de vârstă al săritorilor în Dunăre după Sfânta Cruce

Gălăţeanul, care la cei 63 de ani ai săi a sărit de 23 de ori pentru a prinde Crucea, a plonjat încă o dată în apa rece a fluviului ignorând interdicţia medicului. În urmă cu şapte ani, de Bobotează, Ion Netcu a salvat de la înec o tânără.

646x404.jpg

A învăţat să înoate la vârsta de şapte ani, mergând la scăldat în Siret, împreună cu alţi copii şi, de mai bine de două decenii, n-a lipsit nici măcar o singură dată de la ceremonialul recuperării Sfintei Cruci. An, de an, în ziua de Bobotează, se aruncă în apa îngheţată a Dunării şi, până acum, a reuşit de două ori să prindă Sfânta Cruce, în 1993 şi în 1995.

În 2010, gălăţeanul Ion Netcu declara pentru Adevărul că 2011 va fi ultimul an în care va mai sări în Dunăre de Bobotează: „Gata, fac 60 de ani şi e timpul să mă opresc”.

Nu s-a ţinut însă de cuvânt şi, în 2013, l-am întâlnit pe malul Dunării, lângă ambulanţa în care li se făcea vizita medicală celor înscrişi la competiţia pentru prinderea Crucii. Bărbatul cu o înfăţişare pitorească, imposibil de confundat, era însă necăjit.

„Vreau, nu vreau, mă lasă la vatră. Doamna doctor nu mi-a dat voie să sar. A spus că, la 63 de ani, este prea periculos. Eu spun că nu e. Dimineaţă am facut o baie în Dunăre, aşa pentru acomodare, după cum am făcut în toţi anii în care am sărit după Sfânta Cruce. Eu aş fi vrut sa sar până la 65 de ani şi pe urmă chiar mă opream, că, muţumesc lui Dumnezeu, sunt sănătos tun, dar asta e. Las locul pentru alţii mai tineri”, ne-a spus Ion Netcu.

O oră mai târziu, în momentul în care ÎPS Casian Crăciun, arhiepiscopul Dunării de Jos a aruncat Sfânta Cruce în Dunăre, în loc să sară după ea doar cei şase tineri care au primit acordul medicului, cu surprindere am numărat opt săritori. Unul dintre cei doi „în plus” era Ion Netcu.

N-a prins crucea, dar din nou a ieşit fericit din apa rece ca gheaţa.

„Boboteaza mi-a schimbat viaţa. Tot ce mi-am pus în gând s-a împlinit. M-a ajutat pe toate planurile, şi familial, şi profesional. Mă fereşte Dumnezeu de boli. De asta am şi continuat să săr. Puterea divină există”, afirmă Ion Netcu.

Ca să plonjezi în apa rece, cu temperatura de un grad Celsius, este nevoie de un organism perfect sănătos şi de mult curaj. Pentru cei mai mulţi dintre noi, teribilul efort de acomodare al organismului la care acesta este supus brusc poate fi fatal.

Tocmai de aceea, Ion Netcu spune că secretul său este acomodarea treptată cu apa rece a Dunării înainte de ceremonialul recuperării Sfintei Cruci.

„ În dimineaţa zilei de Bobotează, merg la Dunăre şi mă bag în în apă. Ceilalaţi participanţi nu au curaj să facă baie de mai multe ori în ziua respectivă. Eu sunt singurul care intră în apă de cel puţin două ori. Au fost ierni în care Dunărea îngheţa şi pentru prinderea Sfintei Cruci se spărgea podul de gheaţă, cu vaporul. Am sărit printre sloiuri, dar Dumnezeu m-a ocrotit şi n-am păţit niciun accident”, afirmă cu mândrie gălăţeanul veteran al Bobotezei

Salvatorul de vieţi, în ziua Bobotezei

În decursul celor 23 de ani, în care n-a lipsit de la Bobotează, a fost şi eroul a două întâmplări demne de a fi povestite.

„În urmă cu vreo şapte ani, în care a fost de-adevăratelea gerul Bobotezei, după slujbă, o fătucă a pornit pe gheaţă. Spunea că este Iisus şi că merge pe apă. La un moment dat, a alunecat şi a căzut între sloiuri. Nimeni n-a avut curaj să se ducă după ea, dar eu am intrat în apă şi am scos-o. În alt an, pe vremea când se sărea de pe vaporul Libertatea, unul din băieţi a intrat în şoc, din cauza apei reci şi s-ar fi înecat, dar l-am văzut şi l-am scos pe mal unde l-am frecat puţin până la venirea ambulanţei”, îşi aminteşte Ion Netcu.

Ion Netcu este mecanic auto şi spune că se simte un om împlinit.

„Îmi place meseria mea, fără de care n-aş avea rost şi-mi place să am în jurul meu toată familia formată din soţie şi cei trei copii ai mei laolaltă cu familiile lor. Şi dacă suntem cu toţii sănătoşi, este destul ca să fiu mulţumit de viaţa mea”, a mai mărturisit gălăţeanul pentru care Boboteaza are o semnificaţie cu totul specială.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 11 months later...

Boboteaza 2014, la Dunărea de Jos

Cele 13 căzi din lemn sunt pregătite pentru a fi umplute, luni dimineaţă, cu 2.600 de litri de apă ce va fi sfinţită de Arhiepiscopul Dunării de Jos, Casian Crăciun, în cadrul tradiţionalei slujbe de Bobotează. Căzile din lemn - 12, câte luni are anul, plus una, care se va afla pe esplanada unde se va oficia slujba religioasă - vor fi decorate cu cetină şi tricolor, conform obiceiului locului. Slujba de Bobotează va începe pe Faleza Superioară, la poalele bisericii fortificate Precista, în jurul orei 12.30, am aflat de la purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, preotul Gabriel Molocea. După slujbă, credincioşii vor putea lua agheazmă de la cele 13 căzi din lemn.

Din păcate, temperaturile ridicate din această perioadă vor face foarte puţin probabilă respectarea unei alte tradiţii de la Dunărea de Jos: crucile din gheaţă. Obiceiul, provenit din perioada în care gerul de Bobotează nu era doar o figură de stil, a apărut pe vremea când din sloiurile din pe Dunăre se tăiau, de Bobotează, cruci masive, din gheaţă. Ulterior, ani la rândul, crucile din gheaţă au fost turnate în fosta fabrică de îngheţată Galacta, însă după închiderea unităţii şi această tradiţie a fost abandonată. Şi chiar dacă în continuare există locuri de producere a unor astfel de cruci - spaţiile frigorifice ale supermaketurilor - temperaturile ridicate de afară nu permit crucilor din apă îngheţată să rămână intacte pe tot parcursul zilei de Bobotează. În plus, potrivit purtătoarei de cuvânt a Primăriei Galaţi, Emanuela Turcu, Arhiepiscopia nu a solicitat Primăriei Galaţi ajutor în realizarea crucilor din gheaţă.

În schimb, nu există niciun dubiu despre respectarea tradiţiei de a scoate din apa Dunării crucea din lemn, aruncată în fluviu, după slujbă, de arhiepiscopul Dunării de Jos, Casian Crăciun. Având în vedere că afară temperaturile sunt mai degrabă cele de primăvară decât cele de Bobotează, se aşteaptă ca şi mâine să se arunce în apele Dunării măcar tot atâţia temerari cât s-au prezentat anul trecut: 16!

Alte obiceiuri de Bobotează

Un obicei aparte la malul Dunării se găseşte însă în localitatea tulceană I.C.Brătianu, unde în această zi se botează şi caii, nu doar apele Dunării. Obiceiul este unul păgân şi provine de pe vremea pe când în această localitate, numită pe atunci Zaclău, trăia o mare comunitate de tătari, care aveau obiceiul să se întreacă la fiecare început de an în curse de cai. De Bobotează, după slujba religioasă, preotul binecuvântează caii, cu agheazmă, pentru a fi sănătoşi tot anul. Şi în timp ce majoritatea caută astăzi prezenţa preotului, vânătorii şi pescarii din judeţul Galaţi care vor să aibă capturi şi în acest an, se feresc de o astfel de întâlnire. Superstiţia spune că vor avea ghinion la vânătoare şi pescuit pe parcursul anului dacă de Bobotează vor fi stropiţi cu aghiasmă de preoţi, deoarece acest proces alungă duhurile rele care stăpânesc vieţuitoarele sălbatice.  Pe malul gălăţean al Dunării mai există un alt obicei: ceata Chiralesei, care colindă gospodăriile din Movileni, Şendreni şi Braniştea, sunând din talăngi şi urând a belşug. Apoi se aprinde un foc de paie şi frunze uscate peste care flăcăii sar, jucând Ardeanca, pentru a fi sănătoşi şi norocoşi tot anul. Un alt obicei este aflarea rodului. Seara, fetele şi flăcăii merg în grădină, taie crenguţe din diferiţi pomi  şi le aşează într-o oală la căldură. Se spune că, după cum va înverzi fiecare rămurică, aşa va fi anul de bun în fructe.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Tone de apa "sfintita" si o gramada de obiceiuri, care mai de care mai "crestine". Plus - cel mai probabil - un puhoi de "crestini" care se vor imbulzi (calcandu-se eventual in picioare si injurandu-se de toate celea) ca "sa prinda" un kil de apa "a la Casian". Oricum, inca e bine ca nu o vand la pet-uri de jumate...

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.