Taxa pe punga de plastic

[dcp100168]

O nouă belea pe capul românilor

Birul pe pungă

* Teoretic, de la 1 ianuarie firmele sunt taxate cu 0,2 lei pentru fiecare pungă de plastic comercializată * Practic, o bună parte din taxă va fi suportată de bieţii consumatori, obligaţi să plătească în plus pentru fiecare sacoşă * Din păcate, efectele ecologice sunt nule: pungile de plastic vor sufoca în continuare mediul * Singurul câştigător este statul, care "saltă", prin "Operaţiunea punga", 250 de milioane de euro din buzunarele românilor

E lege: toate firmele care introduc pe piaţă pungi din plastic sunt taxate, începând de la 1 ianuarie 2009, cu 0,2 lei pe bucată. Măsura este stabilită prin OUG nr. 25/septembrie 2008 şi stârneşte, la doar câteva zile de la aplicare, numeroase controverse.

Cinci miliarde de pungi taxate

Potrivit unui studiu de piaţă comandat de fostul ministru al Mediului, Atilla Korodi, în România se consumă anual circa cinci miliarde de pungi din plastic. Circa trei miliarde de pungi sunt aferente comerţului cu amănuntul, iar alte două miliarde sunt pungi menajere, pungi de la alimentele preambalate (carne, paste, pâine etc). Un calcul simplu arată că introducerea taxei de 0,2 lei noi pe fiecare pungă introdusă pe piaţă va aduce bugetului un miliard de lei noi, deci cam 250 de milioane de euro. Peste 165 de milioane de euro din suma menţionată vin din zona de comerţ cu amănuntul. Tot conform studiului făcut de Ministerul Mediului, o familie de români achiziţionează din magazine şi supermarketuri, odată cu produsele, o sacoşă de plastic pe zi. Cum în România sunt nouă milioane de familii, rezultă tot atâtea sacoşe pe zi, respectiv circa trei miliarde pe an. Înmulţit cu 0,2 bani, avem 657 milioane de lei noi, deci 165 milioane de euro. Acelaşi calcul este valabil şi în ceea ce priveşte cele aproximativ două miliarde de pungi aferente produselor preambalate. Astfel ajungem la totalul menţionat mai înainte: 250 de milioane de euro.

Ştii şi... plăteşti

De la 1 ianuarie, comercianţii au obligaţia să afişeze în loc vizibil pentru public valoarea acestei eco‑taxe. Obligaţie de care marile magazine din Galaţi s‑au achitat. La Billa (Micro 19) afişul exista şi, după câte ne‑a zis şefa de magazin, lumea nu a arătat că ar fi nemulţumită de faptul că pungile de plastic s‑au scumpit cu 0,2 lei noi (2000 de lei vechi). "Noi am introdus şi pungile de hârtie, care, vă spun cu siguranţă, rezistă la fel de bine precum cele de plastic. Totuşi, am observat că sunt preferate în continuare pungile de plastic şi nu cele de hârtie", spune şefa de magazin. În minutele în care am zăbovit în magazin am constatat că, într-adevăr, pungile de hârtie sunt cam... cenuşărese, în ciuda faptului că sunt cu 0,4 lei mai ieftine decât cele de plastic. Trebuie să vă spunem că Billa vinde la Galaţi, zilnic, între 3000 şi 8000 de sacoşe pentru transportul produselor.

Kaufland a preferat o altă strategie: vinde pungile de ambalaj cu 19 bani, deşi doar taxa este 20 bani. "Este strategia grupului şi noi mergem pe ea. Probabil că după ce vom epuiza stocul actual de pungi din plastic vom trece pe pungi de hârtie", spune directorul de magazin Ionel Corneliu Pohodnicaru.

La preambalate, treaba e mai complicată

În ceea ce priveşte mărfurile preambalate în pungi din plastic (pui, pâine, peşte etc) lucrurile sunt un pic mai complicate. Conform legii, şi în cazul acestora se percepe taxa de 0,2 lei per bucată, taxa fiind suportată de către ambalator şi fiind inclusă în preţul produsului. Vor, nu vor, românii vor plăti astfel un nou tip de impozit, sub formă de scumpire, deoarece majoritatea producătorilor au afirmat că nu au cum să suporte taxa din profit. Spre exemplu, 0,2 bani în plus pentru pâine preambalată înseamnă 25 la sută din preţul produsului, ceea ce nu‑i de ici, de colo pentru firmă. Mihai Humă, unul dintre managerii concernului Arcada, spune că nu va renunţa la obiceiul de a vinde pâine preambalată sau de a oferi muşteriilor o sacoşă gratuită împreună cu pâinea. "Este civilizat să procedăm aşa, dar din cauza acestei taxe suntem în uşoară reorientare a strategiei. Probabil că vom trece pe pungile de hârtie", spune Humă.

Petrică Herăscu, patronul grupului de firme Galmopan, spune că deocamdată nu va modifica preţul pâinii deoarece se produce destul de puţină pâine preambalată, însă situaţia va fi analizată în amănunţime în perioada următoare. "Nu putem accepta să avem pierderi", spune Herăscu.

Protejăm mediul sau umplem vistieria statului?

Prima ţară din UE care a introdus măsuri clare de suprataxare este Irlanda. În 2002, măsura a determinat numai într‑un singur an de la introducere o scădere de 80 la sută a consumului de pungi de plastic - de la 1,2 miliarde de bucăţi până la 230 milioane anual. Ministerul Mediului de la noi a analizat mai mult de jumătate de an modalitatea prin care se poate descuraja utilizarea acestui tip de ambalaje, deoarece România se confruntă cu un consum foarte mare de pungi de plastic.Totodată, un procent considerabil din numărul pungilor de plastic utilizate ajung, conform fostului ministru al Mediului, Attila Korodi, în spaţiile verzi, în canalizări, în ape sau pe stradă, pentru că, "în România, teoria bunelor practici nu se aplică".

Sumele încasate din suprataxarea pungilor de plastic vor merge la Fondul pentru Mediu pentru finanţarea achiziţionării de utilaje care să ducă la eliminarea acestora. În teorie lucrurile sună sublim, dar în practică nu‑i deloc aşa. Pentru că, în ciuda faptului că sunt taxate suplimentar, pungile de plastic rămân în continuare "la putere", câtă vreme comercianţii nu sunt obligaţi să utilizeze pungile de hârtie, aşa cum se întâmplă în Franţa, Germania, Belgia, Irlanda sau Olanda. Acest lucru este susţinut şi de cei de la Mediu.

"După părerea mea, ar fi fost mult mai util să se introducă obligativitatea folosirii pungilor de hârtie în magazine. Cred că în varianta actuală nu se rezolvă decât în parte problema ecologică. Probabil că oamenii vor folosi mai puţine pungi din plastic, dar scăderea nu va fi semnificativă", spune Ion Drugan, comisar şef la Garda de Mediu Galaţi.

În concluzie, marea taxare a pungilor pare să fie mai degrabă o măsură fiscală şi nu una de mediu, aşa cum s‑a dorit. Părerea unanimă a populaţiei este că statul doar va strânge nişte fonduri suplimentare la buget pe spinarea românilor, în vreme ce câmpurile, parcurile, străzile şi apele vor rămâne în continuare sufocate de miliardele de pungi din plastic aruncate la întâmplare.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=29187

[riaji]

Acest titlu suna atat de prostesc pe cat este si taxa de neghioaba.

[Aiyana]

In vest este introdusa de mult timp... Nu stiu de ce la noi trebuie sa 'coexiste' pungile de plastic cu cele de hartie.

[toto]

Intradevar: titlu este pe putin nefericit. Trecaind peste acest aspect si intrand in substanta problemei se observa ca la noi legile se fac doar pe jumatate (si nu numai in acest caz). Cel mai simplu era sa se ia legea, care exista si produce efecte prin alte tari civilizate si sa se transpuna la noi !!!

Era mai facil sa se execute un simplu " COPY / PASTE " . Singurele modificari ar fi putut fi aduse doar valorii taxei actualizata la realitatile puterii de cumparare din Romania... Acest lucru se putea realiza executandu-se un "REPLACE" a valorii taxei. Si atat. Si ar fi muncind si parlamentarii mai putin!

Din punctul meu de vedere legea ar fi trebuit extinsa si in privinta PET-urilor sau a cutiilor din tabla. De exemplu in Germania pretul bauturilor include pretul ambalajului dar daca returnezi ambalajul primesti niste banuti inapoi. La market-uri exita aparate in care introduci ambalajul care este toacat/comprimat iar tu primesti banii. In felul asta se incurajeaza si reciclarea si toata lumea-i mutumita. Si ar fi fost mai putine gunoaie pe strazi, in paduri, in rauri, pe munte...etc.

Adica oamenii ar fi cointeresati daca educatia s-a dovedit a fi precara !!!