Portul de la confluenţa Prutului cu Dunărea

[Mikka]

E cam penibil... Moldova poate sa FACA ceva, noi nu...

EI AU PORT, NOI, MAL RUPT!

* Basarabenii au construit în câţiva ani un ditamai portul, în timp ce autorităţile române nu reuşesc nici să consolideze un kilometru de mal * Au fost bani doar pentru 200 de m * În aşteptarea de noi fonduri, se modifică încet, încet şi linia frontierei de stat

Probabil că nu mulţi gălăţeni ştiu că pe malul stâng al Prutului, chiar la confluenţa cu Dunărea, vecinii noştri din Republica Moldova au construit Portul Giurgiuleşti. Ştiu însă asta cei care merg la pescuit la „Scurta”. Obiectivul de vizavi e, cu siguranţă, de o importanţă covârşitoare pentru autorităţile moldovene, din moment ce a fost ridicat, în doar câţiva ani, cu eforturi financiare considerabile. Motivul este clar: acest port reprezintă, de fapt, singura ieşire a Republicii Moldova către Dunăre, Marea Neagră, către lume, care poate fi accesibil şi pentru navele fluviale, dar şi pentru cele maritime. Se întinde pe o suprafaţă de 120 de hectare şi are un statut similar unei zone libere, incluzând portul de mărfuri şi de pasageri, o zonă industrială, dană, utilaje de descărcare-încărcare, un terminal petrolier, un tronson de cale ferată care leagă Giurgiuleştiul (portul de care vorbim) de Cahul, precum şi o arteră rutieră, toate aceste componente fiind deja realizate.

Aşadar, moldovenii şi-au făcut treaba repede şi bine. În plus, au consolidat, nici nu se putea altfel, malurile apei, le-au dalat etc.

În acelaşi timp, în zona de la confluenţa Prutului cu Dunărea, pe malul românesc, nu se întâmplă nimic. Adică, se întâmplă ceva, dar în niciun caz un lucru bun: apele Prutului şi ale Dunării se reped în malul românesc, smulgând bucăţi uriaşe de pământ, iar când activitatea din portul moldovean se va înteţi, consecinţele vor fi şi mai drastice. Încet, încet, se va modifica şi linia frontierei de stat, ceea ce nu este, în niciun caz, un lucru de dorit şi nici de tratat cu indiferenţă. Malul se va eroda în continuare şi, la confluenţa râului cu fluviul, se va forma un bazin natural întru deplina satisfacţie a vecinilor noştri moldoveni, care au interesul ca în zonă să se mărească spaţiul de manevră.

Reacţiile româneşti - erodate prin întârziere

Din punct de vedere legal, vizavi de ceea ce au făcut moldovenii nu poate exista nicio reacţie românească, din moment ce există încă din noiembrie 2005 un Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind navigaţia pe căile navigabile interioare, document care cuprinde şi intenţia Republicii Moldova de a transforma cursul râului Prut într-o cale navigabilă.

Totuşi, o reacţie normală a părţii române, a gălăţenilor, ar fi consolidarea malului supus unei puternice forţe de eroziune. Dar, cel puţin la o primă vedere, până acum, nu s-a mişcat nimic. Se mişcă, la vale, cum spuneam, doar malul.

Am apelat mai întâi la instituţia Prefecturii Galaţi în intenţia de a afla dacă se ştie de această situaţie, dacă se face ceva. Cu prefectul Gabriel Panaitescu, om de Mediu de altfel, am purtat o discuţie interesantă. Cunoştea problema malului „mişcător” de la confluenţa Prutului cu Dunărea, mai ales că primise o informare în acest sens de la Inspectoratul judeţean al Poliţiei de Frontieră. Avea cunoştinţă de existenţa unui proiect de reabilitare a digului ce stăvileşte apele Prutului de la intrarea în judeţul nostru şi până la vărsare, dar recunoştea că în privinţa consolidării malului cu pricina nu s-a făcut mare lucru.

Cât s-a făcut, am aflat de la Aurica Ciornei, inginer şef la Sistemul de Gospodărire a Apelor Galaţi – Direcţia de Ape Prut Iaşi. „Noi, la Galaţi, ne ocupăm de partea de întreţinere şi exploatare, dar vă pot spune că la nivelul Direcţiei există un proiect de consolidare a malului Dunării în zona de care vorbiţi. S-a şi executat consolidarea unui tronson de mal pe o lungime de 200 de metri. Aceştia au fost banii alocaţi de la bugetul de stat pentru o primă etapă. Şi, pentru câţi bani au fost, lucrările s-au executat. S-a început din amonte în aval, dar lucrările de consolidare vor trebui să acopere în total o lungime de mal de aproximativ un kilometru.”

Între timp însă, eroziunea continuă. Ceea ce se întâmplă în zona amintită de la Dunăre e o problemă de interes local, dar, evident, şi naţional. Tocmai de aceea şi bătălia pentru obţinerea fondurilor necesare pentru continuarea lucrărilor trebuie să continue, iar autorităţile gălăţene să se implice, astfel încât banii ce trebuie alocaţi de la stat să ajungă cât mai repede la Administraţia Naţională Apele Române - Direcţia Apelor Prut Iaşi, pentru continuarea investiţiei, care este una de anvergură.

De importanţa unor astfel de investiţii e conştient şi Eugen Chebac, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, care are şi un alt punct de vedere pe care ni l-a transmis prin consilierul său: „Între altele, în mandatul meu mă voi strădui ca Direcţia Apelor de la Iaşi să ajungă la Galaţi”. Poate, astfel ar fi alocaţi mai repede banii necesari pentru lucrarea amintită.

Până una alta, după cum aţi sesizat probabil, moldovenii de peste Prut ne-au demonstrat că ştiu să se mobilizeze mai bine când e vorba să construiască un obiectiv de importanţa celui amintit.

[Relu]

Cred că e cea mai mare dovadă de dezinteres din partea autorităţilor noastre (în primul rând, locale) faptul cum se prezintă oraşul nostru: înconjuraţi din trei părţi de ape şi iar exploatarea portuară este la pământ.

Uite, de ce nu se ocupă nimeni de Siret? Acolo s-ar putea organiza un debarcader pentru ambarcaţiunile de agrment.

[EMIL]

Cine? Ce? Unde? ... Relu nu te supara... a fost cumva schimbat si primarul ? (Apropos... va spune ceva Ghita Vasiliu - l-am vazut mentionat in doua topice/topicuri/toping-uri din forum, "Ghiţă Vasiliu (1892-1942), fost primar al Galaţiului, cel care a înfiinţat Cimitirul Eternitatea, dar cum spunea un domn pe nume Ciorici "Ghiţă Vasiliu, un fost Primar de Galaţi cu sânge advărat în instalaţie") ... ori cu gospodarul nostru ... ardelean frate, pana si melcului i se pare ca este rapid... in vorba... si mai ales in fapta...

[EMIL]

Scuze ardelenilor, ca sunt oameni de fapta si isprava, dar mos Niculae seamana cu cei din bancurile cu ardeleni, deci cu exceptiile